1. . .
,
O losif Stalin s.a
nascut in Georgia,
unde a fost pregatit
pentru a deveni
preot. A fost elimi.
nat din seminar din
cauza ideilor sale
revolu~ionare ~i a
devenit un urma~ ~i
propovaduitor al
ideilor lui Lenin.
O Stalin a incercat
tot timpul sa
exagereze rolul lui
neinsemnat din
revolu'ia din 191 7.
in aceasta fotografie
(dreapta sus), Leon
Tro'ki, un marxist
cunoscut ~i principa-
lul rival allui Stalin,
poate fi vazut in
dreapta tribunei. in
versiunea refacuta
(dreapta jos) el a
Sub conducerea lui Iosif Stalin, fost inlaturat.
URSS a devenit fn scurt timp un O Tra1ki a fast
expulzat din
stat industrializat, ~i ie~ind
Uniunea Savietica in
fnvingiitoare din cel de-al doilea 1929. in 1940 a fast
ucis.
riizboi mondia~ a devenit o
supraputere. jn acela~i timp
fnsii, tirania lui Stalin a dus la
ruinarea societiitii ruse~ti.
c hiar inainte de rnoartea liderului sovietic
Lenin, conduc~torli Partidului Cornunist
au Inceput lupta pentru succesiune. A
detine controlul partidului insemna de fapt a ficativ (fapt mu~amalizat mai tarziu), dar ulteri-
detine controlul ~rii -prirnul stat socialist, or s-a dovedit abil in rezolvarea problemelor
uria~ dar extrern de Inapoiat. Anli '20 au fost ivite pe parcursul ~zboiului Civil. A fost numit
martorii unor' irnportante lupte pentru putere. mai intai Ministrul Nationali~tilor, iar in 1922 a
jn 1923 Stalin, Secretaful General al Partidului, devenit Secretar General al Partidului
se aliaz~ cu Zinoviev ~i Karnenev pentru a Communist. Aceasta munc~ de birou, in apa-
dejuca planurile unui concurent genial ~i renta: plictisitoare, a fost pentru Stalin calea de
aparent periculos -Leon Trotki. jn 1925 Stalin acces la putere, dandu-i posibilitatea s~ con-
l~i g~se~te noi aliati in Bucharin ~i R1kov, troleze comitetele de partid ~i s~ ii avanseze pe
indep~rtandu-i pe Zinoviev ~i Karnenev. jn proprii sus~tori. Astfel, anii '20 au marcat
cele din urma, In 1929, Stalin l~i Invinge fo~tii pentru Stalin o serie de succese importante
aliati ~i devine unicul conduc~tor al URSS-ului. - asupra rivalilor s~i.
3!
Adev~ratul nume al lui Stalin este Iosjf ~ E vorba, evident, de dispute politice ~i nu de
Djuga~vili. Nurnele sub care a devenit cunoscut ~ adev~rate lupte: de~i cornu~tii ~i tratau opo-
este un nurne adoptat in perioada mi~c~rilor "' nentii cu duritate, exista un fel de regul~ ne-
revolutionare. Stalin s-a n~scut sub semnul scris~ care impunea evitarea v~rs~rii de sange
s~raciei ~i obscuritltii, nu ca cetltean rus, ci in a fost exmatriculat. A intrat 1n randul revolutio- in confrun~rile din partid. Asemenea dispute
Georgia, aflatl la vrernea respectiv~ sub con- narilor ~i ~i-a petrecut unnatorii ani sustinand vjzau suprematia personal~, dar aveau ~i aspect
trolul Rusiei tariste. A inv~tat limba rus~ fluent cauza revolutiei, fiind deseori aruncat In ideologic, fiecare fractiune sustinand o anurni~
la una din ~colile duminicale organizate de bi- 1nchisoare sau fortat s;l tI;liasC;l1n exil intern. orientare politic~. Din acest punct de vedere,
sericl, ulterior fiind trimis la un seminar pentru in 1912 se 1nscrie 1n Partidul Bol~evic (mai cel mai important conflict era intre Stalin ~i
a deveni preot. A dovedit Ins~ un interes deo- tarziu Comunist), devenind membru al Trotki. Trotki adoptase punctul de vedere tra-
sebit pentru scrierile ~i ideile socialiste care se Comitetului Central. Rolul jucat In cadrul ditionalist marxist. El credea c~, datori~ izol~rii
vehiculau la seminar, rnotiv pentru care in 1899 Revolutiei din Octombrie 1917 a fost nesemni- ~i inapoierii, URSS nu putea pune singura ba-
263

2. STALIN ~I URSS
O in anii 1920,
aranii sovietici stu-
diaza un bec. Acesta
era cunoscut sub
denumirea de becul
lui lIici, dupa
Vladimir Ilici, care a
inclus o schema de
electrificare in pla-
nurile sale de mo-
dernizare a Uniunii
Sovietice.
O Un afi~ care
indemna la cre~terea
produc~iei indus-
triale. In anii '20,
grevele fusesera
interzise in Uniunea
Sovietica; cine nu
respecta aceasta
lege era pasibil de
pedeapsa cu
moartea.
O Primul Plan Cincinal. O scenQ de dimineafQ,
pictat3 de Y. Romas. Stalin credea c3 dac3
Uniunea Sovietic3 nu devine o putere indus-
trial3, va fi zdrobit3 de na,iunile capitaliste.
zele unei societ1ti socialiste, ci trebuia sa: reziste
In continuare ~i sa: sustina: o revolutie generali-
zat1, In urrna ca:reia societ1tile industrializate ar
acorda URSS-ului ajutorul necesar. Dupa: e~ecul
mi~ca:rilor revolutionare din Europa dupa:
primul rnzboi mondial, Stalin a sustinut ca:
Uniunea Sovietica: poate ~i trebuie sa: reu~easca:
singurn. Sloganul sa:u, "Socialismul Intr-o sin-
gurn tarn", era instabil ca doctrina: marxist1, dar
prin nota pozitiva: pe care o aducea a constitu-
it un punct de atractie pentru tinerii care se
inscriau In partid. Politica lui Stalin, sustinut1 de
o propaganda: continua:, a condus la mobili-
zarea poporului rus, generand un val de entuzi-
asm cu privire la "construirea socialismului".
Economia planificata
Stalin a folosit acest entuziasm pentru a deter-
mina o schimbare politica: radicala:. Primul rnz-
boi mondial ~i rnzboiul civil adusesern Uniunea
Sovietica: Intr-o stare jalnica:, astfel Incat Lenin
aprobase cu reticent('[ Noul Plan Econornic
(NPE), care acorda tclranilor ~i rnicilor Intreprin-
za:tori o rnare libertate In desfa:~urarea activit1tii atinse ~i depa~ite ~i se anticipa succes ~i pentru care urmau modelul politic sovietic, ci ~i de
~i insu~irea profitului. Stalin a considerat ca: a unm1torul Plan. Intr-un stat cu un singur partid unii oameni de ~tiin~, de scriitori ~i de int-
sosit vremea crea:rii unei econornii complet nimeni nu se :incumeta sa contrazica comunica- electuali str:lini. Uniunea Sovietica: era privita:
socialiste, In care poporul -reprezentat de stat tele guvemamentale care exagerau succesele ~i ca un nou tip de societate iar planificarea era
-sa: detina: ~i sa: conduca: toate Intreprinderile. mascau gre~elile sau le puneau pe seama trnda- considerata: solutia progresului economic ~i
Totodat1 sosise momentul unui efort con- torilor ~i sabotorilor. Cu toate acestea, rezultate- social'. Aceste idei erau cu atat mai credibile,
jugat pentru industrializarea t('[rii. Stalin a dec- leobtinute nu erau deloc neglijabile. in 10 ani deoarece ta:rile vestice erau devastate de
larat ca: Uniunea Sovietica: se afla: cu cel putin URSS devenise un stat puternic industrializat, O Marea Criza: din 1929 ~i pa:reau neputincioase
100 de ani In urma vestului capitalist, dar va realizare cu atat mai importanta cu cat sovieticii in lcombaterea sa:ra:ciei ~i ~omajului.
trebui sa: recupereze diferenta in 10 ani, altfel nu aveau :in vedere doar perioada imediat ur- Admiratorii Uniunii Sovietice tratau cu
va fi zdrobit1. Fidel conceptiei rnarxiste pri- m:1toare, ci lucrau pe termen lung. Standardul indiferenta: marile probleme ale societa:tii
vind eterna lupta: dintre socialism ~i capitalism, de viata: a rnmas :insa scazut, deoarece nu se in- sovietice, considerandu-le greuta:ti inerente ale
el era con~tient ca: URSS era inconjurat1 de ve~tise in productia de bunuri de larg consum. inceputului. Mai era inca: posibil sa: se reduca:
inarnici. Singura solutie a progresului era con- Toate resursele fusesern folosite pentru a crea importanta unor fapte amenin~toare, cum a
siderat1 a fi planificarea de stat; astfel, in 1929 infrastructura necesar:1 unui stat industrial -fu- fost procesul din 1928 intentat unor ingineri
Stalin lanseaza: Planul Cincinal, care cuprindea sesern construite cu sutele fabrici, uzine electri- pentru "sabotaj", proces in care acuzatii au
o serie de obiective ambitioase ce trebuiau ce, baraje, ora~e industriale, ma~ini ~i tractoare. recunoscut cu prea multa: u~urin~ crime pe
indeplinite in diferite sectoare ale economiei. Realizarile Uniunii Sovietice erau admirate care era foarte greu de crezut ca: le comisesern.
Public, s-a sustinut ca: obiectivele au fost nu numai de partidele comuniste din alte tari, Era destul de dificil de apreciat modi-
264

3. multime de concesii colegilor din Comitetul
Central al Partidului. in aceast~ situatie, una
dintre variantele vehiculate a fost aceea c~
insu~i Stalin ar fi ordonat asasinatul, pentru a
elimina un posibil rival ~i pentru a indep~rta
orice amenintare din partea opozitiei, fie ea
real~ sau potential~. Dup~ perioada rnrnas~ in
istorie sub numele de Marea Teroare (ajuns~
la apogeu intre 1936-1939), dictatura stalinista
a guvemat f~rn a intampina cea mai rnic~
rezistent~, de~i Stalin poza in continuare drept
un modest secretar de partid ce fumeaz~ pip~.
Gulagul sovietic
in timpul Marii Terori, politia secret~ a arestat
milioane de oameni. Foarte multi au fost exe-
cutati, dar majoritatea au fost trirni~i in lag~re
de munc~ (reteaua cunoscuta sub numele
prescurtat de Gulag) rnspandite in intreaga
tarn. Orice rezerv~ cu privire la omorarea unor
colegi comuni~ti a fost abandonata, astfel incat
in cele din unrul partidul a fost distrus. Vechii
rivali ai lui Stalin au ap~rut in procese publice,
m~rturisind crime incredibile, cum ar fi, de
exemplu, faptul c~ ar fi practicat ani de-a
randul spionajul pentru puterile sWine. Aceste
m~rturisiri au fost probabil smulse in principal
prin constrangeri psihologice ~i ameninta:ri la
O Caravana de c3ru~e care efectua transpor-
tul de la ferma colectiv3 Brevestnik, in 1931.
Pancarta proclam3 promisiunea colectivului
de a cre~te produc~ia de grane. Cu toate
acestea colectivizarea nu ~i-a atins scopurile.
O Exemp!u al artei staliniste din 1937.
..Socialismul realist" ~i cu!tu! personalita,ii
conducatorului URSS dominau toate forme!e
de exprimare artistica ~i intelectuala, inainte
de a! doilea razboi mondial.
fic~rile din agricultura sovietic~. Prin noua
politic~, p~minturile nu mai erau proprietate .
personal~, ci trebuiau unificate In ferme
colective, adic~ In cooperative, conduse (In
teorie) de c(i)munitatea agricol~ respectiv~. §
Aceasta situatie nu a fost agreat~ de cei care .E
lucrau In agriculturn deoarece erau fortati s~ ~
vinda o mare parte a productiei statului la un ]
pret foarte mic, astfel Incit muncitorii din ~
industrie s~ beneficieze de hran~ ieftin~.
Situatia s-a mai Imburu1tatit dup~ 1932, cand adresa familiilor acuzatilor, dar ~i torturile au
Convingere prin violen,3 rezistenta t~ranilor a fost Infranta, dar colec- jucat mai mult ca sigur un rol important.
in consecint~, In 1929, cind a fost introdus~ tivizarea nu a mai avut efectele scontate. in Marea Teroare s-a manifestat In Intreaga
colectivizarea, ~r~nimea s-a Impotrivit ~i ciuda tuturor suferintelor Indurate de o mare societate sovietic~, Incurajand oamenii s~-~i
Incerc~rile de a o forta s~ accepte au degener- parte a populatiei, sectorul agricol a rnmas In imagineze conspiratii peste tot ~i s~ devin~
at Intr-un conflict violent, In cadrul c~ruia continuare un punct slab al Uniunii Sovietice. informatori. Oricare ar fi fost scopul initial al
politia secreta sovietic~ a jucat un rol sinistru. in 1934 p~rea c~ ceea ce fusese mai rnu acestor epurnri, s-a ajuns la un fel de nebunie
Multi ~ni au fost uci~i ~i rnilioane au fost trecuse, dar In realitate abia Incepea. in generalizat~, ceva similar van~torii de vrnji-
deportati, dar versiunea oficial~ sustinea c~ decembrie 1934, asasinarea lui Serghei Kirov, toare din primele secole. In 1939, Stalin a fost
oponentii erau In principal t~rani avuti un communistcunoscut, a declan~at o serie de nevoit s~ pun~ cap~t acestor proceduri.
(cufaci), care nu doreau s~ renunte la profi- arestari ale unor presupu~i sabotori, trnd~tori La aceasta data situatia In Europa devenise
turile obtinute prin mijloace necinstite. Distru- ~i spioni. Chiar ~i dup~ verific~rile ~i epurnrile critic~. In ciuda ameni11~rii crescande din par-
gerile rezultate au dus la o teribil~ foamete, care au urmat, adev~rul despre asasinat a tea Germaniei naziste, antipatiile ~i suspiciunile
accentuata de cruzimea autorit~tilor, foamete rnmas necunoscut. De~i In acel moment Stalin reciproce Impiedicau o cooperare eficace Intre
ce a determinat moartea a milioane de ~rani. se afla la conducerea ta:rii, el trebuia s~ fac~ o URSS, Marea Britanie ~i Franta. Dar In aceast~
265

4. 86 STALIN $1 URSS
...
~
'...~-; If If..
d 1
.
..II
, .
~ .
... " .
.
t.. - ... ...
. .
.
. ..,.
";~-"
~'~
",ti
~ .
O For~ele sovietice
dispuse in Pia~a
Ro~ie din Moscova. 1879
Continua industria- 5e na~te los;f 5tal;n
lizare a permis 1917
Uniunii Sovietice sa Revolut;a d;n Octombr;e d;n Rus;a ;;
lupte impotriva aduce pe bol~ev;c;(comun;~t;) la putere
gemanilor . 1918-20
In 1938. peste 28% Rcizbo;ul C;v;1
din fier ~i o~el a fost
1922
prelucrat pentru
5tal;n e num;t 5ecretar General al
~ muni~ii. Part;dulu; Comun;st. 5e formeazci UR55
O 0 parada in cinstea victoriei sovietice, in propiau d In ce mal Inult; el a 1925-29
Pia~a Ro~ie din Moscova. "Cele zece ofensive f( amiinturilor aflate in 5tal;n ajunge la conducerea UR55
sovietice" au invins for~a militara a :alea annatelor gennan{ pentru a le ingreuna 1929
Germaniei naziste ~i la 20 aprilie 1945 tnaintarea. Stalin s-a dov lit a fi on ccmducator 5e pun bazele colect;v;zcir;;. Pr;mul Plan
trupele sovietice au patruns in Berlin. priceput pe timp de razl )j, confirmi C;nc;nal (datat 1928)
nea de supraerou in ochii publicului sovietic.
1934
problema vina nu era doar a lui Stalin. Teman- La sfiir~itul razboiului, Armata Ro~ie contro- Asas;narea ,u; K;rov. incep pr;mele
du-se Ca marile puteri se vor uni lmpotriva lui, la Europa de Est, pennitiindu-i lui Stalin sa
epurcir;.
Stalin a semnat un pact de neagresiune cu instaureze regirnuri cornuniste subordonate in
1936
Germa$, de~i nazismul ~i comunismul erau cea rnai mare parte a regiunii. Dupa victoria
incepe Marea Teroare. Z;nov;ev ~;
considerati du~rnani de moarte. Clauze secrete cornuni~tilor in razboiul civil din China, Stalin
Kamenev sunt ;mpu~caf; dupci procese
incluse 1n pact au dat posibilitate Uniunii a devenit conducatorul unui uria~ ~i puternic
publ;ce
Sovietice sa preia Polonia de Est dupa invazia bloc communist.Puterile vestice au lnceput sa se
germar. -'.~ ..1~~~ .T~._~.~, lngrijoreze ~i ternerile lor cornbinate cu aver- 1939
la om Sep(emDne lY;)Y, lar Le(orua
Lituani, 1 ~i Estonia au fost lnglobate In URSS siunea fata de lncalcarea brutala a libertatii in Pactul germano-sov;et;c. German;;
;nvadeazci Polon;a: ;ncepe al Do;lea
Dupa l m scurt razboi lntre URSS ~i Finlanda, ;i Europa de Est au produs o ruptura intre fo~tii
Rcizbo; Mond;al. UR55 ocupci estul
fost OCl Jpat ~i teritoriu fmlandez. Apoi, dup~ UI1 aliati, rnarciind lnceputul Razboiului Rece. Polon;e;. Rcizbo;ul ruso-f;nlandez
ultimatl urn remis In august 1940 guvemulu .i
, trupele sovietice au invadat ~i ocupal 1941
Suspiciuni
German;a atacci Un;unea 5ov;et;cci
ina de Nord ~i Basarabia De~i URSSie~ise Reconstructia fRSS-ului dupil razboi ;
[lYing:Itoare, razboiul scosese la iveal~ slabi- trem de lenta dureroasil. Stalin deve 1945
iuni ale Annatei Ro~ii, ale c~rei corpuri de ofi- gerat de susI :ios, punand politia s- ccreta pe 5fars;tul celu; de-al Do;lea Rcizbo;
;esera nimicite de epurarie Marii Terori. unnele eyre )r ~i soldatilor Armatei Ro~ii sus- .Mond;al
toate c~ ~tia c~ nu trebuie s~ se Increa- pectati ca aJ asimilat idei burgheze, straine. 1946.1948
)misiunile lui Hi ~r, Stalin a fast sur- I de teroare pilrea cil se.va abate Instalarea reg;mur;lor comun;ste ;n
prins lfid germanii ~ invadat Uniunea lpra :la martie 19: i, Stalin a Europa de est
Sovie , In iunie 1941; :east:l lips~ de vigi- Stalin 2 abil tiranul
'~+~;e' ,- 1953
pentru pierderile ;ucces ( a IUngul 1"LU1 L; la moart(
Moartea ,u; 5tal;n
e ale URSS. -a p~strat cump~tul 11agiat de mili lane de cet;
.fuzat sa pal Mascava, de$i ger- re conducator ~i Invatator'
n Ila ~BOn
~