Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Societatea si comertul in evul mediu

2,338 views

Published on

  • Be the first to comment

Societatea si comertul in evul mediu

  1. 1. ora~e ar fi fost imposibila, ora~e a caror cre~tere a fost una dintre cele mai importante trasaturi ale secolelor XI ~i XII. in Epoca intunecata, centrele urbane al caror numar scazuse au continuat sa decada. Doar cateva ora~e, In special In Italia, au reu~it sa-~i mentina o bogata activitate economica, dar acestea nu se puteau compara cu capitala bizantina, Constantinopol, sau cu marile ora~e ale lumii islamice. Cre~terea urbana Odinioara inexistenta, cre~terea urbana me- dievala a devenit semnificativa, de~i dupa standardele moderne multe ora~e erau mici ~i Inghesuite. La Inceputul secolului al XIII-lea, comertul cu Orientul Imbogatise Italia; O intre secolele XI ~i XIV,popula1ia Europei a crescut considerabil. Din ce in ce mai mult pamant trebuia arat in scopul cre~terii pro- duc1iei alimentare.lntre secolele XI ~i XIV;Europa medievald a fnregi-strat marl progrese econom-ice ~i sociale. Populafiile,suprafefele cultivate, ora~ele~i comertul s-au extins,pundndu-se bazele unorschimbdrl radicale.An secalul al X-lea, du~manii Eurapei cre~- I tine au fast in final pacificati, alungati sau apriti. Oranduirea feudal~, cu relatiilestransedintre nabili, cavaleri ~i ~erbi, au prinsr:1daciniin multe lacuri, ins~ nu a fast nicia-dat~ universal~ ~i nici rezistent~ in fataschimb~rilar. De fapt, adata ce presi1.1nile dinafar:1 au disp~rut..eurapenilar le-au trebuitdaar dau~ secale pentru a crea a civilizatiedinarnic~ cu ara~e praspere, catedrale ~i uni-versit~ti, sisteme legale ~i intelectuale safisti-cate, administratari instruiti, a retea camer- lucru a avut o importanta deosebit~ In faci- O Harta a Londrei din secolul al Xlll-lea.cial~ intematianal~ ~i a varietate bagat~ de litarea cre~terii economice, printre altele, Ora~ul, dezvoltat pe malul nordic al rauluime~te~ugari talentati. deoarece stimula cultivarea de noi p~manturi. Tamisa, era o comunitate complexa, cu Aceasta era a realizare impartanta, dar nu Resurselenationale erau exploatate; p~durile multe cladiri civile ~i religioase, case ale~i a transfarmare campleta a saciet~tii, cum erau cur~tate, iar mla~tinile drenate; uneori, breslelor ~i spitale.au fast schimb~rile generate de Revalutia taranii parcurgeau distante lungi pentru a co.:Industrial~ din secalul XIX. Agricultura con- loniza noi teritorii. Un exemplu de acest gen Venetia, Florenta, Milano ~i Palermo erau pro-tinua s~ se afle la baza vietii medievale, iar a fost "migrarea spre est" a germanilor, care a babil cele mai mari ora~edin Occident, cu unmajaritatea cavar~itoare a papulatiei - Inceput In aceast~perioad~ ~i a continuat mai total de 100.000de locuitori. jn Alpii de nard,ta:r:1nimea -tr:1ia la tar:1~i muncea p~mantul. multe secole. doar Parisul se compara ca m~rime. Ora~eleStandardulde viat~ al t~ranilar a r~massc~zut, Cre~tereaproductiei alimentare s-a datorat mai mici erau acum banale, multe dintre eleiar a succesiune de recalte slabe insernna m~ririi suprafetei p~mantului arabil, dar ~i aflandu-se in importante zone c9merciale ~ifaamete in mas~. metodelor de lucru Imbun~t~tite. Printre aces- industriale, ca Flandra, sudul Germaniei ~i tea se nurnarau sistemul de cultivare "trei Italia. Alimentarea economiei campii" ~i folosirea morilor de ap~; aceste jncepand cu sfar~itul secolului XI, ora~eleTatu~i, s-au inregistrat anumite imbun~t~tiri dou~ metode erau cunoscute de mult, Ins~ europene se straduiau s~ ca~tige controlulde-a lungul secalelar, in ciuda cre~terii numa- s-au rnspandit In perioada medieval~. F~rn o asupra propriilor afaceri, cump~rand adeseaarului papulatiei la scara eurapeana. Acest productie ridicat~, hr~nirea populatiei din ca~ cu privilegii de la nobilul feudal sau 79
  2. 2. SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU O Un rege impre- tate complex~, consolidat~. ~ una cu arhitecii sai supravegheaza con- Comer1ul interna,ional ~ struirea unei cate- Ora~ele erau piete ~i puncte de distributie ale drale in secolul XIII. bunurilor transportate ~i comercializate in 1 in multe zone din Europa: astfel, ora~ele ~i comertul infloreau :~ , ~ ~ Europa s-au constru- impreun~. Cel mai profitabil comert interna- it catedrale ~i bise- tional se f~cea cu Orientul, o surs~ de produ- ,~! rici, acestea se de lux precum mirodeniile, rrultasea,sati- ~ devenind centre reli- nul ~i zah~rul; piperul, ghimbirul ~i alte condi- gioase ale ora~elor - mente erau pretuite deoarece imbun~t:1teau ~ ~: precum ~i un simbol gustul c~mii conservate, important~ in a1i- al statutului. mentatia europenilor. Flotele comerciale ita- ~ ~ liene -in special cele ven~tiene -transportau ~ .0 ~ W~;J71i -" O Aceasta harta bunurile din estul M~rii Mediterane, iar reprezinta princi- ora~ele italiene beneficiau din intermediere. ~ palele rute comer- Bunurile produse in Europa -grane, bl~- ~ c KING ANDAR~HIT~~: ciale fluviale, mari- nuri, pe~te, fructe, sa,e, cositor, fier, aram~ ~i ~ time ~i terestre din cherestea -erau fie comercializate local sau ~ F6uNbATI6~6~:..:..~:~I~~ffi~~:.. Europa medievala. regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele episcopul local. Zidurile ce imprejmuiau ora~ele erau un simbol al acestei indepen- dente, asigurand ~i proteqie impotriva du~- manilor intr-o lume violent~. in Italia, unde situatia era mai complica~, conflictele dintre nobili ~i burghezi (conducatorii ora~elor) s-au transformat in mi~c~ri sociale frecvente ~i sangeroase. Acestea au continuat chiar ~i dup~ ce nordul ltaliei a devenit o grupare de ora~e state (state conduse de ~eful ora~ului) prospere ~i active, cu un rol deosebit in isto- ria medieval~ ~i renascentist~. Me~te~ugari ~i constructori Printre altele, ora~ul reprezenta centrul unde me~te~ugariii~i puteau confectiona ~i vinde m~rfufile. De aici a luat na~tere o institutie specific~ Evului Mediu, breasla me~te~uga- filor. De~i deseofi comparat~ cu sindicatul, breasla era total difefit.1 de acesta deoarece accepta ofice persoan~ care se pficepea la o anumit.1 mesefie -mai~tfi, calfe (muncitofi calificati) ~i ucenici. Scopufile breslei erau mentinerea standardelor lucr~tofilor ~i prote- jarea membfilor s~i, care (intr-o lume in care clientii erau relativ putini) includea stabilirea num~rului celor admi$i in breasl~, asiguran- suprafete cultivate! cu grane din Europa du-se de asemenea ca persoanele din afara;)s~ Central~ ~i de Est, ~i resurselebogate ale M~rii nu fac~ afaceri in ora$ul respectiv. Baltice integrate In economia european~, a Prosperitatea $i extinderea ora$elor erau crescut irnportanta rutelor comerciale nord- strans legate de cre$terea nurrulrului con- sud..jris~ cele mai mari ~ mai bine organizate structiilor in Europa Medieval~. Castelul de Intreprinderi europene erau industria texti1~ piatr~ sugera continuarea dominatiei nobilului din Flandra ~i nordul ltaliei, care au devenit feudal, dar in multe zone acesta servea drept zonele urbane cele mai populate din Europa. centru $i citadel~ unui nou ora$. Marile cate- Anglia a devenit principalul fumizor de drale erau elemente urbane esentiale, in a materii prime -de exemplu, lana -folosite In c~ror construire $i finantare se implica de obi- Flandra, iar la mijlocul secolului al XIV-lea a cei intreaga comunitate. Contributiile ge- Inceput s~ fac~ presiuni politice asupra I"!f:roase ale mirenilor f~ceau ca Biserica s~ fie ora~elor flamande prin oprirea exporturilor . pr"Ospern, ajutau colegille universitare $i con- Comerciantii parcurgeau distante mari spre tribuiau in mare m~surn la construirea biseri- targurile din Champagne (In nord-estul cilor $i m~n~stirilor. intre timp, casele Frantei), unde se vindea panz~ In ceea ce am breslelor, spitalele, casele de amanet $i alte numi astazi piata:intemational~. institutii publice $i private puneau in evident~ faptul c~ ora$ul medieval devenise o comuni- Calatoriile ~i transportul j ::J Oamenii c~l~toreau mult In Evul Mediu, In ~ O $iruri de case in Chester, (Anglia), in se- ciuda dificult~tilor ~i pericolelor. Pentru if comercianti, riscurile erau mari, dar recom- colul al XIV-Iea. Cre~terea popula,iei urbane ~ era in floare, dar aceasta urma sa fie in pensele erau pe m~sur~. Datorit~ starii ~ ~ curand devastata de Ciuma Neagra, care s-a deplorabile a drumurilor, transportul terestru .c .9, raspandit rapid in ora~ele aglomerate. se f~cea cu ajutorul animalelor, organizat In 80~
  3. 3. convoaie pentru o mai mare sigurant:1. Trans- motive economice, facand din evrei victimeportul nu s-a schimbat mult, de~i s-au con- inevitabile ale aproape tuturor mi$carilorstruit poduri pe mai multe fluvii ~i s-au adus sociale medievale. Rolul lor 1n finantareaunele imbun:1t:1tiri ~aretelor ~i c~telor.. activitatii economice a fost important pana In Transportul pe ap:1 era mai u~or, In special secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluataFbunurilor grele, astfel lncat marile fluvii, de finantatorii italieni care 1ncepusera sa dez-cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale volte operatiunile bancare moderne.de baz1, Navele maritime europene nu Impactul social al expansiunii medievale aajunsesern lnc:1 In largul apelor oceanice, ci fost profund. in secolul XII, relatiile monetarenavigau cat mai aproape de t:lrm. in Marea Incepusera sa transforme 1n totalitate institutii-Mediteran:1 continuau s:1 fie folosite galerele le feudale. Proprietarii de pamant aveau(nave cu multe vasle), In timp ce nordicii nevoie de bani pentru a cumpara bunurile~i-au construit cornbii solide cu panze. oferite de negustori $i, In consecinta, faceau agricultura pentru profit, sau percepeau bani Idei ~i inovaii pentru cel putin o parte din rente. Multi cav-Toate acestea au lncurajat adoptarea de aleri au devenit aristocrati $i nu razboinici,metode ~i idei noi, de~i In multe zone datinile preferand sa-l plateasca pe rege In loc sa-l~i traditiile impiedicau schimbarea. Boltile slu;easca mergand la razboi; $i, la randullor,lnalte ale catedralelor gotice exprimau o cre- regii $i marii nobili erau bucuro$i sa poatadint:l lnfl:1c:1rata:, lns:1 se In:1ltau spre cer angaja trupe In loc sa se bazeze pe serviciuldatorita: progreselor tehnologice care f:1ceau feudal deosebit de rigid. Chiar $i taranii foarteposibil:1 ridicarea arcurilor ~i distribuirea pre- saraci erau afectati, deoarece cei mai des-siunilor aferente In mod eficient. Productia de curcareti dintre ei puteau sa stranga bani pen-postav a beneficiat de asemenea de inovatii tru a-$i rascumpara libertatea.importante -vartelnita ~i fabrica textil:1 - Cu toate acestea, dezvoltarea unei eco-inventate In jurul secolelor X ~i XII. incetul cu nomii bazate pe bani a fost un proces foartelncetul, europenii lncepeau s:1-~i dovedeasc:1 lent, departe de a fi complet chiar $i c~treuna din cele mai remarcabile calit:1ti -capaci- sfaf$itul Evului Mediu. intr-o mare masura,tatea nu numai de a face inovatii, ci ~i de a le O Guvernul Prin~ilor. un manuscris francez. practicile feudale s-au adaptat la noi circum-i,ntrebuinta In mod eficient. infa,i~eaza o scena stradala. Chio~curile stante In loc sa fie abolite, iar oranduirea aris- mobile din pie~e au fost inlocuite ulterior cu tocratica $i cavalereasca a supravietuit timp de Chestiuni financiare chio~curi fixe, iar apoi cu magazine mici, dea- secole. Stapanirea $i loialitatea, vite;iaCu toate acestea, economia european:1 avea o supra carora se aflau locuin~e. razboinicilor, prestigiul numero$ilor propri-ftnantare fragil:1 ~i nesigurn. Moneda de argint etari $i minunatele spectacole In aer liber ,era acceptata: ca moned:1 de schimb, dar exis- O Imagine prezentand 1esatori, datand din aveau sa se pastreze ca valori aristocratice pri-tau multe versiuni false ale acesteia, iar secolul al Xll-lea, luata dintr-o carte cu mordiale pana In vremuri moderne. Expan-comerciantii vicleni canta:reau, nu num:1rau, psalmi. Anglia era principalul furnizor de lana siunea europeana a durat pana 1n secolul XIII.banii primiti. Capitalul era redus ~i se f:1ceau pentru industria textila din Flandra ~i Italia. Importanta din ce In ce mai mare a Norduluieforturi pentru cre~terea acestuia, deoareceBiserica cre~tin:1 interzicea acordarea de do-banzi, considerat:1 specul:1 cu bani. Desigur ,nimeni nu vroia s:1 ri~te imprumutand banif:1rn o recompens:1 ulterioarn, lumea folosin-du-se de multe trucuri In elaborarea cori-tractelor de lmprumut, pentru a ascunde fap-tuLc:1 dobanda era de fapt perceputa:. O altemativ:1 importanta: consta In lmpru-mutarea sumelor de bani de la c:1m:1tari evrei,care erau scutiti de prohibitia cre~tin:1. Evreiiaveau voie s:1 practice foart~ putine meserii,prin urmare, multi imprumutau bani celorcare aveau nevoie. O parte din evrei audevenit foarte bogati -riscul de a fi _jefuiti ~iuci~i fiind astfel f6arte ridicat. Prejudec:1tilereligioase au accentuat resentimentele peO Simboluri ale bresleJor. in bresle erauorganizai practican,ii anumitor meserii-fierari, ~elari, croitori etc. Ele stabileaufiecare aspect al comer,ului -pre,uri, stan-darde ~i condi,ii de munc3. macelari berari ceaprazari negustori de pe~te 81
  4. 4. SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU slujba Imp~ratului Kubla Khan. Marco Polo a pa:rnsite $i o mare parte din pa:mant a ra:mas c~l~torit 1n multe p~rti ale Asiei In slujba ser- necultivat. Comertul s-a restrans. Tulbura:rile viciului imperial, Inainte s~ se Intoarcl la sociale s-au accentuat, iar nevoia disperat:1 de Venetia In 1295, urmand s~-~i descrie expe- forta: de munca: a marilor proprietari de rientele In Cdldtoriile lui Marco Polo. pa:mant le da:dea ta:ranilor posibilitatea de a stabili conditii avantajoase pentru ei. Robia a E~ecuri ~i reveniri dispa:rut rapid $i pana: la sfar$itul secolului Secolul XIV a fost caracterizat de multe e~e- multi ta:rani au devenit liberi. Astfel, Ciuma curi. Dezintegrarea imperiului mongol a Neagrn a grnbit trecerea spre o economie Ingreunat din nou accesulspre Orient. Existau monetara:. numeroase semne c~ Europa era deja Europa $i-a revenit treptat dupa: aceste suprapopulata ~i c~ limitele capacit~tilor de dezastre, secolul XV fiind foarte promita:tor. productie fusesern atinse. Foarte importante erau 1mbuna:t:1tirile aduse Cea mai devastatoare dintre toate a fost navelor maritime $i incursiunile lndrnznete ale 1: ~ aparitia Ciumei Negre, o epidemie sinistr~ portughezilor pe coasta Africii. Fa:rn sa:-$i dea.c::; care a secerat aproximativ o treime din popu- seama, europenii se aflau la lnceputul unei o O.c latia Europei. Rezultatul a fost o concentrare noi ere de explornri, cuceriri, comert $i colo-"- general~ pe toate fronturile. Multe sate au fost niza:ri. ~~c.c.g O Cimitar in Evu! Mediu. pani in seco!u! a! XIV-tea, !uarea de dobanzi a fost interzisi de Biserici, banii fiind imprumuta,i de obicei de evrei, cirora nu !i se interzicea perceperea de dobanzi. a fast pus:l In evident:l de fandarea Ligii Hanseatice, farrnat:l din ora~e ca Lilbeck, Hamburg, Koln ~i Danzig, care urm:lreau tinte commune(roetade de securitate pentru elimi- narea pirateriei). jn secalul XIV, Liga cuprindea peste o sut:l de merobri. Dup:l aceast:l perioad:l, declinul acesteia Incepe, lent dar sigur, ea disp:lrand complet doar la sfar~itul secolului XVII. Deschideri spre Orient Comertul cu Orientul a fost facilitat de marile cuceriri mongole din secolul XIII, care au dat caravanelor (grupuri de negustari ce c:ll:lto- ~ reau Iropreun:l) posibilitatea de a trece :3 nestanjenite prin iroperiul asiatic. ~ Negustorii venetieni se aventurau acuro ~ dincolo de estul Mediteranei ~i de Marea ~ Neagr:l, iar unul dintre ace~tia, Marco Polo, a ~ ajuns pan:lln Cathay (China) unde s.a pus In :g O Oxford (Anglia) O Vene~ia in 1338. O Marco Polo il in Evul Mediu. in Vene~ia a prosperat intalne~te pe Kubla secolul XIII, Oxfordul in urma comer~ului Khan. Marco Polo a putea fi comparat, cu Orientul, care a scris despre popu- ca centru de imboga~it Italia la1ia covar~itoare ~i inva~amant. cu incepand cu secolul economia prosper3 a Parisul ~i Bologna. XII. Chinei. 82 Istorie universal~ 29 -MOARTEA NEAGRA ,

×