Documentul analizează evoluția socialismului în contextul revoluției industriale și a dezvoltării capitalismului, evidențiind suferințele muncitorilor și criticile aduse sistemului capitalist de reformatori precum Robert Owen și Karl Marx. Se discută despre conflictele dintre diferitele grupări socialiste și despre impactul ideilor lui Marx asupra mișcărilor sociale din Europa, inclusiv despre revoluțiile din 1848 și comuna din Paris. De asemenea, subliniază formarea Partidului Laburist și conflictele interne din cadrul mișcării socialiste la sfârșitul secolului al XIX-lea.

1. zandu-i Ins~ pe muncitori. Desigur c~ nu le
era mult mai r:1udecat 1nainte,cand efectuau
munci agricole, ms~ suferinta li se citea pe
fat~. O nou~ nesiguranta le str:1b~teaexis-
tent~, necunoscuta lor pan~ atunci. Expansiu-
nea capitalista era dur:1, pro.vocand o dez-
voltare economic~ extraordinar:1,Insotit~ Ins~
de crize teribile ce atr~geaudup~ ele un mare
num~r de ~omeri.
Viziunea socialista
Terorile industrializ~rii din Marea Britanie au
fost criticate de mai multi reformatori: roman-
cierul Charles Dickens, ~i p~rintele legislatiei
muncii: Lordul Shaftesbury nici unul dintre
,
ace~tianefiind sociali~ti.Altii In~~ priveau din-
colo de reform~, considerand c~ dezavanta-
jele capitalismului puteau fi lril~turate doar
prin abolirea Intregului sistem: In locul con-
curentei acerbe, In care cel mai slab trebuia s~
cedeze, societatea tebuia s~ se sprijine pe
cooperare, iar marile averi trebuiau Imp~rtite
Intre toti. in ciuda numeroaselor diferente de
interpretare, aceasta era viziunea fundamen-
tal~ a socialismului.
pan~ In anul 1830 ideile acestea erau
sustinute de c~tre Robert Owen (1771-1858),
~ proprietarul scotian al unei fabrici textile:
~ .~
O Partidul laburist O Karl Marx,
ILuptand
pentru
o
societate
Independent a fast un personaj central
fandat in anul 1893. in istoria socialis-
bazata
pe
bunastare
~i
egalita-
Pasterul de mai sus mului, ~i-a petrecut
te,
m4carea
sociaUsta
s-a
dez-
reprezinta cea de-a cea mai mare parte
21-a aniversare a a vie~ii in exil,
voltat
la
sfat1itul
secolului
XIX
acestuia. in Anglia.
De-a
lungul
epocii
moderne,
o
urma parasirii pamanturilor de catre oameni
epoca
foarte
dinamicii,
aceasta
In favoarea ora~elor $i fabricilor. Formidabila
actiune a maselor -agitatie, tumult, revolutie
s-a
raspandit
in
diferite
forme
-a reprezentat o trasatura a mai multor crize,
~i
a
suferit
multe
transformiirL
fiind folosita In scopul a numeroase cauze:
Inlaturarea tiraniei, dobandirea independentei
nationale, ca~tigarea dreptului de a vota.
D
e-a lungul istoriei au avut loc multe Speranta Intr-o socie!;ate egala ~i perfecta
proteste Impotriva asupririi s~racilorde nu era probabil o noutate. Insa, dupa succe-
c~tre cei inst~riti. Din cand In cand, sele Revolutiei Franceze reformatorii au
aceste nedrept~ti erau atat de insuportabile, devenit Increzatori ca visele lor s-ar putea
incat clasa asuprit~ aiungea la revolte, luptand transforma In realitate. New Lanark, celebra prin locurile sale de
pentru o societate bazat~ pe dreptate;
munca moderne. Owen a fondat Marea
proteste de acest gen au avut loc In Marea Capitalismul intra in scena Uniune Nationala Comerciala, prin care spera
Britanie: Mscoala T~ranilor din 1381 ~i activi- Socialismul modern era mai presus de toate, sa uneasca toti muncitorii britanici Intr-o sin-
t~tile "Msculatilor" ~i "Minerilor" din secolul o reactie Impotriva transformarii lumii de
XVII; secte cu caracter radical, care au luat gura organizatie. Aceasta organizatie era
catre Revolutia Industriala, care crease o noua capabila sa paralizeze economia, declan~ind
.lna~tere In perioada R~zboiului Civil ~i In cea societate, In care predominau ma~inile, fabri- o greva generala, dind astfel posibilitatea
[ Cromwellian~.
. cile, caile ferate ~i vapoarele cu aburi, ~i In M.U.N.C. sa transforme Intreaga tara Intr-o
I. M~c~rile de acest gen erau de scurt~ care muncitorii se concentrau In ora~e, al avere comuna. De~i planul era foarte ambi-
~durat~ In societ~tile ce se spriiineau In special caror numar continua sa creasca.
! pe agricultura, ~i viat~ rural~. Cu toate aces- tios, autoritatile au luat toate masurile pentru
Primele etape ale Revolutiei Industriale au a Inabu~i uniunea.
a, marirea ora~elor a dat acestor mi~c~ri avut In multe privinte un caracter haotic ~i Cuvintele "socialist" ~i "socialism" au fost
osibilitatea de a mobiliza populatia urban~, amenintator: murdarie, maghernite, instalatii folosite pentru prima data de catre owen ~i
ezistand astfel mai mult timp. O dovad~ a periculoase, patroni duri ~i munca dificila de discipolii sai, Intre 1830 ~i 1840. Termenii
cestui fapt a fost Revolutia Francez~, dintre efectuata ~i de copii; erau piincipalele trasa- echivalenti ai ace()tora au aparut In Franta
1789-1794, cand monarhia francez~ a fost turi ale acesteia. Revolutia Industriala a adus cam In aceea~i perioada, de~i numeroase idei
nl~turata. beneficii importante clasei capitaliste Cclasa socialiste au fost vehiculate mai devreme de
in timpul Revolutiei Industriale din secolul care detinea ~i co~trola sursele aducatoare de catre contele Henri de Saint-Simon (1776-
X, mi~carea socialista a luat amploare In venituri, ca de exemplu uzinele), defavori- 1837) ~i de Charles Fourrier (1772-1837).
233

2. SOCIALISMUL
Saint-Simon propunea viziunea unei lumi in
care s~ predomine lini~tea ~i ratiunea, Ins~
fiind conttient de impactul tehnologiei, el
considera c~ aceasta trebuia stapanit~ de con-
duc~tori instruiti ~i nu de popor; din contra,
Charles Fourrier era sustin~torul comunelor
ce se administrau singure, asemenea lui
Robert Owen. Aceast~ discrepanta Intre pla-
nurile amintite rnai sus ~i detinerea controlu-
lui absolut al muncitori.lor asupra vietilor lor,
urma s~ apara din ce In ce mai des In istoria
socialismului, provocand astfel dispute teri-
bile In ceea ce privette ideologia (doctrina)
socialist~, precurn ~i diviziuni de lung~ durat~
Intre grup~rile socialiste.
Spectrul comunism.~luj
Viitorul socialismului a fost profund inf1uentat
de lucrarile lui Ka,cl Marx (1818-1883) ~i ale
colaboratorului s~u Friedrich Engels ..c1820-
1895). jn 1848, In timp ce In Europa au avut
loc mai multe revolutii liberale ~i nationale,
ace~tia au publicat "Manifestul Comunist", ce
In~lta sceptrul comunismului ~i al unei revo-
lutii care trebuia s~ schimbe total ordinea
social~ ~i economic~. Folosirea termenului
"comunist" reprezenta o provocare, deoarece
acesta avea un sens rnai mult revolutionar
decat socialist, de~i nu exista inc~ o opozitie
definitorie Intre cei doi termeni. Manifestul
O Fabrici in Communista avut un impact imediat redus, iar
Sheffield, Anglia, in dup~ In~bu~irea revolutiilor din 1848, Marx ~i
1884. Mii de barbati Engels au p~r~sit Germania, pentru a se sta-
~i femei munceau bili mai apoi In Anglia ca exilati. jn exil, Marx
din greu pentru un a scris celebra sa carte, "Das Kapital", precurn
numar mic de capi- ~i multe alte lucrari alimentate cu idei ~i argu-
tali~ti -care erau de mente politice, economice, istorice ~i filo-
fapt proprietarii zofice.
fabricilor . jn viziunea lui Marx, tr~s~tura-cheie a isto-
riei a constat Intr-o serie de lupte Intre clase-
le sociale. Spre exemplu, dezvoltarea econo-
O
Bancnota
ce
miei medievale a avut ca rezultat constituirea
putea
fi
schimbata
unei clase capitaliste, sau burgheze (negus-
in
bunuri
de
larg
tori, oameni de afaceri ~i industria~i), care au
consum,
dupa
un
dobandit destul~ putere, Incat s~ detroneze
sistem
introdus
de
clasa feudal~. jn lucrarile sale, Marx prezicea
Robert
Owen.
O Un grup de
dansatori in New
Lanark, Sco,ia, unde,
in jurul fabricii sale
de textile, Robert
Owen a construit
case pentru munci-
tori ~i ~coli pentru
copiii acestora. in
anul 1830, Owen a
fondat o mare
uniune federala de
comer', prin care a
sprijinit mi~carea
cooperatista a clasei
muncitoare.
De~i Marx ii consi-
dera pe Owen ~i pe
al,ii care aveau ace-
lea~i concep,ii ca
fiind "utopi~ti" (fara
o teorie socialista ~
~
"~tiin'ifica"), Owen a :3
avut o influenta mult ~
..t
mal mare asupra il:
miscarii laburiste din ~
M~rea Britanie. ~
..
~
234

3. cre~terea nivelului de trai al muncitorilor O .'Procesul
datorit~ dezvol~rii industriale, care vor fi In Interna~ionalei.'.
cele din urm~ capabili s~-i lnI~ture ~i s~-i 1871. Caderea
lnlocuiasc~ pe capitalitti. Comunei din Paris a
Schimb~rile de acest gen, dup~ p~rerea sa, dus la destramarea
puteau fi realizate doar printr-o revolutie vio- Primei Interna~io-
lent~, care s~ aib~ ca rezultat preluarea puterii nale. Mi~carea revo-
din mainile capitali~tilor. Dup~ revolutie, Iu~ionara din Fran~a
muncitorii trebuiau s~ stabileasc~ o dictatur~ a fost inabu~ita;
(a proletariatuluO, pan~ la instalarea definitiv~ britanicii au con-
a socialismului. Toate mijloacele de a produce damnat violen~a.
~i de a distribui averi, se aflau astfel sub con- iar ceilal~i sociali~ti
trolul muncitorilor. Eventual, In cazulln care au fost demoraliza~i.
socialismul ar aduce mari bog~tii, societatea Interna~ionala a fost
ar urma s~ treac~ Intr-o faz~ superioara, desfiin~ata in 1872
comunist~, dand oamenilor posibilitatea de a ~i reinfiin~ata in
beneficia de toate bunurile ~i serviciile de 1876.
care aveau nevoie.
Cu toate c~..partidele revolutionare au fost
destul de. restranse ca num~r pentru o perioa-
d~ de timp, In 1864 Marx a Infiintat
Internationala Oamenilor Muncii (Prima O Femei aparand o
International~), care avea ca scop dirijarea baricada din Paris, in
mi$c~rilor deja existente. Acesta era un pas mai 1871. Marx a
Intelept, Marx considerand lupta pentru privit Comuna din
socialism ca fiind un efort international: Paris ca pe prima
loialit~tile nationale erau irelevante, de vreme revolta a proletaria-
ce muncitorii din toat~ lumea aveau mai tului impotriva cla5ei
multe In comun decat' muncitorii ~i capitali~tii capitali5te. Pe timpul
aceleia~i natiuni. Comunei, Pari5UI era
COndU5 de un comi-
Comuna din Paris tet de muncitori,
in anul 1848, o revolt~ a clasei muncitoare a intelectuali ~i mici
izbucnit In Paris, locul traditional al revoluti- oameni de afaceri.
ilor. Mai tarziu, In 1871, o rascoal~, mult mai Trupele franceze au
~
E
violent~, a avut loc, i:n urma Infrangerii nimicit Comuna dupa
6
Frantei de c~tre Prusia. Locuitorii din Paris au cateva 5aptamani.
-'
pre~edintii statelor, inclusiv McKinley,
pre~edintele SUA, au fost asasinati.
fn 1869 Partidul Social Democrat German
a fost fondat, dupa principii marxiste. Terme-
nul "social democrat" reprezentau descrierea
standard a partidelor marxiste, raspandite In
toata Europa, la sfar~itul secolului XIX.
Principii na,ionale
Cu toate acestea, principalele partide socialis-
te din Franta ~i din Marea Britanie nu erau
organizatii marxiste ortodoxe, ci se bazau pe
propriile lor principii. fn Marea Britanie, clasa
muncitoare era reprezentata de mi~carea
uniunii comerciale, adevaratul progres politic
fiind realizat abia dupa anul 1900, cand uniu-
nile ~i variatele grupari socialiste s-au unit,
formand astfel Partidul Laburist.
Cea de-a doua Intemationala, fondata In
1889, a fost deseori macinata de conflicte in-
terne. fn 1890, cativa marxi~ti germani au con-
siderat ca doctrinele lui Marx trebuiau revizu-
ite, In functie de Imprejurarile schimbatoare.
Revolutia parea Inca un proiect distant, In
declarat ora~ul Comun~ Independent~, timp ce Partidul Social Democrat devenea din
Bakunin
a
fost
unuI
dintre
fondatorii
anarhis-
mentinandu-se pe pozitii timp de cateva ce In ce mai putemic In Reichstag (parlamen-
mului,
o
doctrin~
ce
respingea
viziunea
lui
s~pt~mani, pan~ cand trupele guvernamentale tul german), iar muncitorii Incepeau sa o duca
Marx
1n
ceea
ce
privette
statuI
ca
un
instru-
au atacat ora~ul, nimicind zeci de mii de mai bine. Aceasta demonstra ca socialismul
ment
represiv,
pe
care
muncitorii
trebuiau
s~-
Comunarzi. De~i Comuna avea o conceptie putea fi instalat prin mijloace parlamentare
I
foloseasc~
impotriva
adversarilor.
Anarhi~tii
~doar partial socialist~, Marx a privit-o ca pe
pa~nice.
doreau
abolirea
tuturor
formelor
de
guver-
, prima treapt~ pe calea revolutiei, care a oferit
fnsa marxi~tii ortodoc~i nu erau de acord
nare,
crezand
c~
oamenii
puteau
s~-~i
con-
socialismului primii s~i martiri. cu aceasta "revizuire", sustinand ca salariile
duc~
singuri
propriile
afaceri.
Respingand
muncitorilor vor fi Intotdeauna limitate ~i c~
ordinea
~i
disciplina,
anarhismuI
nu
a
avut
Idei contradictorii cei aflati la putere nu vor accepta schimbari
niciodat~
influenta
pe
care
o
avea
socialismul.
I primUI
1870, dup~Partiddispute
International
crunte intres-a Marx
destramat
~i revo- in radicale. Primul RazbQi Mondial a gasit inter-
O
parte
din
membrii
acestei
mi~c~ri
au
recurs
nationalismul marxist destul de ~ubrezit.
la
violent~,
terorism
~i
asasinate.
Ace~tia
au
Iutionarul rus Mihail Bakunin (1814-76). Membrii celui de-al Doilea Partid Intema-
devenit
celebri
1n
1890,
cand
o
parte
din
235

4. SOCIALISMUL
O Congresul de la
Amsterdam a! ce!ei
de-a Doua !nterna-
,ionale, din anu!
1904. S-a insistat
mu!t asupra unei
chestiuni care
continua sa fie
dezbatuta inca din
1899 -daca socia-
li~tii trebuiau sau nu
sa se a!ature par-
tide!or burgheze
pentru a guverna
impreuna. Sloganul
(in c:>landeza)este:
"Proletari din to ate
tari!e, uni,i-va".
tional au declarat ferm c~ sociali~tii din toate
t~rile se vor uni pentru a se opune r~zboiului,
ins~ cand acesta a izbucnit, aceste declaratii .
s-au dovedit a fi f~r~ valoare. W
O Stindardul
Uniunii Na~ionale a Febra razboiului
Minerilor.ln Partidul in 1914, cand r~zboiul era deja declarat, par-
Laburist din Marea tidele socialiste erau Insp~imantatede ceea ce
Britanie, care a luat avea s~ urmeze, fiecare dintre ele sustinand
na~tere in urma actiunile propriilor lor guverne. Acesta era
alian~ei uniunilor primul sernn -confirmat apoi ~i de alte eveni-
comerciale cu mente -c~ nationalismul continua s~ fie cea
gruparile socialiste mai puternic~ emotie politic~.
create in 1900, Un singur partid s-a folosit In Intregime de
marxi~tii se aflau in doctrine marxiste In timpul r~zboiului: aripa
minoritate. iar Bol~evic~ ("majoritatea") a Partidului Social
majoritatea mem- Democrat Rus, care incerca s~ submineze
brilor considerau ca efortul national Impotriva r~zboiului, reu~ind
cre~tinii trebuiau sa In cele din urm~ s~ preia puterea In anul
se opuna nedrep- 1917. Ca urmare a acestui fapt, Rusia a
ta~ii. Pe aceasta idee devenit Uniunea Sovietic~, iar bol~evicii
s-a dezvoltat o mare (denumiti ulterior Partidul Comunist), au
uniune comerciala ce In~bu~it toate opozitiile, instaland apoi o dic-
sustinea mi~carea tatura a proletariatului cu un singur partid ~i
laburista. Incepand s~ introduc~ o form~ rigid~ de
socialism, controlat~ de stat.
Sciziune de mari propor1ii
Revolutia bol~evic~ a provocat o mare rup-
tur~ In randurile socialismului international.
in majoritatea t~rilor ideile celor care voiau s~
urmeze calea bol~evic~ pentru a ajunge In
final la o dictatur~ revolutionar~, se loveau
de cele ale indivizilor care sperau s~ ajung~~
"
la putere prin mijloace pa~nice. A!ja-zi~ii.
0
tj
revolutionari se numeau acum comuni~ti, In
Qj
"5 timp ce parlamentarii rarrulseser~ sociali~ti,
u
"
..
social-democrati, sau membrii ai Partidului
E Laburist. Fiecare dintre aceste traditii socia-
s
" liste au avut repercursiuni importante asupra
.c
.9, istoriei secolului xx.
236