1895 07

ERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revistt Periodica Eclesiastica.
AWL AL XIX-lea, No. 7.
TABLA MATERIILOR
Pag.
1. Religiunea, cultul si moravurile
poporuluT Geto-Dac 385
2. Religiunea si necesitatea cu-
nOstere1 si respandirel Inv&
l'aturel el intro credinciosT . . 401
3. Arhiepiscopiile autocefale la
inceputul sec. al XVIII. . . . 418
Cronica BisericeT Ortodoxe Ro-
mane 434
5. Istoria bisericesa a LI Teo-
doret. 449
6. Bisericestl 460
7. Donatiunl 469
W--..-ftWti4P'
BUCUREVPI
77130GRAFIA CART1LOR BISERWESC1
1895
ISSISTGroSSITVIISG"77 --"Th
tfarvy,a, .
1
1
'1
QCTOMTRIE
h
7711777
4444
4.
4 cD..LrV7-9
AA4,,,k 2.1!;;ff.
4.a..o.neurmacoulallaradamelmo
IISSSIG!
Igita'. a-3 +71 KC' -.3 K+16,1 if,+;,+1,4 § it*--A " Cie* X.{ 7+1 Klifti 742 .26 K+I+mes
:::+5111,1.1+.01f1K+1911:11410K+X
Mit
rx4
1,51
11141/4{.
t
111...1. ...........
re VIVI. I NM
DE.
. . . .
www.dacoromanica.ro

ANUL XIX. BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 1
RELIGIUNEA, CULTUL i11110RAYURILEPOPORULUIGETO-DAC.
Tote pop6rele pe care Ie eurioste istoria ail avut $i all
religiunile for ; popor far& religiune n'a putut exista. Re-
ligiunea, ca oe.ce in omenire, s'a supus legilor evolutiunel
$i s'a desvoltat de °data cu cultivarea pop6relor. Religiunile
cele vechi, cu t6te eh unele s'ar'i pus legilor evolutiunel $i.
s'ar'i desvoltat de odatA cu cultivarea pop6relor, nicl una
insn, din aceste religiuni n'az'i putut atinge sublimitatea cres-
tinismulul $i n'ail avut o morala mai dumne4eesen, ca cea
datn, noun, de Mantuitorul. Cu t6te acestea inainte de apari-
tiunea luminel pe pament, inainte ca Filul lul Dumneclet . el
fi venit si sfarame intunerieul nestiintel, pop6rele lumel at
avut diferite religiunl $i multe ate ramas In intunerie chiar
$i pftnit asta,A.I. Omul a autat in tot-deuna srt stabilesen
raporturi cu Dumneclet $i prin speeulatiunea mintel A, pi-
trunda secretul D-qeirel, insit pa,na la venirea Filulf pe
pftment n'a reusit. Pentru ca cine va sn, prieeaph bine im-
portanta crestinismulul trebue si cun6sca $i cele-l-alte re-
ligiunl ale lumel, end numal atuncl va putea repeta en
sinceritate euvintele Apostolulut Pavel : Nu mo rusinez
de Evangelia I'll Christos" 1).
Dintre pop6rele lipsite de lumina adeterulul a fort $i
poporul Geto-Dac. Getii aceat parte din neamul eel mare
al Tracilor. El se aflail stabiliti, din timpurile cele mal
vechl, intre Hemus $i Istru $i de aid cucerira Seitia Minor
1) Max Milner. Essais stir l'histoire des religions pag. 73.
www.dacoromanica.ro

386 Itt LI(aUNEA, CULTUL V
(Dobrogia), gurile Dullard si in fine trecend paste acest
rill, ocupara si pamenturile de pe malul stang. La inceput
and ad trecut paste Dunare nu pArasisera inea carac-
terul nomad si traiall tot din prAclile pe care le faceati in
t6rile vecine si cu deosebire in Macedonia. Regele acestel
tAri, Filip II, 11 attic& de mai multe ori, cu stop ca si
seape de jafurile for si invingandu-I, fl eonstranse a trece
cea mai mare parte pe malul stang al Dunitrei, in partea
r ordica. Dup6 mortea lul Filip II, GetiI incepura iarasi sti
prade marginele Macedoniel si Alexandru cel Mare, fiul si
succesorul lul Filip II, 11 lovesce din noti si trace chiar
Dunarea contra tor. In drumul s6II a intalnit un lan de
grad si un oral constru:t in lemn, fapt care proba, ca Getil
incepusera sa piarda caracterul nomad si aft devina popor
stabil. La acesta strAmutare a Getilor in partea nordica a
Dunarei ki anume prin Muntenia de asta 4i, se pare ea ar
fi contribuit si navalirea Celtilor in peninsula Balcanica 1).
Dintre seriitorii Romani, Ctm.iar si 0 vidiu ne arata IAEA is
evidenta, a in aceste parts ail locuit Getil 2).
Dacii start de aeelasi neam cu Geta insa se vede, ca
el s'ar'i desvoltat mai tarclit si de aceea scriitorii vechi a-
firma, ca primul stat trac fundat la Dunare a fost al Ge-
tilor. El all locuit Ia inceput, ca si Getti, tot in peninsula
Balcanica, in imprejmurimele Rodopului, bask din causa
1mprejurarilor necunoscute noun, au *Agit aceste locu-
inte si dup6 cum ne spune marele geograf Strabon s'ail
stabilit Ia nord de cataractele Dunarti, avend ca vecini in
partea de apus pe Germani. Geograful de mai tarclit.
Ptolomeu brata, ca Dacia mut Trajan cuprindea: Banatul
Temisianci, o parte din Ungaria, intregul Ardeal, Buco-
vina, o mica parte din Galitia, Moldova la apus de Siret
si Tara Ronakeasca, 3).
1) Xenopol. Istoria Romlnilor, vol. I, pag. 58.
2) Toeilesen. Dada Inainte de Romani, pag. 59 -63.
a) Toeileson, peg. 68.
www.dacoromanica.ro

MORAWRILE POP,AULUI GETO-DAC
Poporul Geto-pac a fost f6rte mult influentat de -v
giune si in viata de stat si in cea socials. Thai miscares
for era determinate de religiune si tot ce era contra reli-
giunei, era considerat ca un saorilegiu. Aceste pop6re fa
and parte din rasa cea mare iraniana trasurile generale
ale religiunei for erati fare indoeala comune. Dupe cum
Intregul neam al Arilor divinizasera natura, tot asemenea
Geto-Dacil, lash conform legilor evolutiunel religiunea
for s'a modificat in decursul timpulul, luand un caracter
local si pastrand, se pare, si dualismul. Ca fondator al a-
eestel religiuni e considerat Zamolxis, cu tote a atributiele
acestui Zamolxii nu sunt de cat acelea ale lul Dionisios-
Sabazius, cleul comun al tuturor Tracilor. Herodot ne
spune, ca Zamolxis ar fi fost odmi6ra sclavul lui Pitago-
ras din Samos Ili wai in urma dupe ce castiga multi bani
i fu liberat se int6rse in tars sa. Fiind in contact si cu
filosoful Pitagoras si Grecil lonieni, el 1nvit lase obiceiurile
si credintele acestora si de aceea ajuns in patrie observe,
eoruptiunea poporului s6t si se decide ca prin invataturile
sale sal indrepteze. Pentru ca sa reuseasca in dorintele
sale, invita, la ospete, servite in casa sa, pe capeteniele
Tracilor si cu acesta ocasiune le predica doctrina sa, in-
vatandu-T, ca atat el cat si el, precum si urma§iT for nu
vor muri, ci vor ajunge in un anume loc, undo traind se
vor bucura de tote bunurile. Din acestea se vede, ca
dogma cea mai insemnati a pop6relor arice, nemurirea
personals, Herodot ne spune, ca, a fost predicate Traci lor
de Zamolxis, care o invatase de la Pitagoras ; cu tote ca
chiar el ineuql se indoesce de acesta traditiune si considers
pe Zamolxis, ca, ar fi trait cu mat multi ant Inaintea lui
Pitagoras 1). Acosta traditiune nu mai r6mine indoeala,
cif, a aulif o Herodot de la Grecil de acolo, cari cautati
sa dovedeasca influenta greceasca asupra acestor pop6re ;
sat ca el merge ad comparativ, observasera aparenta ase-
1) Herodot, cart. IV, peg. 123-125. Tradneerea de Al. Gr. §utu.
:18
si
www.dacoromanica.ro

S88 REL1GIUNEA7 CUL1UL
mAnare intre doctrina pitagoreanA a metempsicosel ri doc-
trina nemurirei la Zamolxis 1).
Poperele arice la inceput nu cunorideatt doctrina metemp-
sicosei, cad! in Veda nu se vorbelte nietterl de metempsi-
coati, ci in locul ace§stia gAsim ceea ce, sine qua non, se
afla in tote adevAratele religiuni, credinta In nemurirea
aufletului qi in o imortalitate personalA. FAA, acestA ere-
Alint5. in o imortalitate personalA, cjice Max Muller, reli-
giunea e de sigur ca o punts, care se termina d'asupra.
until abis 2).
Tot in capitolul 95, cart. IV, Herodot, continufind asu-
pra lul Zamolxis, spune, ea el, voind ea invataturile sale
EA prindA rAdAcini in inima poporului, se retrase pe timp
rle trel ani in o locuintA ee'll o sapase sub paraent, lar
In anul 91 patrulea eitind de acolo, confirms ceea ce in-
vatase 2).
Acesta poveste a lui Herodot este confirmatA qi de
Strabon, care spune, cA Zamolxis prelicea viitorul din
starea cerului fiindca cunoltea cele plAcute 4eilor, de
aceea beim pe rege ea sal is ca coleg la domnie. El
End preot al leului celui mal onorat de GeV a luat in-
mug numele de let. 4), fiind numit G-ebeleizis 5).
Credinta Getilor in nemurirea sufletulul reese qi din
urmAtorul obiceill al lor, pe care 11 descrie ast-fel Herodot:
La fie-care chid ani, pe acel ce a eAclut la sup 11 trimit
tot-deuna din voea for ca prevestitor dare Zaq olxis, in-
sAreinandu-1 sa, cearit lucrurile- de cari ati mai mare ne-
voie. Trimeterea se face ast.fel Tref din el Bunt insarci-
Dati sA, tie In manA nilte aulitl, iar altii, dupe ce at a-
pucat de main! qi de pici6re pe acel ce este a se trimete
spre Zam !xis qi '1 ail leganat in aer, 11 asvfirl asupra su-
1) Dada inainte de Romani, pag. 325.
2) Max Mailer. Essais Bur l'histoire des religions, pag. 68.
8) Herodot IV. pag. 124.
4) Xenopol. Ist. Romanilor, VI, pag. 92; Tooileson, pag. 325.
6) Herodot IV, peg. 120..
§1
Tolleson.
9i
www.dacoromanica.ro

MORAV(JR1LE POPORULUL GETO-DAC 38
liti!or. Daett acesta more, atuncl 1i sik par cum ea deissiester
bine-voitor pentru iar daa el nu more II invitio
vatesc, dicend a el ar fi un om reti qi trimet pe alt cine.va,
dandu I infarcinArI, pe cand el se aft. Ina, In viata" 1).
Acesta era sacrificiul omenese adus lul Zamolxis din ciner
In tine! anl qi de ore -ce acel care era trimis ca sol la.
Zamolxis primea benevol acest sacrifieiu, dovedeqte prin a-
cesta, ca el se altepta la o fericire eterna imprejurul jeului,
fericire pe care sotil lul nu o vor ajunge de cht atunci, cand_
vor fi cberaati de Zamolxis, saki cu alte cuvinte dup6 m6rte.
Dualismul aric 2) s'a conservat §i la poporul Geti lor,
cad ceea ce spune Herodot, ca top Traci!, dud tuna
fulgera, arunc sggeti in ens in contra cerului, acesta pro-
beaz5., ca ei considerail noril, can acopereail s6rele, ca pe
nilte inamici luminel §i duqmanl al deuluI for celu! bun.
Scriitorii Roman!, Ovidiu Virgiliu, precum Qi scriitorir
GrecI, numeail pe acest qeh al r6ulul, al craut nume
limba Getilor nu s'a conservat, Marte sati Ares si ii consi --
derait ca 4et. al distrugerei, al resboiulul, al mortel, al ce-
rulu! turbat qi al furtunei. La cei v echI exista chiar tradi-
tiunea a 4eul Marte se nhscuse* In Cara Dacilor, Moesilor
ci a Tracilor 8).
Mall de aceste dou6 deit41 c Asktrarii, Getil se pare ca
mal aveati ci altele ca Cotis sat_ Coti_o la Dad. Pe acesta
4eitate unit scriitorl anticl o asemana cu Venus, deitatea
placerilor libidin6se, iar dup6 etimologia cuve'ntulul pare
a fi ma! mult o cleft ate a resboiu'uI este chiar adesea-orl
representata cu chip barbatesc 4). 0 altA, cleitate, de ci pu-
tin probabila, ma! este Bendis, conqiderat5 ca fiica celor
dou6 deitatl de ma! sus, Cotis §i Sabazius yi aiorath
1) Herodot IV, pag. 121, 122.
2) Vinson. Les Religions Aotnelles, pag. 56.
9 Xenopol. pag. 91; Tooilesou, pag. 331.
4) Tooileson. pag. 333.
al
In.
si
$i
clatter
Qi
as
www.dacoromanica.ro

390 RELIGIUNEA, CULTUL
leita a vanatorilor. Cele-l-alte cieitAt1 ale Tracilor ea : Malis,
Atartis ci Hermes nu eras celebrate de Getl.
peitatea cea mal insemnatA a tuturor Tracilor era Sa-
bazius 1). Acosta leitate de ci se asemana cu Dionisios,
leul vinulul la Greci, cu Bachus, care avea acelea0 a-
tributiuni la Romani, totuci difera, de acectia, etci el era
considerat ca un (let universal, dfindui se atributiuni ca
lui Zeus sat. Jupiter ci chiar ca sorelui, Apolo 2).
Afara de acesta, Sabazius mai era ci 4eul inspiratiunei pro-
fetice ci al esaltatiunet provenita din btuturi fermentate ca
berea ci vinul 8).
Cultul lui Sabazius se facet" pe varful muntilor inapt gi
une on chiar no coline ci anume in temple in forma ro-
tunda 11 cu o deschidere in mijlocul invelitorel. In miste-
riele care se tineau in on6rea acestul cieu se petreceat
adesea org i forte matt Oare-care corporatiuni religiose sat.
Thiase sacrate se ridicat cu adoratiunea panil la entusiasm :
If Ascunse de on -ce ochitt brabatesc in fundul muntilor ci
vAilor, noptea la lumina faclelor, femeile ci copilele trace
numite Mimallones Qi Clodones, care indeplineati in ser-
batorile orgiastice rolul Menadelor 4) din Grecia, imbracate
roche lungs orientala ciisA bassara sag bas aria, sail
In piele de tfindra ciuta, cu §erpi in mfinA, pe brace, pe
cap, invartind toegele nor, ca pe nicte land ci in sunetul
tumbelech elor ci a tot felul de instrumente, antuind ci
chiuind, fogind in drepta ci in stanga ca furiile enprinse
de delir, aduceau saorificii tot felul de animale ale padurel :
1) Vosius. De orig. idol., presupune ol din numele Sa-
baoth sail Zebaoth al V. Testament eel veohl, din neittiintit, ar 11
format numirea de Saba zium. Se tineati ohiar in on6rea lnl Jupiter
nicte serblitori sub numele de Sabazia.
2) Dr. Ernst. Korker. mythologic, pag. 78.
Tooileson, pag. 303; Xenopol, pag. 94.
4) Aoestea mal pnrtati numirea gi de Baohantine sail Thiade la
Delft ci erat'i femel sail fete oare oelebrat pe Bachus in orgil de
nOpte.
§1
si
denial
lute's
Dlettlal
3)
www.dacoromanica.ro

MORAVURILE POPORULUI GETO-DAC 391
pul de ciute, de lupY, e41 etc., chiar taurl cari inchipueai.
pe Sabazius 1). Asemenea animale ucislandu-le securea,
le siloia of manta in bucatl crude spre alusiune la sufe-
rintele ce are sA, Incerce Natura creatrice, torturat& find.
de lama of la mortea e pan& la primavarA" 2).
Acestea multe alte scene desfranate aveau loc in mis-
teriele eultulul sabazic, tote frig) probail cu evident& cre-
dinta cea puternic6. a aceatul popor in nemurire. Idea de
nemurire se esplica pe Pang& altele oi din obiceiul raportat
de Herodot, ca la tribul Tracilor numit Trausi atuncl
cand se naseea ate un copil, tote rudeniele lul inconju-
randu-I, plangeail asupra relelor pe care avca a& le sufere
din momentul ce veluse lumina chief num6rad gemand
tote miseriele omeneoti, c :re it aoteptail. La mortea ins& a
unuia din concetatenil for el se dedeail din -potriva veseliel,
it acopereail cu pament in mijlocul glumelor fericeau
de a se fi starlit, fiind mantuit de relele acestel viett" 8).
Acest obiceiu, Bolintineanu in scrierea sa : CalatoriI In
Romani[ din Macedonia", citat of de dl. Xenopol, aratt,
a remas Inca pe acolo, cad femeile batrane plang la bo-
teclul unul copil, nefericirile ce 41 aoteapta in viata. Inscrip-
tiunea descoperita in Tracia, la Doxato, de Heuzey
citat de dl. Tocilescu este cea mal insemnat& probtt des-
pre dogrpa nemurirel st.fletului la poporul trac 4).
1) peril insult era inchipnit representat In forma nuns tanr
In Ells.
2) Tocileson. Dacia kainte de Romani, pag. 309.
8) Xenopol. Istoria Romanilor, V. I, pag. 98.
') Si to en tote mato., remit In fliniia ta, to trawl In Cam-
piele Elysee (rain! color veohi). Atia este decretat de del, ca sl
traiaso& sub o form& sterna ace! care a bine meritat de la lumina
diving.; oari (lama, hotarttte odini6ri de cieti, lea promis ino-
conta-ti natural& in annul cast al vietel tale. Aonm set o& in li-
veclea inlioriti Aesa (destinul), care preside la mystele insemnate,
an peoetea saorg, to reuneote, ca Satir, in trupa Radius, sat.
Naiadele, purtatere de moue sacrate, to racism& oa sot al for
spre a conduce la lumina tortelor, prooesinnile solemneu. Tocilescn
pag. 318.
gi
gi it
ca
qi
gi
'ti
oa
cu
Qi
lot
www.dacoromanica.ro

392 RELIGIUNEA, CULTUL 1
Ast-fel ideia despre nemurirea sufletulul, esistand la t6te
poporele de neam trac nu putea sa nu esiste si la poporul
Get, o ramura insemnata a lor. Dionisios-Sabazius s'a
transformat lima la &di-4i' In Zaino lxis si Getit morel, la
acesta credeati ea se due, pentru ca 0, petreaca o viata
nesfarsita si plind de placert 0. Dup6 cum Traci! celebrail
pe Dionisios-Sabazius ca clef al s6relul, tot asemenea ce-
lebrat Geiii pe Zamolxis, si acelast caracter de universe.-
litate pe care 11 avea Sabazius, it avea, cum am ve4ut
deja, si Zamolxis ; p: in urmare era una si aceiast 4eitate
numal cu numirt deosebite. Se Foote ca Zamolxis sa nu
fi fost de cat numal un refo "mator al veehel religlunt trace
si sa fi eautat ca sa purifiee moravurile cele cotrupte ale
Getilor 2), iar mat pe urma, dup6 mOrtea sa, sa, capete
nimbul geese de la acest popor, considerandu'l ca 4eitate
a for si confundandu'l cu Dionisios-Sabaz:us, 4eul comun
al tuturor Tracilor.
1) in o rnglioinne adresata lnl Soma, (Teta lame!, regale °Bruin!
si al panAntulnl Qi oitatA. de Max Muller in serierea sa : Essais
stir l'histoire des religions", pag. 69, se vede cam oonsiderau raid
Aril eel vechl: Aoolo nude este eterna lumina, in reginnea nude
este ase4at sorele, in aoesta lame nemnrit6re, neperitOre, asa41,-mg
o Soma!
Uncle domnesoe regale Vaivasrata, In partea secret& a oernlnl,
nude se affil aoele pnternice ape, acolo acacia -m8 pe mine nemnritor I
Uncle viata este liber5 in al treilea ter, nude stralnoeso lnminele,
aoolo app.-mg pe mine nemnritor I
Unde stint poftele si dorirtele, nude e onpa stralnoitulnl Soma,
nude e abonden0 si plaoerea, aoolo asacla-ma pe mine nemnritor I
Dade e feriolrea si delioiile, nude loonesoe plaoerea si bnouria,
unde se hiplines° oele mal soumpe din doriircele nostre, acolo asa-
45.-mo pe mine nemnritor". '4
2) Din cele ce ne arata Herodot fil Strabon asnpra popornhl Ce-
tilor renal, ca aoest popor era patrons on total de cornptiune si
de aceea Zamolxis la ospetele ce is da, oanta, oa pe deoparte prin
sfatnri, pe de alta prin manoarile modeste si lipsite de carnal% pe
care le pnnea inaintea oaspeVlor ad, sit oombata obioeinrile for
Ai ele role si sal indemne la onmpatare. Tot spre a moralisa popornl
a eantat el, dap onm ne spume Strabon, as fie hat ca coleg do
eatre rege, ca ast-fel, on mares autoritate dobandita, sa's1 atinga
on mal mita signra* soopnl props.
www.dacoromanica.ro

MORAVURILE PO}ORULTA GETO-DAC 393
Representantil cultului lui Zamolxis arau preotil. Acestia
nu numal ca indeplineat. indatorirele cultului, ci serveati
si ca judecatori, ca trimesi al poporului la vecini pentru
mijlocirea paces, ca predicatort at viitormul, ca medics
vrAjitori. Ei erati ala dar in cea mai mare vacla la popor
si efatul sail decisiunea lor erau ascultate cu cea mai mare
sfinOnie.
Pe laugh preoti mai ingrijeati de serviciul divin Qi femei
si acesta se observi nu numal la GeV, dar chiar si la tote
pop6rele de neam trac. Femeile erall acelea care organisati
serbAtorile religiose si suplicatiunile publice, ele aduceati
jerfe in sunetul cimbalelor si in jocuri si salturi pline de
veselie 1).
Religiunea poporului Dac chiar data in unile pnncte,
ar fi diferit de a Getilor, mai in urmA insa acesta nu se
mai p6te admite cu deosebire de atunci de cand ambele
popore au format un singur stet. Dad, de la scriitorii vechi
nu ne-alt remas notice in privinta religiunel Dacilor acesta
imi pare, ca e tocmai o probil de identitatea religiunel la
ambele popore. Am veclut, din cele ce ne pune Strabon,
ca Zamolxis a devenit coleg al regelui din acel timp
Impreunit conducetor al statului, a( elasi cas 11 observam
si la Deceneu, marele preot si colez a lui Boerebista regele
Dacilor, si dup6 cum Zamolxis s'a declarat contra corup-
tiunei poporului Get, luand masuri de indreptare, tot ala
a procedat si Deceneu cu Dacii, starpindu-le via cu
varsire, pentru ca scape de vitiul
In luptele Dacilor contra Romanilor si mai cu soma
contra lui Trajan observiim acelasi despret de morte ca
si la poporul Get acOsta ne probea411, di, dogma nemu-
riret esista cu siguranta si la dansii. Din euv:ntele pe care
imperatorul Iulian Apostatul le pune in, gura lui Trajan,
1) Tooileson, pag.
si
d ea-
;
343.
ei
sa't betiel.
www.dacoromanica.ro

394 RBLIG1IJNEA, CI.71.1UL
reese IAA la evidenlig credinta fn neinurirea sufletulul
adoptarea religiunei lui Zamolxis 1).
Odre-care modificari s'au introdus in religiunea Getilor
adoptata de Dacl. Sabazius era cleitatea principals la am-
bele pop6re Ins pe cats vreme la Gev Sabazius era eels-
brat ca Dionisios-Sabazius, is Dad din contra mal mull
ca Jupiter-Sabazius si -considerat ca parintele 4eilor si ca
4et al sorelui. Ast-fel as esplica rek,,ctiunea contra or-
gielor dioisiace prin mAsurile luate de profetul Decenen,
ca sa se starpEasea viele 2).
Deitatea Marte, pe care am vOut mai sus ca. o adorail
o adorau si Dacii, nirnio insa, nu se stie positiv in
n.c6sta privinta. Se povestea, in adever, ca Marte s'a naseut
la dansii, fare Ina ca sa ne fi ramas date carte in pri-
vinta cultului acestel leitatt Tot asemenea din obiceiul
ce fl avea poporul Dac, ca inainte de a incepe vre un
resboiu sa boa spa din Istru si EA jure de a nu se in-
tOrce la patrie pane ce nu va ucide pe toti dusnianii,
results, ca la el ca la tote poporele arice esista si cultul
apelor.
Dupe ce Dacia a fost cucerite. de Romani, imperatorul
Trajan aducand colonist, din Asia si din celelalte par
ale imperiului pentru ea sa, popule4e acesta provincie,
observam, dupe inscriptiunile gasite, numirile leitAcilor pe
1) Xenopal, pag, 99. Aceste onvInte sant nrmlitorele: Am snb-
jugat ohiar pe amid Get pe Dad), cea mal reshoinicti na-
tinne din tote neamurile ce all existat vre o data, nu unmet din
cause 'Mere! oorpulut lor, dar si din acea a Inviitaturilor in! Za-
molxis, care este Intro el asa de slavit. Acestea lutipttrit In
inima, ca e an mor, ci numai ollt Isl sobimbilocuinta qi de aceea
merg la morte mal vesell de cat la orl-ce aft& oilatorie".
2) Tooileson, pag. 345. In orgiele tinute In °norm lnl Dionisios-
Sabazius, vinni juott rolul principal. Cu ac'est/i make menadele Mi-
mallone si Clodone dantueati si oantat Invartind thyrsil for oa nista
land, iar preotil betl de vin Qi de sgomot profetisaft. 0 ast-fel de
reaotinne contra religiunel sabazice se Intamplase Ili In Atica, undo
poetti si dramaturgit cereal espnlsiunea el, ca conrnpiterea more-
vurilor Qi distrugatarea rellgiunei statulni.
§I
si
si
Guilt,
sell
(edict!.
le-aa
www.dacoromanica.ro

MORAVUR1LE POPORULUI GE1 0-DAC 395
care aceqtia le adorat, aat -fel erad : Mithras, Jupiter Do-
lichenus et deus Commageaus, Jupiter Tavianus Heliopo-
litanus Erusenus, Dea Syria, Collegium Asianorum,
Collegium Gallatarum etc. 1).
Din ate am v64ut pans acum asupra religiunel Getilor
§i Dacilor, putem deduce, a acesta religiune, prin carac-
terul et dogmatic, se apropie mat mull de religiunele mo-
noteiste de at de cele politeiste. In o singura deitate erat
concentrate tote fortele nature §i acestA deitate era Dio-
nisios-Sabazius sat Jupiter Ssbazius ; de la dansul depindea
totul In natura qi la el se duceati cei mortt.
Religiunea a avut cea mat mare influentA, asupra mer-
suluT acestui popor preotii cu sfaturile or-
dinele lor conduceati poporul. Preotul era mijlocitorul intre
Dumneciet Qi om ci de aceea tot ce el qicea era considerat
ea sacru. Pentru ca el sá r6m5,n6, in vaza poporulut, tre-
buea s5, traeasca in cea mal mare abstinentA, BA renunte la
casAtoril, la carne la yin. Intre preott domnea cea mat
mare unitate. erati Omen! cu cunokuinte intinse, bine
organisati §i supuct orbelte poruncelor marelut saeerdot.
Acosta unitate In vedert qi in supunerea *ratan, lefului
lor, forma puterea cu care el at condus atata timp pe
unul din pop6rele ode mg brave ale antichitatet.
In ceea ce priveee templele altarele lor, undo se a-
duceaii sacrificit, panA, acum nu se §tie cu sigurantg,
data at esistat sail nu ; uniT scriitort sustin esistenta
cestora, altit o neaga.
Moravurile lor la inceput pure, prin contactul cu cele-
1-alte popore incepusera sá se conrupA. Zamolxis, marele
preot, a fost cel dintAit, dupA cum ne spune traditiunea,
care a cautat sa introducg. simplitatea primitive. El a kat
roAsurl aspre contra coruptiunei Getilor qi a reucit. Tot
eat -fel la poporul Dac marit sacerdoti, Deceneu, pe vre-
1) pag. 349-351.
activitatel si
Et
nicl
a-
$i
1i
si
si
Tocilesou,
www.dacoromanica.ro

396 RDLIGLUNEA, CULTUL §1
mea lui Boerebista si Vezinas, pe vremea lul Decebal, alt
eautat sit purifice moravurile, sA introdua, cumpAtarea si.
EA facii, din poporul Dac unul din pop6rele morale. Ast-fel
condus de representantit religiunei poporul Geto-Dac a
ajuns O. fie un popor moral, bray in lupte si temut de
vecini.
Din escesele ce se petreceat cu ocasiunea misterelor lui
Dionisios-Sabazius, precum si din coruptiunea moravurilor,
ca reactiune, a exit clasa de preot numit Ctisti sail Po-
Esti. El trAeat retrasi de lume, se abtineail, ca $i cel-l alts
preoti, de contactul cu femeile, de carne $i yin si se nu-
treati numai cu miere, lapte si branza. Ae6stit data de
6meni solitari aveaii comunitatea averilor si se ocupati cu
agricultura.
Dup6 cum se observA pe marele monument numit Co-
lumna lul Trajan, qi care s'a ridicat la Roma in on6rea
acestui victorios imperator, Dacii se purtail f6rte barbar
fats de prison ierit luati in resb6e. Avend credinta in ne-
murirea sufletului $i considerand m6rtea ca o fericire, de
aceea el schingiueati pe nenorocitil prisonieri inainte de a'i
ornmi ; femeile mai cu semA se indeletnicea cu piste ase-
menea crude ocupatiuni.
La Gel esista poligamia $i dup6 cum spune Strabon,
fie-care aveaii un- spre-dece pans la dou6-spre-clece kerne,
car eel cari nu puteau sA aib6, peste patru sail eine se
credea, a a trecut prin viatl far4 sá fi gustat placerile
conjuvale 1). Poporul Dac pare insa a avea moravuri
mai curate, caci for nu li se atribue poligamia. El aunt
considerati ca ospitalieri, castl, cumpatati in mancari si
b6uturi, ascultand poruncile regilor ci ale preotilor $i apti
pentru a primi cultura.
Afars de religiunea aratata pans acum, mai esista la
dansii si cultul Cabirilor. Acest cult se afla r6spandit la
rote pop6rele din Orient, precum si la Germanic si Celtit
1) Xenopol, pag. 104. Toeileson, pag. 276.
www.dacoromanica.ro

MNRAVURILE POPORLLLI GETC-DAC 397
din Occident. Origina acestui cult este din Asia-MicA si
anume din Frigia, iar de acolo s'a intim peste tot ajun-
gaud si la pop6rele din Dacia.
Cabiri! erail in numer de trei si aveatt urmtt6rele nu-
miri : Axieros, Axiokersa si Axiokersos, iar pe langA dansii,
ea un personagiu secundar, era Kadmilos.
Unit scriitorl si cereetatorl archeologi socotesc, ca acest
cult 's! -a luat nastere din vechea credintA, ca focul, sub
cele trei aspecte ale sale, ceresc, maritim si terestru, este
principiul tuturor lucrurilor, alti! it privesc pe Cabin! ca
o emanatiune a une! fiinte superiare din care se naste uni-
versul intreg cu asistenta unei a patra pers6ne, iar alti!
ca un cult propriu al metalelor. Din tote aceste parer],
esprimate de archeologii renumiti at Occidentulul, reese,
dupe cum cu drept =vent arata dl. T. Antonescu 1), eft
acesta triadi cabiricA, Axieros, Axiokersa si Axiokersos,
predomina eu put9r! nemarginite asupra celor trel elemente
principale ale lumei, cerul, pAmentul si apa, iar pe langa
ele se mal adaoga si un al patrulea element, Kadmilos,
servind sat ca mediator intre creator si substanta creata,
sag ea un simplu spectator al marelui mister at nature!.
De aid se vede, ea nici panit acum nu s'a putut ajunge la
o esplicatiune satisfAcet6re in privinta cultului Cabirilor,
iar pArerile invetatilor archeolog! difer unele de altele si
multor simbole de pe monumente nu Ii s'a putut da nici
o esplicare, remanend Inca enigme.
In urma cercetarilor facute si in tarn la no!, s'a consta-
tat, dupe monumentele gisite, esistenta cultulul Cabirilor.
Aceste monumente, de o vechime f6rte mare, aunt sculptate
sate in bronz, sati pe piatra si altele chiar pe pietre pre-
ti6se, representand prin figuri si simb6le aceste mistere
religiose. Dl. Antonescu in scrierea sa asupra Cabirilor
esplicA mat multe table de acestea, care se gasesc sail in
1) Cultul Cabirilor in Dada, pag. 124. Tooileson, Dacia inainte
de Romani. Rota de la pag. 335-339.
www.dacoromanica.ro

398 RELIGIUNEA, CULTUL t:1
museu! nostru, safl in museele streine, dand chiar desem-
nurl dupe aceste monumente. Intre altele d-sa la pag. 3,
in scrierea sa, esplica prima figura a unuT monument de
bronz visit in Romania si arata ca el represinta o edicula
al curet' fronton este format din done linil rasucite, servind
drept calcane ; in timpan sunt dot serpi lungT, capetele
Ion plecate in jos, par a musca tabulamentul ediculel.
Frontonul se reozima pe done columne Intre care se ob-
serva un calaret cu tunica scurat stransa la brall cu
mantia pe tuner!, amandoue falfaind in vant cu mana't
drepta ridica in sus un potir sari o cups; pe cap pdrta o
caciula frigiana sau turca, adusg. inainte ; piciorul da pin-
tint calulul, care e pornit spre dr4pta. Dinaintea 1121 sta
o femeie, a caret' tap, e f6rte alterata ; cu mamele, acesta
figura, intinde o tipsie spre botul calulut. Scena se corn-
plectea4a printr'un al treilea personagiu asemanat cu cs-
Iaretul ci stand la spatele Jut ; in mana stanga acesta tine,
tocmat in dreptul coadel animalulul, un ce rotund, p6te
o hare& sad un craniu omenesc, iar pe cea drepta o inalta
in sus, par' ca ar turna cu dansa dintr'un corn de bent.
Putin mi sus de aeest personagiu, pe campul tabliet, este
un cap de berbec isolat, iar in partea opusa un pence,
in forma de crap, asemenea singuratic. Pe tote cele-1 alte
figurl se observa cadavru calcat de calul calaretului.
Dupe parerea d lul Antonescu, cultul Cabirilor n'ar fi
provenit din alt-ceva, de cat din impresiunea pe care o
faces Arilor primitive disparitiunea aparitiunea s6relul
ci miscarile luceaterilor din amurg ci din ravarsatul (j.orilor ;
de aicl, prin antropomorfisarea acestor date, s'a format
dogma fundamentals a cultulut traco-frigian.
Mat pe t6te monumentele gasita se observa un corp
omenese calcat in pici6re de calul unul calaret, iar un al
doilea personagiu ascunde o harcit, care e fara indoiala a
coin! ucis. Mortul represinta Cabirul ucis de cei-l-altf trap
at' set' ; tot acesta represinta pecele sacrificat pe tripod.
Sub ac6sta representare plastica se tutelage disparitiunea
si
un
ci
Bi
si
si
www.dacoromanica.ro

MORAVUR1Lb PJPORULUI GSTO-DAC 399
sorelui, inchipuit in p:.rs6na unui Cabir si ucis de cei dol
frail; iar simbolul pesceluY semnificA disparitiunea Jul in
fundul ape!, unde reimprospAtandu-s! puterile la un ospat
de impaaciune, la care ea parte- si cel-l-alt! dol Prat! Ca-
bin!, reinviazA a doua 4i aducand bucurie tuturor. Femeea
de pe monumente, represintl pe mania sail sotia celu! ucis
si isl intinde bratele sale rugAt6re catre omorAtorl ; numal
pe o singura figura se observa cum chiar femeea lade de
asupra corpulul doborat si pare, a ea instill ar fi con-
sitntit la acel fapt culpabil.
Din cele aratate se pare, ca dogma cea insemnata
a cultulul Cabirilor ar fi credinta in nemurirea sufletulul
si preinoirea lit!. Dupe cum Cabirul dupe m6rte (s6rele)
is! recapAta, forte no! si apare pe orizont in cea mat mare
splend6re, tot asa si sufletul omului impovArat de pacate,
patrunOnd in seeretele nature! revelate, esplicate si dog-
matisate in misterile Cabirilor, isi recastiga treptat virtutea
si curatia.
Se presupune dupe simb6lele de pe monumente, ca
cultul Cabirilor din Dacia consta din banchete sat( agape
religi6se si aceste banchete craft insotite de antecele
jocurile femeilor, insa farA sa, se petreaca si alte scene ob-
scene, ca in misterile bachice si in cele orientale. Nu or!
tine putea sa ea parte la misterele Cabirilor, ci trebuea
as faca ma! intaiii un stagiu de initiare si sa treca prin
diferite grade, panA and era primit in numerul celor ales!.
Veil cabin! erau considerat! ca protector! in timpul res-
b6elor si ca datatort de sanAtate si imbelsugare. Acesta
este, in putine cuvinte, si cultul Cabirilor, care se gasea
respandit si in Dacia.
Cu astfel de religiune si cu ast-fel de moravuri a trait
poporul Geto-Dac secoh intregi, liana and all fost cuceriti
de Roman!.
In acest timp insa s6rele crestinismulu! aparuse deja
pe ori4ont ra4ele lul calde si lumin6se incepura sa pa-
mal
si
www.dacoromanica.ro

400 RELIGLIINEA, CULTIIL MORAV. POPORITLIII GETO-DAC
trundle, qi prin pAtura cea gr6sA de nori, cari acopereat
popOrele din Orient. Una crate una religiunile vechi dis-
parura fats de noua li dumne4e6sca religiune propagatA
de insqi nu' lui Dumnecjet. Moravurile cele barbare
dispar Ili fac loc la altele ma! blande fli ma umane. Nona
religiune a combatut poligamia, sacrificiel umane, ba-
chanaliele Qi tote cele 1-alte obiceiuri pAgane. Poporul eel
not, format din amestecul dir.tre Dacii remaqi si coloniqtil
Romani, primesce in curand crefitinismul. In locul cleilor
pAgani incep si adore un singur Dumne4et tfi noua ie-
ligiune, care in curfind ajunge tritimfatore in imperiul
roman, respIndesee bine-facerile sale cele marl gi asupra
acestor ter! de la Dun Are.
Ill. P.
§I
www.dacoromanica.ro

RELIGIUNEA
51
NECESITATEACENSTEREIiRESPANDIREIINITIATUREIEI
INTRE ORE D1NCIO$I.
In natura omeneasca sunt predispositiunY, earl cu nece-
sitate se desvoltA in raporturile sociale. Aceste predispo-
tiuni numit si idel nascute, adeca cu care ne nastem
si venim in lume. Sunt si cugetatori de aceia ce sustin ca
omul nu se nasce in lume cu nici o predispositiune, si
ca numal interesul si egoismul au dat nastere raporturilor
variate din omenire. Dar intrebam, cum se 'Ate admite,
ca s'ar putea cugeta, data n'ar exista in natura omenesa
predispositiuni chtre acesta? Pentru ce nu intalnim acesta
insusire si la cele-l-alte animale ? Starea for stationary
probeaza pe deplin tesa ce sustinem. Cum sa me pot
inalta gradat din judecata in judecata, avend de baza
numal conclusiuni teoretice, pana la ideia de Dumnecleil,
data n'ar exista in flinta mea o predispositie catre acesta?
Pentru ce restul creaturilor este privat de acesta nota ?
Experientele acute pana acum n'ati produs nicl o proba
care ar distruge argumentarea nOstra. Cum de ghsim in
natura alte predispositiuni la unele creaturi si de cari e
privat omul? Asa : epurile are prodispositie spre fug, tot
asa capriOra etc. Din contra lenesul (animalul) are pre-
aserica Ortodox/. Rom/nA, 2.
s'ati
www.dacoromanica.ro

402 RELIGIUNEA, CUNOWEREA
dispositiune a sta Mot& viata sa mat mult in repaos; cum
de vulturul vede cu atata precisiune de la o departare
enorma? Cum de bufnita nu vede de cat nOptea? Cum
de exist creaturi, numite amfebii, cari ail putinta de a
trai si pe uscat si in apa? Cine ni va putea da respuns
la aceste negand ca aceste creaturi ail predispositiuni
speciale ? Nol n'am fost presenti la crearea fapturilor, ne
lipseste dar putinta de a ne pronunta positiv sail negativ,
intr'un mod absolut. Dar din observari, din fapte probate
s'a constatat pe calea experientei ca exist calitati on in-
susiri partiale la fie-care creatura, ca in special la om
exist predispositiuni religiOse.
De cand e omul, it gasim adorand un Dumnecieti, it
aflam traind in societate si ameliorandu-sT mere" viata
si sOrta. Aceste calitati lipsesc la animale. 'L aflam pro-
ducand lucruri literare, care nu's de cat resultatul cuge-
tarilor, it intalnim in viata sociala practicand virtutl si
abjectand vitiile, it vedem instituind dreptatea in locul ar-
bitrariulul, calitati ce iarasi lipsesc la animale. in fine it
gasim pe om formandu-si o lume noue, numita a civili-
satiunei, parasind cu incetul starea de selbatacie. Omul
dar, intre altele este si flint& religiose. Acesta s'a recu-
noscut de WA lumea invetatilor vechi si no'. Chiar Vol-
taire a marturisit acesta esprimandu-se: «Pretutindenea
unde e aseclata o societate (omeneasca), o religiune este
necesara). Jar in alt loc tot el ne spune: «Ast-fel este
slabiciunea neamulul omenesc si ast-fel perversitatea sa,
incat prefera, fara nici o indoiala, de a fi subjugata de
tote superstitiile posibile, numal sa nu fie omoratOre,
de cat a trai fara religiune, (Traite de la Tolerance)-
Unii din filosofi a definit pe om o fiinta superstitiOsa.
Tar acesta pentru cuventul ca in istoria omenirei ail in,
talnit pretutindeni cele mai extravagante on bisare cul-
turi religiOse. In acesta definitie not gasim un simbure
de adever. Neputend omul prin sine numal a se ridica la
www.dacoromanica.ro

SI RESPANDIREA El 403
cultul curat si sublim a unel singure fiinte si-a indumne-
deit pasiunele lul si s'a inchinat puterilor naturel mai tart
de cat el. Acesta probeza dependinta on inferioritatea
omului fata de elementele ce-1 incunjOra si in fine nece-
sitatea unel revelatiunl dumnecleesti. Superstitiele nu sint
de cat umbletele si pipairele orbului in aflarea obiectulul
dorit. Chiar aceste superstitii si bigotisme religiose a facut
mai mult bine omenirel, de cat lipsa totala de -Wel reli-
giOse in societate. Ridica unui navigator ]ovit de furtuni
si valuri infricosate speranta de a ajunge curand la un
liman, prin acesta l'ai ucis, ridicandu -i ultima speranta,
pe cand superstitios si bigot, imbarbatat de speranta ca va
scapa, lupta cu WA puterea sa contra elementelor naturel;
Tar acesta activitate a sa adesea it mantue. Omul e condus
in viata mai mult de pasiuni de cat de ratiune. Cine pOte
pune frail inclinarilor lul rele de cat religiunea ? Nereligio-
sitatea, fie la Omenii culti orl inculti, a produs. pentru cel
dintal o perversitate de caracter, Tar pentru cel de al doilea
nenorociri multiple. Toti legislatoril vechi si noui ail con-
siderat sentimentul intern religios, existent in om, ca basa
pentru legislatiunele lor. Flind-ca sanctiunea legilor ome-
nesti, nu se da de cat de religiune. Insuficienta legilor,
caracterul for aspru, m6surile rigurOse nu-si gasesc inde-
plinirea si sprijinul for de cat in ideia de un Durrinecleq,
veghetor si drept. Pentru ca religiunea sa-si alba influenta
el intr'un Stat se cere imperios sä o respecte cu sfintenie,
sa-I lese pe deplin exercitiul el public, si sa dea repre-
sentantilor el cinstea cuvenita. In ortodoxism exist& bi-
serici independente in respectul administrativ si judiciar,
nu insa si in cel dogmatic si moral, care constitue uni-
tata bisericei ortodoxe. Nationalisarea bisericelor ortodoxe
partiale s'a ingaduit in ortodoxism pentru ca activitatea
clerulul national O. fie mai puternica, mal bine-facetOre
pentru natiune si A. inlature ingerintele straine. De aicea
urmeza, ca poporul ce-a obtinut favorul de a avea o bi-
www.dacoromanica.ro

404 RELIGIUNEA, CUNOA§TEREA
serica nationalk sa -1 dea clerului tOte mijlOcele morale si
materiale la indgm'ana, pentru ca s5.-si WA exercita ne-
impedecat tOta influenta in instruirea si moralisarea cre-
dinciosilor acelei natiuni. Restrictiunele in invetaturi dog-
malice ar fi un atentat la existenta bisericei; restrictiunele
.administrative si judiciare ar fi o ingradire a drepturilor
bisericei, cand nu sint reclamate de legile drepte a unul
popor, si nu sint in imponcisare cu ele.
Pentru fericirea si prosperitatea unul popor in Orto-
doxism se cere ca Biserica si Statul sa tralasca in armonie
perfecta. Lipsa mijlOcelor materiale membrilor bisericei,
are de resultat nerepresentarea demna a servicielor bise-
Ticesti publice si dispretul societalel din causa saraciei.
Ochiul omenesc asa e facut sa respecte pe cel ce -pOte
cu demnitate a-sl indeplini datoria sa, si sail' intOrca
privirea de la cel ce din causa miseriel nu-sl pdte inde-
plini misiunea sa. Starea culturala, morals si material& a
clerului national, represinta, considerarea ce se dA de catre
o natiune clerului el; acesta-I tot odata si icOna vie a
acelul popor. Adesea societatea recurge la bisericA ca la
ultima instants in cestiunele cele mal grave sociale : asa
justitia omeneasca, in aplanarea multor procese se ser-
veste de juramant, care este un act pur religios. In so-
cietatile moderne toti functionaril publici, ministril, regii
si imperata se, inaltA la aceste demnitati si se recunosc
numal dupe ce ail jurat. Ce ar insemna un popor, fara
credintA si ateil si apoi asl inaugura prin juramant pe
conducetorii sel ? Acesta ar fi un non-sens. Individul pen-
tru a deveni sef de familie recurge la biserica., unde so-
lemnel in rata lul Dumnedeil si a Omenilor, 41 depun
consentimentul lor, ce nu-I de cat un juramant, si prin
care isl asigura in numele lu, Dumnedefi, viata curatA si
neintinatA. Care este resultatul necredinciosiei uneia din
parti, cetitorul o presimte. In afacerile publice si private
dintre individl, norma ce reguleaza conventiunele intre el,
www.dacoromanica.ro

§I RESPANDIREA El 405
este consimtimentul, care nu-1 de cat larast jurament.
Omenirea in genere divide din acest punct de vedere pe
OmenT in cinstiti si necinstici etc. Prin urmare biserica
nOstra nationals presta ca bass aprOpe la tOte afacerile
n6stre publice si private. Dupe cats credinta exists in
individ, atata siguranta p6te sa pue tine -va pe raporturile
sale publice si private. Lipsa credintel produce tOte vitiele
sociale, pe cand credinta tOte virtutile. Sint unit dintre
cugetatori on filosofi ce sustin ca pOte sa existe in socie-
tate om legal, drept si corect, fail sa fie religios. Not
negam in parte acesta. RecunOstem ca un om cult cu
noscend raporturile sociale, 'Ate trai si fara religiune, con-
dus de bunul simt natural si de cugetarea drepta, respectand
societatea cu tot aparatul seti. Dar cate pot fi Ore asemenea
individe in o societate? Esceptia nici ()data nu s'a luat de
regula,. Ce ar deveni o societate, cand al ridica din mij-
locul et ideia de un Dumnedeit a-tot stiutor, care in puterea
acestul atribut va imparti odata dreptatea, resplatind pe
cel bunt si reproband pe cel yet. Cum am putea Ore mai
ucor sa introducem in tOta societatea cunoctinta curata, a.
adeverurilor religiunei crestine ortodoxe? Este o cestiune
vital& de la care depinde vigOrea si trainicia unui popor.
E de neindoit, ca dupe cum creek si cat credi atata si
ast-fel lucrech. Cu cat intr'un popor credinta intr'un Dum-
necieu e mai inradacinata, cu atata valOrea intelectuala si
morala e mai mare si vigOrea lul garantata pentru viitor.
Daca ctim ca e lucrul aca, cad istoria omenirel ne-o pro-
beaza pe deplin, atunci trebue sa, ne interesam si mai
mult ca sa, sadim cat mai curand si in poporul nostru
credinta crestina, care i-ar ridica mult vigOrea lul. Indi-
ferentismul in cestiuni religi6se este preludiul apropierel
mortel. Not popor teller, re'nviat de ierT, ne este daunator
indeferentismul religios, hind -ca el nu apare de cat la
popOrele invechite si in decadenta. Pentru a evita acest
simptom, care ne ameninta cu disolutie sociala? inainta
www.dacoromanica.ro

406 R ELI GIUNEA , CUNOA VTER EA
de a fi trait, este de ingrijit. Trebue sa ne gandim serios
pentru a ridica din amortirea si nepasarea religiOsa so-
cietatea nOstra in genere si pe poporul de jos in special;
alt-fel vom plati curand cu existenta nOstra acesta ne-
pasare. Trebue dar sa prevenim 1.6111 ce ne ameninta.
Alt mijloc mai prompt si mai eficace nu pae fi, de cat
a respandi in popor, prin predict Dominica le, adeverurile
religiei Ortodoxe, a invata pe batran si pe tener princi-
piile moralisatOre ale Evangeliel, a-1 educa prin exemplile
nOstre practice, bine-facerile ce decurg din viata crestina,
a respandi gustul cetirei Sfintel Scripturi in popor, inlo-
cuind publicatiile indecente si contrare religiunei, care a
infectat deja si orasele si satele.
Pentru a se putea atinge acest stop, 'ml permit a pro-
pune, ca Ierarhia m5stra Bisericesca nationals sa ceara
de la Guvernul terel a se publica in mii de exemplare
textul Sf. Scripturi a Noulul Testament si a se imparti
gratis poporului; Tar preotii carii s'ar ocupa cu punerea la
respandirea cetirei si realisarei in practica a principiilor
moralei Crestine sa fie recompensati si bine considerati,
spre a se desvolta o emulatie intre et.
Pentru acum del mai la vale cate-va regule, dupe care
s'ar putea face cu folos priincios cetirea Santei Scripturi.
Tata aceste norme:
Cum si de catre arm trebue sa, se citeaca
SL Scriptura.
Biserica ortodoxa invetand cu prisosinta pe tote cres-
trill in sfintele biserici adeverurile cuprinse in Scriptura,
nu impedica ca sa citesch si aparte aceste sfintite carp,
care cetire trebue sa se faca cu cuvenita atentiune si cu
religiositate. Dumnedeil a legislat Israelitilor ca sa citeasca
legea sfintita (vecli a doua lege cap. 17, vers. 19 si cap.
31 vers 11 si 19) si Iudeil si in vechime si dupa aceea
consultaii Scripturile (Fap. Ap. 17), apol educall si pe ti-
www.dacoromanica.ro

cI RESPANDIREA ET 407
neril lor din cea mai mica vresta in aceste invetaturl
Dumnegeesti Evsevie, Prepararea Evangelica, cap. 12,
pag. 347). Acest acum dupa; clatina
patriel se seversegte de poporul ". De aseme-
nea si Teodoret, (pe la 425 dupa Ch.) ne spune ce fa-
ceail Iudeii Cop! Iudeilor nu intrebuinteza limba,
evreiasca,, ci cea vorbita, in invetarea Scripture!
de catre parincil lor. Apol devenind marl fi invara
caracterele literelor si studiazi, Sf. Scriptures dupa
caracterele limbel Evreesti". (Teodoret in Genesa cap.
11). Este cunoscut ca ludeii pang acum cu multti in-
grijire pretutindenea isi educes pe fiii lor in religiunea
stramosesca. Regele-profet David fericeste pe tot omul
Care se ocupa; cli si nOpte cu legea Domnului"
(Psalm 1). Si insusi Domnul nostru lisus Hristos n'a esclus
pe nimeni de la cercetarea acestei mantuitOre invetaturl,
cad ne dice: Cercetari Scripturile". Iar sfintil Apos-
toll adresandu-se care toil credinciosii bisericilor de pre-
tutindenea si au scris epistolele lor, indemnand pre top
de a be citi. Iar Petru lauds pe cei ce iau aminte la cu-
ventul profetic, care ca o lumina lumineza, in loc intune-
cos (2, Petru cap. I. vers 19). Iar Timotel ne spune ca
din pruncie a invetat sfintele Scripturi si ne indemna de
a fi cu atentiune la cetire, (I Timotei, cap. 4 vers 13), si
Apostolic au poruncit tuturor parintilor urmatori ca sa
educe pe fiii lor in invetatura si intelepciunea Domnului,
invetandu-I de mid sfintele Scripturi, (Efeseni, cap. 6,
vers 4). Este stiut de nol toil ca biserica lui Christos ce-
teste invetaturile crestine in auclul tuturor, in tot-d'auna,
public in biserici, spre a fi auclite si practicate de cre-
dinciosi, si ii indeamna de a le studia si in deosebi, prin
casele lor. Iata ce ne spune in acesta privire sf. IOn Hri-
sostom: De aceia, ye rog a lua aminte cu scumpa%
tate la citirea sf. Scripturl, nu numal cand sun-
let! aicea (in biserica), dar si in cases, luand in
(yell
obicefil qi 'Ana,
www.dacoromanica.ro

408 RELIGIUNEA, CUNOA STEM A
mains sfintele cart) si cu ingrijire primitl folosul
cuprins in ele" (Chrisostom in Genesa, Omiliea 29 pag.
281) si in alt loc tot el ne spune: Acesta ve rog
pururea si rugAnd nu void inceta, ca nu numai
aicea sa fit] cu atentie la cele ce se spun, dar
si acasa, hind ocupati ne intrerupt la cetirea Sf.
Scripturl. Sa nu-ml spue mie cine-va acele reci
cuvinte sz vrednice de MU condemnarea: ca sunt
judeca tor (si nu am timp), ca me" ocup de aface-
rile orasulul, ca am cutare meserie, ca am femee,
si copil sa nutresc, ca conduc casa si sunt OM
lumesc, nu e dar treaba mea sa citesc Scriptu-
rile ; ci a acelora ce sunt boa' r1t1 si care tra esc
prin verfurile muntilor. Ce spui omule? nu este
treaba ta sa, fzi atent la Scripture! find ca, esti
cuprins de mil de grill? Tocmai treaba ta este
mai ales de cat a acelora, cat] aceia nu lntre-
bui4eaza in acelasi mod ajutorurile provenite
din sf. Scriptura, ca ace] ce sunt cuprinsi in mil-
locul afacerilor multiple" (Chrisost. in omiliea 3 a
a lui Lazar). i marele Atanasie ne invata aceste impre-
una cu Euteriu, vechiul episcop al Tianilor. Nimenui
nu este ne periculos ignora,nta, legilor rornane;
Jar cei ce impedeca, de a studia si inveta impor-
tantele legislatiunl a imperatulul cerurilor, cat
indemn reel nu se'versesc? Scriptura este
hrana sulletului, decl inceteaza, de a ucide pe o-
mul intern o individe! cad 11 detrage nu de la
cluma lbatica,, nice de la panne si apa; ci de
a asculta cuventul lul ! Unul ne aduce relele
si to inpedicl de a ni se da medicamenteP (Eutir
disc. 2 in Teodoret torn. pag 162). Ast-fel Biserica ortodoxa
are scripturile deschise la dispositia tuturor credinciosilor
Si nu impeded, cetirea for in particular cum se face in
alte confesiuni crestine.
cacl
www.dacoromanica.ro

sI RESPANDIREA EI 409
Acura iata conditiunile cerute, pe care crestinil trebue
A. le alba in vedere la cetirea sf. Scripturi:
1) Cel necarturari, este evident, ca nu sunt in stare
a ceti in particular sf. Scriptura : asemenea pers6ne exis-
tat si pe timpul Apostolilor si a sf. ParintI, si exista si
asta -dl, Si vor fi tot-d'auna pe suprafata pamentulut oa-
meni, ce nu vor sti carte. Acestia se imultesc sari se
micsoreza in diferite terl si locurl dupe estensiunea ce
se da. instructiunel intr'un popor. Prin urmare necartu-
rarit nu vor lipsi nicl °data din omenire. De aceea si
Biserica lui Christos si chiar la inceputul et, cu Wta as-
primea sa, avea in sinul bisericei persdne nestiutOre si
necarturare care nu invetau Scripturile" (Ion cap 1,
vers. 15). Pre acesti necarturari si ignorantl Biserica din
WO. vechimea si pana acum ii hranesce cu painea cea
clatatOre de viala a cuventului lul Dumnegeil, prin ceti-
rea in Biserici a sf. Scripturi, prin explicarea si inter-
pretarea lor, prin sfintitele servicil si alte lucrart lerurgice
puse de biserica la dispositia invatatorilor si pastorilor
sufletesti. Acesta face si acum Biserica, a facut si va
face pana la sfarsitul secolilor. lustin martirul in apolo-
gia a 2 ne spune ca sa, cetea (in Biserica) scrierile
Apostolilor si a Proferilor, far proestosul fa, cea In-
demnuri si povere spre aplicarea In viara a a-
cestor lucrurl bune". Iar sinodul din Trula in canonul
19, ordona: da lnvera pe popor cuvintele
tare' alegend din Si. Scripturi sensurile si crite-
rifle adeverului pentru ca si cel necarturarI sa,
guste din cuventul cel bun a lui Dumnecleil, pro-
aducend credinra ca Eruct al asculta reI, cad cre-
dinra este din aucb. Nu 'Ate nimene sa-s1 inchipue ce
folos mare este in Biserica Ortodoxa, and un popor are
la inclemana Santa Scriptura in limba Patriel. Acesta Scrip-
tura, cetita si recetita, mat intal formeada mintea, it educa
spre lucrurl de folos siesi si societalei, it inalta la idel
religiosi-
www.dacoromanica.ro

410 RELIGIUNEA, CUNOATEREA
ceresti, formeaza cetacean demn de tote intreprinderile
sociale. Din istorie not stim, Ca numal acele popOre sint
tart, vigurOse, respectate, si cu un viitor fericit, care in
educatiunea lor nationala ati de baza Sf. Scriptura.
Prin cetirea Scripturei in limba patriei si omul simplu,
care n'a avut ocasiuni de a se cultiva in scoli mai inalte,
prin cetirea Scripturel, clic, '10 formeaza limba, se imboga-
teste cu o suma de idel morale, bine-facetOre si folositOre
pentru el si societate. Daca neamul roman are o unitate
in limba, acesta, necontrac,lis, o datorim Bisericei, unde in
tot-deuna Romanul a audit aceleasi cuvinte, aceleasi con-
structil, dupe care 'si-a format limbagiul seu. Limba curata
romaneasca e acea din gura poporulul si care, repet, este
datorata Bisericel nationale. Biserica pe nesimtite, orb mai
bine cis pe tacute, a fost, este si va fi pentru neamul
Romanesc o scola morala, literara si instructiva, in cela ce'l
privesc datoriile lui casnice si sociale.
Un folds nedescris de mare este dar in Biserica Orto-
doxa acela, ca indatoreste si invoesce si Arabulul si Etio-
pulul si Romanului si Rusului de a-0 traduce in limbele
lor Scriptura si ritualul bisericesc, si a inveta pe credin-
ciosi adeverurile religiunei in limba neamului lor. Dar cel
ce au explicat si invetat in biserica fost de cat oa-
meni deprinsi si cultivati de midi in adeverurile religiel
crestine. Acestia sunt dascalil sau profesoril qi pa's-
torli sufletesci on preoril, acestia trebue sa fie con-
ducetorii scOlei bisericesci, pentru ca invetaturile sa se
predice cu folds si sa se evite eresiele si schismele dintre
credinciosi.
2) Nu tots fara deosebire sunt in stare sa citeasca, sa
inteleaga si sa priceapa adeverurile Sf. Scripturi cetindu-le.
De aceea pruncii invetati santele Scripturi in analogie cu
capacitatea vrastel lor. Cate din criptura inspirata
se par a fi pricepute de cel vra,stnici, acestea se
predall ca leccii esplicate copillor) (Veda Gr. Nazi-
si'l
n'ail
(
www.dacoromanica.ro

S.' RESPANDIREA Et 411
anzul viata Macrin. tom. 2, pag. 179, 185). Iar Teodoret
in epistola a 14 se esprima: « CurAnd, din fase, ne
dedam la studiul Sf. Scripturi, ca la laptele suet
de la sa' nul n2umel . Tar Sozomen in Istoria Bisericesca
(cap. 6, § 6) dice : f Ca din tinerete dupe" obiceiul
terel inveta m cuvintele sfintite*. De aceea si Protegen
se ocupa cu educatia copiilor in sada, predandu-le can-
tarl davidice si ii pregatea ca sä invete cele folositOre ale
invetaturel apostolice. (Evseyie, prepararea evangelica, cap.,
12, pag. 337). Sfantul Gregoriu lauda acest obiceiti exis-
tent in biserica. «Cel mai intelepti dintre evrei clic ca ar
fi existat din vechime o lege la ei, ce era dintre cele mai
bune, ca nu tOta vrasta sa se ocupe cu t6ta Scriptura
pentru ca nu Wta pOte fi curand inteleasa de on -tine si
ar face rea fOrte mare la multi din causa nepatrun derei
sensului). Jar mai la vale in acelasi loc ne spune: «Ar
trebui sa existe si la not lege dupre cum la vechil inte-
lepti Evrei, pentru ca unele din Sf. Scripturi nu se inte-
leg de catre sine si n'ar fi de folos celor ce nu sint in-
taritl inca in eredinta si sint duhuri usOre, (Grigorie
Nazianzul cuv. I, pag. 21, consults si cuv. 26, pag. 662).
Sf. Marele Vasile indeamna pe ucenicul seti Chilone ca ne-
intrerupt sal se ocupe en cetirea Vechiului si Noului Testa-
ment: «Nu to lenevi de la cetirea Scripturilor mai ales a
Noului Testament, pentru ca din Vechiul Testament adese
on se aduce sminteala. i nu pentru ca s'a scris lucrurl
periculOse, ci pentru ca mintea celor ce se yatama este
bolnava. Ma painea este nutrimant, dar celor bolnavi
este vatamare, deci ast-fel tom Scriptura este inspirata si
de folos; si nici un lucru nu este comun tuturor, de cat
acelui ce eugeta, este comun, .aei este comun). (Marele
Vasile, epist. catre Chilon, pag. 739, tom. 2). Tot Sfantul
Vasile legisland prin canOne viata monahica, ordona celor
ce yin la ea ca sa invete pentru trebuinta fie-carui ade-
v6rului cuprins in Scriptura inspirata. Ocupatia in general
www.dacoromanica.ro

412 RELIGIUNEA, CUNO/qTEREA
de VIM Santa Scripture o pune ca indatorire numai pro-
fesorilor si ingrijitorilor bisericescl on lerarhici. Transcriem
aicea pentru curiositate insusi cuvintele acestui santit
rinte in acesta cestiune. La intrebarea: Dace convine s&
invatam multe din Scripturi? Respunde: «Doue clase sunt
in general, una careia i-s'a incredintat conducerea, lar alta
supunere si ascultare in deosebite daruri, (socot ea) pen-
tru ca celui ce i-s'a incredintat conducerea si ingrijirea
multimei datoresce bite sa le stie si sa le invete, ca pe
toil sa-I invete voile lul Dumnecleil, aratand fie-carui da-
toriele lul; lar cea-l-alta clasa sa'si aminteasca de ce-I (lice
Apostolul: SA nu cugete mai mult de cat ceea ce trebue
sa cugete; ci s& cugete ca s& se intelepteasca fie-care,
dupe cum Dumnecleii a impartit, invete si face cu sir-
guinta indatoririle lul, necuriositandu-se de nimic mai mult,
pentru ca sa se invredniceasca de glasul Domnulul ce
dice : «Vina serve bun, peste putine ai fost credincios
peste multe to void pune, (Vec,li op. Sf. Vasile, tom. 2,
pag. 562 si 617).
3) Sf. Parinti si Dascali ne ordona, ca inainte de a in-
treprinde studiul Sfintel Scripturi sa ne preparam cu tOta
eruclitia din afar& a invetaturel si disciplinilor generale,
mai ales a acelora care sint de trebuinta pentru intele-
gerea sfintelor idei. Asa Marele Vasile ne spune: «Nu
este cu putinp a se pricepe de on -ce vrasta, a-
dancimea intelesulul Sf Scripturl, pang tend nu
ne vom cleda cu total si la alte Invepturl, ca fn
ore -care umbre si oglinell, ca sa" ne deprindem
ochiul sufietuluI, imitand pe cei ce lac studil in
arte, de exemplu: cel ce-si capata, esperienre in
mimic& si in jocurl, pentru ca SA' castige la lupte;
in acelas1 mod si not preparandu-ne cu aceste
fnveta,turl din afara, ca sa, intelegem aceste In-
vet& turl sfintite si prolunde. Se dice ca si Moisi
acela a fost educat in stiintele 111atematice ale
pa-
www.dacoromanica.ro

SI RESPANDIREA EI5.
413
Egiptenilor si ast-fel s'a Ma 1(at la teoria lul Dum-
neVeti. Asemenea cu acesta si in timpurile mai
de pe urma, inceleptul Daniil se Vice a a invecat
in Babilon intelepciunea Haldallor si dupe aceea
s'a apucat de inveca turile sAnfite (Mamie Vasile
omelie catre tineri, pag. 571). Tot acestea ne spune si
Grigorie Teologul si mai ales Amfilohe in Iambe ast-fel
ne indeamnA clicend : «Dupe ce ne vom exercita min-
tea modest, ca in luptele gladiatorice, cu variate
scrieri, sa- ne exercitam apol si in sfin(itele scrieri
inspirate, a ambelor testamente, culegend mare
bogatie* (Grigorie Nazians, tom. 2, pag. 192. In Iambul
catre Seleucia). Iar Climent Alexandrenul socoteste educatia
greaca. ca Mile folositOre, nu numai pentru profesorul de
teologie, dar si pentru ascultatori. «Dintre cel trimW
ca sa, predice cuventul lul Dumnecleil si alta, In-
vela, tura, trebuitOresi cetirea scripturilor domini-
cale, ca dovada, necesara, de cele Vise, si mai cu
sema data cel ce vorbesc ne reproduc instruccla
greca. 0 ast-fel de biserica o descrie si David:
S'a presentat impara teasa de a drepta to in vest-
mAnt aurit, imbra card variat si In vestminte gre-
cesci silmbelsugate,cu our crosate* (Climent strain.
6, pag. 476): Ast-fel sfintit Parinci ne sfatuesc ca nici cu
repejune si nici nepreparatl sa. .ne declaim la studiul Sf.
Scripturi, ci dupe o preparare si un studio serios si ast-
fel numai sa incercam a intrepreta sfintele Scripturi si a
intelege ideile el adanci. Pentru acest cuvent predarea si
invetatura sfintelor scripturi s'a facut treptat, conform
vrastei, pregatirei si capacitaiei auditorulul, incepand cu
lucrurile cele mai simple si progresand catre cele mai
adanci si grele de inteles.
4) Iisus Christos ne-a spus : « Cercetall Scripturile,
adeca studio(' cu punere si trazvie de minte cele
cuprinse in ele*, cum se esprima. Eutir (cuv. 2, pag. 126).
www.dacoromanica.ro

414 RELIGIUNEA, CUNOA§TEREA
Origen lath* cum se esprima Scriptura este un ogor
planta,t pentru cei luminati in Istoria sentincelor,
legel, proferilor si celor-l-alte ides (ca ci planta(iu-
nea este multa; si variata, si sentinp in tota, Scrip-
tura); iar tesaurul ascuns in ogor sunt ideile se-
crete si evident° celor exercitari in inrelepciune,
in misterul descoperirel, si in Cristos, in care sint
comorile intelepciunel si a cunostinrel cel ascunse
(Colos. cap. 2, viers). Pentru acest cuvent Sf. Parinti au
numit Sf. Scripturi Ocean, lAnta.,12.4 acla,ncd, loc Malt,
pentru profunditatea unor asemenea teorii mistice; de a-
ceea espres a si publicat, ca nu numal sa le citim, dar
trebue sa le si recitim cele odata cetite. Fiind-ca nici un
folos nu vom avea din o singura cetire, de aceea cel ce
se ocupa cu Scriptura nu trebue sa o citeasca pe d'a-
supra, ci sa caute a se introduce in adancul eT (Csrisostom
Epitim. asupra celor ce se leapada, pag. 133, tom. 3).
In multe locuri Sfintif Parinp ne indeamna sä facem ast-
fel de cercetarl, dupre cum el cel intai, inspirati de Sf.
Spirit, au facut asemenea studil Band « cele spirituale
celor spirituali», ail pus in paralel textele Scripture',
cad, dupe Sf. Vasilie, cele dubil si ascunse se ved ca
sunt esprimate in alte locuri si se lamuresc de catra cele
expuse alurea. Cand se ia aminte la continuare si ra-
portul celor clise in alte locuri, cand se stie tine a cps,
catre tine a vorbit si care este cestiunea, precum si scopul
vorbirel; de asemenea care este dogma si intru cat este
conforma cu legea, in armonie cu natura si demna de
klivinitate ; cand se disting cuvintele se deosebesc faptele,
sa ia in considerare idiomul scrierel scripturl cuvintele,
care odata insemneaza un lucru si alta data altul; cand
in sfarsit nu sensul gol al cuvintelor si nicl litera mOrta
a Scripture' se observa, ci se cerceteaza si scrutea2a te-
saurul ascuns in lifere, adica intelesul mistic, anagogic si
tropologic sail alegoric al ideilor, atunci si numal atunci
:
www.dacoromanica.ro

SI RESPANDIREA EI 415
se pOte dice, ca cetirea scripturei so face cu folos real;
pentru ca litera ucide, iar spiritul da. viata (Consulta Origen
de Princip. pag. 146, Climent Stromata 6, pag. 472-487 etc).
Asa Parintil bisericel caril s'au introdus in misterile inte-
lepciunel ceresti au interpretat si explicat Sf. Scripturi, a-
vend de regula biserica cereascd a lui Iisus Christos prin
succesiunea Apostolilor (Origen de princip. pag. 166). Pe
acestia sh-1 avem si not de exemplu si in cercetarea si
in intelegerea Scripturei. Legislatiunea bisericeasch obliga
pe membril bisericei de a inveta dilnic pe popor, predicand
drept cuventul adeverului"; de aceea si sinodul Ecumenic
tl :;easelea a hotarat tsa Mvere pe norod cuvintele
piositarel (religiositatei) culese din Sfintele Scripturi,
inrelesurile si judea rile adeverulul si sa, nu calce
botarurile deja puse saa tradiriunea pa rinrilor pur-
ta torl de Dumnecleii; ci si. data tine -va ar pro-
.nunra cuvent scris sd nu'l publice alt -/el, ci asa
dupe cum all inverat prin propriile for scrierft lu-
minatorli bisericeb (Vell si can. 19 al acelui sinod).
In biserica protestanta se permite a se ceti Sf. Scriptura
de orl-ce credincios si a o intelege dupe cat il permite
gradul lul de stiinta si de moralitate. Acesta voe data fara
nici o restrictiune credinciosilor din Biserica protestanta
duce vrend nevrend la resultate funeste. Istoria religiunel
crestinismului ne probeaza pe deplin acesta. Libertatea
netarmurita data acelora, a devenit licentiOsa, cad fie-care
a inteles Scriptura dupe bunul sea plat; de aci ail pro-
venit in ritul protestant controverse nesfarsite in cestiuni
religiOse, schisme nenumerate si eresil cat nisipul marel.
Era o consecinta naturala, pentru Ca lipsea o directiune
unica in preceperea si esplicarea adeverului religiOse, ce
au avut de efect lipsa unitatel confesionale in cugetarile
asupra sf. dogme. Dupre cum e primejdios de a espune o
corabie in luciul marel fara busola, tot asemenea este a
lasa fara manuducetor mintea omeneasca nepreparata in
www.dacoromanica.ro

416 RELIGIUUEA, CUNOAVIEREA
cugetarile religiose. De aci constatam ca, multiplele si va-
riatele scisiuni si eresil ce exista in Biserica Protestant&
sunt o urmare natural& ce decurg dintr'un principia fats.
Asta-cli in biserica la el, privita in general, lipseste unitatea
de credinta uniformitatea de cult; prin urmare diversitate
de idei in societatile for religiOse. Dupre cum lipsa de
conducetor pentru cel nestiutor e primejdiOsa, tot asemenea
prea marea restrangere in cugetarile adeverurilor religidse
produce restrangerea si micsorarea libertatel crestine; ceea
ce se observe in cat-va in Biserica Romano-Catolica. Omul
din firea lul il place a trai in liniste, ordine si discipline
sociala, dar de cate-ori aceste mesuri de rigOre se impun
inteun chip tipic, dupre un stiut calup, nepermitend de
loc individulul de a cugeta si a judeca asupra acestor
mesuri, omul se revolts, devine sceptic si indiferent, pen-
tru ca nu vede in aceste mesuri sociale si religiOse de cat
intronarea tiraniei si a absolufismulul. Omenirea a versat
mult sange pentru pastrarea libertatel sale; acesta-1 o do-
vada ca nu vrea, prin natura sa, a se supune orbesce si
a asculta nediscutat orl-ce ordine, orl-ce ideI. In Biserica Or-
todoxa Oriental& in care s'a conservat nealterat si ne ciuntit
crestinismul, s'a pastrat din Mita vechimea si in cestiunea
permisiunel citirel Sfintei Scripturi calea de mijloc, respec-
tandu-se pe de oparte libertatea omului, cat a fost posibil,
iar pe de alta i-s'a pus indatorirea de a asculta inveta-
tulle crestine in biserica, de a-1 respecta dogmele crestine
asa cum sunt hotarite si de a vietui in conformitate cu mo-
rala ce decurge din aceste principii. Dar conduc6toril si
explicatorllinvetaturel crestine sint numal membril Bisericei.
Suntem datori sa citim cu deosebire Santa Scripture a
Noulul Testament si a ne deda la cugetari religiose, care
regenereaza pe omul natural; dar repetam, aceste citire
sa alba de conducetor pe marii invetatorI si Parintl al
Bisericei. Restrangerea libertatel in Biserica Ortodoxa, data
se pOte numi ast-fel, consista in a feri pe cititorul crestin
www.dacoromanica.ro

SI RESPANDIREA BI 417
de gresell si de eresii. Dach s'ar sustinea ch cel ce cu-
nOste o tale, tend conduce si indrepth pe ea pe cel ne-
stiutor si necunoscetor ca prin acesta s'ar ataca liberta-
tea acelul ce nu cunOste calea, atunci admitem eh si in
Biserica Ortodoxh ar exista restrangere de libertate in cu-
gethrile religiose. Dace presupunem, ca un om esperimen-
tat in ale vietel, dand sfaturi until tenter, ce inch n'a espe-
rimentat lumea, si acesta in scop de a'l face cetacean
onest, drept si moral, prin acesta s'ar atenta la liberta-
tea acelui tenter, atunci, si numal atunci sear putea admite,
ca ar avea loc restrangerea libertatel cugetarel religiOse
si in Biserica Ortodoxa de reshrit.
Asa dar, in biserica nOstra se impach reclama indivi-
dului de a-si apara libertatea lui, precum si cerinta impe-
riOsh a crestinismului de a se admite si a se crede ne
indoibil sfintele dogme ale Religiei crestine, ca principil
fundamentale pentru individ, societate stat.
Din aceste clise result5., ca nol crestinii Ortodoxi suntem
datorl, obligati chiar de sfanta nOstra Religiune, de a ceti
neincetat chrtile Sf. Scripturi, spre a trage din ele folosul
intelectual si moral. Lipsa cunOsterei Religiunei crestine
Ortodoxe a produs la not cele mat multe vitii sociale si
politice chiar, fiind-ch lipseste individulul norma dupe care
trebue sh se conduch in relatiele lul casnice sociale si de
stat. Ar fi de dorit, ca prin on -ce mijlOce sa qe introduch
si in poporul de jos, si in societatea mat inalta, cetirea
Sf. Scripturi, care singura este in putintA de a ridica din
mijlocul societhtei nOstre, numerul imens de neajunsuri
sociale, precum si viciele existente, din causa lipsei ideilor
religiOse. Numai cetirea Sf. Scripturi sa se fach in con-
ditiile cerute de Biserica Ortodoxa. Acesta trebue sä fie
pentru vii tor misiunea preotului ortodox.
C. Be
Biscrica Ortodca Romani; 8.
si
www.dacoromanica.ro

Archiepiscopiile autocefale la Inceputul
SECOLULUI AL XVIII.
Chrisant, celebrul patriarch al IerusalimuluT (-1- 1731)
in tractatul shit despre oficiile demnitarilor bisericepte pi
politico. 1) dup6 ce se ocupa cu Bisericele patriarchale
§i organisatiunea lor, descrie archiepiscopiile autocefale
din acele timpurl, earl, precum el dice, nu erati supuse
nici unul tron apostolic sea patriarhal.
Capitolul privitor p'acestea din urm§, din sus citata
scriere a lul Chrisant, presinta o deosebita importanO,
pentru istoria mitropoliilor n6stre, cad Chrisant incepend
descrierea archiepiscopiilor autocefale cu archiepiscopia de
Achrida, di,cuta cestiu dacalmitropoliile Un gro.V1a-
hid Qi a Moldovel (numita de el a Bog danieT), ait fost cftnd-
va supuse canonicelte jurisdictiuneT a aceleT arhiepiscopil.
Reproducem aci in traducere intregul capitol privitor
pe arhiepiscopiile autocefale, in care se afla si partea pri-
vitore la cestiunea de dependents a mitropoliilor n6stre
de arhiepiscopia Achridel, la care Chrisant cu probe din
carOle geografice, istorice de la alit scriitorl reap undo
negativ, ca adica : Mitropoliile UngroVlahiee fi a Bog-
danieY, n' aft fost nice odatd sub Achrida.
Tata capitolul in cestiune 2).
1) XpuaCcvevi Tot) ptaxaptorktou rla-cpvipxou elepoo-oXup.wv
Yurraiptinov 7rEpl -ribv Ontxicov, XT1ptxircov xxi Itpxovtexicov
T%iS to") xpurroij EXXWYI664 Xli 7TEpt T(.7)Y 7CEVTE ZCCT1
goxiiv dcruiTircuy FlaTpcappxGiv Op6vcov xai T(.75si peritporcaeori
panto xxi Tiiiv cdrcoy.E.T6cXwv 'AppEntax67uov.
2) Veil Chrisant sorierea eitatl pag. 81-89,
tti
Ccyia.;
gi
si
......
www.dacoromanica.ro

AltillEP1SCOPIILE AUTOC. LA 1NCEP. SEC. XVi 1 419
Despre archiepiscopille antocefale, cari nu sunt
supuse until small apostolic, adieu patriaclial, cum
sunt (suptii) mitropolitit.
in secolul present, in santa biserica a resdritulu sunt
cinch archiepiscopit autocefale: A Achrida, a Ciprului, a
Iberia de jos, a Iberia de sus ,si cea din Peciu.
I. Despre archiepiscopia Achridei, numita ,si prima
Justinianet, inca pi a Bulgaria.
Despre positiunea antics a cetatei Achrida s' :pit dis multe
tili diferite, din care nimic alt nu se 'Dote conchide de cat
nurnai ca ea nu se cunolte. Nicefor in cartea XVI, cap.
37 qi cartea XVII, cap. 28, o pune in EL)irul eel nou
langa lacul Lichnia sea Lichnitida. Z3nara in viata imp6-
ratului Porfirogenitul o pune in Dardania pe care o nu-
melte qi regatul ducilor bulgarl. Alth cred ca., ea este
oraqul Lichnida, care era qi metropola Dassaritilor, situat6.
Mg& sus citatul lac Lichnia. Procopie in cartea a IV,
cap. 1, despre zidirile lui Justinian, (Tice cit: leinga fortzt-
re-ta Verediana este un sat numit Taureszu i din acela
era Justinian. In apropiere de el a zidit cetate i a nu-
mit'o Prima Justiniand. Nol Ins 'band la o parte a-
firmatiunele indoelnice ale celor vechi (cacl nu ne este
acesta scopul), spunem ceea ce este cunoscut. Achrida a
testa este cetate a Macedoniei situatl pe un deal, langa
lacul numit tot Achrida. Era patria lui Justinian, pe care
chiar el a incongiurat'o cu zidurl inalte, a intarifo cu
turnuri (7c6pr)c) §i a numit'o Prima Justiniana spre deo.
sebire de multe altele pe can le-a zidit. El a onorat'o qi
cu rangul de arehiepiscopie autocefala, av6nd in ea scau-
nul Bel archiepiscopul el. Asta-41 este locuita de creqtini
li de 0031.
Mitropolitii §i episcopii supup arhiepiscopiel AchrideI :
a) Mitropolitl : al Castoriel, al Pelagonie (care astrt-dI
se numeqte Bitalia) fi Perleapuluf, al Edessa, care ast1-41
00 ehiamA Vodena sail' Vodana, al Coritzei i Selaslorulutt
www.dacoromanica.ro

420 AlcHIEP. AUTOC. to INCEPLITUL
al Belegradelor ,ci Canind, al Tiberiopold, care asta-ell se
chiam4 al StromnitzeI sell Struninitzel si al Grevenelor
gib Grevenulut.
b) Episcopl : al Sisaniulza, al Moglenelor tha Moclene-
lor, al Moleschelor sett Moleschulut, fie cA, aceste done
episcopil sunt sub un singur episcop care se intitulea. a/
Moglenelor sai Moleschon, al Prespelor sa Praspelor, al
Devrelor, al Kitzavelor, fie ca si aceste done episcopil
aunt sub unul singur, care se intitulez6 al Prespelor ,si
Devrelor si al Corey ,si Mocrd.
Ylaltia Si Bogdania, Wail lost supuse Acluidel.
Probst din scrierile geografice ,si istoricesi din altele nzulte,
ca Nitropolifit Vlahid ,si at Bogdanid, nid odata
n'ait tost supuot Achridd.
Imperatul Justinian onorand, precum s'a cis, patria sa
cu rangul de arhiep'scopie, i-a dat sl aiba sub jurisdic-
tiunea sa proprie pre episcopil provinciilor DacieT medi-
teranee, al Daciel Ripense, aT Trivalleel, aT Dardaniel, al
Moesiel de sus si aT Panoniel, precum se aratA in nuvela
'131 a lul Justinian. Mater Vlastar in colect'unen sa de
legl, partea V, cap. 10, in toe de Trivallia, are Praevallia si
acesta este numele eel adeverat al provinciei ; dol. Trival-
lienil, dupe Strabon, cartea a VII a Geografiel Bele, aunt
popor tracic, iar dupe Ptolemeu, cartea a III, cap. 10 al
geografiel sele, este partea de jos a Moesiel, iar Tracia Ili
Moesia, nicI odata nu s'atT dat sub administratiunea acestel
archiepisscopil, ci numal Moesia de sus. De altmintrelea,
de la blatel Vlastar, lipseste si Panonia, care de sigur,
s'a omis din greselA. In alte editiunl, si mar ales in ale
Latinilor, se afla ast-fel : Dacia Mediteranee, Dacia Ripend,
Moesia a doi'a, Dardania si Praevalia, Macedonia a doua
si parte din adoua Panonie, earl tote aceste provincil aunt
cunoscute si numal at nicI o indoiala despre ele geografil,
Afara numal de Dada care pare ore -cum confundata §i
www.dacoromanica.ro

SECOLULL1 AL XVIII 421
care pentru a fi cunoscut4 cu claritate este nevoe s4 o
descriem.
Descrierea Dacia.
Dacia se, imparte in done, adicl in veche 0i
noud, cea noun, iarA§I (se imparte) in Mediteranee
Ripensa. Cea inthiti se nume§te absolut numai cu numele
de Dacia, iar a doua, tot-d6una cu adaosul de, Medite-
ranee §i Ripensa, Cea veche, dup6 Ptolemeu, in sus citata
sa geografie, cattea a III, cap. 8, se mArginelte la Nord
cu o parte a SarmacieT din Europa, adicA de muntele Kar-
path pa la riul Tyra, numit asta-41, ruseqte
Niester iar turcelte Turla Sui ; la apus cu lazygil emi-
granti, can locuiat in partile numite astA-di Ungaria de
sus, la riul Tibysc, la miaza-di cu o parte a riulut Da-
nubiu, adic5, de la intorsatura (cotul) acestui riti 'Anil, la
Alexiopoli, iar la ragArit de acelaq riu Danubiu pAna la
intorsatura lul catre ors ul Dinogentia, de riul Ierasson,
carele astA-di se chiama, Prutu, carele intorcendu-se de la
Dinogentia critre miaza-nopte rasArit tine pant la in-
torsatura sus citatului rill Tura.
Ast-fel in vechime dincolo 1) de dui Danubiu nu era
do cat o singura Dacie, pe care imperatorul Traian a su-
pin'o Statulul Roman, prefaceld'o in provincie romana.
Si acesta as numeqte in deosebI cu numele simplu de Dacia
vache, care cuprinde astA,-41 Transilvania, Valahia i Bog-
dania.
Ma! t'ardit imperatorul Aurelian land locuitorT din ea,
precum aratA f n dietionarul sett geografic Mihail Antoniu
Baudrand Parisin, la cuventul Dacia II a alezat dincoa de
Danubiu, intre tale dou6 Moesil, pe unit pe lang5, malurile
Danubiulul, Tar pe altif in interior, in cea continentals,
1) Chrisant allancla-se in Orient, pentra el, dtncolo de Danubiu,
este partea pe ()are nol d'aci o numim, dincoa ne Danubiu mom
ce el nameite dincoa d Danubiu, nol namim dinco'o.
mac infaiii
i legelte,
si
Qi 1i
yi
si
www.dacoromanica.ro

422 ARHISP. AUTOC, LA INCHPUVIL
adica in doue provincii, ,i pe cea de Tanga rid a numit'o
Dacia Ripensfi, cacl rip5. la Latini se numeste maluli, iar
pe cea din interior a numit'o Mediteranee, iarAll dupe limba
for Latina.
Si cum ca cele cline sunt adeverate, ea adica third, de
Dacia veche a mal fost si alts Dacia noufl, posteridra se
invedereza : intaid, din catalogul provinc;ilor $i al cetOlor
guvernate de imperMil romani din Constantinopol, carele
se afla in limba greca $i latina la finale geografiei sacra a
lui Pater Carol, eel de la santul Paul aba al Fuliulul, in
care sunt insemnate, provincil 74, iar orase 935 ; intro
care, a patru-spre-clecea eparhie este Dacia Mediteranee,
adica continentala, care se afla sub administratie consulark
si a careia capitals era Sardica ; iar a cind-spre-gecea pro-
vincie, Dacia Ripensa, care $i acesta se afla tot sub consul
$i avea de capitals Razaria, iar al patrulea oral al acestel
eparhil era Kastra (fo-tareta) Martir. Ca aceste cetAti se
afla dincoa de Oul Danubiu, adica in Dacia cea noua,Irsi
nu in cea veche, se invedereaza din tabelele geografica a
dic> ionarelca. si de la istorici. Pentru acesta Teoioret in
istoria sa bisericesca cartea II, cap. 4, .ice : Constantiu
a ordonat ca episcopii apusulul sa se adune la Sardica.
Acosta este cetate illirica (aci numele de illiric este luat
in tnsemnare mai larga si mat generala), si metropola nea.-
mulul Dacilor. Iar Sozomen in cartea a IX, cap. 5, nu-
meste fortare-ca Martir, cetate a Moesiel. Este evident tu-
turor ea intelege Dacia cea noua cea de dincoa de Danubiu,
si nu pe cea veche, care nici ()data nu s'a cuprins intre
provinciile illirice. Inca si Ptolemeu in cartea a III, cap.
11 a geografiei sole, Sardica acesta o numera mitre ceta-
tile Traciet, ca fiind Dacia cea, noul parte a Traciei. Al
doilea. Acelas lucru se invedereaza si din impaqirea ge-
nerala a imperiulul roman in imperiul de orient si de
occident, dupe care guvernatorului prefecturel orientale
apartinea administrarea Daciei orientale, adica a Daciet
Mediteranee a caul metropola, era Nesul ski Naisul Ili a
www.dacoromanica.ro

SECO -IMO AL xvirt 423
cold Wpense a carer metropolt era Oiscul. Iar Ptolemeu
in cartea a III, cap. 10, pune Nesul in Dardania, iar
Oiscul in Moesia de Jos, in Trivallia.
Deer fiind cunoscut, ci sunt doua Dacie, veche qi nouit,
Justinian nu a dat in administrarea archiepiscopulul Primer
Justiniane, Dacia cea veche, propriu clisa, care dupa des-
crierea de mai sus se afla dincolo de Danubiu, ci pe cea
noun, de dincoa de Danubiu, precum forte clar se expriml
nuvela so, care lice : Dacia Mediteranee li Dacia Ripen*
nume en care flier °data de geografir cea vechi, nu s'a nu-
mit Dada cea veche.
De alt-fel faptul este si rational. Intaill, ca tote provinciile
ce s'ati dat administraVunei acestei arhiepiscopil, tote aunt
dincoa de Danubiu, de unde results cA, Si Daciile date A
fie tot dincoa. Al doilea, crt nu se afla nici geograf, nicr
om de stiinta care sa confunde aceste provincir 861it sa le
stramute local. Deci fiind-ca csi Prima Justiniana se afla in
Macedonia, era natural ea numararea provinciilor sa incepa,
mai intaiu eu cele mai apropiete de Macedonia §i de A-
chrida si en cele de dincoa de Danubiu, cum este Dardania,
l'rivalia, Moesia, Praevalia, Panonia, §1 in urma sä vin6,
qi provinciile cele mai deplrtate, cele can se afla dincolo
de Danubiu, iii nu invers, adica, sa inceapa cu cele mai
departate si sa se intorca iarali la cele mai apropiete. De
altmintrelea Dacia cea veche nici nu se afla puss cu totul
intro provinciile can depindeau In totul de statul roman.
Din acestea reese cu claritate ca. §i mitropoliile atat a
Valahiei cat ki a Bogdaniei, Bier odata n'aa fort supuse
arhiepiscopului de Achrida, precum Bustin unit, cars fail
sa, judeee §i sit examineze lucrurile, eonfunda numele Daciel,
cad Viahia qi Bogdania aunt par ii ale Dacid celei vechi
fli nu ale celei noir&
MuIV dintre geograft mar flour qi mai ales Latina, cum
§i ClubPriu in cartea a IV, cap. 8, nu vorbesc despre
Dacia cea noua, ci numal despre cea veche, in care cu ori
ce prey Bustin ca sunt li cele doua provincil ale Dade
www.dacoromanica.ro

424 AkILEP. AUTOC. LA INCEPUTUL
celel noue, pentru cl o impart In trei provincit, adiel in
Ripensa, Mediteranee si in Alpestrisiami BA Alpestriana,
dincolo de Alpi ci Mediteranee, numesc Transilvania ; Ri-
pend pe care o numesc si Pannodacia, era partea mAr-
ginitl, la nord, de riul blarisiu sati Maria, numit astl,41.1
Maros de unguri (acesta se crede a fi riul numit de Ptolemeu
in descrierea DacieT, Rayon), la vest de riul Tiviscu, la
sud de Danubiu, iar la est de Aluta, asta-41 numit Olt,
in care Dacie se afll ormul Timisfar , iar Alpe trisianl,
este Vlahia de astlAT, incepend de la Vest, tot cu riul
Aluta si Bogdania.
Dar chiar si dupe acesta impfirtire mal noun Valahia si
Bogdania, nu s'a dat sub administrarea Achridei, fiind-ca
s1 chiar imperatorul Justinian, numai de cele doue Dacii
mentioneazti in nuvela sa, adica de cea Mediteranee si de
cea Ripensa, iar nisi de cum de cea Alpestrisiang.
Acesta se invederezi atat din istorie cat si din tapte.
Intaid, pentru ca Sguropol in partea a II, cap. 3, a prac-
ticalelor sinodulul adunat la Florenta, i toriseste ca, In
timpul lui Manuel Paleologul ci a patriarhilor Eftimie si
Iosif s'a trimis de la Constantinopol mitropolit in Vlahobog-
dania. Al doilea, a la sus 4isul sinod de la Florenta a
fost mitropolitul Moldovlahiei, un ore-carele Damian, care
era locoliitor nu al Achridel, ci al Sevastiel, care este
scaun supus ConstantinopoluluY. Dar si in alte manuscripte
se raporta regulat, ea cele doue mitropolit ale Vlahobog-
danio erati. supuse Constantinopolulul.
Acestea le socotim In deajuns pentru a se invedera, a
Mitropoliele Vlahiei si a Bogdaniet n'ae. fost nice odat5,
supuse Achridet Acum se, continuana de unde am intrerupt
cuvantarea.
II. Des pre archiepiscopia Cyprulza.
Arhiepiscopia Cyprului nu se numeste a doua Justiniank
precum gresit o numesc unit, ci noua (Justinianl). Pen-
www.dacoromanica.ro

SECOLULUI AL xv,it 425
tru ca imperatorul Iustinian retnoind Salamina, numita si
Constantia, care era cand-va mitropola Cyprului a numit'o
Justiniana noun si nu a doua (fiind ca a doua a numit un
oral, Ulpiank, care se afla in Dardania si pe care de a-
s menea l'a renoit). Pentru acesta si presedintele ace3teia,
se numeste archiepiscopul Justinianel celel noun. Si fie ca
Curopalat in scrierea sa despre officiT la cap. 100, despre
futietatea patriarhulul si hirotonia sa, numeste pe a! hie
piscopul Achridel, al primel Justiniane, pe al Cyprulul,
al Justiniane a doua si ne al CartageneY, al Justinianei a
treia ; aceasta o ;lice de sigur relativ de ordinea si de
on6rea lor, cici dupe alto, Insemnare, adica, dupe anticitate,
Cartagena, nu numal ea nu este a tre'a, dar are intaietate
chiar si fata cu Achrida. Si ac4sta se invederha chiar
din nuvela 131 a lui Iustinian, carele, precum s'a (fig mat
sus, onorand patria sa cu autonomie, dice, ordonam ea
in provinciile supuse lul (archiepiscopulul de Achrida), sa
Dina locul scaunului apostolic al Romer, si in cat priveste
modul administraciuneY si drepturile arhierestY, sa fie ca
acelea pe care le-am dat episcopuluY Justiniane Cartagene
din Africa, a se pazi in administratiune. Si find ca prin
acestea se arata ca autonomia celul din Achrida are de
exemplu pe arhiepiscopul Cartagenel, result t ca, acesta
este mat Intatit de cat acela ; al doilea, al CypruluY, pen-
tru cit pe acesta l'a onorat a fi autocefal Sinodul al treilea
ecumenic precum se arata in canonul 8 al acestul sinod
si in canonul 39 al sinodulul al VI din Trula, care i-a
dat lul (aihiepiscopulul Cyprului) sit al3A drepturile celul
din Constantinopol, i al treilea al Achride!, pentru ea
imporatul ce a onorat'o este pe timpul Sinodulul al cincilea
ecumenic, adica cu mult timp mat tarliti de cat sinodul
al III ecumenic. Al patrulea al Iberia de Jos, ca fiind
(ast-fel) inainte de timpurile lul Leon Isavrul. Al cincilea
al IberieY de sus, ca fiind ridicat in timpurile luY Mono -
machul. Al seselea al PeciuluY, ca fiind ridicat in timpu-
rile eand imperatit I§T aveati scaunele for la Niceea. Dar
www.dacoromanica.ro

426 ARHIEP. AUTOC. LA 1NCEPUTUL
despre acestea yell mai pe larg_ gi mai clar in cap. 21
cartea v, a scrierel fericitulut, inainte de nol patriarch al
Ieru-alimului, Domnul Dositei, intitulatl despre eel ce ad
fost patriarhi al Ierusalimalui.
Despre scaunul arhiepiscopulut de Cypru fi scaunele su-
puse lui.
Arhiepiscopul acest4a ill are scaunul sell in Levcosia,
care este eel intaid oral al insulei. Iar sub el aunt ur-
matorii trey mitropoliti :
Al Pa fului, al Lemessulut sail Lemesulul, carele este
gi pregedintele Kurilor gi al KiOlor gi al Kyreniel, carele
este gi pregedinte al Solilor.
III. Despre Iberia de jos i de sus i despre pro-
vinciile for fi principi supwf, unit otomanilor, iar al(ii
,,S'ahului Persia,
Sunt doue Iberil, una in Europa, care se numegte gi
Ispania, iar alta in Asia pe care o descrie Ptolemeu in
cartea a V, cap. 10, a descrierei stile geografice gi Strabon
in cartea a XI a geografiei sele, carele da despre ea des-
crierl pe larg, nu numal geografice dar gi istorice. De a-
seminea gi voiagiorul Dionisie dice urmAt6rele: FOrte lAu-
dat este neamul oriental al Ib.rilor, earl cAndva all venit
In orient din Pirinei, purtAnd mare resboiu Ircanilor".
Despre acestl Iberie vorbim gi not aci, fuse nu dupe
vechea sa descriere, dial propriu a Iberiei, ci dupe cea
noun. Pentru ea diferitele modificArY a politiilor gi dinastiile
ce at dommat dupe vreme asupra neamurilor, avend alts
data altele suprem4a, ad seh moat nu numal f.onfiniile
prOvinciilor, tact um! le confundl, altii le separA, gi cafe
odata, in mod diferit le impart, 'Ad aconaodandu-se timpului,
sed dupe placul lor, dar ad schimbat chiar gi numele
provinciilor gi insagi limbele neamurilor. Din causa acesta
este gi greutatea deosebirei for precum dice gi Strabon in
www.dacoromanica.ro

SECOLULUI AL XVIII 427
cartea a doue-spre-4ecea, despre Bitini, Mys! (Medi), Fri-
g:eni si alte neamur!, cart sunt forte cunoscute geografilor
si istoricilor vecht si noui can se ocup in special cu acestea.
Dec! eel ce se ocup asta41 cu geografia trebue sa fie
atenti la impartirile mai noul, cari art avut loc asupra
provinciilor, de asemenea sä tina ore-cum soma si de ar-
cheologie.
Prin urmare, numele de Iberia aci se ia in insemnarea
mai larga, cad cuprinde si Colchida. Ae6sta Iberie de no!
se nurneste Giurgia, iar de dare Latin! mai non! si de
Ita Beni Georgia (fie ea acesta Georgie se intinde si asupra
altor provincil afar& de Iberia), iar de catre Otomani Giur-
gistan. Ea se imparte in doua, adica de sus si de jos. $i
Iberia de jos este situata, uncle se afla in vechime Col-
chida, iar cea de sus este veehia Iberie. Intre aceste Iberil
de sus si de jos asta ;11 este o inaltirne, care se intinde
din muntil Caucasieni catre miaza, di de muilii moscovici,
numiii in dialectul locului Culbaghir.
Despre provinciile, adica principatele i principit lberiet.
T6ta Iberia are provincii, adica principate si principl
ortodox!, cinel, trel in cea de jos, apusana, adica in Col-
chida si doi in cea de sus, rasariteana, adica in Iberia
propriu 4isa. Prima provincie a Iberiei de jos este Imeretia
sea Imeretul, este partea cea ma! orientala a Colchidei
incongiurata de munti si continent, intre Mengrelia Ili
Guria, a caria capitala princiara este Cutalisi. A doua
Mengrelia, care se chiama si Otisi, situata la partea cea
mai nordica a Colchidei si incongiurata din partea vestica
cu marea Neagra. A treia Guria situata la partea sudica
a ColchideT, catre riul Fasin, si marginita la vest cu marea
Neagra. Tustrele aceste domniate sunt supuse Otomanilor.
De insemnat, ea Mengrelia adesea se ia in insemnare mai
larga si coprinde si Guria sub unul si acelas nume
Iberia de sus, care si asta-li se chiama cu numele pro-
priu de Iberia si Kartrielia de catre ai locului, are dou6
www.dacoromanica.ro

428 ARIIIEP. AUTOC. LA INCEPUTUL
provinci!, Kartelul a Oral capitalA domnesca este Tiflisul
si Kahesul, a caruia capitalA este Top-Karagatz; si acestea
sunt supuse Sahului Persia
Despre ordinea }ci titlul regilor Iberi'.
In ordine eel intn este regele Imeretului, al doilea al
Kartelulul, at treilea al Kahesului. Si acestea sunt dom-
niate sail principate propr:u ;Use ; iar cele-1alte doue Men-
grelia si Guria, n'at fort de la inceput domni!, ci numal
locuri a ducilor cArteniilor, adica al Mengreliel era pro-
tospatar, iar a GurieT, mare ipocotnis, adicA comis a Ime-
retuluT, citruia era supus. Aoum inse sunt si ele transformate
in domniT.
Domnul Imeretului se subscrie in hrosovule ast-fel : rege
al regilor, flu al lui David Ili Solomon, rege al ImeretuluY,
al Otisiului si al Guriel, cats erat supuse lul precum am
dis si Otisul si Guria.
Al Kartelulul, ast-fel : rege al regilor, flil al lul David
si al lui Solomon, rege al Tiflisulul $i al tot Kartelulul.
Acela al Kahesului, de asemenea rege al regilor, fiii
al lu! David si al lul Solomon, rege a tot Kahesului.
Se numesc regi aT regdlui, find -ea au supusi cap! sea duct
(rcnr&py.oc:,), can se nurnesr, Erislavi, can insemnrt capete-
niile poporuluT, find ca un fel de regi. Cum ca al Ime-
retului este eel intaiu dintre totf acesti domni se invedet ez6
si din aceea, ca Domnul Imeretului se nurueste de el rege
a t6tA Iberia, asa ca si eel mai mar! si mat puternicl
sultan' a! Cons!antinopoluluT pe acesta it numesc Mel ki,
care insemna fill de rege, iar pe ceT-1-a10 domni. Iar Sahul
Pers:ei, in scrisorile sale p3 wail ii numeste HanT pe al ii
domni. In dialectu) for propriu, acesti domni se numesc
Mepes, care insecana rege si domn.
Despre archiepiscopiile Iberia de jos ,si de sus §i despre
privilegiile lor.
Afars de cel cmci domni politic! amintit,1 are si doui
bisericesti, adicA archiepiscopi autocefall, pe can de obiceill
www.dacoromanica.ro

SECOLULLY AL IZVIII 429
it numese cu numele de kqthol ki (x0(00,txot) §i nu arhie-
piseopl, §i asa se numese §i se subserill li el insusl, °bid-
n .,ind a se numi kii Prea fericitl (p.ax.xpuutat%), ca .i eel -
1 alts arhiepiscopl. Dintre a3e§tia unul, acela al Iberiei de
jos, se numeste Prea fericitul katholicos al Imeretulul,
Otisiuluf, Guriel §i a Iota Iberia de jos, sea si simplu Prea
fericitul katholicos a tat& Iberia, ca fiind mal mare de cat
katholicosul Iberiei de sus ; iar eel -1 alt, al Iberiei de sus.
Prea fericitul katholicos al Kartelulul, Kabesulul, Albaniel
qi a tota Iberia de sus.
Probit cu marturiI indestulat6re, ca arhiepiscopul Iberia
de jos era supus scaunulul Constantinopolitan.
Iberia de jos era supu3a scaunului Constantinopolitan,
iar mitropolit al el era eel din Fasiu. Ac6sta se inve lereza
din expunerea ordinei mitrol oliOor acestul scaun patri-
arhal, in care a 72a eparhie sta EparMa Lazica, iar Lazica
se numea Colchida. Ac6sta afirma in cartea I a istorici
Persiel qi all istorici, gi dictionare'e geografice latine (Fie
ca numele acesta s'a extins mal tarliti, ala ca. eparhia
Lazica (s'a Extins) peste muntil CholchideI, la apus pan&
la Sevastopol, acum numita Surmena, care se afla la lito-
ralul mares Negro, intre riurile Fasiu §i Apsorru, iar la
miaza cli de la insw Sevastopol, pana la riul Fasiu qi confi-
niJe moseovite adica dincolo de Trapezund, la miaza n6pte).
Mitropolit al acestel eparhii Lazica era al Fasiulul, m end
de ep;scopi pe al Rodopolel, al Abisenilor sea Sainenifor
§i pe at Tiganelor s611 al Ziganei. Si Rodopolea este in
sus de Cutatesiu, catre partea Iberiei de sus ; Petra in
Guria, langa portul numit in limba iberica Batoni Intro
riurile Fasiu qi Boa (carele la Ptolemeu, In kolchida sa
se nume§te Chb.rist, iar la Strabon, cartea XI, Claris, pre-
cum se numeste qi Boa apr6pe de isvorele stile), care ca
li Sevastopolul all fort zidite de Iustinian, din causa no-
intelegerilor can erail intro el ci Persl pentru acesta pro-
vincie Lazica. Asemenea §i in dicionarele Latinilor, Petra
este insemnatil Ca oral al provinciei Lazica, in Cholehida,
www.dacoromanica.ro

430 ARIIIEP. AUTOC. LA INCEPUTUL
Acdsta arhiepiscopie nu se s tie cu precisiune in timpul
carut sinod ifal cArui inap6rat s'a facut. Se afia fuse In
Sinaxar in a 26 di a lunel lui lunie, cA Ioan episcopul
Gothiel, s'a hirotonisit de katholicosul Iberiei. Si fiind-ca
li In pariile romanice era eresia iconomahilor, se vede cA,
arhiepiscopia Iberia de jos s'a facut dupe timpurile luT
Irac lie si inainte de Leon Isavrul.
Iberia de sus era sub scav,nul de Antiohia.
Iberia de sus era supusA tronului Antiohiel si s'a facut
arhiepiscopie autocefala de imperatul Constantin monoma-
hul qi Petru patriarhul AntiohLY, despre care ast-fel aerie
Balsamon asupra canonului al II al sinodului ecumenic
inut de a doua bra la Constantinopol. Pe al Iberiei l'a
onorat hotArirea sinodului din Antiohia. Cad se dice, ca
pe timpul prea santului patriarh al marel cetV a lui Dam-
neder, Antiohia, domnul Petru, s'a luat hotarire sinodalA
de a fi libera, §i autocefala biserica Iberiei, care era atunci
supusA patriarhului de Antiohia.
Eparhil are : Kartelul, care se §i dice Iberia propriu
disk Kahesul vi Albania precum s'a aratat mai sus.
Despre scaunul arh,iepiscopulut Iberia de jos.
Scaunul arhiepiscopiei Iberiei de jos se numelte Mitz-
vinta, numindu-se tronul santului apostol Andrei si onorat
cu numele Stapanel n6stre li de Duranedet. nascetbre,
Maria. Lui aunt supuse scaunele a doue eparhil.
Scaunele supuse arhiepiscopului Iberiei de jos :
a) Eparhiel Imeretrei.
Mitropolitul Ghenatelului, dour arhiepiscopi qi episcopul
Cutatelului.
b) a EparhieT 0 tisului si GurieT.
Episcopul Tzaiselului, Episcopul Petielulul li Episcopul
Seati utelului.
www.dacoromanica.ro

SECOLULUI AL XVII 431
Despre scaunul arhiepiscopului Iberia de sus.
Scaunul acestela este Scheta, unde se unesc riurile Kiru
cii Aragu find departe de Tiffs ca tret mile, se numeste
si cu numele de : al celor 12 apostoli. Si scauuele supuse
lui aunt a cloth!) eparhit.
a) a Eparhiel Karte liet.
Mitropolitul Timplelet, Episcopul Mangle let, Episcopul
Pone let, Episcopul Tumanelet, Episcopul Tzilknelet, Epis-
copul Samtzanelet, Episcopul Proelet, Episcopul Urpunelel
qi Episcopul Nicozelet.
b) a Eparhiel Kahes'ei.
Mitropolitul Aleverdelet, unde este §i locul inmorman-
threl domnilor Kahesiulul, Mitropolitul Potuvelel, Episcopul
Ninolzmintelet, al Samepelet qi Hartzasinelel.
Se observa ca aceltt arhiepiscor I, (al' IbEret) at supuql
ci arhiepiscop (li mitropoliO, cAct et, precum s'a clis, nu
se numesc arhiepiscopi, ci ktholiki.
IV. Archiepiscopia de Peciu.
Aasta arhiepiscopie s'a facut In impe'ratia, lui Teodor
Lascar ci a patriarhulut Arseniu §i a lui Stefan, jupanul
Serbiel, precum se arata, In cartea a VIII-a, cap. 13 a
scrierei, despre cet ce at fost patriarbi la Ierusalim, unde
se not4z6, §i acesta, ea aceia ce se (Pee, ea b'serica Peciulut,
s'a aforisit de biserica catholica, nu este aceea ce in de-
oblte numina, ca cum ar fi fost parte a administratinr.et
Aehridet, care s'a substras de Serbt qi de aceea s'a aforisit
da biserica, ci ea, de 6re-ea archiepiscopul de Peciu a In-
coronat pe tiranul Vulcasin rege, au stria patriarchit 1.6-
saritulut qi at aforisit §i at anathematisat (1.i pre arhiepiscop
ci pre top. Serbil. Ear dup6 aceia, domnind kneazul Lazar,
elre era f6rte erectin, a atria c4i s'a rugat vi bisericei qi
Impaatului Romeilor, qi 11 a iertat. Se numeste al Peciulut
ci nu al Ipeciului, precum, grelit Bustin unit, ael oracul
de la care Ii-a luat numele arhiepiscopia este Peki sell
www.dacoromanica.ro

4A2 ARILEP. AUTOC. LA 1NCEPUTUL
Pek si ast-fel se si nume,te si se 0 s3rie de Serbi si nu
Ipek. Ast fel si arhiepiscopul acesta al Peciulul. El nu are
scaunul in sus 4isul oral Pek, din causa predominarei pa-
ganatatei, ci in afara, de ea, departe ca o milk tntr'o mo-
nastire numita Inaltarea Domnulul.
*i acestia se numesc prea fericitii arh'episcopi ai Pe-
ciulul si a tots Serbia, si nu Ee multumesc numal cu
acesta. El adaoga si altele cand se pomeneste numele for
in biserici, adica : prea feficitul arhiep Ei3 p al Serbiel,
Dalmatiel, Iliriei, Pontului vestic si dincolo de Dunare,
care nu insemna nimic alt, de cat mitropolit autonom,
fiind marginit numal in singurele stile eparhil cu dreptul
de a lucra.
Acosta despre arhiepiscopiile autonome.
Ca scaunele cani sunt supuse Peciulut opartin la dour
impereitii.
Acestel arhiepiscopiT aunt supuse tote provinciile insem-
nate mai jos, cari inainte de rezboiul ce s'a intamplat intro
TurcT $i Nemti, tote apartineatl Statului Otoman, iar dupe
tractatul ce s'a facut la Carlovitz intro aceste doue Ina-
peratii, s'ail impartit in doue, si unele at. remas, ca si
mai 'nainte tot sub statul Otoman, iar altele au trecut
sub Nemti.
De insemnat este ea in cartea a VIII, cap. 13 a sus
citatel scrierl, despre eel ce ae fost patr'arhi la Ierusalim,
alt-fel se expun scaunele acestea, atat dupe numir.le lor,,
cat si dupe numer si ordine, de cum le am insemnat noi ,
dar examinfind, eercetand si informandu-me mai de aprope
de la insusi archiepiscopul Peciulul Domnul Moise, si de
la ceT mai 'nainte de el, Domnul Athanasie si Domnul
Kallinic si precum ne-ail spus noue si inscris $i prin viu
gray, asa le si examinam si expunem.
a) Eparkiile cari sunt supuse archiepiscopulul din Peciu
fi cari sunt Inca sub Statul Otoman.
Mitropolitul Scopeon, Mitropolitul Prisren el, Mitropolitul
www.dacoromanica.ro

SECOLULUt AL XVIII 433
Eriseulul, Mitropolitul Stariblashrel ses Rascai, Mitropolitul
Bosniei, Seragievo, Mitropolitul Beligradulul, Mitropolitul.
Temisvarulul, Mitropolitul Valiovulul, Archiepiscopul Sa-
mocovului, Archiepiscopul Kestendliulul, Archiepiscopul
Nisulul, Archiepiscopul Sempesulul Episcopul Cetinel.
b) Eparhiile supuse archiepiscopulut de Peciu, cari se
afid sub statul nemtesc.
Mitropolitul Bointumulul, Mitropolitul CarlovitzaluT qi
Stremiului, Archiepiscopul Batzinel Episcopul Enovulul qi
Ionopold, Epi copul Ghuilel i Lipovulul, gi Episcopul de
Poziega.
De adnotat este ea Ia acestia adesea scaunele se schimbI,
altele se infiinOza altele se desfiin0aza adesea orl
doub eparhil se unesc in una singura, adica se afla sub
un singur arhierett, precutn cere timpul i necesitatea.
Deci nici ac4sta expunere nu se afla la top aeeiali.
Si fiind ca aci Chrisant sfar§este scrierea sa despre ofi
ciile biserice0 etc., inchee cu urmatorele : Acestea aunt
de ajuns in presenta scriere atat despre oficiile biseriee§tY,
cat despre tronurile patriarchale archiepiscopiile au-
tocefale mitropoliile, archiepiscopiile episeopiile su-
puse lor.
D.
tiserica Ortodoxl RomM1 4.
64- 43.4- -4--,a
Qi
1i 1i
1i 1i
gi si
www.dacoromanica.ro

CRONICA B1SERICII ORTODOXE ROMANE.
I.
0 serbare in Eparhia _Moldova &lava.
In lioa de 27 Iu lin a. c. s'a serbat al 75-lea an al nas-
cerei I. P. S. Mitropolit al MoldoveI §i Sucevei D. D.
Iosif Naniescu. Dina, acesta a fost o adeverata serba-
tore pentru Inaltul nostru Pre lat. Tott episcopii sufragani
ate tinut sä fie fats, sa-laduca felicit r,. Toth preotimea
i mult popor credincios manifestat de asemenea
dragostea si devotamcmtul ce all fat5, de pAiintele lor.
Amintesc cu ac4st5. ocasiune fericit5 ctte va date din
viata I. P. S. Mitropolit.
L P. S. Sa s'a nascut in Basarabia, in anul 1820. Da
mic copil a fost adus in Iasi, de catre un unchiti al sell,
ce era arhimandrit la Biserica Sf. Spiridon din Iasi. Dupe
mortea acestuia trece la Buzed, unde se afla ca episcop,
renumitul Chesarie. Aci urmeaz6 seminariul, e calugArit
si hirotonit diacon in 24 Noembrie 1835. Episcopul Che-
sarie apreciind calitatile tenerului diacon fl trimite la Bu-
curesti spre a continua cu studiile in scola de la Sf. Sava.
Ajunge egumen al Monastirei Gaiseni, profesor la Liceul
Mateiti. Basarab si Seminariul Central din BucurestI. In
timpul Mitropolitulul Nifon e hirotonit Arhiereil $i ales
episcop de Arges, iar mal in urma Qi anume in 1875, ales
ca Mitropolit al Moldovel Sucevel.
Ca dascAl a fost iubit de scolariT si de colegiT set, ca
episcop mitropolit de credineiosil pristoriel sale. In timpul
Oil ca Mitropolit s'a terminat s'a sfincit Catedrala din
,ci
si-au
si
si
Qi
si
si
www.dacoromanica.ro

tkUNICA 13ISERICII ORTODOXE ROMANE 435
Iasi, inceputa de Veniamin Costache in anul 1833 si re-
masa in ultare pans in anul 1881. Tot in timpul sell s'a
restaurat si biserica TreI-Ierarhi din Iasi. Mai amintesc,
ea I. P. S. Sa a fost un mare biblioman. Tata averea a-
pr6pe a intrebuintat'o in cumperare de documente, de scrierl
vechl etc. Acesta biblioteca, bogatie neperit6re, va deveni
proprietatea Academiel n6stre prin dar, asa ca va fi un
isvor nesecat pentru urmarirea trecutului nostru national
si religios.
Dram si not I. P. S. Sale viata lungs si linistita pen-
tru binele bisericii si al neamulul nostru.
II.
Jubileul de 200 de anI al Monastire') Sinaia.
In 4ioa de 15 August a. c. s'a serbat cu o deosebita
pomp& Jubileul de 200 de ani al sf. Monastirl Sinaea. A-
costa serbare ne intereseza pe de o parte ca orl si ce ma-
nifestare religi6sa a poporului nostru, iar pe de alta pentru
insemnatatea ce ocupa ac6sta sf. Monastire in viata nostra
nationala, find ca numele el s'a dat si nouii comune ur-
bane, ce s'a infiintat pe proprietatea el §i care e resedinta
de veil a familiel n6stre regale si centrul nostru politic in
acest timp.
Tata programa dupe care s'a &cut serbarea :
Marti la 15 August, orele 10 de diraineta se va face in
biserica cea mare a Monastire) un serviciii divin de I. P. S.
Mitropolit Primat insotit de clerul mitropolitan si de cAtre
S. S. Arhimandritul Nifon, superiorul Monastirei Sinaia,
impreuna cu clerul Sfintel Monastiri.
La orele 11 se va face pr:mire oficiala pe galeria cea,
mare a Monastirei., unde se va servi invitatilor sampanie
si se vor tine discursuri de catre 1. P. S. Mitropolit si primul
efor al spitalelor civile D. G. Gr. Cantacuzino.
La orele 111/2 va avea loe masa sAracilor arangiata
pentru cincl sute de pers6ne, carora li se va oferi o paine,
o strachina cu bucate fierte, o cana cu vin si lingurl pe
care dupe masa le ya fi ingaduit a le lua de tot. La masa
vor servi calugaril .monastirei. La ora 1 p. m., dejunul
oferit I. P. S. Mitropolit Primat si suite sale in saldnele
superioruluT Monastirel.
www.dacoromanica.ro

1895 07

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1895 07

Similar to 1895 07 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1895 07