1897 02

Mie Mra64.19MMK-I-LEEM
c-?)).
e)
kniT ADOXA, ROMAN
lievista Periodich Eclesiastica.
A
SANWA SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROME.
ANUL AL XX1-lea, No. 2.
144 MfAMME, s
4 #
T ABELA MATERIILOR
Pag.
1 Recensemintul din timpurile lul Quiriniu si
Tetrarchului Abilenel Lysania. . . . . . 121
2 Invetgura Sf. Atanasie despre mAntuire. . 131
3 Serbarea DuminiciT. Istoricul el. . . . 151
4 Origina si nurnirile predicil 167
5 Credinta in bine 183
6 Bourdaloue 190
7 lisus Christos si marturiile Iudeilor si ale pg
ganilor. . 194
8 ,.13Iserica, S.=,'?..:..1.....,,L,-...., 206
9 SIMS i- '1.111Aii-eScu Episcop Eparchiel Hu-
§-ifer-tritrATirl 218
10 Instalarea P. S. Episcop de Roman 224
11 Bisericescl 226
12 Raport . 229
13 DonatiunI 235
WNW IWWWWWW W
BUCURESTI
TIPO-LITOORAFIA CAR,TILOR BISERICESTI
18 9 7
Ing0161,7.0
0
ry
,
1M
1V1
sl
1
3
e;
osBRIcA
_
. . . .
. . . . . . .
. . . .
.
.
t**. .1=
www.dacoromanica.ro

ANEJL XXI. BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 2.
RECENSEMINTUL DIN TIMPURILE LUI QUIRINIIT
i
TETRARCHULUt ABILENE! LYSANIA 1).
II.
Al doilea syncronism al Evangelistului Luca este amin-
tirea despre Tetrarchul Abilenei Lysania.
Acest Evangelist pentru a precisa timpul cand Ibn Bo-
tezelorul predica botezul penitentel si cand Iisus a venit la
el, spre a se boteza, pentru a incepe activitatea sa mesi-
anicA, (lice: (In al cinci-spre-qecilea an al Imperaliei Ce-
(sarului Tiberiu, domnind asupra Iudeel Pontiu Pilat, si
(ffind tetrarch al Galileei Irod, iar Filip, fratele seil find
(tetrarch al tariff IturieI si Trahonitel, si Lysania find te-
trarch al Abileel, in timpul arhiereilor Anna si Kaiafa,
1) Urmare, ve(II Bis. Ortodox'a anal XXI No. 12 pag. 54.
www.dacoromanica.ro

122 -RECENS. DIN
«fu cuvintul lul Dumnedeti catre IOn fiul lul
«Jar Iisus era ca de trey -deci de ani 1),.....
Evangelistul dar, pentru a fixa si mai bine acesta data
istorica, deosebit de amintirea Cesarulul Tiberiu, a procu-
ratoruluT Iudeel Pilat, a lul Irod, Filip, etc., afirma, ca
atuncl, tetrarch al Abilenel, era un dre carele Ly-
sania
In acesta afirmare a Evangelistulul, Strauss vede cel mai
mare anachronism. Fata de ea, el scrie urrnatOrele: «La
«trei-deci de ani dupe nascerea Jul Iisus Christos, Evan-
«gelistul Luca, afirma ca domnia, un Ore-carele Lysania,
«carele fusese ucis cu trei-deci de ani inainte de nascerea
Christos; o mica gresalA de sese-decl ani 2) ».
Strauss, confunda doue persOne cu acelas nume, Lysa-
nia, care n'au trait, nici in acelasi timp, nici in aceiasi
localitate. Iosif Flavie amintesce despre un Lysania, care
traia in adever cu GO ani inainte de timpul cand Mu pre-
dica pe malurile Iordanului; dar acesta, nu este tetrarchul
Abilenel, despre care vorbesce Evangelistul, ci tiranul Chal-
chidel, de la p6lele muntelul Liban 3).
Acesta este pers6na pe care Strauss o indentifica cu a-
ceea mentionata. de Evangelistul Luca. Iar pentru a ataca
mai cu succes pe scriitorul sacra, invoca. autoritatea seri-
itorului Ebreu Iosif Flavie. Asupra acestul argument adus
de Strauss, in sprijinul afirmaril sale, Walon face urma-
tOrea observ4iune fOrte drepta si judiciOsb." : -Io=if Flavie
«este raportat ca autoritatea istorica erudita si hotaritOre
«contra evangelielor; examinata insa de aprOpe, se con-
«stata ca nu coprinde nimic contra celor dise de Evange-
listul Luca 4)».
1) Comp. Luca III, 1 si urmelOrele.
2) Strauss Nouvelle vie de Jesus. -trad. Neffetzer et Dollfus Tom.
II pag. 20 21.
3) Iosef Flavie Ant. Jud. XIV, 7, 4.
4) H. Wallon, L'autorite de l'evangile pag. 415.
(lut
Zaharia.......
www.dacoromanica.ro

TIMP. LOT QUIRINIU 123
In adever istoria dinastiei lui Lysania al Abilenel, asa
defectuos cum este cunoscutd, extrasa dupe medal si in-
scriptiuni, si complectata cu marturiile scriitorilor vechl,
justifica cu prisosinta, cele dise de Wallon. Din ea se va
invedera, ca Evangelistul a fost in deplina cunoscinta de
fapte si nu a facut nici un anachronism. Iar Strauss si
Iosif Flavie, sunt departe de a putea ataca adeverul isto-
TiC afirmat de Evangelistul.
Primul rege cunoscut in dinastia Lysaniilor, acela care
pare a fi ahiar fondatorul acestel dinastiI, este un Ore-ca-
rele Ptolemeil, fiul rui Mena. Ptolemeti era un sef religios,
un fel de seickk al Arabilor nomads din inprejurimile Da-
mascului, cart traiall din jafuri si pradaciunl. El vietuia
pe la anul 85 inainte de era vulgara 1). Catre anul 76, in-
nainte de acesta era, Alexandra vaduva 1ui Alexandru Ja-
nneu, regele Iudeilor, trimise pe fiul seu Aristobul, pentru
a scuti Damascul de invadarile acestora, dar nu avu nici
un succes 2).
La anul 63, cand Pompeiu a intrat in Syria, Ptolemeii
era deja stapanul Chalchidel 3). Pompeiu a devastat si a
supus tinuturile lul Ptolemel, dar '1 a lasat in stapanirea
sa micul seti regat, dupe ce luat sume insemnate 4).
Ultimii ani ai acestuia fura pangaritI prin tot felul de crime 5).
El muri pe la anul 39 sail 40 inainte de Iisus Christos,
lasand ca succesor pe fiul set' Lysania, acela pe carele,
dupe parerea lui Strauss, Evangelistul Luca l'ar fi socotit
'de contimporan al lul IOn Botezatorul. Pe acest Lysania,
Iosif Flavie it numesce dinast 6), ca si pe tatal seil; jar
1) Iosif Flavie Ant. Jud. XIII, 15, 2.
2) Iosif Elavie Ant. Jud. XIII 16, 3.
3) Iosif Flavie Ant. Jud. XIV 12.
Iosif Flavie Ant. Jud. XIV, 3, 2.
6) Iosif Flavie Ant. Jud. XIV 7, 4.
4) Iosif Flavie ibidem.
i-a
)
www.dacoromanica.ro

124 RECENS. DIN
nu tetrarch. Istoricul Iudeil, nu intrebuinteza expresiu-
nile tetrarchia lul Lysania, ca numire geografica, de
cat numai dupe mOrtea fiului lui Ptolemeti 1).
Acest Lysania n'a domnit mult timp, caci Cleopatra re-
gina Egiptului, care aspira sa domnesca asupra Syriel, a
uneltit prin Antoniu, pe la anul 64 inainte de Christos,
mOrtea acestuia. Ea dar concade cu anul 60 inainte de
bin Botezatorul. Dupe mOrtea lui, Cleopatra obtinu mare
parte din tinuturile acestuia.
Lysania avea sub stapanirea sa nu numai Chalchida
dar si Abila Anti-Libanului. Ptolemeti, in geografia sa o
numesce Abila lul Lysania 2), probabil dupe numele di-
nastului, spre a o deosebi de alts cetate cu acelas nume,
a Decapolei. De la numele acestet cetati, vine numele te-
trarchului, intrebuintat de Evangelistul Luca. Ruinele aces-
tul mic oral s'ati gasit; asa in cat asta.-di, prin ajutorul
monumentelor epigrafice, s'a stabilit cu certitudine cele re-
lative la el. Era situat pe calea de la Balbec la Damasc,
pe una din cele mai frum6se posiiuni ale Libanului, a-
nume acolo unde riul Barada ramificandu-se, parasesce va-
lea Jebdani pentru a se indrepta si a uda cu apele sale
marele oral al Arabia Vechia Abila 'Arta asta-di numele
de Soua-ouadi-Barada=ta rgul ouadi Barada. Este
departe 11 ore de Balbec si sese ore de Damasc. Orasul
actual este incongiurat de livedi, situat pe terase supra-
puse de asupra nivelului riului Barada, lute() vale strimta,,
dominata de inaltimi stancOse, Carl n'ail alts esire, de cat
aceea de a lungul riului. Cele mai insemnate ruini ale
vechei Abile si numerOse grote sepulcrale, se gasesc de
cea-l-alts parte a riului.
Afara de Chalchida si Abila, Lysania fiul lul Piolemeti,
1
Iosif Flavie Ant. Jud. XVIII 6, 10.
2) ptolemeii V. 14. Iosif Flavie Ant. Jud. XIX 5 1.
www.dacoromanica.ro

TIMP. LUI QUIMNIU 125
poseda Inca Balbecul (Eliopolis), Panea (Cesarea luI Filip)
si sesul care se invecina cu lacul Merom (Bahrel-houle).
Pe monedele cart pOrla numele lul Lysania, se afla un
chip cu corona pe cap; iar pe revers, inscripliunea: Ltd
Lysania tetrarchul si arhiereul (Nuo-avivi Tetplpyp %xi
etp7tEp104). Palas de asemenea este representata in piciOre 1).
Ele sunt insa fall data si din acesta causa nu se scie ale
cAruia Lysania sunt. Unil cred ca ar fi ale Jul Lysania,
contimporanul Tiberiu, despre care vorbesce Evange-
listul; altiI, ca ar fi ale lul Lysania, fiul lui Plolemeta 2).
Cleopatra, regina Egiptulul, nu se putu bucura mult timp
de posesiunile lui Lysania cel ucis de Antoniu; cacl dot
anl dupe mOrtea Lysania (anul 32 inainte de Christos)
Zenodor fiul acestuia a cucerit Batanea, Trahonitida, si Ho-
ranul 8). Acestui Zenodor monedele ii data titlul de tetrarch
si pe revers WO. imagina Cesarulul.
In anul 23 inainte de era nOstra, Zenodor a perdut Ba-
tanea, Trahonitida si Horanul. Ele a fost date de Cesarul
August lul Irod cel mare; 4) 'i-a rams insa Chalchida, A-
bila si Balbecu 6). Din timpurile lul Zenodor sunt cunos-
cute si forte multe medalil. Pe ele pOrta titlul de tetrarch
si sunt datate din anii 280, 282 si 287 a! erel se'eucide,
cea ce concade cu anil 32, 30 si 26 aI erel nOstre 6).
1) D. Sestini Lettere a disserta numismatiche Toni. VI pag. 8 si 9.
T. E. Mionnet Description des medailles antiques Greques at Romains
Tom. VIII pag. 119 si 120.
2) Schenkel Bibel-lexicon art. Abilene Tom. I pag. 29.
a) Iosif Flavie Ant. Jud. XV, 10, 1, 2.
4) Iosif Flavie Ant. Jud. XV 10, 1, 2.Bell. Iud. XX, 4.Strabon
XVI. 2, 20. Dion Cassiu LIV, 9.
5) Iosif Flavie locurile citate.
6) Eckhel Doctrina nummorum veterurn Tom. III pag. 496 si 497.
Minter De rebus Ituraeorum pag. 38-39. L'abbe Belley, Observation
sur les medailles du tetrarque Zenodore, dans les Memoires de 1'Acade-
mie des Inscriptions 1761 Tom. XXVIII pag. 545-556. E. Renan ibid.
1867 Tom. XXVI pag. 63.
lui
lui
www.dacoromanica.ro

126 RECENS. DIN
Zenodor a murit in Antiochia la anul 19 in. de Iisus
Christos 1). August a dat lui Irod cetatea Panea si tinutul
lacului Merom; a lasat insa descendentilor lui Lysania si
Zenodor, vechiul patrimoniii al parintilor lor, adica, Chal-
chida, Abila si Balbecu.
De la Zenodor inainte, afara de amintirea, ce o face
Evangelistul Luca, despre tetrarchul Lysania, nici unul din
scriitorii vechi nu mai amintesc nimic, despre acesta dinastie..
Din fericire insa epigrafia suplinesce acesta lacuna
In anul 1737, celebrul voiagior engles Richard Pococke,
a descoperit in ruinele Abilei o inscriptiune, care facea
parte dintr'un mic templu Doric. Textul acestei inscriptiuni
coprins in: Corpus inscriptionum Graecorum 2), este deci-
siv in favOrea afirmarilor Evangelistulul Luca. Din coprin-
sul inscriptieT, se constata ca, in timpul lui Tiberiu, exista
un tetrarch al Abilenel cu numele Lysania si cum monu-
mentul acesta numit: Nimfeu eliberat de tetrarchul
1) Iosif Flavie Ant. Jud. XV 10, 2, 3.
2) Textul acestel inscriAiuni cu par ile cele mai importante resta-
bilite, este urmatorul:
circip rilc Taro IEPao-raw
crwrEpicc; 7.11 To i crOptirawro;
air7.6iv oixoi, Nuppatac,
Aucraviou rErp6.p7ou eirreAEUOEpoc
abv wrier:cc dlarparrov an-at xai
TOv wx6v obco6ou.153-oec, Tee; TtEpi cdrrOv
pureiac 7 acr2c ilArtucrsv
Tio V i8i(ov ecvx),(.00mov.
KpOvcp wipicp xai..... 66v
EiicrEPt:o yuvxocE.
Traduciunea este urnigtOrea: Pentru mintuirea AuguOilor stapani-
tori a intregei for familii, Nymfeu eliberat de Tetrarchul Lysania
a fgeut calea care era nepietruita a zidit templul, facend tote plan-
tatiunile cele de pe langa ele cu propriile sale cheltueli.
Sapanitorului Cronu impreun5. cu Eusebia femeea sa.
xlipiwv
Tip
ix
i
i
i ,
www.dacoromanica.ro

TIMP. Lei QUIRINIU 127
Lysania", s'a gasit chiar in Abilea, tetrarchul despre care
se face mentiune in el, trebue sa fie un tetrarch al Abilenel.
Mai mult chiar, acest tetrarch, Lysania, este acela, des-
pre care vorbesce Evangelistul Luca, si nu fiul lui Pto Te-
ma', mod cu 60 aril inainte de timpul, cand s'a botezat
Iisus de I6n. Cum ca despre acest din urma Lysania este
vorba in inscriptiune, se constata din chiar primele el ran-
dull, undo se lice: «Pentru mAntuirea stapa,nitorilor
Augustio. Acestl Augusts sunt Tiberiu si Livia. Insusl
Renan recunOsce ca nu 'Ate fi vorba despre o alta epoch,
ca de extmplu, de timpurile lul Marcu Aureliu si Veru,
cand se intrebuinta aceiasl formula; cad pe atuncl dispa-
ruse on -ce urma despre Lysanii tetrarchY.
De alta parte, formula: Tiiiv xupicov EE6%erriiv--.Augustilor sta.
panitori, nu Pete sä fie anteriOra domniei lul Tiberiu, cad ina-
inte de timpurile acestuia, nu existati, in acelasi timp, doue
persOne din familia imperials, care sa pOrte numele de Au-
gusti. Livia nu purta acest nume, pe cand traia sotul el, ci
numal dupe mOrtea acestuia, lua numele de lulia si titlul de
Augusta. Inscriptiunea darn trebue sa dateze dintre anil 14
(anul mortis MI August) si 29 (anul mortil Liviei), ceia-ce
concade cu epoca precisata de Evangelist.
Din acest monument pretios, se mai constata si faptul,
ca dinastia Lysaniilor, n'a disparut de o data cu Zenodor,
ci a avut Inca tetrarchi, din numerul carora este si te-
trarchul Lysania, contimporanul lul Tiberiu, despre care
amintesce Evangelistul Luca.
TOte aceste date, sunt confirmate prin o alta inscripti-
une, aflata in fragmente la Balbec. Doue din partite ei filth
descoperite de acelasi Pococke, pe la jumatatea secolulul tre-
cur. In 1823 Brocchi a gasit o a treia parte, pe care a
copiat'o, fiind sigur ca apartine aceleiasi inscriptiuni, din
care erati cele doue fragmente ale Jul Pococke. Aceste co-
pii furs restabilite pentru intaia Ora de P. Ryllo in 1837
www.dacoromanica.ro

128 RECENS. DIN
si publicate de P. Patrizi in comentarul WI asupra Evan-
geliilor. Ace la 1nsa care a aratat adeverata valOre si im-
portanta a acestel inscriptiuni fu Saulcy. Acesta studiend
fragmentele de mai sus in 1851, chiar la Balbec, a gash
un al patrulea fragment, si s'a convinp ca in el era vorba
despre Zenodor si Lysania 1). De la Saulcy inscriptiunea
a devenit din noti obiectul ocupatiunii epigrafistilor. In ch-
ide nOstre, in special, s'a ocupat de ea John Hogg si Re-
nan 2). inscriptiunea se compune din doue rinduri al ea-
rora text restabilit este urmetorul:
auriryip Zrpo8Opcp AU221,10) TETOMOV X21 A.,icrIvicc.... ...
ma 'cot; uta..; uvilualc 7.4t.v EOcre.6(7); etviarizEv.
«Fiica a ridicat sere amintire piOsa acest mo-
nument lul Zenodor fiul lui Lysania tetrarchul
si lui Lysania si fillor set
Sensul dar al acestel inscriptiuni este, ca o femee, al
careia nume este necunoscut, flied a unel persOne, al ca-
rui nume lipsesce din inscriptie, a ridicat acest monument
lui Zenodor, lui Lysania tetrarchul si unui alt Lysania si
ailor acestuia. Din inscriptiunea de mai sus am vedut ca
dupe Zemidor a fost unul despre care mentioneza Evan-
gelistul Luca, Lysania tetrarch al Abilenei si acelas fapt
istoric se confirma si de coprinsul acestel inscriptiuni.
Multi cred ca acesta inscripliune ar fi fost o piatra mor-
mintala, pusa pe mormintul familiel lui Lysania tetrarchul,
cel mentionat de Evangelistul Luca, find Ca tetrarchia, Ca-
rel acest principe 'I-a dat nnmele set, nu exista inainte
de timpul domniel lui Tiberiu; si numal acesta epoca con-
cade cu timpul despre care vorbesce Evangelistul. Deci Ly-
sania din inscriptiune, este Lysania, tetrarchul Abilenei,
succesorul lui Zenodor.
1) F. de Saulcy Voyage autour de lamer Morte, Tom II pag. 613-
615.
2) Renan Memoires de l'Academie desI ascriptions part. II pag. 70 79.
www.dacoromanica.ro

TIMP. LUI QUIRINIU 129
Adeverul istoric, extras din aceste monumente atat c'e
hotaritor in favOrea ce for afirmate de evangelistul Luca,
Este recunoscut de insusi Renan. El dice: «Admitend acesta
«prelungire a familiei In! Lysania, fiul lui Ptolemeti, se ex-
< plica mat bine expresiunile de tetrarchie sail regatul
(Jul Lysania, intrebuintate de Iosif Flavie. Lysania fiul
«lut Nolemeil, nu a domnit de cat cinci sail sese ant. Pen-
Itru ca numele sell, O. remand numele unei tad pand, la
«anul 52 al erei vulgare, adica. 86 de an! dupe mOrtea
«sa, nu este cu putinta, de cat numai admitend, eh fami-
«lia sa s'a continuat in intregul acest interval de timp 1)).
Pentru a precisa si mat bine faptele, Wallon observa:
«In timpurile lui Lysania fiul lui Ptolemeti, Abilena nu era
«partea esentiala a tinuturilor stdpanite de el. Pentru ca
«numele acestui oral, sa fie pentru Iosif Flavie sinonim
«cu acela c'e tetrarchia lui Lysania, a trebuit ca Abi-
«Jena sa fie partea principals si capitala tetrarchiei acestui
«rege, ceea ce presupune alte timpuri si nu epoca lift Ly-
«sania fiul lui Ptolemeti. Results dar, evident, ea cele a-
«firmate de Evangelistul Luca, despre existenta tetrarchu-
dui Lysania, cu resedinta in Abilena, contimporan cu Ti-
(beriu, sunt cu totul probate si adeverate 2)).
Cestiunea dar, despre existenta tetrarchului Lysania, in
epoca precisata de Evangelist, find confirmata istoricesce
prin atestatiunea scriitorilor clasici si a monumentelor e-
pigrafice, si lucidata asta-c,11 cu tas claritatea, nimeni nu
se p6te indoi, ca Evangelistul a confundat datele istorice
si a facut anachronisme. Precum Quiriniu era legat al Sy-
rieT, in timpul cand, din ordinul Cesarului August, se facea
marele recensemint al imperiulul, in care timp s'a nascut
1) E. Renan Memoires de l'Academie des inscriptions part. II pag. 78.
2) Wallon De la croyance due a 1'Evangile pag. 401 i urm6t6rele
-Compr. qi Renan loud citat pag. 80.
www.dacoromanica.ro

130 RECENS. DIN TIME'. LUT QUIRINIU
si Kantuitorul, de asemenea in al cinci-spre-decilea an al-
imparaliei lul Tiberiu, atunci and lisus, find in etate ca de
trel-deci de ani s'a botezat de catre IOn, tetrarch al Abi-
lenel era Lysania fiul Jul Zenodor.
Evangelistul Luca dar, in cele doue locuri ce ail format
obiectul acestul studiu, departe de a face anahronisme, el
ne comunica adeverate sinchronisme, persOne contimporane,
confirmate istoricesce prin scrierile autorilor clasici si do-
cumente epigrafice.
D.
www.dacoromanica.ro

INIVATURA SFANTULUI ATANASIE DESPRE MANTUIRE;
(ITN i Biserica Ortodox6 Romans, No. 1).
Din cele ce am aratat in numerul precedent results, ca
Iisus Christos trebue sä ne serve none in tot momentul
ca un ideal cdtre care trebue sä tindem in vieta acesta si
purtarea nOstra sa se asemene, pe cat este posibil, cu a
sa, caci numai ast-fel vom proba ca suntem fiii lui si ne-
am folosit de esemplele date de dinsul.
Sunt fOrte numerOse bine-facerile acute de Mantuitorul
prin venirea sa in lume. In acesta privinta Sf. Atanasie se-
esprima ast-fel: «Asa de numerOse si asa de marete sunt_
faptele pe care le a indeplinit Mantuitorul prin incarnarea
sa, ca, data cine-va ar voi sä le socotesca ar face tot asa
ca si acela care privind marea cea nemesurata, ar dori
sa'i socotesca valurile. Cdci dupe cum este imposibil sa
privesci cu' ochiul tOte valurile marl, de Ere -ce valurile cele
noi, care tind a patrunde tot inainte, to fac sa perdi per-
cepOunea numerului, asa s'ar intampla si aceluia care ar
vrea sa socotesca tOte faptele, pe care le a facut Christos.
avend corp, cdci n'ar putea sa le percepa cu mintea, si
mai repede ar dispare de cat ar rernane in minte. De a-
ceea este mai bine sa nu vorbim despre tOte, cad nici,
www.dacoromanica.ro

132 Isv'ETATunA SF. ATANASIE
rnacar o parte din acestea n'ar putea sa, fie laudate in mod
demn D.
Procesul desvoltarii si al ridicaril naturil umane sub in-
fluenta predomnit6re a naturil divine s'a complectat prin
inaltarea la cer, asa ca de acum natura umana este divi-
nizata. Sub aceste cuvinte Sf. Atanasiu intelege participarea
-omului la vi6ta divina, cu deosebire la nemurire si pOte
ajar la atributele divine ca d. e. omni-scientia. Peste tot
el atesta inaltarea la cer a naturi umane. In ce privesce
pasagiul din act. I, 7. Atanasiu marturisesce, ca Christos,
dupe ce a inviet, n'a mai lis ca. Fiul nu scie timpul si
ora judecatii, ci numal Apostolilor nu li se cuvine sa scie,
cad natura sa omenesca inviase deja, fusese liberata de
mOrte si divinizal si de aceea la inaltare nu mai vorbia
in felul naturil umane influentat fiind de came, ci conform
naturil sale divine 1).
Prin intruparea Mantuitorulu si prin esemplele date de
dinsul omenirea din punctul de vedere moralo-religios a
a fost renascuta in totul. Prin pacat se formase un abis
intre Dumnecleti si omenire, un abis, care in decursul tim-
pului crescuse fOrte mult si care nu putea sa fie inlaturat
de cat prin incarnatiunea Fiulul lui Dumnecleti. El a res-
tabilit comunitatea omeniril cu Dumnecleil si istoria trans-
formarii moralo-religiOsa a lumil prin Mantuitorul si inve-
tatura sa, nu este alt-ceva de cat intinderea mai departe si
restabilirea comunitatii omeniril cu Dumnecleti in persOna
lui Iisus Christos 2).
Intrega omenire a dobandit in Christos un nal stramos,
un at doilea Adam, care a liberat de coruptiune pe top
aceia cari nu s'ar'i departat de la dinsul, pe aceia cari ail
venit in fume prin Adam, i-a liberat de pkat si de mOrte,
1) Voigt Athanasius pag. 140.
2) Shifter Die Erliisungslehre pag. 162.
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 133
danclu-le cunoscinta. de Dunmedea, sfintenie, vieta .si in
fine tot ceea ce perduse Adam prin caderea sa in pacat.
Mantuitorul a dat Ornenilor mai mult chiar de cat aceea
ce perduse Adam. Schimbaciunea era caracteristica tuturor
fiintelor create din nimic si Adam impreuna cu intreg nea-
mul sed ar fi fost schimbacios chiar clack Adam n'ar fi
pacatuit. Neamul ome/nese dupe prima creatiune era nesigur-
contra atacurilor diavolulul si a ingerilor seT, tocmai pentru
ca vointa °milli' era schimbaciOsa. Christos, eel de al doi-
lea Adam, era cu tbtul neschimbacios, pentru ca era Fiul
lui Dumnedeii «pecbre non potuit* si in acesta neschim-
Whine el este prototipul neamului omenesc, mantuit prin-
tr'insul. Dupe cum sarpele sari diavolul a incercat in zadar
viclenia sa fats de dinsul, tot asemenea a comunicat si el
neamulul sell in sp rit puterea, ca fata de diavolul sa re-
maie neschimbat in posesiunea darurilor mantuirii; in a-
cesta privint.a, din punctul de vedere metafisic, neamul
omenesc cel nog sta mai pre sus de cat cel vechiii, pen-
tru ca opera mantuirit intrece pe acea a creatiunil. St,
Atanasid dice: « Pentru ca natura creaturilor este schim-
baciOsa si actiunea Omenilor nu este constants, ba chiar
de mai multe on se intampla ca cel bun in present mai
tarditl se schimba si devine un altul, asa ca eel crept mo-
mentan in scurt timp e descoperit ca nedrept, c in acesta_
causa era necesar cine-va neschimbacios, ca prin acesta
Omenii in natura cea neschimbaciOsa a dreptatil Cuvintulul
sa poseda un esemplu si un prototip al virtutii. Pentru ca
primal orn, Adam, fu schimbacios si prin pacatul sed veni
mOrtea in lumt,, de aceea cel-l-alt Adam trebui sa fie ne-
schimbacios, ca ast-fel, cand sarpele va incepe din nog
atacul sea, siretenia sa sa nu reusesca si sarpele, prin
vointa tut Dumnedea cea nemutabila si neschimbaciOsa, sa,
nu pOta nimic contra Ornenilor. Dupe cum prin gresala lug
Adam a venit pacatul peste tort Omenii, tot asa prin in-
www.dacoromanica.ro

134 INVETATURA SF, ATANASIE
carnarea Cuvintului si prin victoria sa asupra sarpelui,
Omenii au fost patrunsl de o ast-fel de putere in cat fie-
care pOte sa Ilia: «Nol nu suntem in nesciinta de
planurile Satanel, (2 Cor. II, 11) 1).
Sf. Spirit are si el o parte insemnata In opera mantuirii.
Fara dinsul n'ar fi posibil nicl o comunitate cu Dumnecleti.
Sf. Spirit unesce creatiunea cu Fiul; prin gratia lul tote
lucrurile ail parte in Fiul 2). (fine ne ar uni pe nol cu
Dumnecleil, 'lice el, data n'am avea Spiritul Domnulul. Nu
este nimic, care sa nu se lucreze prin Cuvintul in Spiritul
cel dint,. «Cuvintul, Fiul lul Dumnecleil, s'a unit cu car-
nea, a devenit om complect ca ast-fel Omenii units cu Spi-
ritul sa devina un Spirit. El insusi este asa dar .aEO; crcy-
xcpOpg si nol suntem dVapCOTCOL TEVEUptarOpOpOC. Dupe ce el a
luat pe cel dintaiti din substanta Omenilor, din neamul WI
A lam, care este chipul seil de sclav si a devenit om, ne
a dat none din substanta Tatalui pe cel dintaiii al Sf. Spirit,
.ca ast-fel nol toti sa clevenim flii lul Dumneciei), ca si Fiul
lui Dumnecleil. El insusi adeveratul si substantialul Fill al
lui Dumnecled ne 'Arta pe toll in sine, ca ast-tel nol top
sa purtam in not pe umil Dmnnecleti. Sf. Spirit este ne-
klespartit de Cuvintul >. «In timp ce nos, dupe Ef. I, 17,
ne luminam prin Sf. Spirit, Christos este care lumineza in
el ; in timp ce, dupe I Cor. 12, 13, suntem adApati cu
Spirit, Christos este pe care not it bem; pentru ca el este
Fiul lui Dumnecleu si nol, dupe Joan I, 12, care primim
Spiritul, devenim prin el copiii si fill lui Dumnecleu ; pen-
tru ca Fiul, dupe I Cor. 1, 21, este intelepciunea lui Dum-
neqeu, Spiritul este Spiritul intelepciunil si not devenim
intelepti intr'insul; pentru ca. Fiul este vieta si Sf. Spirit
este Spiritul seii, not vom capata vieta in Spiritul Stint
1) Voigt Atanasius pag. 157.
2) Ritter. Gesehichte der Christliehen Philosophic II, pag. GO.
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTLTIRE 135
dupe Rom. VIII, 11; pentru ca noi am apatat vieta in Sf.
Spirit, se lice, ca Christos traesce in noi,. Asa dar Tatal
locuesce in noi, pentru ca Sf. Spirit este Spiritul Fiului si
pentru ca Fiul locuesce in nol; iar locuinta si esistenta
Fiului in noi sa indeplinesce prin St. Spirit. El ne sfin-
-tesce pe noi prin Sf. Spirit, dupe cum sfintesce si natura
sa umana; tot prin Spiritul Sfint ne imbraca in nestrica-
ciune si unesce pe omens in o singura comunitate prin
legatura iubiril. Ceea ce este Cuvintul sail Fiul lui Dum-
nesleil pentru Iisus din Nazaret, tot asa este si Sf. Spirit
pentru top Omenii si aceeasi actiune pe care a avut'o Cu-
vintul asupra lui lisus, o are si Sf. Spirit asupra tuturor
bmenilor, cars sunt partasi la mantuire, pentru ca Cuvintul
si Sf. Spirit sunt in totul 6pos(crot ail aceeasi substanta si
vieta divina. In Iisus din Nazaret se afla si Sf. Spirit im-
_preuna cu Cuvintul si ambii lucreza asupra celor ce se
mantuiesc i).
In ce privesce adoratiunea acesta se cuvine lui lisus
Christos atat dupe natura sa divina, cat si dupe cea umana,
pentru ca ambele aceste natura Sf. Atanasiu arata a sunt
neseparate.
In epistola ad Adelphium sustine si probeza Sf. Ata-
nasiu ca lui lisus Christos in intreg i se cuvine adoratiu-
nea: No nu adoram o creatura ca paganil si arianii, ci
adoram pe Dumnecleul creatiunil care s'a intrupat. Cu Vote
ca carnea este in sine o parte din creatiune, totusi era
carnea _pe care a luat'o Dumnecleil si nol nu adoram acest
corp, socotindu-1 ca separat de Cuvint, nici nu separam pe
Cuvint de carne and it adoram, ci sciind ca Cuvintul a
luat corp omenesc, si dupe incarnare it recunbscem ca
Dumnecleu. Cine ar fi asa de nebun sa qica Cuvintului:
Desparte-te de carne, ca sa to adorez; sail tine ar fi asa
1) Voigt Atanasitts 160-162.
www.dacoromanica.ro

136 INV'ETATURA SF. ATANASIE
fara Dumnedeil ca, din causa camel, WI Mica lui impreuna.
cu Iudeii cei nebuni: «Pentru ce qici ca esti Dumnedeil,
cand to esti om?» «Nu adoram Ore corpul c11 dint .si demn
de adorare al lui Dumnec,leti, care -a fost anur*tt de ar-
changhelul Gabriel, a fost format de Sf. Spirit si a fost
haina Cuvintului Intindend mina cea de carne a tarna-
duit pe eel bolnavi de friguri; vorbind cu glas omenesc a
desteptat pe Lazar din mortl; intinclend mainele pe truce
a sfaramat pe principele aerului si ne a liberat cal a ca-
Ire cer» 1).
Cuvintul a inaltat natura sa umana la vieta trinitara a-
lui Dumnedeu, pe cand cei-l-alti Omeni nu sunt in stare
sa atinga o ast-fel de inaltime, de Ore-ce el nu pot sa
trech peste marginile dintre absolut si creaturi, cad alt-fel
si Omenil am deveni Dumnedei. El insa nu pot fi Omeni si
Dumnedel in acelasi timp, in felul acesta numai lisus Chris-
tos a putut sa devie; la om substanta predominatdre este
cea de creatur5, pe cand la Christos este cea diving. 0-
mul participh la vieia divina, insa pang la ce grad se ridica
acesta participare a celor mantuiti, nu se 'Ate sci. Pute-
reaabsoluta, sciinta absoluta, presenla peste tot, aceste nu
le pOte dobandi omul Dumnedefiomul, Iisus Christos, nu
se MIA in posesiunea acestor atribute prin natura sa ome-
nesca prhnordiala, ci prin unitatea in el a omului cu Cu-
vintul, unitate care e proprie numal lui. Daca cineva,
plecand din punctul de vedere al unirii naturei umane
cu cea divina, pune pe cei mantuiti pe o trepta egala
cu INIantuitorul, ajuuge sail la panteism sail la ebionitism,
cad atunci este nevOit ca sail sa ridice peste masura na-
tura umana a celor mantuiti catre cea divina, sail sa co-
bOre peste masura natura divina a Mantuitorului carne cea
umana 2).
1) StrUter Die Erliisungslr.bre, pag. 138.
2) Voigt. Die Lehre des 21.ihanasius pag. 164.
?
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 137
Prin intruparea CuvintuluI, omenirea a lost inaltata ia-
rasI catr6 Dumnedeti, insa numal intr'un mod objec-
tiv. Acesta se vede clar din urmatOrele : «Corpurile nOstre
sunt Inrudite cu corpul Mantuitoruluio. Pentru ca acestea
«sunt ast-fel ca si corpul Domnulul, de aceea dobandim
nol din plinitatea sa si avem in acel corp radacina pentru
Invierea si mantuirea nOstra, . «Pentru ca Cuvintul care a
devenit om a primit Spiritul Stint si not '1-am primit pe
acesta, carl am dobandit putere de la Cuvintul. De Cuvin-
tul se Vice, ca el a fost sfintit Intru cat el a devenit om
si lul 11 apartine corpul, care a fost sfintit. De la dinsul
am inceput nol sa dobandim ungerea si sigiliul ). «Christos
avea Vote ca Cuvint; ca om insa a primit Spiritui Sfint si
ast-fel poseda OmeniI in el si prin el principiul dobandirei
Sf. Spirit,. «Fiul lua corp pentru ca sa faca pe OrnenI
proprii de a dobandi mantuireao. «Pe cand top eraii pier-
dull din causa gresalei lul Adam, corpul lui Christos a fost
cel dintaiti mantuit si liberat, pentru Ca devenise proprie-
tatea CuvIntului si apol vom fi nol mantuicf, ca unit carl
avem acelasf corp; cad In acest corp Christos este con-
ducatorul nostru catre imperiul ceresc, . Din acestea se
vede ca numal posibilitatea mantuirel Fe este data nou6
de Mantuitorul si la mantuire nu ajungem de cat urmand_
conform esemplului si Invetaturilor Jul lisus Christos.
SA trecem scum la 1nvetatura Sf. Atanasiii despre sa-
cramente si anume despre sacramentul botezului si all
eucharistiel.
Sacramentele sunt nisce actiunT, cars posed. in sine pu-
terea de a ne comuniea gratia diving; ele nu sunt ca vir-
tutile numai nisce conditiuni pentru atingerea acestul re-
sultat, ci ati puterea prin sine insusi. Asa prin sacramentul
botezuluf fie-caruia din riol ni se comunica in Meyer Sf.
Spirit. Botezul se indeplinesce in numele Tatalul, al Fiulut
Biseriea Orottioxl Romtnl. 2.
www.dacoromanica.ro

138 INvE'TATuRA SF. ATANASIE
si al Sf. Spirit prin punerea mainilor preotulul, deci In
numele adeveratei Trinitati si nici de cum numal in nu-
mele uneia din persOnele Sf. Traiml. Acel care a primit
botezul si a dobandit Spiritul cel Sfint se nasce de a doua
Ora si se afla in starea in care era Adam inainte de ca-
derea sa in pacat. Botezul este baia renascerei si credinciosil
devin printeansul homines spirituales. Ca conditiune
neaparat trebuinciOsa pentru ca botezul sa alba efectul
dorit, trebue ca atat cel care se boteza, cat si acel care
administreza botezul sä aiba credinta nestramutata in Sf.
Traime, precum si in invetaturile pe care le invata Biserica
pe baza cuvintelor Mantuitorulul. «Cine sc6te ceva din
Trinitate, dice Sf. Atanasid, si e botezat numai in numele
Tatalui, sad numai in numele Fiului, sad fara Sf. Spirit
in numele Tatalui si al Fiului, acela nu dobandesce nimic,
ci ramane gol si nesfintitl. In combaterea arianilor Sf.
Atanasid probeza de ce e necesara invocarea Sf. Treimi si
nu numal a unel persOne dintrInsa. El se esprima ast-fel:
«Pentru ce la indeplinire (TaEicocrtc), anume la botez este
invocat impreuna cu Tatal si Fiul ? A se pretinde ca Tatal
nu e de ajuns, ar fi o profanare. Daca e deajuns, pentru
ce e necesitate inca de Fiul la creatiune sad la baia cea
sfinta ? Caci ce comunitate esista intre Creator si creatura?
De ce la indeplinire e numita creatura cu Creatorul? Tre-
bue sa fim unit"' cu Dumnedeirea, pentru ce atunci o crea-
tura ? Trebue sä fim uniti cu Fiul, care, dupe parerca
TOstra, este o creatura, atunci si numele Fiului este de
pristos la botez. Dumneded care '1 -a facut pe El Fid, Ole
si pe nol sa ne fad, fil. Daca Fiul este o creatura si pen-
tru ca creaturile intelectuale ad aceasl natura, ele atunci
nu vor putea dobandi nici un ajutor de la una din ele,
pentru ca tOte ad necesitate de graia divina". «Fiul este
invocat de o data cu Tatal nu pentru ca Tatal n'ar fi de
ajuns, dar cu tOte acestea nu fara temeid; ba ce e mai mull
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 139
trebue sa fie invocat, pentru ca e Cuvintul lui Dumnedeti
si intelepciunea. si radiatiunea Tata IA gratia data de Tatal
e distribuita in Fiul. 'fatal si Fiul apartin impreuna ca lu-
mina si radiarea. Dumnedeu, nu pentru ca avea nevoie,
ci pentru ca.' este Tatal, a treat prin intelepciunea sa pa-
mintul si a facut totul prin Cuvintul sett, tot ast-fcl a
consolidat el in Fiul gratia bail sfinte). (Pe care Tatal II
boteza, pe acela it boteza si Fiul si pe care Fiul II boteza,
acela e sfintit de Sf. Spirit".
In diferitele sale scrieri, vorbind despre botez, Sf. Ata-
nasia arata cum botezul ne nimicesce pacatele; ca bae a
renascerei ne libereza de blestemul, care apasa asupra
nascerei nOstre si ne transports iarasT in starea de gratie
In care se afla Adam inainte de pacat; dupe cum not mu-
rim in Adam pentru ca suntem din pamint, tot asemenea
devenim vii in Christos, cand suntem renascutl de sus din
apa. §i spirit, pentru ea carnea, este ridicata peste caracterul
sea pamintesc, prin Cuvintul care a devenit om pentru nol;
noT primim pe Sfintul Spirit; cand nof, conform poruncilor
lul Christos, suntem botezati nu in numele Creatorului §i
a creaturilor, ci in numele TataluT, Fiulul si Sf. Spirit, do-
bandim demnitatea de fiT adoptivi a! lul Dumnedeu. Bo-
tezul este baza necesara a mantuirit si a credintil nOstre,
el este pentru fie-care primul mijloc necesar spre a deveni
partas comunitatil divine, dobandite prin Iisus Christos, 1).
In ce privesce parerile Sf. Atanasie relativ la sacramen-
tul eucharistiei scriitori modern!, cart s'atl ocupat cu cer-
cetarea scrierilor sale, difera unit de altii. Fie-care dinteansii
cauta sa probeze ca Sf. Atanasiii a sustinut inv6tatura pro-
piiel confesiunei la care apartin el si de aici atat luteranil
si zvingliani, cat si catolicil ail interpretat cuvintele Sf..
Atanasiil asa cum le convenea mai bine -2).
1) Stater. Die Erlosungslehre Athanasius pag. 184.
2) Scriitorii earl au scris in acest'a privintg suut: Mohler, Voigt,
Stater, Atzberger si Harnack.
www.dacoromanica.ro

140 INv'ETATuRA SF. ATANASIE
Voigt la sfirsitul interpretarilor ce el face cuvintelor Sf.
Atanasid relative la eucharistie se esprima in modul ur-
mator : Invetatura Sf. Atanasiu despre eucharistie e pe
deplin clara, asa de clara ca Wta invelatura sa despre
mantuire. Eucharistia este pentru dinsul tot asa de bine o
serbare simbolica, intru cat reinprospateza sacrificiul Dom-
nului, pe cat de alts parte este serbarea primirii uneI gratil
reale, serbarea a ins'a.s1 comunicarea Domnului catre al seI.
Este acesta comunicare curat spirituals, ea reese totusi din
Dumnecleii-Omul cu totul transformat prin urmare si din
partea sa corporals si influenteza asupra transformariI in-
tregel naturi omenesci a credinciosilor seI, deci si asupra
corpulul for
Prin urmare Voigt in conclusiunile sale se deosibesce si
de luteranl si de calvini si de catolici. Se deosibesce de
catolicl si luterani, cad interpreteza invetaturile Sf. Atana-
sia, aratand ca el suOne eh Domnul in eucharistie nu ne
da noue natura sa umana rea15, ci pe cea inalta ideals,
presents in tot-d'auna in Cuvint. Se deosibesce de calvini,
cad de si recunOsce chemarea Sf. Spirit insa nu'l socotesce
ca mijlocitor intre Mantuitorul si credinciosil sel, care sa
transporte puterea sacramentulul de la acela la acestia, ci
numai din punctul de vedere al Trinitatil, dupe care nu
se pOte socoti unul far. cel-l-alt.
Renumitul scriitor catolic Mohler in scrierea sa asupra
Sf. Atanasit in ce privesce parerile acestuia in privinia eu-
charistie) se esprima ast-fel : Intregul pasagiii despre eu-
charistie suns in modul urmator : (El vorbesce despre
mancarea corpulul sel; find ca vedea eh multi se sup.-
rasera, clise el: Acesta ve supara ? Dar and vets vedea pe
Fiul-omului ca se va inqa acolo unde se afla mat 'nainte?
Spiritul viviflca, carnea insa nu folosesce nimic. Cuvintele
1) Voigt Die Debra des Athanasius, pag. 179.
.).
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 141
care le am spus dare vol sunt spirit si vieta,. Si aid a
vorbit din ambele puncte de vedere despre dinsul, despre
came si despre Spirit. Spiritul it deosibesce de corp pentru
ca el sa creda si sa Invete despre el nu numal ce sa vede,
ci si ceea ce nu se vede, ca aceea ce spune el 1111 e cor-
poral ci spiritual. Cacl pentru cats ar fi ajuns corpul ca
mancare asa, ca el sa pOta se.' fie nutrimentul Intregei lumi?
Acesta este motivul pentru care el mentioneza de inaltarea
la cer a Fiului-omulul ca sal face, pe ei sa nu cugete la
-came si sa pOta inveta, ca carnea mentionata este o man-
care ceresca coborita de sus -,i un nutriment spiritual dat
de dinsul. Ceea ce eu v'am spus, dice el, este spirit si
vieta. E, ca si cum ar fi dis: aceea ce se vede si se de.'
pentru vieta lumel este carnea pe care o port, insa acesta
si singele sel' se da in mod spiritual ca nutriment de catre
mine, asa ca pe calea spirituala se comunica fie-caruia si
devine tuturor o garantie a invierel catre vieta eterna. In
modul acesta IntOrse Domnul pe Samaritenca de la cele
corporale si numi pe Dumnedeil un spit it. Tot ast-fel pri-
vesce si Proortal pe CuVintul care a devenit came si
dice: Spiritul chipului nostru este Domnul Christos; ca
nu cine-va dupe aparenta sa creda ca Domnul este numal
om, ci, cand aude cuvintul Spirit, sa recunOsce. ca e Dum-
nedeil in came).
Unii au conchis din acest pasagitit, tit, de Ore-ce Atanasiil
vorbesce de ,mancarea spirituala a corpulul si sangelui lul
Christos la eucharistic el Intelege sub cuvintul spiritual ceea
ce s'a suslinut de catre Zvingli si Calvin. Atanasitl !use, a
fost departe de acesta. El voesce numal sa dice, ca sub
carnea si sangele ce sä da la eucharistie se primesce nu
numal came si sange, ci Divinitatea unita en omenirea,
partea omenesca divinisata in Christos. Acesta reiese cu
total Omura din sfirsitul pasagiulul arelat mal sus: «Ca
nu cum-va sa se socotesei dupe aparente. ca Domnul ar
www.dacoromanica.ro

142 TNVETATURA SF. ATANAS1E
fi numai om, ci, cand cine-va aude cuvintul «Spirit*, sa re-
cunOsca pe Dumnedeti incarnat». Cu atat mai mult Sf.
Atanasia presupune ca in eucharistie se afla de fats Christos.
intreg, ca toti sa creda acesta si ast-fel atinge el scopul
sea. De aceea dice: I i aid pronunta el amandouedespre
sine, Spiritul si carnea (Dumnedeirea si omenirea). Spiritul
it deosebesce de corp (Dumnedeirea de omenire) ca nu
cum-va ei sa creda si sa invete numai ceea ce se vede.
(omenirea), ci si ceea ce nu se vede (Dumnedeirea), ca
ca aceea ce el dice nu e corporal, ci spiritual (ca el cla
nu carnea, ci Divinitatea sa unita cu acesta, prin care se
face posibil ceea ce alt-fel ar fi imposibil)». Cand Atanasiii
dice: Pentru cati ar ajunge ca mancare corpul» el voesce
prin acesta sa spue numai, ca Christos n'a inteles ca
pul sell sa fie impartit intre dinsiT in mod material, cad'
asa au inteles ludeil pe Domnul, ci voesce sa atraga aten-
tiunea asupra acestul fapt, ca partea spirituala intrega o
primesce, cand cine-va o primesce dupe cum c,rpul lul
Christos cu Divinitatea este un spirit. Pentru acest motiv
Sf. Atanasiii pune o greutate deosebita pe inaltarea luT
Christos la cer, despre care amintise Mantuitorul, cad. cu
inaltarea lul Christos s'a indeplinit glorificarea omenirel si
diviniqarea sa. «Mancare ceresca», «nutriment spiritual»,
«comunicare spirituala» insemneza de aceea ceva cu totul
alta, de cat ceea ce s'a lis mai tardiii «spiritual». Dupe
cum Divinitatea luT Christos insemneza (spirit», si atunci
si omenirea, cu care acea s'a unit, tot asa si sub «spiri-
tual» trebue sa se intelega Divinitatea in Christos si divi-
nitatea unita cu omenirea.
.
deosebire'dmCele spuse mai sus se clarifica cu un alt
pasagiu, unde Atanasia dice: Mantuitorul ne .a Invetat in
rugaciunea sa sa ne rugam in acesta vieta pentru painea
esentiala (aFoy ircoucriov), acesta va sa click pentru cea vii-
Ore, a card prima parte o primim deja in vieta. El insusi
cor-
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 143
dice: «Painea pe care voiu da este carnea mea pentru vieta
lumei». cad carnea Domnului este un spirit viu, fiind ca
acesta se primesce de la un spirit vivificator ; si ceea ce
se nasce din spirit, spirit este > . Aid numesce Atanasiti pe
Christos in intreg «Spiritx., pentru ca omenirea prin Spirit
a fost primita (acesta va sa slica de la Divinitatea Fiulul,
cad ast-fel esplica el conceptiunea Mantuitorului). Aid se
vede insemnatatea mancarel spirituale a corpulul si sangelui
lul Christos.
Din pasagiul: «Acesta este corpul scOte Atanasiti
o proba contra lui Paul de Samosata. Acesta pretindea ca
Christos ar fi numai om, prin care a vorbit Cuvintul lui
Dumneclei), ca si prin Profeti. El nega ca. Cuvintul Dom -
nulul s'a intrupat, adica ca a devenit o persOna cu ome-
nirea. Atanasiii remarca insa: «Paul de Samosata trebue
sa se indrepteze si sa asculte de Cuvintul lui Dumnecleii,
cad Mantuitorul clice: «Acesta este corpul meu» ; el nu
Christos omul numai) este un al ul de cat Cu-
vintul, ci cu mine este el, si eu cu el). Sub cuvintele:
«Acesta este corpul Atanasill a inteles asa dar ade-
verata natura omenesca unita cu cea diving. Intrega es-
pi nere a sa despre relatiunea Dumnecleirei cu omenirea in
Christos se confirma, dupe care acesta in orl-ce privinta
trebue considerat ca unitatea amendoura, ca Dumnecleti-
om 1).
Tot in sensul lui Mohler se esprima si Strater 2). Din
cuvintele Sf. Atanasiu despre eucharistie el deduce, ca nol
trebue sa intelegem, ca prin eucharistie avem un folos in-
doit : unul curat spiritual constand in participarea, care se
indeplinesce in Sf. Spirit, la vieta diving dobandita de
Christos pentru omenire; altul insa adeverat si real al in-
doitel naturl a lui lisus Christos in mancarea eucharistica,
1) Kohler. Athanasius der Grosse pag. 561-564.
2) Stater die Erlosongslehre, Atanasius pag. 185.
med.,
lice, *ilia
med).
www.dacoromanica.ro

1.44 TNICETATURA SF. ATANAS1E
ca o anticipatiune reala a comunitatil ceresci cu Mantui-
torul si cu Dumnecleil.
Aceste doue foliose nu par ca separate unul de altul, ci
strans unite.
In un fragment din o scriere a Sf. Atanasid (?), editat de
Angelo Mai, se vorbesce si de transsubstantiune: Oiacbnit
aduc painea si vinul si le pun pe altar. Inainte de ruga-
ciune ambele sunt numai paine si yin dupe ce insa
pronuntat marile si minunatele rugaciunI, painea devine
corpul si vinul sangele Domnului nostru».
In ce privesce starea celor mortl Sf. Atanasiii nu arata
nicaierl in scrierile sale in mod lamurit acesta. El recu-
nOsce ca mOrtea, pe baza indoitel naturi a omulul, face ca
sufletul sa se duca in imperiul mortilor, iar corpul sa pu-
trezesca in pamint. Mal departe insa nu arata ce insem-
natate 'i a mal remas mortil asupra celor mantuiti, de
Ere -ce mOrtea a fost invinsa de Christos; nici asupra a-
celora, care find deja morn inainte de venirea MaRtuitoruluI
n'ail putut sa fie partasI la mantuire. Cu privire la eel dintal
el se esplima numai in mod general, ca sufletele for dupe.
mOrte, lei parte ca Lazar la o vieta fericita. (Cand gfintii,
lice el, dupe amaraciune, dupe intristare si suspin se despart
din acesta vieta, atunci el devin partasi al bucuriel, al
placerii si ai veseliei divine». Relativ la cel de al eoilea,
se pare ca Sf. Atanasiil admite, ca prin coborirea lul Christos
la cel morti oferit si for posibilitatea de mantuire.
Intrega opera a mantuira nu se complecteza insa de cat
prin a doua venire a Mantuitorului. De asta data el va
apare in tOta splendOrea si puterea sa diving, in majestatea
sa proprie, cu divinitatea sa si cu natura sa umana tran-
sformata si va veni nu pentru ca iarasl sä sufere, ci pen-
tru ca sa comunice tuturor fructul mortil sale _pe truce,
adica ca pe totI sa'i invieze din morti si sa'i ridice la
nestricaciune si acesta in puterea Sf. Spirit, care va forma.
s'ad
li s'ad
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 145-
din noil corpurile transformate de multa vreme in taran5.
Mantuitorul nu vine pentru ca sa fie din noil judecat, ci
pentru ca in puterea sa divina, sa judece pe toti dupe
faptele lor bune sail rele. Seclend pe scaunul sal va judeca
si pe eel vii si pe cel morti. Niel un aparator nu va sus-
sine pe cel pacatos. Aceia cart aid au negat pe Domnul,
(lice Sf. Atanasit Care Ariant, nu va putea sa theme in
ajutor pe nicl unul din acestia, prin care a fost insdlat.
Cel bunt vor dobandi imperiul ceresc, cel ret Insh focul
etern si intunerecul cel mat din afara. Urgia Domnulul va
lovi cu deosebire pe cei de alta credin0. si pe ereticl pen-
tru ca n'ad voit s5. iLtelega cuvintul seti. La ju 1.ecata vor
Invia si pAganii, insa. nu pentru ca sal dobandescd vieta
eternal si fericirea cerescd, ci pentru ca sä se cufunde in
iad si acesta nu din causa pacatulul indscut, ci «pentru
ca el insist 's1 au imormintat sufletul in pacatele lor, mer-
gend catre pacat si nutrind sufletul lor cu on -ce nutriment,
dupe felul pasarilor de pradd, care din inaltime sbOrd. In
jos Care corpurile mOrte).
Inainte de a doua venire a Mantuitorulul, va apare An-
tichrist, care este reutatea incorporate. El se va lupta cu
sfintit si 'i va invinge, va bajocori pe Dumnedeit, ddndu-se
drept Christos, ca sa. OM schimba timpul si legea. Peste
tot arata Sf. Atanasit eresia mini& ca Inainte mergetdre
a WI Antichrist, pentru ca el scoteat pe Christos ca pe o
creatural si It bajocoreat.
Acel cart In vie.a. au urmat conform invelaturilor Man-
tuitorului si ad murit in acesta crediniA, vor ajunge la
deplina comunitate cu Dumnedeil si acesta atat in ce pri-
yesce sufletul lor, cat si natura lor umand si se vor bucura
de cea mat Inalta si eternal ferieire. El vor fi liberl de
Vita durerea si stricaciunea si ca templul Cuvintulut vor
remdnea plini In eternitate de vieta divina netrecatOre, lard'
ca ptin'acesta A. inceteze vre o data marginile dintre el
www.dacoromanica.ro

146 irIVE.TATIIRA SF. ATANASIE
si Dumnecjea. Vieta trinitara eterna, a lul Dumneleti se va
oglindi numal in el ca creaturl. Substanta necesard, care
este in Dumneleti din eternitate, va afla numal o imitare
in omeni pe baza naturii for de creaturi.
Atanasiti deosebesce un imperiu divin al lul Christos si
unul omenesc; primul etern, cel de al cloilea avend un
inceput si un sfarsit si acesta este opera mantuiril. Cu-
vintul a devenit om si ast-fel a inceput imperiul ski pa-
mintesc, pentru ca sä invinge pe toll inamicil omulul;
victoria sa este victoria nOstra. Cu indeplinirea victoriel
sale asupra pacatulul si consecintilor sale supunerea nOstra
dire Dumneleti e concentrate intr'insul. Pentru ca Christos
este capul tuturor credinciosilor si supunerea e transmisa
lul ca representantul neamului nostru. Indata ce el isi va
indeplini scopul urmarit, acesta positiune a sa va inceta,
pentru ca not nu mal avem nevoie de domnia sa spre a
invinge pe inamicii nostril, nici de mijlocirea de supunere
catre Dumnecleil. Dumnecjeti devine atunci nemijlocit regele
nostru si el nu va mai conduce acest regat prin Fiul
care a devenit om, ci prin Fiul seu ca Cuvint al setl. Sf.
Atanasiii in acesta privinta se esprima ast-fel cu privire
la 1 Cor. 15, 24-28: «Apostolul vorbesce despre supu-
nerea lumil, care s'a efectuat in carnea lul Christos, caci
asupra imperiulul seti s'a esprimat Daniel, cand elite, ca
imperiul seil nu se va sfarsi (3, 33). Tot asa Vice si
Luca (1. 33), Ingerul Gabriel a vorbit catre Feci6ra despre
Domnul. Apostolul Pavel se esprima contrar, adica ca im-
periul sett are sfirsit; cad «el trebue sa domnesca pana
va pune pe toti vrasmasil seT sub piciOrele sale». Tot ast-
fel Vice si David: «Domnul Vice catre Domnul Pu-
ne-te de a drepta mea, pana ce eii void pune pe vrasmasil
tel asternut piciOrelor taleD. Cuvintele: «Pune-te* insemneza
un inceput; cuvintele : <Tana ce void invinge pe vrasmasil
arata un sfirsit. and lul 'i se vor supune toti, atuncitel.
set,
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 1,17
i Fiul va deveni supus aceluia, care 'i a supus tote, ca
Damnedeu sa fie totul in Vote; acesta va sa dica, cand no'
vom fi tot' supusi Fiulul, cand am devenit membrele sale
si prin el fiC al lul Dumnecleii, atuncl se va supuse el pen-
tru nol Tatalui, ca cap pentru membrele sale. Cad cats
vreme membrele sale n'ail devenit supuse, el insusi, capul
lor, nu este Inca. supus Tatalui, pentru ca astepta membrele
sale. Daca el insusi ar fi unul dintre cel supusi, s'ar fi
supus de la inceput Tatalul si n'ar fi facut acesta la sfirsit.
No' suntem, car' se supun in el Tatalui, nol suntem, car'
domnim intrInsul, pang and toil inamicii nostri vor fi
pusi sub piciOrele m5stre. Din causa inamicilor nostri Dom-
nul cerulul a devenit asemenea noue si a luat Tatalui sett,
dupe came, tronul lul David pentru ca pe acesta sal re-
zidesca si sal inalte, pentru ca top sa domnesca in el si
sa predea iarasi Tatalui imperiul omenesc ridicat si Dum-
nec,lea sa fie totul in tOte» 1).
Ast-fel Sf. Atanasiil ne arata starea in care se afla omul
inainte de pacat, adica indata dupe creatiune si la ce de-
cade* ajunsese dupe caderea In pacat. Pedepsa pacatulul
nu s'a marginit numal in Adam ci s'a intins asupra tuturor
creaturilor. Posibilitatea de a se mantui remasese insa Orne-
nilor si Dumnedeu incerca in mai multe chipurl ca sal
mantuesca, dar nici contemplarea naturil, nici legea, nici
profetil nu a putut produce efectul dorit, cad omul con-
tinua a fi sub stapanirea pacatului si a mortil si a inota
in coruptiune. Mantuirea deplina nu putea sa vie de cat
de la acel, care crease lumea i de aceea insusi Fiului lul
Dumnedeu a trebuit sa is corp omenesc, sa sufere mOrtea
pentru omenire si ast-fel sa mijlocesca pentru nol la Taal.
Triumful Cuvintulul lul Dumnedeti it arata Sf. Atanasiti
Volt. Die Lehre des Athanasius pag. 181-188; Hermann Strater.
Die ErrAungslehre des heiligen Athanasius pag. 194-197.
www.dacoromanica.ro

148 TNVETATURA SF. ATANASIE
prin urmatOrele cuvinte: 1Cand au inceput Omenil sa par-
rasesca adorarea idolilor? and au incetat oracolele Gre-
cilor si ale intregului pamint si pierdut puterea lor
Cand a fost inla,turata inselaciunea si nebunia demonilor
Cand a inceput sa fie sfarimata arta si sada magiel ? In
genere, cand s'a prefacut in nebunie intelepciunea
Cand? De cat atuncl de cand s'a aratat pe pamint adeve-
rata intelepciune, de cand puterea lui Dumneleti, Cuvintul,
stapanul tutulor lucrurilor s'a ridicat d'asupra demonilor.
Acum Omenil de pe intregul pamint parasesc cultul cel
himeric al idolilor si isi iaii refugiul for in Christos, it a-
doreza pe el ca Dumnedeil si ajung prin el la cunoscinta
Tatalul, pe care nu'l au cunoscut. Si ceea ce este mai
minunat, de si se afla diferite si aprOpe nesfirsit de multe
religiuni si fie-care tarn isi are idolii s61 propril, totusi
Christos singur este adorat de tots ca unul si acelasi si
ceea ce neputinta idolilor nu a putut sa esecute, caci ei
au castigat pentru sine numai pe locuitorii cel de aprOpe,
acesta a realisat Christos, care nu numai pe vecini, ci pe
locuitorii intregului pamint 'i a facut adore pe el ca.
pe singurul si neschimbatul Domn si prin el pe Dumnedell
Tatal. Acum a incetat insalaciunea demonilor. Cand omut
face numal semnul crucii gonesce de la dinsul inselaciu-
nile demonilor, SA vie acel care voesce sa probeze acesta
si sa se servesca la insalaciunile magilor de semnul crucii,
care e bajocorit de toff; numesca numele lui Christos si
va vedea numal de cat cum demonii se infricoseza de a-
cesta, cum oracolele amutesc si -WA magia si conjuratiunea
dispare. NOptea idolilor se cufunda. Dupe cum cand apare-
sOrele, intunericul nu mai are nicl o putere, tot ast-fel de
la venirea Cuvintului lui Dumneded, intunericul idolesc si
pagan nu mai are nicl o putere si toil pacatosil pamin-
tului sunt luminati de invetatura sa'
Iar mai departe vorbind despre principiile filosofilor an-
despre snperioritatea inv6taturilor crestine fata de
's1 au
Elinilor?
tics si
sal
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTIURE 149
dinsele, dice : (Gine nu vede minunea ca, pe cand inteleptii
Grecilor prin numerOsele for scrierl n'ati putut sa convinga
asupra nemuririi nici macar cati-va din locuitoril tarilor
vecine si indrumeze spre vieta morala, Christos numal
prin cuvinte simple si prin Omeni, cart nu erail oratorT, a
convins asa de- multa lume sa despretuiasca mOrtea, sä se
gandesca la nemurire, sä despretuiasca." bunurile trecetOre,
sa -s1 indrepteze privirea for spre cele eterne, sa socotesca
de nimic gloria pamintesca si sä tinda numal catre cea
ceresca? Inteleptii grecl ail scris multe in mod artistic
si elocinte, care a fost insa consecinta ? Sofismele for ail
avut putere de convingere numai atat cat ei ail trait, ba
chiar si in acest timp cestiunile in care se credead mai
tars au provocat certe intre dinsii. Cuvintul lui Dumnedeil
din contra s'a predicat cu putine floricele oratorice si to-
tusl a intunecat pe cel mai ingeniosl sofisti. Dach Christos
este om, cum a putut el sa intreca, un singur om, pute-
rea tuturor idolilor ? Daca este un fermecator, cum se face
ca un singur fermecator a sfarimat intrega fermecatorie ?
Dad. este un demon, cum gonesce demonil ? Daca, asa
dar, Mantuitorut nu este nici om, nici fermecator, nici de-
mon si totusi a sfarimat prin divinitatea sa fictiunile poe-
tilor, intelepciunea filosofilor, si inselaciunea spiritelor rele,
atunci reiese de la sine, ca acesta este in adever Fiul lui
Dumnegeti, intelepciunea si puterea Tatalui. Operile sale
nu sunt opere omenesci, ci mai pre sus de natura ome-
nesca, si ca sunt adeverate opere ale Divinitatil, se constata
atat din ele insasi, cat si din comparatia cu operile ome-
nesci, 1).
Cu aceste cuvinte apostrofeza Sf. Atanasiii pe paganil,
care negail divinitatea lul Iisus Christos, convingendu-1 de
netemeinicia teoriilor for filosofice.
1) Bohringer Die Kisehe Christi I1 pag. 113-115.
sal
www.dacoromanica.ro

150 INVKTAT. SF. ATANASIUS DESPRE MANTUIRE
Asa dar, Cuvintul a venit in lume pentru ca sa readuca
adeverata cunoscinta de Dumneclea si pentru ca sa dis-
truga pacatul. El a venit pentru ca sa ne redea nemurirea.
lisus Christos a sfarimat puterea diavoluluT; printr'insul
am recapatat reconcilierea cu Teal si am devenit iarasi
fit at set; prin el ne am unit cu Sf. Spirit. El a venit in
lume pentru ca sa stabilesca clragostea si unitatea intre
Omeni. Tote acestea le a efectuat prin puterea sa diving,
cad dupe cum prin Adam s'a respandit in lume corup-
liunea si mOrtea, tot asemenea si prin lisus Christos am
dobindit mantuirea si nemurirea. Adam este representantul
omeniril caqute, iar Christos al omenirel mantuite si dupe
cum prin acela blestemul s'a respandit peste tOte creatu-
rile, tot asa prin Christos fericirea
Din cele aratate pang aid se vede marea insemnatate
pe care a avut'o Sf. Atanasiii in lamurirea cestiunilor celor
mai grele si importante pentru Biserica. Cu tOte acestea
meritele cele marl' ale sale nu constaii numal in apologia
crestinismului, in care in adever da proba de o specula-
liune profunda si de o sciinta vasta, ci mat mult in lup-
tele gigantice, pe care le a condus contra ereticilor si in
operile sale scrise spre acest stop. Aid 'st a aratat el tOla
forta spiritului sea, cultura sa teologica si lumesca, precum
si caldura convingerii si ast-fel a reusit sa invinga pe ina-
micii set. Aparitiunea Sf. Atanasia in aceste timpuri grele
prin care trecea Biserica a fost de cel mai mare folos. El
a inlaturat neghina din griul lui Christos si a contribuit la
intarirea edificiului fundat de Mantuitorul si discipolit set.
M. P.
1) Mohler. Athanasius der Grosse pag. 163.
l).
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICII.
ISTORICUL El 1).
V
In numerul trecut al acestel reviste am terminat acest
studiti inceput cu intrebarea: SA vedem acum pentru ce
anume serbaii cei d'intal crestini Duminica si cum
o serbaii? Voia cauta deci sa respund la aceste intrebari.
Cei d'intal crestini dupe datele ce avern serbail acesta
cli pentru faptul, ca in diva acesta a inviat din morti
Domnul nostru Iisus Christos. Duminica era conside-
rata ca un fel de Pasci ce se repeta o data in septemana.
De aceea si caracterul de bucurie ce s'a dat acestel ser-
batorl: ea era o cli de bucurie pentru crestini. In timp ce
in alte Mile crestinil 's1 faceati rugaciunile stand in ge-
1) Volt Biserica Ortodox5, RomAna" anul XX No. 12 pag. 3 18.
*
....4
CI
-=-
www.dacoromanica.ro

152 SERBAREA DUMINICII
nunchi, in acesta di si le faceati stand in piciOre. Domnul,
cu numele caruia s'a numit acesta di, a dat tutulor prin
invierea sa petrecuta in acesta di dreptul si curagiul Ca sä
stea drepti inaintea lui Dumnedeil si sa uite ast-fel pacatul
ingropat cu Christos. In acesta di nu era permis de ase-
menea sa se postesca, cad erail alte clue pentru post si
penile*. Si de aceea atuncl and s'a hotarit sa se ser-
beze Vinerea ca diva in care a murit Iisus si Mercurea
ca cliva in care s'a decis arestarea Lul a iesit mal bine
la ivela deosebirea cu care trebuia sa se serbeze Dumineca.
Top scriitorii bisericescl ne spun motivele pentru ce nu
trebuie sa se fats rugaciunile Duminica stand in genunchi
si de ce sa nu se postesca. Asa Tertulian: «Nu e cu-
viincios de a posti si a se ruga cine-va, in genun-
chi in diva dominico ieiunium nefas
ducimus vel de geniculis adorare) 1). SL Iustin Martirul
la rindul sea da adeveratele motive pentru acesta: «Fiind
ca suntem datorl ca neincetat sa ne aducem aminte de
doue lucrurl si anume, de caderea in pacat si de harul
Jul Christos, cu a cam' putere ne am sculat din Were,
apoi atunci plecarea genunchilor in timp de cease dile e
semnul caderii nOstre in pacat. Faptul insa, ca not nu ne
plecam genunchile in diva Duminicil insemna invierea, prin
care dupre darul lui Christos ne am liberat si de pacate
si de mOrtea cea prin El,. Petra, Archiepiscopul de A-
lexandria, care a trait in veacul al III-lea se esprima ast-
fel: Dumineca o petrecem ca pe o di de bucurie, pentru
cel ce a inviat in ea. In acesta di nu ne am obicinuit sa
ne plecam genunchii» 2). Se vede insa, ca nu se observa
1) Tertul. de Cor. mil. C. III.
2) Veip beg 17T6 si xuptaxifi u.1il xXivEtv y6vu, crthi.-
f3ozav icrct ava-c&o-Eco;,.... ix T6iv evrvaroXt7Cov FE xp6vcov
Totivvri auvi3Ozta irimpE rip cipxylv. (Frag. de Pasehate).
si iv
Daminicii=(Die
Trines:
slid .11
www.dacoromanica.ro

SERBAREA. DUMINICII 153
pretutindeni acest obiceiu, adica de a nu ingenunchia si
.de a nu posti Duminica, cad avem mai multe prescrip-
liunl din partea diferitelor concilii In privir0 acesta. Asa
Conciliul intaiti ecumenic din Niceea hotarasce urmatOrele
prin canonul 20: (Fiind ca sunt unil cart pleca genunchele
Duminica si in clilele apoi pentru ca intru tOta
parichia (.sati intinderea crestinatatii) tote sa se pazesca de
o potriva, s'a socotit de Sf. Sinod, ca rugaciunile sä se
aduca lui Dumnecled stand,. Acesta se mai repeta si de
catre Sinodul Trulan: Pentru ca sa nu fim in nesciinta
cum sa se pazesca acesta, not aratam credinciosilor, ca in
qiva Sambetei, dupe intrarea de sera a preotulul in altar,
dupe datina primita, niminea sa piece genunchile pans,
in sera Duminicil urmatOre, in carea, dupe intrarea in
timpul aprinderil luminilor, iarasi plecand genunchile, ast-
fel inaltam rugaciuni catre Domnul. Caci nOptea de dupe
Sambata, luandu-se de inainte mergetOre a invierii Man-
tuitorului nostru, de aid incepem cantarea intr'un mod
spiritual si serbarea o aducem din intunerec la lumina,
asa ca din acest timp too. n6ptea si Oiva serbam invie-
rea,. Reproduc aid si un canon al Sf. Vasile cel mare,
care se ocupa cu acesta. chestiune. Iata cum se esprima
Sf. Vasile: 4Drep0 stand tacem rugaciunile intru una a
Sambetei (Duminica); dar cuvintul nu top '1 scim. Ca nu
numal ca unit ce am inviat impreuna cu Christos si sun-
tern datori a cauta cele de sus, in diva cea de inviere de
darul cel dat none, prin starea cea de la rugaciuni ne
aducem aminte, ci ca si se vede ca este icOna al vecului
celul ce se astepta. Pentru aceea si inceput find a clilelor,
nu intaia de Moisi, ci una s'a numit. Ca s'a fa cut, dice,
sera, si s'a la cut dimineca 91i una,. Ca una ce acestasi
se mal intOrce de multe ori. Deci acestasi este si una si
a opta, pe aceea ca adeverat una si adeverata a opta, de
Biserica Ortodox& Romani. s.
Cinci-clecimei,
nu-0
,
www.dacoromanica.ro

care si Psalmo-cantatorul, in Ore -car' suprascrieri de psalmf
a facut aducere aminte, prin sines' o arata pe starea cea
dupe timpul acesta, pe diva cea neincetata si neinserata,
pe cea nemostenita, pe vecul eel nesfirsit si neimbatranit.
De nevoie este dara ca rugaciunile intru acesta di stand
a le irnplini invat,a biserica pe fiii sel, ca cu desa aducere
aminte de vieta nesfirsita, sa nu ne lenevim despre me-
rindele cele catre mutar6a. aceea. Inca si WO. Cinci-decimea
este semn de aducere aminte a invierii ce se Wept& in
vecul (viitor). Ca. aceea una si intaia, de septe on insep-
tindu-se implinesce septemanele cele septe a sfintitei Cinci-
decimi. Ca incepend din cea intaia, intru acestasi sfirsesce,
prin cele asemenea ce's in mijloc desvelindu-se de cinci
led de oil. Pentru aceea qi se potrivesce vecului cu ase-
manarea, precum in circulara miscare de la aceleasi semne-
incepend ca si la aceleasi incheind. Intru care chipul cel
de dimineta al rugaciunii ne a invetat legiuirile bisericil
a-1 cinsti mai mult, din curata aducere aminte, ca cum.
mutand mintea nOstra de la acest de acum la cele viitOre.
Si in fiesce-care Inca plecare de genunche si sculare cu
lucrul aratam, ca prin pacat in pamint ne am aruncat si
prin iubirea de omen' acelui ce ne a zIdit, insusi la ceriii
ne am chiemat)
Acelesi observatiunl si prescriptiuni le gasim si relativ
la postire in timpul Duminicii. Tata cum se pronunta Ca-
nonul 64 al Sf. Apostoli: «Duca vre-un cleric s'ar afla
postind in cliva Duminicil sau Sa,mbata, afara de.
aria numal, sa se caterisesca. Iar de va fi miren
13,1 se alurisesa 2)1. Conciliul din Gangra si eel din
1) Vedi Pidalional, pag. 95 96.
2) Cate-va din talcuirea acestui canon: Deci pre ling5 pricina cea
chiar din launtru pentru care nu postim Sambata, care este precum
am dis, odihna ziditorului a tote si pentru acesta ins5, nu postim, ca
sa nu se socotesc5 ca ne unim cu ereticii... Iar Dumineca nu postim
!).
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICII 155
,Cartagena hotarasc Si ele in privinta acesta. Asa conci-
iliul din Gangra prin canonul 18 se exprima: «Daca, ci-
ne-va pentru paruta nevoin(a ar posti Duminica,
anatema fie!,. Ace las lucru hotarasce si conciliul din
-Cartagena. Conciliul al VI-lea ecumenic confirms Inca cele
hotarite prin canonul 64 apostolic si anume ca sa se ca-
caterisesca clericul ce ar posh in giva Duminicil, iar mi-
renul sa se afurisesca. Tata si cuvintele lui Ambrosia, e-
piscopal Milanului prin care ne arata de ce nu se postesce
Duminica: «Ea nu pot posti in diva Duminicil; ca not si
pe manichel cu dreptul '1 osindim pentru ca postesc in a-
cesta. di. A stabili post in diva Duminicii insemna a nu
crede in invierea lui Christos 1) >. Dumineca este o Ali de
bucurie. Omul crestin trebue sa se bucure in Domnul in
acesta di lasand la o parte on §i ce munca corporals. Ca-
Tacterul de veselie al acestel Bile sta.' in contragicere cu
greutatea muncil corporate. Acesta o afirma in nenume-
rate rinduri Tertulian cu argumente sail cu motive din
N. Testament, si nici de cum cu privire la porunca din
V. Testament asupra Sabatulul 2). Acesta conceptiune asu-
pra Duminicii, adica de a o serba pentru sine insasi, iar
nu cu privire la prescriptiunea V. Testament asupra Sa-
batulul remane ca bine-primita mai multe vecurI. Conciliul
din Laodiceea din 363 primesce acesta bland. conceptiune
.ca adica crestinul sa se °Nina pe cat posibil de la lucru
pentru Invierea Domnului nostru si bucuria cea a 'Loth lumea. Sam-
b'ata aduce pomenirea zidiril si a facerii cei d'Intai a lumii ea una ce
este sfirsitul si pecetea ei. Iar Duminica Org. chipul zidirii $i a fa-
,cerii eei a doua ea un Inceput al ei, iar mai virtos ca un Inoeput si
al celei d'intal zidiri". Pe4i Pidalionul fila 58.
1) Ambros. epist. 83.Comp. Inca: Epifaniu, Expos. fidei c. 22.
2) Tertulian: De orat. c. 23, Die Dominico non ab isto tantum (sell
a genufiectendo) sed omni auxietatis habitu et officio carere debemus,
differentes etiam nesotia, ne quem diabolo locum demus".
Cil
www.dacoromanica.ro

(crxoTi4tv & y Nvcceno of xptcrnavoi),Iata cum suns insu0 ca
nonul 29 al acestul cNu se cuvine crestinii a ju-
daisi si a serba Sambata, ci a lucra ace0,ia intru acesta
iar Duminica protimisindu-o, de le ar fi cu putinta sa
serbeze ca crestinii. lar de s'ar afla judai0, fie anatema
de la Christos). De Ore-ce talcuirea dupe Pidalion a aces
tul canon confirma conceptiunea de mat sus asupra Du-
minicii, o reproduc aici. cSambata era serbetOre de odihna,
a legit vechi, intru care Judeil serbeza §i incetezt despre
tot lucrul de mana. Iar Duminica este serbetOre de odihna
a darului celui noil al Evangelia Deci crestinii fit fiind al
darului, acesta cinstindu-o, pentru Invierea Domnului o
serbeze, de vor putea, iar pe aceea -Hind a legit vechi,
sä n'o serbeze, ca sa nu se judaisesca §i sá cap.' in ana-
tematisarea sinodulul acestuia §i in vecul acesta si in cel
viitor 1), .
Tertulian de la care avem unicile date in cele
trel recur' asupra lucraril sau nelucraril in timpul Dumi
se esprima dupe cum am vedut, ca sä lasam la o
parte afacerile comerciale si lucrarea manuala., fiind-ca a-
cestea pot sa dea ocasiune la 1,ecat, pot sa,' fact ca dia-
volul sä fie in apropierea nOstra. In acesta sfinta di sufle-
tul trebuie O. fie liber de on -ce alta preocupatiune lumesca si
sa nu '0 indrepte crqtinul mintea si inima de cat calre Man
tuitorul nostru Christos. Prin urmare in acest time nu
era altul scopul serba,ril Durninicll de cat serviciul
divin lnsusi. Pe langa acesta se cere ca sa, nu se lucreze
pe cat posibil in acesta sf. di pentru ca sa se OM vedea
tine e cretin si tine e evreu. Atunci and s'a hotarit sä
se serbeze diva intaia din cele §6pte ale septamanii, s'a
facut acesta pentru ca in acesta di a inviat Iisus Christos.
Prin acesta s'a afirmat independenta bisericil crqtine fat&
1) Vec,li Pidalionul fila 293.
concilifi:
sa
d'intal
di,
nicil,
www.dacoromanica.ro

de Judaism, cum si libertatea in a intelege prescriptiunile-
V. Testament, cu privire la Sabat. Fata de spiritul si a-
deveratul continut al acestei prescriptiuni, aclica fata de ce-
rerea unel dile de rephus dupa sese Bile de Munca, cres-
tinil s'ail tinut obligati si acesta cu drept cuvint, fiind-ca
Sabatul e o institutiune data o data cu creatiunea, e o in-
stitutiune diving, care nu aparpne lul Israil, ci intregit o-
meniri.
VI.
Cu marele imperat Constantin incepe o noue era pentru
serbarea Duminicii. Acest mare imperat cunOsce importanta
cea mare a acestei serbari pentru binele poporului si al
lath. De aceea el publica in 7 Martie 321 o lege asupra
Duminicii prin care opresce tot felul de lucrari juridice, ne-
gutatoresel si manuale, afara de munca campulut, cad era
prea necesara. Spre a se cunOsce mai bine meritul lul Con-
stantin in acesta chestiune, cum si pentru istoricul serba-
rii Duminicii trebue sa reproduc aici cele ce ne-a lasat Eu-
sebiii de Cesareea in acesta. privinta. Acest scriitor bise-
ricesc are in cartea a patra din 4 Vie(a, Jul Constantin.
trel mid capitole in care se ocupa cu acesta chestiune si
anume cap. XVIII, XIX si XX. Capitolul XVIII e intitulat,
lege pentru observarea Duminicii si are urmatorul co-
prins: 4 Constantin ordona ca diva Domuului, care e diva
mantuirit si cea mat intai din tote qilele, sa fie desti-
nata raga, clunii. El dadu supravegherea palatului self dia-
conilor si celor-l-alti ministri cons,acrati serviciulul lui Dum-
nedeu. El inveta pre soklatii si pre oficerii curtil sale, sa
observe acesta di si sa faca rugaciuni placute lui Dumne-
det. Indemna pre cat '1 fu cu putinta si pre eel-I-alp su-
pusi at set' de a se deda la acelasi exercitiil de pietate. Or-
dona ca Sambilta si Duminica sa, fie- sarbatorite in onOrea
www.dacoromanica.ro

precum e probabil, a misteriilor pre care Dumnedeti a bi-
ne-voit sä le sevirsesca in aceste dile». i cu bite ca unit
din soldatii sei nu eraii crestini, el 'I obliga pe tots de
a se ruga in timpul Duminicil si a iutocmit chiar el insusi
o rugaciune pentru acesti soldati. Capitolul XIX din scrie-
-'ea lui Eusebiu e intitulat, rugaciune lacuta, de soldatii
paga,ni, Duminica, si are acest coprins: «Constantin in-
vata pe top soldatii sei de a observa cu respect diva Du-
minicii, care se numesce si diva sOrelul si a luminil. El
dadu diva intrega celor ce imbratisase credinta, spre a se
ocupa fara intrerupere de rugaciune in locurile sfinte, unde
credinciosii se adund, iar celor ce nu primisera Inca cu-
vintul lui Dumnedeti, le ordona printr'o lege speciala de
a se aduna intr'un camp frumos si de a recita acolo cu
totii impreuna la semnalul ce li se va da o rugaciune ce
vor fi invetat'o mai inainte pe de rost. El 'i inveta, ca, nu
trebuiati sa-si puna increderea, nici in puterea trupuluI lor,
nicl fn otelirea armelor, ci in ajutorul Jul Dumnedeti, care
e stapanul absolut al universului, autorul tutulor bunurilor
-si Impartitorul victories, pe care trebuie s'o cera de la el
deschidend ochii si intindend mainele catre dinsul. Formula
rugh' ciunit ce le prescrise era in latinesce». Traducerea a-
cestel rugaciuni e tacuta de Eusebiti in grecesce si formeza
cap. XX sub titlul de «rugaciunea prescrisa de catre Con-
stantin soldatilor sel». Tata si coprinsul acestel rugaciuni:
-«Recum5scem ca tu esti singurul Dumnedeti. Marturisim ca
tu esti Domnul nostru si imploram ajutorul Veil. Numal cu
ajutorul WI am castigat victoria si am biruit pre dusmanil
nostri. 'TI multarnim de harurile ce ne al acordat in trecut
i nadajduim continuarea for si in viitor. Te rugam cu
totii de a ne conserva mult timp pre Constantin, Imperatul
nostru, in deplina sanatate si in isbanda cu prea piosii
principi, flit sel» 1). Prin urmare, din aceste prescriptiuni
k) Vecli, vieta lui Constantin eel mare de Eusetia de Cesareea, tra-
-clucekT de Iosif Mitropolit Primat al Romania' pag. 436-437.
www.dacoromanica.ro

se vede, c5. Constantin a oprit ca soldatil sa faca exerci-
tiuri militare in timpul Duminicil, ci din contra. sa se ocupe
cu -rugaciunile, cu pietatea. Pe langa acesta el mai publi-
case o lege prin care oprise ocupatiunea in timpul Dumi-
nicil si tutulor supusl ai sei, afara de agricultori,
"earl dupe ascultarea serviciulul divin puteau sa se ocupe
cu lucrarea campuluI si a viilor, pe motivul, ca aceste lu-
crari prea depind de schimbarea timpului si omul mun
citor trebuie sa profite de timpul favorabil. Despre acesta
binuta a lui Constantin fata de serbarea Duminicii istoricul
Sozomen ne spune, «Ca a ordonat ca in tiva Duminicil,
pe care jidovii o numiati intaia dupe Sambata si pe care
paganil o consacrasera sOrelui si in diva dinaintea Sam-
betel sa nu se pledeze, nicl sa, se lucreze, ci sa se
splice la raga ciunl si la serviciul Jul Dumnecleii.
El onora ast-fel aceste done Mile pentru ca Mantuitorul
murise in una si inviase in cea-l-alta > 1). Imperatil urma-
torl au mostenit aceleasi dispositiuni in privinta serbdril
Duminicii. Unil din el ail luat masuri si mai severe. Va-
lentinian a oprit on si .ce judecata pentru datorit in
de Duminica, Teodosi6 Cel mare a repetat acesta
masura in favOrea Duminicii, acesta dies soils, quam
dominicum rite dicere maiores si fie-care contravenitor
era desemnat ca un non modo notabilis, verum etiam sa-
crilegus 2). Onoriu publicd, un decret in 409 prin care or-
dona judecatorilor sa se ingijesca de sOrta celor
anume, Ca in fie-care Duminica sa viziteze inchisorile si
sa intrebe pe arestanti, daca suet bine tratali sail nu. Se
ordona Inca,. ca In acesta cli sa li se dea o mancare mai
sa li se dea cate o bae etc Judecatorii, cart
1) Sozomen, ist. bis. trad. de Iosif Mitropait Primat al Romaniel,
pag. 16.
2) Cod. Theodos. VIII tit. XII, 2. Herzog, Real-Encyklop. pag. 429.
bung,
qi-
lele
Indust si
nuil-
www.dacoromanica.ro

indeplineat datoria erau pedepsiti. Se atragea si atentiunea
episcopilor ca sa indemne pre judecatori sa -si indeplinesca
acesta indatorire.
Pentru ca cresting sA se ocupe numal cu cele spirituale
in diva Duminicii s'a oprit prin diferite canOne de catre
Concilil, cum si prin decisiuni imperiale, ca in acesta di
sa visiteze teatrurile si circurile. Conciliul din Cartagena
prin canonul 70 cere urmatOrele: (Inca si aceea cu ade-
verat trebuie a o cere, ca priveliscele teatralicescilor jucaril
Dunlinica si in cele-l-alte luminate Mile ale credintii cres-
tinescl sa se oprescA. Alai ales, ca in optimea sfintelor
Pasci glOtele mal mult la locul alergarii tailor de cat la
biserica se aduna. SA fie datorie a se muta dilele acestora
cele rInduite, cand s'ar intampla si sA nu fie dator cineva
din crestini a se sili catre privirile acestea'. Representarile
tPatrale le a oprit si Teodosiii cel mare in 386 9, iar
Teodosiii cel tiner 2) a oprit sub aspra pedepsa oil si
ce participare la representarile de teatre si de circ in tim-
pul duminicil. 0 asemenea oprire s'a mai decretat si de
catre Imperatul Leon I 2) in 469. Cu cele mal aspre pe-
depse sunt amenintati tot( acel cart vor lua parte la ase-
menea representari. Ba ce e si mal mult: s'a oprit chiar
sA se serbeze si diva nasceril imperatului in timpul Du-
minicii si sa se amane pentru alta di, ca astfel sa nu
se turbure linistea piOsa din Duminica 4). Imperatului Leon
(457-474) i s'a parut legea lui Constantin cel mare ca.
neindestulatOre si de accea a estins oprirea muncii in
timpul Duminicii si asupra crestinilor de la tara si a mo-
tivat acesta prin compararea Duminicii cu Sabatul judaic
0 Cod. Th. XV, tit. V, 2
2) Ibidem XV. tit. V. 5.
3) Cod. Just. 1. tit. XII. 11
4) Cod. Theod. XV. tit. V, 5.
www.dacoromanica.ro

si cu marea indatorire a crestinilor de a consacra lilt Dum-
neleil cel putin o Ali in septemana 1). TOte aceste masurt
sail luat atat de catre concilil, cat si de catre imparatt
pentru ca crestinil sa'si pOta indeplini in Vele de Dumi-
nich datoriile for religiose. Se vede, ca multi dintre cres-
tint obicinuiail sa ia mat bine parte la petrecerile lumesci
si paganescl, de cat sa merga la biserica spre a asculta
serviciul divin. De aci si rig6rea masurilor luate de con-
cilia de catre imparatt. Sinodul al 4-lea din Cartagena
ameninta pe acel cart parasesc bisericile spre a lua parte
la representarile teatrale cu indepartarea de la impartasi-
rea cu sf. taine. Asistarea la serviciul divin era o obliga-
tiune sine qua non pentru crestinil primitivl. Unele si
node nu numal ca a oprit de la impartasire pe acel cres-
tint, cart 'si negligiau asemenea indatoriri, dar dat
chiar si anatemel. Asa canonul 80 al sinodulul al VI-lea
ecumenic suna ast-fel: gDaca. vre-un Episcop, sari preot,
sail diacon, sail din cel ce se numera in cler, sail miren,
nici o nevoie grea avend, sari lucru greil in cat a lipsi de
la biserica sa mat mult: ci in oral petrecend In tree glue
de Duminkl §i in trel s6ptemani nu s'ar impreuna aduna.
De va fi cleric sa- se caterisesca, tar de va fi miren,
sä se departeze de la impa rtasire,. Tot in acelasi sena
glasuesce si canonul 11 al sinodulul din Sardica. Sinodul
din Gangra prin canOnele 5 si 6 da anatema pre tote cart
ar fugi de biserica si nu s'ar aduna intr'insa spre a as-
culta serviciul divin.
Acesta in ceea ce privesce biserica din Orient. In Occi-
dent se luasera aceleast masurl. Asa tin concilil tinut in
Orleans in 549 a hotarit ca in fie-care Duminica eel in-
chisi sa fie visitati de catre un Archidiacon si sa intrebe
de nevoile fie-caruia si sa se ia masurt contra tratarilor for
1) Leonia I. nov. 54.
si
i-au
www.dacoromanica.ro

1 62 SERBAREA DUMINICII
neumane si un conciliti tinut tot in Orleans in 438 oprise
lucrul in cliva Duminicii si agricultorilor. Iar un decret al
unui sinod tinut in Macon in 585 ameninta cu aspre pe-
depse pe Omni si pe sclavl, cari s'ar ocupa cu lucrul pa-
mintului in cliva Duminicii (gravioribus fustium ictibus). Tot
prin acest decret judecatorii cari ar turbura linistea Du-
minicii sunt amenintati cu perderea functiunii, iar clericil,
.cari se vor gasi in aceeasi situatiune se vor pedepsi cu 6
luni inchis6re si cu degradare. Cu tote aceste masuri se-
vere Duminica se serba si aid ca o di cu insemnatate cu-
rat crestinesca, fara vre o a asemenare cu Sabatul V. Tes-
tament. Duminica se serba ca cliva Invieril Domnului prin
-care ne-am renascut si ne-am eliberat de pacat (quae nos
denuo peperit et a pecatis omnibus liberavit). Numal ici
colea se privesce Duminica ca un simbol al vechiulul Sa-
bat si de aceea trebue sa fie sfintita prin abtinere de la
on si ce lucru manual. In sensul acesia curat crestinesc
vorbesc mai toti parintil bisericesci din Occident, adica
argumenteza parerile for asupra serbarii Duminicii, nu cu
privire la a treia porunca din legea mosaica. Augustin ne
spune: «ca Sabatul insemneza. odihna, Duminica insa in-
viere). (Psalm. c. 4), iar Grigorie cel mare adaoga: «Ada-
dev6ratul nostru Sabat e Domnul lisus Christos insusi*.
(Epistol. XVI. 1) 1). In vecul al VIII-lea incepe insa in ob-
servarea serbaril Duminicil o tendinta cu totul Judaisanta-
Acesta atat in Occident cat si in Orient. Se vede insa ca
tendinta acesta Incepuse sa se manifeste cu mult mal in-
nainte, cari deja Sinodul din Orleans tinut in anul 538
a declarat ca o superstitiune judaica cererea ca in timpul
Duminicil sa nu se calaresca, sa, nu se umble cu tra-
sura, sa nu se ga Msca bucate, sa nu 'si curate
casa corpul etc.. Si data acelasl concjlifi opresce lu-
'I)) Herzog 1. c. p. 429-30.
4ri
www.dacoromanica.ro

crul si de camp in diva Duminicil dupe cum am vorbit
mai sus n'a facut acesta intemeindu-se pe porunca V. Tes-
tament, ci pe trebuinta de a lua parte la serviciul divin.
Prin urmare se gasiail Oment, cari voiati sa aplice tae dis-
positiunile mosaice cu privire la stintirea Sabatului si a-
supra serbarii Duminicil. Parerea scesta 'st face jncetul cu
incetul loc si se realiseza in vecul al VIII -lea. Top carI ce-
read abtinere de la orb si ce lucrare se interneeati ..i pe
legea Sabatica ca o porunca valabila si pentru crestint Nu
se tagaduia ca Apostoli1 si barbatiI aposto14 ail introdus
serbarea Duminicil in amintirea invieril lul Christos, in a-
celast timp se afirma insa, ca sfintil dascat al bisericil ad
transportat WA splendOrea Sabatului Judaic si asupra Du-
minicil si prin acesta legea sabatica temperata pana la un
punct Ore-care a devenit temelia serbartl Duminicil crestine.
0 asemenea feorie a fost formulaa de un sinod tinut in
Fria,u1 in 796 1), uncle prin canonul 13 Duminica e numita
Sabbaturn delicaturn dorninf, cu privire la cele Oise
de Isaia In cap. 58 v. 13 2), TOte prescriptiunile, t6te ho-
taririle ce se fail relativ la erbarea Duminicii sunt inte-
meete pe porunca din decalog relativa la Sabat, cum si
pre alto Oise din V. Testament. Alcuin observa asupra
Sabatului judaic: 4Caius observationem mos Christianus
ad diem Dominicum competentius transtulit 3)3.. Cu alte cu-
vinte serbarea 'Duminicil e continuarea serbarit Sabatulul.
1) Hefele, Conciliengeschichte III, 718.
2) De vei trage piciorul tea din Sabat,
Nefacend placerea ta in sfinta mea 0,
Si de. vet numi desfatare Sabatul,
Pi sfinta onorata a luI Iehova.
Si de o vei onora neurmand caile tale,
Nefacend placerea ta,
Niel bolborosind vorbe deprte.
3) Ale. Homil. XVIII.
www.dacoromanica.ro

164 SERBARLA DUMINICII
,Carol cel mare (787) tote decesiunile severe ce a luat
cu privire la sfintirea Duminicii le incepe cu urmetOrea
formula: «Statuimus secundum . quod et in lege Dominus
praecepit'. In acelasi mod se proceda si in Orient. Asa a
facut Leon Isaurul, asa a acut Leon VI-lea filosoful
(884), cand a inlocuit legea Jul Constantin cel Mare, ca
nefiind indestul de severs.
Din cele spuse pans acum reese lamurit, ca Dumineca
a fost instituita la inceput ca o serbare cu un caracter
curat crestinesc. Era in mintea si inima Apostolilor si a
parintilor apostolici de a serba in mod deosebit si repetin-
du-se septemanal qiva cea mai insemnata din vieta Man-
tuitorului, adica liva invierii Sale, qiva in care a sfarimat
portile iadului, in care a rescumperat omenirea din pacat.
Acest fapt din vieta Mantuitorului e temelia religiunil nOstre
.crestinesci. De aceea biserica cants in acesta sfinta cli:
piva invierii, sa ne bucuram popOre, cad acesta este Pas-
cele Domnulul, care a trecut omenirea din mOrte la vieta
si de pre pamint la ceriii. Se adunati deci crestinil in qiva
Duminicii in biserici si ascultail acolo citindu-se si espli-
candu-se cuvintul lui Dumnecleil, cel dat noue spre man-
tuire. Incetul cu incetul insa serviciul divin de Duminica
a luat o desvoltare si mai mare, in cat crestinii trebuiail
&Ili petreca Duminica in rugaciuni, in ascultarea serviciulul
divin si in ascultarea predicilor. Era o sfinta datorie pentru
un adeverat crestin ca sh sfintesca acesta cli in chipul a-
cesta. Se vede insa, ca unit din crestini in decursul tim-
puluI s'aii marginit In a's1 face rugaciunile a casa, iar altii
.de a nu veni de loe la biserica; de aci se si esplica ri-
gOrea candnelor amintite mai sus, cum si energia desfasurata
contra acestora in predici de cake diferitl parinti bisericesd
Iata propriile cuvinte ale 8! IQan Gura de aur: «Te In-
sell to Insuci omule, cand spul, c5, a se ruga se pOte si
.acasa., cad a se rugs ca In biserica, unde sunt o multime de
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICH 165
pkrinti, uncle intr'un gand se inalta cantarea lui Dumnecleti,
,nu e cu putinta. Nu vet fi to atata ascultat rugandu-te
st5panulul acasa, cat vet fi rugandu-te impreuna cu fratil.
'Cad aid e ceva mai mutt, precum: unire, armonie,
tura dragostei si rugaciunile preotilor. Pentru aceea si stall
preotil inainte, ca rugaciunile poporului, fiind mai slabe,
sa le unesca cu ale lor, cart sunt mai puternice si sa le
inalte la ceriii, 1). Iar in alte predici sa plange amarnic
de ace!, cart stall acasa sail se duc ainrea in loc sa vina
la biserica 2).
Din aceste plangeri ale Sf. Ioan se pOte deduce- ca erail
crestini, cart preferail mai bine sa stea a easy si sa se
irOge in loc de a merge la biserica si sa asculte cuvintul
lui Dumnecleil, iar altil nu mergeati de loc: cu alte cuvinte
nu tineail sal! IndeplinescA indatoririle religiose. Numal
ast-fel se pot princepe unele din canOnele Conciliilor, cum
.si unele din dispositiunile imparatesci. Le sta la inima ca-
petenfilor bisericescl si lumesci de a ingriji prin tOte mij-
lOcele de cultivarea religiOsa a credinciosilor. De aceea
biserica be oferia de Vote: cantare placuta, rugaciuni pi6se,
representarea in serviciul divin al celor mai insemnate mo-
mente din vieta Mantuitorului, cum si predici pline de
invetaminte folositOre si producaOre de tendinte si fapte
nobile. Cel mai folositor timp din s6pt6mana pentru un
credincios nu era altul de cat acela pe care '1 intrebuinta
cu ascultarea serviciulu! divin. Se luasera tOte masurile
pentru ca biserica, institutiune 'de origins dumnecleesca sä
fie la inaltimea chemaril. De aci diferitele can6ne inteme-
eate pe cuvintele Apostolilor, ca in cler sa nu se primesca
de cat cele mai capabile pers6ne si diferitele pedepse in
contra acelor ce nu vor predica Cuvintul lui Dumnelet.
1) Sf. Ioan Gurg de Any: Omilia contra Anomeilor.
2) Vedi Biserica Ortodoza Reining", anul I, pag. 941.
111-a
www.dacoromanica.ro

166 SERBAREA DUMIRICLI
Din vecul al IX inainte si mai aprOpe in tot evul media
atat in biserica occidentals, cat i in cea orientala dom-
nesce cea mai deplina libertate in manifestarea vointii cre-
dincioOlor. Tot aceea ce era oprit prin hotariri imperiale,
cum i prin canOne bisericesci era acum tolerat. Diferite
imprejurarl politice as contribuit la acesta. Starea jalnica
in care se gasiail popOrele i bine ini.eles §i biserica sunt
causele racelii, dad. nu indeferentii fats de Implinirea da-
toriilor religiOse. Cu tote acestea barbatil bisericii sunt la
postul for Si nu perd mai nici un mijloc din vedere de
a convinge pe credincio0 de obligatiunea diving spre a
visita serviciul dumnecleesc in timpul Duminicii.
(Va urma).
.,. .k.A.
G
www.dacoromanica.ro

ORIGINA I NUMIRILE PREDICEI.
Parintii Bisericil, dupe exemplul Apostolilor, ail recunos-
.cut tot-d'a-una importanta si folOsele predicil. Top. ail veclut
in ea mijlocul cel mai nerntrit pentru edificarea religiOsa,
§i morale a credinciosilor, si pentru instruirea for in ade-
verurile credintel. In acelas timp, toll ail considerat'o ca
singurul mijloc pentru propagarea credintel si latirea reli-
giunil crestine.
Cu timpul insa, serviciul liturgic luAnd o prea mare des-
Noltare, iar administrarea misterelor credintel incepend a fi
insotita de un ritual, care absorbia mai tot timpul de ru-
gaciune si inchinare at crestinilor, predica cu WO. impor-
tanta, eficacitatea si folosOle et, a inceput a fi negligiata
si inlocuita prin diferite cantari, imne religiose si citirl,
cari insotiail celebrarea misterelor si a ierurgiilor bisericesci.
In Oilele nOstre studiindu-se cu mult succes si din tote
punctele de privire starea Bisericil Crestine din primele se-
cole si in special, din cele dintaiil trel secole, teologii au
ajuns sä discute: data, In acele timpuri, predica era
-sail nu parte esentiala, a serviciulul divin.
www.dacoromanica.ro

168 ORIGIN), §I NUMIRILE PREDICEi
Majoritatea teologilor Bisericil Papa le si unil din teologil
protestanti, inclin catre acesta din urma ipotesa. Mosheim,
sprijinitorul el dice: «Data examinam lucrurile de aprOpe,.
ne convingem ca predica nu este o parte esentiala a ser-
«viciulul divin public. Ea aste ceva care s'a adaogat de
«necesitate si in vederea atingeril unul stop bun. Serviciul
«divin, drept vorbind, consta din aceea, ca crestinil sa se
«adune impreund, si cu tog la un loc, sa laude pre Dum-
(nOeti, recunoscend ast-fel public al marturisesc si
sunt adoratorl si credinciosl al Lul, 1).
Al0 2), din contra, confundand'o, cand cu omilia, cand
cu invetatura catechetica, o consider ca partea cea mai
esenVala a cultulul 1). Mal mult chiar; in biserica protes-
tant, predica a luat o ast-fel de desvoltare, in cat, aci
serviciul liturgic consta mai numai din ea. Intregul teas, in
care se oficiaza serviciul divin, este absorbit de predica.
Cantarile c6rale ale celor 3-4 strofe, sunt executate cu
acordul orgel in 5-10 minute, iar restul este predica.
Teologil Bisericii crestine ortodoxe au recunoscut, dupe
exemplul marilor dascall ai bisericil, importanta si utilitatea
predicel. Dar cum si in acesta biserica, ca si in biserica.
de Occident, celebrarea si administrarea misterelor se face
cu un ritual anume, deslul de pompos si in acelas timp di-
dactic, constand din cantarl, lecturi si recitaTI, si cum pen-
tru predica nu s'a reservat un anume timp si loc, ea nu
a fost si nu este considerate ca parte esentiala a serviciului
divin, ci a remas a se face ocasional si dupe si dupe im-
prejurarI. In serviciul liturgic, cand se predica, acesta are
loc, cand dupe cetirea evangeliulul, cand dupe sfirsitul li-
turghiei (in timpul chinoniculul).
1) Mosheim Anveisung erbaulich zu predigen pag. 27.
1) D'acest5, idee sunt mai toti teologii protestanO.
L Chr. Vilhelm Handbuch der christlichen Archeol. II. p. 247..
ai
3)
www.dacoromanica.ro

ORIGINA sl NUMIRILE PREDICEi 169
Cu tote acestea este necontestat, ca usul predicel in ser-
viciul liturgic este fOrte vechitl, de si acele preiici, prin
genu], coprinsul si forma lor, sunt cu totul diferite de aceea
ce s'a inteles si se intelege asta-di prin predica religiOsa.
Dupe date certe biblice, primele urme be gasim in Sinagoga
iudaica, de unde de sigur a trecut si in biserica crestina.
Daca inainte de captivitatea babilonica era sail nu in us
explicarea Scripturel in serviciul laireutic, scrierile Vechiului
Testament nu spun nimic. In timpurile posteriOre inse a-
cestei captivitatI, din cartea lul Neemia 1), se constata,
cã Livitil expllcau poporulul textul Leg)." pe care
11 eitia, Neemia.
Daca in acestA explicare se coprindea pur si simplu numat
o simpla traductiune a textulul Lee in limba aramaica,
cunoscuta .si intelesa de popor, iarasi nu se pOte sci cu
precisiune, cad cuvintele prin care se denota acesta ex-
plicare 2), nu au o insemnare indestul de certa si cunos-
cuta. Dar din scrierile posteriOre ale Vechiului Testament
si din istoria poporulul Judetit, scim, ca fOrte de grab& ail
inceput usul d'a se explica Legea si d'a se discuta diferite
cestiuni coprinse in ea. In istoria si literatura talmudic&
si rabinica a acestui popor, sunt fOrte cunoscuti terminii
ltn-rD (explicationes legis) si (quaestiones seu
concionis de lege), cari in scrierile Noulul Testament sunt
reproduse prin C-rrcr=,erEt:.; sal 0-u-rirria-Eit-, iv Tat; cruvaiwy,T;
(intrebarl si discutiuni in sinagoge 3).
1) Comp. Neemia VIII, 1 si nrmatOrele.
2) In locul citat din cartes. luI Neemia (cap. VIII. 8) sunt intrebn-
inOte cuvintele tzB)7n si n'Tnn cari sunt traduse de ordinar prin:T
citfra clar si esplicara.
3) Locurile din Noul Testament made se vorbesce despre aceste dis-
cutiuui, cari eras de ordinar cuvintarl si esplicarI asupra unui text
citit din Vechiul Testament, mint forte multe. Din ele se vede d.chiar
Mintuitorul si Apostolil, tineati si faceari ast-fel de cuvintari si espli-
carl (comp. Math. XIII, 54; Luca IV, 16. Acta XIII, 15 XV, 21; II
Corint. DI, 15 etc.).
Biserivi Orotdoxii RomanL 4.
www.dacoromanica.ro

170 ORIG1NA sI NIIMIRILR PREDICE!
Cuvintele Domnulul nostru Iisus Christos si ale Aposto-
lilor, coprinse in scrierile Noului Testament, esceptand es-
plicarile acute in Sinagoge, dupe usul Judeilor '), nu sunt
nici in genul omiliilor parintilor bisericesci al primelor se-
cole, nici al invetaturilor catechetice ale acestora. $i data
se deosebesc de omiliile lui Chrisostom si Augustin, pre-
cum si de catechisele lui Cyril al lerusalimulul si Gregoriu
al Nysel, ele n'ai1 d'aseminea nimic comun, In gen, forma.
sau continut nici cu predicile si omiliile bisericesci ale
timpurilor posteriOre sau cu acele din clilele nOstre.
In ele Mantuitorul, prin pilde, imagini si esemple din
vieta socials si din natura, prin dialogurl, si in genere prin
revelatiuni, ne descopera adeverurile credintel pe care noT
cunoscendu-le si urmandu-le, ne putem mantui. Adesea orl
predica aceste adeveruri in cel mai strins raport si lega-
tura cu invetatura lui Moise si a Profetilor si nu arare on
asupra cuvintelor acestora, Iisus tine intregi cuvintari 2).
Iar Apostolii indeplinesc porunca data for le Iisus d'a vesti
la tOta faptura adeverurile mantuitOre predicate de Iisus si
la cart el fusese martori in ludeea si Samaria 2).
In genere vorbind, tOte cuvintarile pe carl Iisus si Apos-
tolii le tineail in Sinagoge, aveail de baza Legea si Scrip-
turile Vechiului Testament. TOte contin explicari si invetaturi
morale, simple si dare, extrase din textul legel pentru a fi
intelese si practicate de popor. Scopul de capetenie urmarit
in tOte, fara exceptiune, era: sA Jac tutulor cunoscut
ca, a sosit plinirea vremel, clind prin credinca in
Mesia, cel trimis de la Dumnedeil, tog sa; se in-
drepte si sa" se mantuiasca.
Alaturl cu acest gen de cuvintarI, in scrierile Noului
1) Comp. Luca IV, 16; Acta XIII, 15 etc.
2) Comp. Math. VVII etc.
8) Comp. Math. XXVIII, 20. Acta I, 8. etc.
www.dacoromanica.ro

ORIGINA §I NUMIRILE PRED10ET 171
Testament gasim si alt-fel de cuvinte si predici ale lui Iisus
si ale Apostolilor. Unele constati din explicarea unul anume
loc din S-ta Scripture; car allele resume fapte si intamplarI
din istoria 1'11 Israil. In genul celor sunt cuvintele
apostolului Petru din Faptele Apostolilor cap. I, vers. 15
si urmhtOrele, unde el explica ideea coprinsa in ps. 41,
10; 69. 26 si 109, 8. D'aseminea, cuvintele sale din a-
ceiasI scriere Cap. II, vers. 14-36, avend ca tema cele
coprinse in scrierea profetului loll cap. III, vers. 1-4. Jar
in categoria celor d'al doilea intra cuvintele martirului Stefan
coprinse in Faptele Apostolilor cap VII, vers. 2-53 si
cuvintele Apostolulul Paul, coprinse d'asemenea in Faptele
Apostolilor cap. XVII, 22-31, cap. XXII, XXVI etc..
Din a doua epistola a apostolului Paul catre Timoteiu
se constata ca in aceste timpuri, atat Apostolii cat si ur-
mgoril si conlucratoril for in predica Evangeliului mantui-
rib, vorbiaii despre usul si folosul ce'l puteai avea,
credinciosil din cunoscerea si meditarea sa,ntelor
scripturl, curl find cuvintul lul Dumnecleil si ins-
pirate de el, coprind tot ce trebue a cunOsee omul
si tot ce .11 trebue pentru a se ma,ntui.
In acesta epistola apostolul dice lui Timoteia: «Tar to sa
petreci intru cele ce te ai invetat si te ai incredintat,
(sciind de la tine te al invetat. Si Cad din pruncie scil
Isfintele scripturl, cari pot s'a te inteleptiasca spre man-
(tuire, prin creclinta cea intru Iisus Christos. Tbta scriptura.
(este de Dumnecloti insuflata (aE6TcvEuvrO4) si de folds spre
4111,6p:tura, spre mustrare, spre indreptare, spre-
41ntelepciunea cea intru dreptate, ca omul 'al Du.m-
cneVeii safe deplin, spre tot lucrul bun desevirsit, 1)..
1) II Timot. III, 14-17. Cuvintele ApostoluluI din ultimele versete,.
(vers. lei fi 17) Bunt: Ifaaa ipapiz 0E6TCVEUCT704, X9Li depEr)%1,U.Oc 7rplc
Macrmaiev, itp6; iXeyx0v, npo; inav6p9.watv, vpac itit;iav trty
www.dacoromanica.ro

172 ORIGINA sI NUMIR. PREDICEI
In epistola I catre Corinteni si in cea catre Efeseni 2)
apostolul Paul vorbeste despre Profefi, cari, in misiunea
lor, par a fi deosebiti atat de Apostoll 3), Invetatori si Fa-
catoril de minuni, cat si chiar de Evangelist' si Pastorl.
Fiind-ca din cuvintele Apostolului nu reese clar, care era
misiunea si indeletnicirea acestor profeti in Biserica apos-
tolica, multi ii confunda cu esplicatori) sari talcuitorii (ot
Epp.TivE'Jrx sau 8cEp.yiveurif.), luand acest cuvint in insemna-
rea sa cea mai larga si intelegend, atat pe esplicatoril Legii
si at Scripturitor, cat si pre aceia cari traduceau si esplicau
poporului si tuturor natiunilor, in diferite limbi, cuvintele
si predicele Apostolilor 4). Ca el erail invatatori si pova-
tuitorl al credinciosilor, numai incape nici o indoiala. A-
postolul ii pune in locul cel mai de onOre intre conduce-
torii bisericii apostolice, si ii considera alaturi si in rand
cu Apostolii.
In cea mai strinsa legatura cu predica si cuvintarea in
Biserica, sta si citirea Sfintei Scripturi, asupra careia cre-
iv &x,xtom.irrriv 'Eva dp7to; rl 6 Toil') tiEOV iv,apconoq, 71364 Triv 4-rov
dyccaav iblp7t0'.(EVOV Din ele reese clar ideea de mai sus. Toti pu-
teal' extrage din S-ta Scriptura tot ce le trebuia pentru a vorbi cre-
dinciosilor despre edificarea si Marirea lor in credintg. Ei se pu-
teail sprijini Cu atat mai mult pe S-ta Scriptura in cuvintarile si pre-
diclie lor, cu cat credinta comuna a tuturor era, ca in ea se coprindea
insusi cuvintul lull Dumnedeii; cari dup6 cuvintul Apostolului, ótä
Scriptura era insullatg de Dumnedea.
1) I care Corint. XII, 28, 29.
2) Efeseni IV, 11.
3) In ambele locuri citate, apostolul Paul enumerand diferitele vred-
nicii cu can se indeletniciail cell ce conlucrali pentru propagarea, ma-
rirea si intarirea Bisericii lull Christos, pe acesti profei i. ii pune imediat
dup6 Apostoli. El pare a le da acesta intaietate si preferinta atat dup6
insemnatatea pe care o aveau profetii Vechiului Asezamint, cat si dup6
misiunea pe care o esercitaa acestia in Biserica. In locul intaiu vor.
besce si despre esplicatori, de sigur esplicatori all Sfintelor Scripturi.
4) Comp. Luda XXIV, 27. Fapt. Apost. IX. 86. I Corint. XII, 30
XIV, 5, 13, 27, 28 etc.
www.dacoromanica.ro

ORIGINA SI NUMIR. PREDICEI 17a
dinciosiT trebuia a se edifica prin cuvintarT din partea po-
vatuitorilor si prin explicarile fa.' cute de acestia.
Ca scrierile VechiuluT Te.stament se citead in adunarile
credinciosilor si in Biserick nu mai incape nicl o indoiala.
Locurile din Sfinta Scriptura a Noulul Asezemint cari
confirm& acest fapt sunt numerOse 1). Nu este ins& mal
putin adeverat ca se citia si Scrierile Apostolilor, chiar de
la insasi aparitiunea for 2). $i data probele extrase din
Noul Testament, asupra acestel din urma supositiuni sunt
nesuficiente pentru unit teologi protestanti 8), scrierile celor
maT vechl parinti bisericesci, ale acelora cari ail fost a-
prOpe contimporanl cu Apostolil, confirm& cu prisosinta
acest fapt.
Sf. Iustin Filosoful si Martyr, (t 165), in prima sa apo--
logie 4), afirma Ca alaturi cu scrierile profetilor 5), se citeati
si memoriile Apostolilor 6), adica Evangeliiile si epistolele
sail scrierile Noulul Testament. Mai mult chiar; el afirma
asupra pericopelor cetite se faceati si Ore cari esplicarT. Cu-
vintele sale sunt: «Dupe ce cetitorul termina, Proestosul
«tinea o cuvintare, in care el indemna si recomanda imi-
« tarea si urmarea faptelor bune» 7).
1) Comp. I Tes. V; 27- Colos. IV, 16. II Petru III, 15, 16.
2) Comp. I Tes. V, 27.
3) Comp. I. Chr. Wilhelm Augusti Handbuch der archeologie IIBand
s. 249.
4) Inst. I Apol. cap. 67.
5) Cuvintele lui Iustin sunt: cnraPei(iliccra T6iv zpocoirinScrierile
profetilor, intelegend prin ele Vechiul Testament in genere, cad
nu Vote fi vorba despre o coleetiune proprie numai a scrierilor profe-
tice. Parintii Bisericesci numese in genere pe toti scriitorii Vechiulul
Testament cu numele de profeti.
6) Cuvintele sale prin care denote serierile Noulul Testament sunt: Tz
Cerrop.vrip.ovefixrx Tcov 'Azoir,i,covmemoriile Apostolilor. Prin ele ins
intelege Evangeliile si epistolele, adica serierile Noului Testament in
genere, cad insusi se espliea, ea aceste inemorit (i7copeidion5ara.) se
numiau qi evangelii (Td Irop.vnp.ovei.nxrcz vino 'Azoar6Auvi a 42/.051,r2L
7) Iustin, locul citat.
c&
"Evotrii.tx.
www.dacoromanica.ro

174 ORIGINA sI NUMIR. PREDICEI
Din cuvintele lul Justin reese clar nu numai usul scrie-
rilor sflnte in serviciul liturgic, dar chiar si esplicarea lor.
Fie ca acesta esplicare ar fi fost o omilie, o cuvintare, sail
chiar predica, un discurs, sail o paranesa, destul este ca
era in us In secolul al doilea si in timpurile cele mai a-
propiate de epoca apostolica.
Ace las lucru reese si din descrierea pe care o face Ter-
tulian despre cultul, moravurile si obiceiurile religiOse ale
crestinilor din secolul al doilea. El dice: «Ne adunam ca
«sa cunOscem sfinta scripture (ad literarum divinarum corn-
«memorationem) si sä invetam din imprejurarile timpulul
«de fate ceea ce ne 'Ate fi de folds pentru viitor, sail sa
(aplicam chiar in present. Cel putin prin cuvintul cel sfint
«ne interim in credinta, speranta 'Astra devine mai vie,
«convingerea mai ferma si prin insistenta sfintelor ruga-
(ciuni interim in inimile nOstre, invetatura cea mantuitOre.
«Ne povetuim uniT pe altil, ne pedepsim si invetAm a ne
«conduce de cuvintul lui Dumnedeil. Cad judecata Jul Dum-
nedeil are aci cea mai mare patere, de Ore-ce nimeni nu
«se indoesce ca se afla inaintea fete! lui Dumnedeil* 1.)
Cuvintele lul Tertulian sunt destul de dare. Ele probeza
nu numai explicarea scripturii si existenta omiliel sail a
predicil in adunarile credinciosilor, dar se constata si di-
feritele felurl de omilil si cuvintari; caci se amintesce de
instruirea credinciosilor, de indemnarea la bine, de mus-
trare etc.
In cea mai stransa legatura cu aceste atestatiuni din G
epoca atat de apropiata de timpurile Apostolilor sta fare
indoe15, amintirile ce gasim relativ de cestiunea ce ne o-
cupa, in asedamintele Apostolilor. ,Si in acestea este vorba
atat de usul liturgic al sfintelor scripturi, cat si de expli-
1) Tertulian Apologet. advers. gent cap. 39.
www.dacoromanica.ro

1897 02

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (6)

Similar to 1897 02

Similar to 1897 02 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1897 02