1. BIsERIcA
ORTHODOXA ROMANA
Revista, Periodic Eclesiastica.
ANUL AL X1X-lea, No. 11.
'TT 9f TIMe -Ty-1
TABLA MATERIILOR
Pag.
1. Acte Oficiale 673
2. Incercarile de unire in timpul ce-
NI de al 2-lea regat Rom-Bulgar 682
3. Retiparirea Cartilor his. romane
cu litere strabune 703
4. Omilie 717
5. Studiu Exegetico-biblic . . . . 728
6. Cronica Bisericei Ortodoxe Ro-
mane 739
.7. Dare de soma 750
8. Jubileul de 40 de ani al arhi-
pastoriei Mitropolitulul SerbieT
D. D. Mihail 754
9. Bisericesti 759
10. Don atiuni 761 A
&.h,A.444,11AA&A.A.W.4,1WW.
BUCUREp'l
77POGRAFIA CART1LOR BISERICESC1
1898
-zoth,M5a.'ion-se3AwN-4-,_o
tl
i1
. . . ...... , .
,
5
gigfeA0.14,014iii$ Me.
+,,C45iiii-af+7+X+f4.14Fer+f+
y.
.:
!;}-:,
..,
IS
FEVRUARIE
. .
4
4V-:1
DO.
/
. . . .
. . . . . . . .
.
<4,Cif
Ii
www.dacoromanica.ro

2. ANUL XIX. BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 11.
ACTS OFICIALE.
In «Biserica Ortodoxa" pe luna Decembrie, anul trecut,
s'a publicat in traducere romana. in paralel cu originalul
grecesc enciclica patriarchata si sinodala a sanctitatel sale
Patriarchului Ecumenic de Constantinopol, Antim al VII,
pe care Inaltul Prelat, sef al bisericei crestine ortodoxe
de resarit, impreuna cu sinodul sell metropolitan, a fa-
cut'o ca respuns la cele done enciclice ale sanctitatei
sale Leon al XIII, actualul Papa, al Romei, adresate, una
catre domnii si popOrele universului, cu ocasiunea Jubi-
leuluI sea episcopal, si alta catre bisericele orientului,
indemnand ast-fel pe WO. lumea crestina la unire cu.
Roma si la supunere catre marele el pontifice, Episcopul
Romei, vicar si loc-iitor al Apostolulul Petru si al lul
Christos pre pament.
Enciclica patriarchala in cestiune s'a comunicat San-
tulul nostru Sinod prin ministrul afacerilor streine; iar
Sinodul nostru a luat hotarirea d'a se traduce si publica,
in revista sa oficiala, «Biserica Ortodoxa>, pentru a o cu-
nOste intregul cler al santei nOstre Biserici, si prin el
tOta suflarea crestina ortodoxa romana.
Hotarirea santului nostru sinod a produs cea mai bun.
impresiune in lumea crestina ostodoxa greaca si mar ales
in Biserica cea mare de Constantinopol.
Sanctitatea sa Patriarchal ecumenic cugeta chiar sa
rOge pre I. P. S. nostru Mitropolit Primat, d'a mijloci
la Sinodul Santei n6stre Biserici, 8A se traduca si sa. se
www.dacoromanica.ro

3. 674 A CTE OFICIALE
publice si in limba romana enciclica sa. Dar pre cand
era gata sa faca acest demers, a primit numerul «Bise-
ricel Ortodoxe» pe Decembrie, in care enciclica sa se re-
producea in traducere romana.
Atunci Inaltul Prelat, n'a lipsit a's1 exprima bucuria
sa. Ina lt Prea Santitul nostru Mitropolit Primat a primit
tot prin Ministerul afacerilor streine doue epistole din
partea sanctitatei sale Patriarchulul, prin care acesta
arata multumirea sa, atat pentru hotarirea santului nostru
Sinod, cat si pentru modul cum a fost primit si apro-
priat de santa nOstra biserica respunsul seu si causa
ortodoxiel.
In faptul acesta Inalta sa sanctitate Patriarchul a con-
statat iubirea si devotiunea Bisericel Romane fata de Bi-
serica cea mare; si, pentru a cimenta si mai mull acesta
legatura de dragoste a Bisericelor oinodoxe si surori,
sanctitatea sa, in epistolele in cestiune exprima dorinta ca
enciclica sa sa se dea in limba romana si in brosuri
a parte, si sa se imparta tutulor Romanilor, ca
ast-fel sa o pOtA cunoste, nu numal romanil din
Begat, dar si cel ce se all si in alte pa,41 Si
vorbesc acesta
Inalta Sa sanctitate Patriarchul trimitend pe Tanga acele
doue epistole si un exemplar din cartea intitulata Re-
sumat al santelor slujbe (EUvo4A4 tEpcoy 'AxoloAtiM
exprima dorinta d'a i-se trimite textul roman si modul
de pronunciare al pericopel evangelice ce se citeste in
santa si marea di a Pastelor la vecernie spre a o inter-
cala in noun editiuni a acelei carp. ce voeste a face, ca
ast-fel in acea iii solenela, sa se citesca in templul pa-
triarchiel ecumenice si in limba romana, ca limba a unel
biserici ortodoxe autocefale si surori, acel text evangelic.
Felicitand pe Inalta sa sanctitate Patriarchul pentru
sentimentele de iubire de care este animat pentru santa
nOstra Biserica si neamul nostru romanesc ne bucuram
isi
www.dacoromanica.ro

4. ACTE OFICIALE 675
-de dragostea ce ne-o arata si dorim ca ea sä existe si
sa fie d'apururea intre Biserica Romana si Biserica cea
mare Patriarchala de Constantinopol.
Iata cele 2 epistole in cestiune si adresa D-lui Mi-
nistru al afacerilor streine prin care le inainteza I. P. S.
Mitropolit Primat.
Adresa D-lui Ministru al afacerilor streine No. 23321/95
-catre I. P. S. Mitropolit Primat.
Ina lt Prea Sfinte Parinte,
Aci alaturat am onOrea, cu profund respect, a inainta
_halt Prea Santiei VOstre dou6 scrisori ce Santia Sa P a-
triarchul Constantinopolel a remis Ministrului nostru din
acel oral, spre a le transmite Inalt Prea Santiei VOstre.
Prin una din aceste scrisori Patriarchul rliga pe Ina lt
Prea Santia VOstra 0, bine voiasca a orandui traducerea
in limba romana a enciclicel Bisericel de Resarit, ca res-
puns la enciclica Papei privitOre la unirea Bisericelor;
prin a doua asemenea Mei. sa se fats traducerea in
limba romana a partel Evangeliel Santulul 1(5n citita in
liva de Pasci.
Patriarchul ar dori sa editeze din nod cartes biseri-
cesca a Patriarchatulul intitulata: «Resumat al Sante lor
Slujbe*, introducend in publicatiunea ce'si propune a face,
traducerea in limba mistra a part,ei ce arata.
Tot ad alaturat Inalt Prea Santia VOstra va gasi, de-
osebit de cele dou6 scrisori mai sus pomenite, enciclica
Patriarchala si o carte continend Evangelia Santului IOn.
Cu acest prilej v6 rog Ina lt Prea Sante Parinte, sa bine
voiti a primi incredintarea inaltel veneratiuni si adencului
respect, cu care am om5rea a fi
al Inalt Prea Santiei VOstre
prea supus flu sufletesc
Ministrul Afacerilor Streine
(ss) D. STURDZA.
www.dacoromanica.ro

5. 676 ACTE OFICIALE
'Apt.,a. lIptoT.
7036.
1.11avtepo:yraTE xal 11E6aay.tth-
TaTE 1I1Tp070/iTa (Yrrypo-
BAMXI.X4 xal i'apxE TccierrIc
Toup.aviac iv XpiaTcP Teii
0E45 Aiav dizTrqTi xal Treptn6OTITE
ti3EApi xai. aulAEctoupyi Tii-4 t p.o3V
METpLOTY1TO; xUptE l'EvvdStE, Tiro
cpiX-riv ip.iv EE.CoM.LixV AU-cic flaw
Ep6Trica ma, EE6xCr(lit6TY)Tot cit3E),-
13X6)4 IV Kuptcp xaTaaTclOREvot,
intEASto-Ta TCpocrocyopEjolEv.
1-1 xa0. ilv.a6-, `ATLCOTTri ME-
rear) To Xplo-Tor, 'ExxXlaia, ip-
mvthouax Pagaiwc Tb iv rij ci-
p.m.viiTcp ma 6p0oSocp rjp.Giv ItiaTet
ivtaiov cppovri(J.a 7t7cr6j.v TiLV etas?,
aDoiv OpOoSowv A6roxEpi) coy xal
'AvEapT-tjTcov 'Exx) latwv, tiTC-
Xucre npOc dn&vrnatv Etc Tic rcEpt
ivcinEw; ecTratriXdc TrporZaetc Tir;
AuTtxric 'Exaricriac Tiiv riaTptap-
zixiiv -AA EuvoSL/ilv,'Eyxinatov, ic
CoTiTU7:0C ;LETZ,,XLIEV riVa. etTrOCTTa-
A6503 XXi to Aiav TrEp.talcouSgcaTcp
ZECacrtlia MT* flavtEpOT fiTt xai
ME620-(1.,OrnTt. `II ?t, ),6ycp ilU.E-
'tip 'Eyx,67.1co4 ivExpi01 'iva 4x-
So01 Etc ito)ld; xal 81.7pOpouc
7AWcrcrac Trp64 yvit)a.tv r&v TE Sca-
p6pwv ap0o3,6cov Aaojv xat Trusi
iTEp036(.0V abei.0 T;;Ly arcavrax05
t OFilliOU. 'Ev 4)- Si laxEnt6-
!LEO a i vEpy iicra E Ti 8E6Yr1 Ma
?CEO `POU1100,061; p.E.Tocpp&o-EWC,
etay.ivco; EtOoti.Ev 6Tt. 13-riu.oatE601
TOtgUrn, ;OCT' IVT0 7]V T1714 `ArLW-
-rcitv; Euv6Su Ti; Opeo36;vi d-
. MINISTERUL AFACERILOR STREINE.
Traducere din limbs. Greca
pentru conformitate
ss) interpret I. Hagiad.
Protoc.
7036.
J Prea Sfintite si Prea ve-
nerate Mitropolit at Ungro-
VlachieT si Primat a tOta
Romania, frate in Christos
Dumnecleu prea iubit si dorit
si conliturghisitor al Smereniel
nOstre, Domnule Ghenadie, pe-
prea Sfintia VOstra iubita si
venerata de nol, imbratisand
fratesce in Domnul cu multi
placere o salutam.
Prea Sfanta nOstra mare bi-
serica a lul Christos interpre-
land in adever opiniunea unica
in credinta nOstra ortodoxa si
fara de prihana a tutulor bi-
sericelor suror! Orthodoxe A-
utocefale si Independente, a
emis ca respuns la propunerile
inselAtOre pentru unire ale bi-
sericei Apusului, Enciclica Pa-
triarhicesca S) nodala, de pe
care am ordonat a se trimite
exemplare si Prea Sfintiel VOs-
tre prea dorita si venerata
de nol.
Enciclica 'Astra in cestiune
s'a incuviintat a se publica in
multe si diferite ]imbi spre cu-
nostinta diferitelor popOre or-
thodoxe si acelor eterodoxe de
pe fata pamentului. Pe cand
ne gandeam sa facem cele de
cuviinta si relativ la traducerea
in limba Romans, cu bucurie
am veclut Ca s'a publicat
Nr.
www.dacoromanica.ro

6. ACTE OFICIALE 677
-f3apirj; 'Exaria-N4 Trjc iv `Nu-
ptco io,c, Tqi ITClaigLy AUT-4;
8-r1(looloypapexy Opyivy. '00.sv
7rpocticip.e0a EUxaptcr rip-at int To6-
Tcp ata Tiic Ain* EE6acy.tOrriroc
`AyLorr&rriv EUvoSov, xat au-
vay.(x 7capaxxidaoct Tr1v a3E/ptzip
Ono.); arco6Aircouace
E.14 Oplaxsutotilv C;Jpaetav
xat inoixoUtrricrtv Tcc.vrcov To5v
-re To? BIOIXEET
acat ecAlccxo5 trly (Soutlocycxy)v TX6.)o--
crocv AcaoUvtcov EigrEgGiv xptartx-
voiv, ecvaAigri xmloxiyaco4 TT)v
-tppovri3x ril; iv iatarripcp rthys.Et
ixsu7CWaeo.4 Eimx-AEou -ca(rrri4
Trpk aeciocrtv Tco),A.Cov civTa6mov
au rill; 6Trou clv Uptetipa Ee5x-
17p.tOryl4 tyxpivrai. 'Ev Totairrfl 81
INETWCTEE itpowrOILEOcc Torrro
TC%pcoccaiactc, tvz eirclatEiX.9
lovOrt 7rEpi ixccroy avTE-
71JITCC, cruvAtka aE ay1160.11
It'Xi Tip blexilv 817cavriv Til; iv
i6txrcipy tedxee ixttnrWo-sco; Tot-,
ipiou, &Ott. trceOupte:p.ev Crrct4
a6rr1 xa-m611-10)3 ix TOO Ilarpt-
ncpx.ixoti Trap' Y1U GV say.eiou.
;i iv Tr' ixtunWerv. TOO iDcrivotou
XECIJIVOU TCCApetcr4pucracv crpiXplocra
-mix iv Tat; Itapx7:oli-Trock, &no-
trriXly.ev tri Aircii417,e6acrp.c6-rr1tt
iv ecTri,TIJ7COV TrEptixov Tex; stopOW-
am; ceitcvEc nocpcmoaoiju.sv tvx
1106crev Urc' 6,14v xasci rip iv
tpulAaZicp IxSocrtv Touy.xvociri:;
pciutppeccrec; 'EArciovie4 Ott 'Ili
-rcepuTrOOryr' rl Liv AiJ tr1S ci)4Tcri
Epoevp.TiOiicretcci Itpocra:ioccrOca pi-
lx3eXcpwc Tip OCITTICiLV .0.65v ca-
Tcdp o..); A5r5 TWV TtpOTEpcOV ix-
ippgoilev iuxapecrriccc, XCCI IAETZ
atare traducere dupe ordinul
Prea Sfantului Synod al bise-
rice' orthodoxe Surorl din Ro-
mania in cparul sea official.
Deci venim sa multumim pen-
tru acesta prin mijlocirea Prea
Sfintiei VOstre, Prea Sfintulut
Synod si tot odata sa rugam
pe fratesca VOstra Dragoste ca,
avend in vedere la folosul re-
ligios si la edificarea crestinilor
evlaviosi din Regatul Roma-
nies si a crestinilor din alte
terl cars vorbesc limba Ro-
mana, sa bine voiasca a lua
sarcina pentru tiparirea acestei
Enciclice intr'o brosura speci-
ala si respandirea in multe
exemplare pe unde Prea Sfin-
tia va gasi de cuviinta.
In asemenea cas, venim a ye
ruga sa ne trimiteti si noue
vre-o suta de exemplare, si
tot ()data sa, ne facet' cunos-
cut si. cheltuiala totals a tipa-
rirel acestel, lucrarl in brosura
separata, fiind-ca, dorim ca a-
cesta cheltuiala sä se platesca
din casa nOstra Patriarhicesca.
Si fiind-ca la tiparirea textulul
Urecesc strecurat cate-va
greseli la notice, trimitem Prea
Sfintiei VOstre un exemplar cu
rectificarile acute care, rugam
sä se is its vedere- la publi-
carea in bro§ura a traducerel
Romanescl.
Sperand a dragostea VOstra
dorita de not se va grabi
bunk vointa a, primi cu dra-
goste fratesca cererea nOstra,
iv
Tip
A6T-7r, ciyir;rp
Tip
T*,
ItE-
LAI
811-
Tx
VOstra,
cir
7)
ilutv
tuiv
5au
www.dacoromanica.ro

7. 678 ACTE OFICIALE
is60ou IsEpt7tzu0061.LEvot, am- I
cvoisf Asatiti,Cou
Tfi; Xiav TCEpLanOIAGLO-TOU
englatilac Abrii; IrlaNtEp6-nyco; xai
1E6a crp.cOnTro;
/iyaTcyrcbc lv Xp to-7(T) a.`8E-Aoc
scat 8/0); 7cp6Oupto;.
f 6 Kwvo-ramvourcOlEtp; vAvOLp.o.;.
'Apt0. lip or.
7037.
THavv,,,,,TE xai XECIap.td.)-
-raTE Mi-cponoXi-ca OUrpo-
BIccxia; xai aapxE Tc&an
Touv.aviac, Ev Xptocci") -ccr)
04 Aix%) eiyalivri X5C1 ItEpt,7r6OTICE
dc3EApa xcd. cruDLEL-roupyi Tii; tuctiv
ME-cptOrtico; YUptE rEVV6LlEI ThV
tprktiv -0.1v o-E5a6p.iav MT-4; Flav-
tEpC-cyrca xal IsCaapteOrtica &;EA-
FAG.); lv Kupicp X0C.TOTCC(t6p.EVOL,
15-rcEp-113tata ispocray0pEtiap.EY. )EV
7,iii X110' ill1.64 IlaTptapxtxcli -Niro
ypotFicp iXTultcoOijcseTat -Ispocrexik
Et; ;Eu-cipav ixSocrtv f3c5Xiov npoo-
Euxii; UT:6 ..c6v Ti-cXov. 711',Uvo Lin;
iep6iv 'AxoXouOtiiiv", -T); ii Tcpdrrri
gx;co-c; 1)4vEto lv &Et qcpy''. 'Ev
-ccT) ptexicp To Urcp icEptixE-rac xai
ii TcEptxo-rvi Tor) xoc-col 'Iogivvy Iv
EipxnEXiou, il civayivcoaxopl.vri Ev
Ty L
t ,
ATTCEptVp Ti-; iyiaq Xed, I.LE-
-0114 KUpLCOC:TI TO; II&CTV, XatT&
'CL U. 10o; 17ctxpartcrav nap' iluiv
"i/i ITEpt;comil ct6T-ri dwrrev4grxEtat
Ve exprimam dinainte multu-
miri caldurOse si cu iubire im-
brhtisandu-Ve ramanem.
1895 Decembrie 13
Al Prea Sfintiel VOstre iubit&
si venerata de noi,
frate in Christos iubit si cu.
totul devotat.
(ss) t Al Constantinopolel ANTIV
MINISTERUL AFACERILOR STREINE..
Traducere din limba Grea
pentru contormitate interpret
(ss) I. Hagiad.
No. Protoc.
7037.
Prea Sfintite si Prea Ve-
nerabile Mitropolit al Un-
gro-Vlahiel si Primat a Vita
Romania, frate in Christos
Dumnecleil, prea iubite si do-
rite si conliturghisitor al Sme-
reniel nOstre, Domnule Ghe-
nadie, pre Prea Sfirgia VOstra
iubita si venerata none, fish-
tesce in Domnul imbratisand'o,
cu WO. placerea o salutam.
In Tipografia nOstra Patriar-
chiceasca se va tipari peste
putin in editia a doua o carte
de ruga.'ciune sub titlul de gPre-
scurtarea Sfintelor Slujbe, a
caret editie prima s'a facut in
anul 1890. In acesta carte se
cuprinde si fragmentul Sfintei
Evanghelii de la Joan, eel citit
in vecernia Sfintei si Mare
Duminici a Pascelor ; dupe un
obiceiti in vigOre la nol, acest
A rdv
zEloiy.ev.
fuiv
gr.
www.dacoromanica.ro

8. ACTE OFICIALE 679
tv.gpav ixEivylv iv 8LarpOpot4
Y)lW6CTaty epos i'v8eetv .9pri-
174EUTUY:4; gv6T11T04 TCaVTWVT(.7)Y Op-
OoF,Orov. 'EnELF,./) 8E r.13 Tcp&r.ri
ix86crEt TO5 ptevou gVEXEV
AE[C(4 TO)! C`put.o3ttov tirraAAI1Xwv
1T7pE?Eip011 t Et; Tip `POUV.CCVEXip
tr.c.tacppacrtc xal ix-rUrrco-
crt4 rijc E6aiyeltiaj4 TCE
potort-7); intOup.oijilEv Ono); iv rri
vgqc ix86crEt ocropeweri .rj
'Ev Toeyrot,;, TOU tu-E-ripou Turco-
ipapeiou crupouvivOi TUTCOyppL-
X(1114 UTOLXE6OV 1../f.LOUVOC(i117 7j iit-
TUTCWCTL4 xaOicr-caTat Sucrxepi14. At&
'Who gyV(.01.1.EV ova Tcpoo-pircou.Ev
Et; Tip XOCAoxst-ya0:v criip.rcpc(Etv
"al; CTI/Eigpa4 liCCV tp.tv Treptrco-
1371T01 fICLVEEpOTTITO4 Xat ZE6VT111,-
6TYIT04, xai ItCCperxcaicno[LEv
Orso.)4 eimpurrriOirj 8ta..raF,at Ti
rr
O:oWr
,
LVa -11 Et; TOUV.0C,Vexip
7),(60-6otv tr.e-calipacrt,4 T.714 lteptxo.
imirri4 TOT) By.yeXto-toti IDAV-
YOU CTTOtXELOOET/1011 TC7JV EV
13ouxoupnicp 'Exx),Tiataotouriv
Ku6Eprtirtxoiv TtnroypolEicov xltrc
Tb axgrxcx... 7171.,:; Euv64)Eco4
8E 70LoCc Tf33V 0-701,XEEWV &TEO-
cruari tp.iv ao.plACk tva. cruvEvou-
tIET01 TC7W XOLIZEISV 701/4,%Xii)Y
TO5 igIETS.pOU TUIZOTpapE(OU ExTU-
itw6.ly Tfi crEtp6,c TOU XELIJA01.).
TCCUTOXp6V0); arcocrtEllop.Ev A6-
yepacriliqc rlavte,o6rrytt xai 11E-
6acrim.6-nirt Ev av-rirunov r4;
Taiirric Euv64 )eco4, iv .7:3 crrilletou-cat
iv crElicrE 710 xat 711 7cEpt-
XOTtil Tot) Et:miyeXiou tf.Era TC7)V
iXTCOVIICrECOV. 'ETCI trj )(Cif= Tairrri
ir0xxa4 itpotipcov EUxapt-
atia4 AYrri avopr.oXoyo5vse4 xai dL-
fragment se citeste in acea cli
in diferite limbi spre dovada
unirel religiOse a tuturor cres-
tinilor ortodoxi. Si fiind-ca, in
editiunea prima a cartel, din
negligenta slujbasilor respectivi
s'a trecut din vedere traduce-
rea si tiparirea in limba
mama a acestui fragment E-
vangelic, Nol dorim, ca la noua
editiune sä se repareze acesta.
lipsa. Dar, fiind-ca tipografia
nOstra nu poseda litere tipo-
grafice Romane, imprimarea
devine anevoiOsa. De aceea am
creclut de cuviinta, sa recur-
gem la concursul bine-voitor
al Prea Sfintiei dorite si vene-
rate nou6 si S'o rugam ca sa
bine-voiasca a dispune cele de
cuviinta, ca traducerea in limba
Romana a acelul fragment din
Evanghelia de la Evanghelistul
loan sa se compuna intr'una
din tipografiile bisericesci ale
Statulul din Bucuresci, dup6
formatul Prescurtarei nOstre,
ear tabla de litere sa ni sa
trimita recomandat, pentru ca
impreuna cu cele-l-alte table
ale tipografiei nOstre sa se im-
prime la ordinea textului.
In acelasi timp trimitem Prea
Santiel VOstre venerata de not
un exemplar din acesta Sfanta
Prescurtare in care se noteza.
fragmentul Evangheliei in pa-
ginele 710 si 711 dimpreuna
cu rugaciunile.
Pentru acesta bunatate, tri-
mitem anticipat multamirile
v
1..1;
IN
atUCE-
TaUrr14
7614
gy Toot
71 L0)ti,
-II
-614
iEpZ;
-11
&Y. Tiiiv
Ro-yli6aaav
At-
Tip,
111,71
www.dacoromanica.ro

9. 680 ACTE OFICIALE
;EXF,X1.0; AUTip TCEpt7TTUTCTOELEY01.1
&ocTeAof.11.Lev.
qanie' 0exatt6pCou Li'
Ti Aiav ICEpta7cou3ricrsou
tre6acrtdoc4 AbT]1 ;n1VLEpOrfi-r0 Kai
Ie6ocaptteri To;
ecrconyc6; tv Xptcncil &3016;
x*.1 '61w; 7rpO0up.oc.
t 6 KCOYaTavi.tvou7T6Iico4 'Av OttLoc.
nOstre depline si imbratisand
pe Prea Sfintia VOstra fratesce,
ramanem
1895 Decembrie 13.
Al Prea Sfintiel VOstre iubita
si venerata de nol frate
in Christos iubit si cu totul
devotat
(ss Al Constantinopolei ANTEIL
Cu aceste epistole sta in fOrte stransa legatura si urma-
tOrea epistola a Sanctitatel Sele Patriarchulul adresata. D-luT
Dragomir Demetrescu, membru in comitetul redactor si tra-
ducetorul enciclicel patriarchale si sinodale in limba romana.
lea acesta epistola patriarchala :
'A;t4.
7083.
t "Av Otto; iXECp 0E0i3 lAppEni-
6X0Tc0; KcOVaTavTivou7c6Xecoc, viz;
`PWc,..ri; xli Oixouptimbc 111.-cpc-
aPX.11c.
'Eno Ttp.UrrorE xopi Apx-
you.cipe ATFITcpicnco, Ka 01-
pirci rijc 'Exikricstocartwil;
iTtopio.c iv vi)Ilaverciaritlicp
Bouxoupi7rivi, -rixvov iv Kupicp
ecycyrcrit6v TT); igilov Met-par-37g,
x&pl4 6:11 -91 a.iirlic 'Moyste.6%-rp,
xcci Elpilvyi Trap& °Lori. 'Acrixivc.oc
nivu ixotucrip.eez Tip cpCAOppovcc
intaTa.ip Tile; limy il!.;:iv TCEptalLOU-
Ziccrrou airry14 'EAloyttlOrrito; v.e-
icaoc ixtip.igcrxv-re; xal ircatviaco
TES Thy 7spovoic Tiic lipei4 Euv6-
43ou T-7K 'Exxln crisc4 t Tou ii..zv ix;
7evo[Lirriv xal 8-rw.ocrteueeicrav 07E6
Tii; ctin-714 'ElIoip.O7fiT0c iv -ciii
irricsiocp Til; 'ExxlricrIac T-44 'Nu,
Nr. Pro toc.
7083.
Traducere din limba Greek'
t Antim cu mila lul Dum-
negeti, Archiepiscop al Con-
stantinopolului, noua Roma si
Patriarch ecumenic.
Prea erudite Domnule Dra-
gomir Demetrescu, profe-
sor de istoria bisericesca
la Universitatea din Bu-
curestl, fiti iubit in Domnul
al Smereniel nOstre, har si pace
de la Dumnedeil sa fie cu eru-
ditiunea Ta. Am primit cu
bucurie mare amabila vOstra
epistola prea eruditule si prea
iubit al nostru, estimand si
laudand fOrte mull traducerea
enciclicel nOstre patriarchale
si sinodale, facuta de eruditi-
unea vOstra., dupe hotArarea
santului Sinod al Bisericel Ro-
mane si publicata in revista
iiiilv
1-
Ilpcor.
www.dacoromanica.ro

10. ACTE OFICIALE 681
fACCAOC4 7CEpto3oq p.ET4pao-ty
411.LETipa; FlaTptapxtx* xal EUVO-
&X-114 'ETAUXV0U, isepi plc ypipo
foxy xal rri AUTO-6 111VCEpOrrici xal
/e6a6t.MOTTITL t ay/T[17(13 i10 XpL-
trrci) dc8eApcp AllTpoTcoAiTTI 06y-
Ipo-Blaxiac xupico rsvvaaicp6Tccot.;,
;uvaT6v,ix3o911 xxi iv 13tatTipcp
tpuMa8f.cp Tcp6; Oplo-xEuTtxiiv eppi-
letav x21 i7cocx030per16tv Tolv EY
TE Tcp f3a0-aeicp T. Toup.avia;
xal ec)Aaxcr, TI)V TOUI.LCOLY:0
116cra-av XxXcUvuov. T44 EOXCC-
ptcrriac oUv i4J.CtiV aav Tat-, EUzai;
1vriTp6; 'Exx?cricrEa int Tij
ZopatimoTiTri TOC6.91 Tcp4,;Et.
ppiovTEc, i8taiTipco4 e6xxpt6Toti-
'Lev xal tret TY1 airconpoatpiTcp xal
tpadppovc UTc' airrir"); xrcap.opicrEt
iv TIYl al:raj iprozpi31. p toypx.pix
-rt; 11EJrWY 111erpt.671To4 xal vr)
ec7rocroAr1 FoToypapiac
&EETTOTE Sti 7C0-afic i'xou.ev Tecific
xai intoAiNdeco,;. E6XapICTT059TE4
TAW; Xed. 81ci r v duCOpIC110.0Er.6(XV
Taxtudiv TrpOc knoo-to?vrjv
bre auvTacrcrop.dv14 nept .114
6 16-(04ip-v-Epi3o; i7Lt3caPtIth01kev
Ti;aUtlil iyxap;Ecauc 1./6) Y a
xai naTptx4.; thloyia;, 1;atto6-
11.EVOL 17e OCUTip xip v TOT.")
Cleo; xai T6 CX1TECp0V
%cop' AsxstiOpCoo ts'.
'AvOtp.o; 6 KcovcrTavtivound-
-7Ew4 iv Xpeatc-0 Tw OEcii 8ti7supo;
66xivric.
oficiala a Bisericei Romane,
despre care scriem siPrea Sfin-
titului si VenerabiluluT iubit
frate al nostru in Christos,
DomnuluT Ghenadie, Mitropolit
al Ungro-Vlachiel, ca, data este
posibil, sa se edea si in bro-
sura o parte, pentru folosirea
si edificarea religiOs6, atAt a
celor din Regatul Romaniel,
cat si a acelora ce sunt prin.
alte locuri si vorbesc limba
romana. Exprimand deci mul-
tumirile nOstre impreuna cu
bine-cuvintarile mumel nOstre
Biserici pentru acesta fapta
folositOre, in deosebi multumim
de amabilitatea si buna vointa.
ce ati avut d'a publica in a-
ceiasi revista biografia Sme-
reniel nOstre si pentru trimi-
terea fotografiel voistre, pe care
tot-d'auna v6 avem in multa
onoire si stima. Multumind
in fine si de hotarirea de a
ni se trimite regulat revista
amintita la a careia redactiune
lug( parte, trimitem din
inima urarl de bine si bine-
cuvintari parintesti invocand
asupra vOstra harul lul Dum-
neclea si nemArginita sa mi-
sericordie.
1895 Decembrie 15
(ss) Antin2 al Constantinopolu-
lui, calcluros rugiitor In Christos
Dainneclezi.
D.
Tit;
et
Ti;
fly
rt.;
Tip
0,1°4.
f
auras,
ye
www.dacoromanica.ro

11. Incercarile de unire fdcute de Biserica catolica pc vremea.
celui de al doilea Begat Romano -Bulgar,
Am arAtat In numerul precedent al acesteT reviste 1) in-
cercArile de unire fAcute pe vremea primulul regat Roma-
no-Bulgar li slabele succese pe care le-a avut Biserica
romans In acesta privima. Am spus asemenea cum fratil
Petru li Aqui fundhA al doilea regat Romano-Bulgar
precum gi reinceperea tratativelor de unire In timpul dom-
niei NI lonitg. Acura merg maT departs In desvoltarea,
acestul studiu propus.
Pentru un moment imperatorul Ionip, trebuea sit se
multurnescg, cu micul succes eel avusese, adicg, cu recu-
nolcerea arehiepiscopuluI Vasile de Primat al statulul sett
ci sg, nAdAjdudsci, el li cele-l-alte dorirqe arcletdre ale mut
vor fi satisfAcute.
Documentul iscAlit de dansul, prin care recutiolcea uni-
rea cu Biserica Rome, 11 incredint4z1 capelanulul Ion, ca
all ducA Papel qi odatA cu acesta capelanul mat ducea
Papel §i alte trel epistole: una a archiepiacopuluI Vasile, a.
doua din partea episcopilor de aid ci a treia era a impe-
ratorulul.
1) Vedi Biserica Ortodoxa No. 9 din 1 Decembrie 1895.
www.dacoromanica.ro

12. INCERC. DE UN1RE IN T. CELUI DE AL DOILFA REGAT R.-BOL. 683
Arhiepi8copul Vasile area Pape! cum a voit sit vie la
Roma li a fost oprit de Greel §i mal in urma primind a
serisore din partea imperatorulul Ionia, in care 'i spunea,
ca a sosit trimesul papal, s'a tnapoiat in patrie. Arata mai
departs ea delegatul papal 'i a dat scrisorile, pe care 'i
le-a trimes el, Papa ksi impreuna cu pompa cuvenitri a
primit Ili Paliul in ciiva de 8 Septembre. Cu adsta oca-
siune arhiepiscopul Vasile mat cere de la Papa, ca sal
invete a face Sf. Mir, ca ast-fel A nu ma! Rib& nevoie
al cere de la Grecii, earl 11 urasc 1). Chiar qi din mesa
cerere a ArehiepiseopuluY reese tendinta lul, ca Biserica
RomanoBulgara sa devina autoeefala, eltel numal Bise-
ricele autocefale aveat dreptul de a sfinti Mirul ; vow ve-
dea mal la urmA, eil, acest drept 'i se acorda. Mitropolitii
qi_Episeopii can prin o epistola a parte, cer Paliul de la
papa Inocentiu III aunt urmatorii : Anastasie Mitropolitul
din Beleshudu, Sava Mitropolitul din Prestarn, Mann epis-
copul din Scopia, Avram din Prisdianu, Ciric din Ni tif §i
Clemente din Vidin. Dee! Mitropolitil impreuna cu Epis-
copii Romano-Bulgari nu erail contrariY acestel unirl cu
Biserica Rome!, ci din contra o admiteat qi ca probe e
acdsta epistola a lor.
Imperatorul Ionita in epistola sa se plange Papel, ca in
maY multe randuri a trimes omen! de al 1361 la dansul, dar
n'at putut soli, fiind impiedicati de dulmanii imperiulut ;
intre eel trimelY, spune el ea a fost ci archiepiscopul Vasile,
acum Primat al statulul set. Ili esprima bucuria ce a
simtit'o la venirea legatulul papal qi de cele ce acesta a
oranduit aid. Ins'sta pe langli Papa, ca sal indeplinesca
In totul dorinta lul qi sa trimeta Archiepiscopului toiagul
1) Sanctum crisma non habemus, imo a Grecis receperamus: sed de-
cetero nos taniquara et vos Greci exosos habent. Et sciatis, domine
mi, quoniam hec omnia in sanctitate tua remanserunt, quod debeat
inomuibus dispensare, et de sancto crismate nos doceas, qualiter gentenr
baptizare debeamus, et ne remaneat gens absque crismate sancto, et
erit peccatum. Hurmuzache. Documente vol. I, pag. 28.
www.dacoromanica.ro

13. 684 INCERCARILH DE UNIRE1 IN TIMPUL
pastoral, fac8ndu-1 Patriarch, care rang sit se moltenesca
Ili de succesoril acestuia. Pentru ca Papa sa nu socotesca,
ca acordand Biserice Romfino-Bulgare autocefalia, acesta
se va rupe de cea catolica, Ionita aduce ca motiv, in spri-
jinirea cererel sale, departarea cea mare la care se Oa
Biserica Rome kii resbOele ce des se intampla In aceste
WO, cari pot impiedica ea, la m6rtea fie-carul Patriarch,
Romano-Bulgarit sa se adreseze tot la Roma pentru a li
-se sfinti un altul. Spre a fi inlaturate t6te aceste greutatl
lonita cere ea Papa sa acorde Bisericel din Tarnova drep-
tul de a alege fii sfinti pe Patriarch 1). Pe baza aceloraqi
considerOunl, pe care le aratase archiepiscopul Vasile,
cere qi el ca Bisericel din Tarnova srei acorde dreptul de
a sfinti Mirul necesar pentru botez. Nu uita nici de lista
data, ca sa amintdsca Papel de a trimete pe un Cardinal,
care al incoroneze.
Din cele guise cAtre Papa de Archiepiscopul. Vasile, de
Mitropolip, Episcopl qi de imperatorul ionica, ee vede la-
murit, ea unirea era stability qi recunoscuta de totl. Tot
ceea ce ceruse ci voise Papa de la Ionita gi Biserica Ro-
mano-BulgarA 'i se acordase, acdsta 11 convinge §i pe dansul
vi de aceea socotind, a acum a pus piciorut mai solid ca
predecesorii 061 In regatul Romano-Bulgar, indeplinelce In
total cererile imperatorulul lonita. Trimesul acestuia catre
Papa, care a insotit ksi pe capelanul Ion, a fost episcopul.
Brandizuberulul Vlasie.
1 Hurmuzache. Documente vol. I, pag. 30. Et rogo et deprecor
magnam sanctitatem tuam ut compleat desiderium imperii mei ef
mittat virgam pastoralem ad congregandas oyes, et cetera, que patii,
-archa consuevit habere, et faciat presentem prinaatem patriarcham in
sancta et magna ecclesia Trinove prime civitatis totius Bulgarie, et
habeat ecclesia ipsa etiam post mortem istius patriarche patriarcham
in perpetuum ex precepto sanctitatis tue: et quoniam grave esset
propter longitudinem vie et guerram hominum in obitu cuiuslibet pa-
-triarche recurrere ad eeclesiam Romanam, coneedatur ecclesie. Trinove,
ut sibi possit eligere et consecrare patriarcham, ne ex eius- absentia
terra ma sine benedietione remaneat et tua consecratio imperfecta, et
redundet peccatum in sanctitatem tuam.
www.dacoromanica.ro

14. CELU1 DE AL DO1LEA REGAT ROMANO-BULGAR 685.
Delegatul papal sosind la Roma incunoscinta pe Pap&
de modul satisfacetor cum hi Indeplinise misiunea sa.
Episcopul Vlasie al Brandizuberulul se vede cl era un
diplomat iscusit, cad contribui mult in a convinge pe Papa
ca sa indeplinesca dorintele suveranuluT Oa. Papa atunci
respunde lut Ionita, ea a trimes pe cardinalul dintre pres-
biteri, Leo di Santa Cruee, care sal ungl, stt'T dea sceptru
regal $i incoroneze de rege, nu Inert de imperator cum
dorea Ionita ; lucru respunde si Mitropolitilor csi
Episcopilor 1). Cardinalul Leo pleea de la Roma la ince-
putul anuluI 1204, luand cu sine si bula papala, cu data
de 25 Februarie 1204, prin care Papa intarea pe Ionitrt
de rege al Romano-Bulgarilor imputernicea pe Cardinal,
ca sA'l incoron( ze in numele
In drumul s611 catre Tarnova cardinalul Leo a fost pries
de Emeric, regele Ungariel acesta nu'i a permis a merge
mat departe. Causa pentru care Emeric opresce pe Cardinal
e cestiunea granitelor intre statul lui Ionita Qi acela al
TJngariei. In luptele sale en Bizantinif Ionita ocupase duel
provincil din Serbia, asupra carora avea pretentiune $i
regele Ungurilor. Acesta cregend, ca acum e momentul
bine venit de a constrange pe Ionita cedeze acele pro-
vincil, opresce pe delegatul papal ea sl treed in statul
Romano Bulgar.
Deja din epistola triunes& cu episcopul Vlasie al Bran -
dizuberulul, imperatorul Ionita II Meuse eunoscut Papel
certa ce esista intre el si regele Emeric pentru cele cinci
episcopil de la graniti $i 11 rugase, ca sa hotarasea cum
va crede ea este drept 2). Papa Inocentiu III afland de
arestarea legatului ail, eerie regelul Emeric, in luna Oc-
tombre 1204, facendu-1 observstiunT aspre i cerandu-1,
ca sA dea libertate trimesulul all 8). Regele Ungariel, te-
1 Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 33, 34.
2 Idem, vol. I, pag. 31.
3 Idem, vol. I, pag. 40.
sA'l
acelasl
ci
WI.
$i
sal
www.dacoromanica.ro

15. 686 INCERCANILE DE UNIRE IN TIMPUL
raandu-se de resbunarea Papel, acordase libertatea dele-
gatulul papal qi episcopulul Vlasie, care era cu el, deja
ram nainte de a primi epistola, pe care 'i o trimete Papa.
De asta data el re,punde Papel, arunefind vine pe Ionita
li fac endu-1 respuncletor de tote cele intamplate. Papa Ina
in a doua epistola pe care o trimete ca respuns regelul
Emeric, care de asta, data cautase WO ajunga scopul pe
cal diplomatice, it arata a va starui pe lAnga regele Ionitl.
sa'i se dea satisfactie la tote pretentiunele sale fell indo-
ialA data se va constata ca vor fi drepte. Din respunsul
PapeI mat reese, ca regele ungur se opusese la incorona-
rea si recunelcerea de rege a lul Ionita, iar Papa II res-
punde, documentanduI in trod istorie of probanduI, ca
acesta este un drept ce 'i se cuvenea. Emeric pretinsese,
ca statul lul Ionita e compus din bucatl rapite de la unul
§i de la altul, Papa ilia, If aratA, ca acesta este injust,
de ore -ce scaunul apostolic deja din secolil trecutl a In-
coronat de regI pe Petru, Samoil §i alt1 succesorl al a-
cestora. Mal in urmit fug tare acesta a ctiqut sub auto-
ritatea Grecilor, iar fratil Petru li Asan, deseendentl din
vita fo§tilor regi au recucerit Cara parintilor lor, invingencl
principl marl t}i nenumerate popare. Pentru ca sal im-
buneze t:,i pe Emeric, Papa adaoga, ca nu voeve prin a-
cesta sit Mica, ca. o parte din tarn, Ionita, nu a cuprins'o
cu puterea, facend alusiune la pretentiunile Regelul ungur
:Ii intareve in mod hotarat, ca partea cea mat mare a
Orel sale a recucerit'o, avend drept parintesc asupra el.
A§a dar Papa probeza, ca fl incoronezit de rege nu peste
vre-o teat str6inal ci peste a sa proprie, dupe cum a
fAcut Eli cei-l-alts predecesorI al sol. Mal departe spune,
va el, Papa, voeve ca Ionita sa restitue Cara ce o tine
pe nedrept, dar acelarg lucru reciproc se.'i se fact si a-
cestuia de ore -ce chiar Ionita '1 a rugat sa faca drep-
tate intre el li Emeric 1). Din acesta memorabila epistola
1) Hurmuzache. Documente vol. I, pag. 43 44. Ad tertium capi.
tulum taliter respondemus: quoniam etsi scripseris, quod prefatus Ian!.
www.dacoromanica.ro

16. CALM DE AL DOILIA BEGAT ROMANC-BULGAR 687
a PapeT reese, ca el reeunopea dreptatea cause romane
li se convinsese indeajuns, a Ionia, In virtutea dreptu-
_rilor ce le avea din strAmote, merita sA fie ineoronat cu
cor6na regala, iar statul lul sA fie recunoscut intre cele-
1 alte state europene.
In qiva de 15 Septembre 1204 1) soselce cardinalul
Leon, delegatul papal, la Tarnova, adue8 d cu dansul
bula papala, care avea urmAtorul continut : Lui Calo-I6n
ilustrulul rege al Bulgarilor qi Valachtlor li succesorilor
luT ce'i vor succede in perpetuitate mat In regat, cat li
in devotiune eAtre scaunul apostolic trimetem tie sceptru
regal ci diadem0, regala, pe care sa ti-o pue ca li cu mai-
nele n6stre (se sub intelege aid car&nalul Leon), primind
de la tine jurAmantul ca cautiune, ca vel romane devotat
gi supus succesorilor noctri §i Bisericel romane ci vel con-
serva in supunere qi devotiune catre scaunul apostolic tote
Orile qi natiunile supuse imparA0ei tale. In ceea ce pri-
nitius nullius terre de jure sit dominus, licet aliquam partem tui et
aliam alterius regni ad tempus detineat occupatam, uncle miraris, quod
tam manifestum inimicum tuum, te inconsulto, tam subito in Regem
proposuerimus coronare, secus est tamen ex aliqua parte, ut salve
tui pace loquamur, cum super hoc non plene noveris veritatem. Nam
antiquitus in Bulgaria multi reges successive fuerunt auctoritate apos-
tolica coronati, skirt Petrus et Samuel, et alii nonnulli post illos ;
nam et ad predicationem sancte memorie Nicolai pape, predecessoris
nostri, Rex Bulgarorum, ad quorum consulta sepissime respondebat,
cum toto regno sibi commisso meruit baptizari: sed tandem prevalen-
tibus Grecis, Bulgari perdideruut regiam dignitatem, quinimmo com-
pulsi sunt gravi sub jugo Coustantinopolitano servire, donee novissime
duo fratres, Petrus videlicet et Iannitius, de priorum regum prosapia
descendentes, terram patrum suorum non tam occupare, pain recn-
perare ceperunt, ita quod uua die de magnis principibus et innnmeris
populis mirabilem sent victoriam consecuti. Non ergo negamus, quin
forsan aliquam partem terre violenter invaserint, sed constanter as-
serimus, quod plurimam terre partem de iure recuperavere paterno.
Unde nos eum non super alienam terram, sed super propriam ad instar
predecessorum nostrorum regem intendimus coronare, volentes ut et
ipse terram restituat iniuste detentam, et terra iniuste detenta resti-
tuatur eidem, cum ipse postulaverit hoc a nobis, ut de terris invasis
faciamus inter te et ipsum utrique parti iustitiam cxhiberi.
1) Hurmuzache. Documente. vol. I, pag. 49.
www.dacoromanica.ro

17. 688 1NCERCAR1LE DR UN1RE IN TIMPUL
vesce cererea venerabilulul fratelul nostru episcopulut
Vlasie al Blandizuberulul, pe care '1 al trimes la scaunul
apostolic itl concedem tie voe libera BA bat! moneda pu-
blica in regatul tea insemnata cu caracterul tea.
Cinstitulul fratelul nostru Archiepiscopulul Tfirnovel
Inca II dam privilegiul de primatie in tote terile In care
Imperatescl, care impreuna cu urmatoril eel, cu urmatoril
tel de aid inainte, luand asemenea jurAmAnt de la el, cu
puterea scaunulul apostolicesc, sa'l incoroneze si in Sara_
ta sa aiba putere de prima tie qi for sA fie supusl Mitro-
politil din Bulgaria si din Valachia $i dupe can6ne sa dea
cinstea care se cuvine until Primat" 1).
Din o alts epistolA a Pape cAtre regele Ionita se vede
ca. el II trimete i steg, de care sit se folos6sci in res-
b6ele ce va avea 2).
Odata cu bula citata mal sus cardinalul Leon educe
archiepiscopuluI Vasile o bula cu urratorul continut : Ar-
chiepiscopulul din Trinov, Primatul Bulgarilor si al Vlachi-
lor $i urmatorilor lul, celor dupe can6ne pull, can vor fi
sub ascultarea scaunulul apostol'cese de pururea. Pre tine
Inca to punem Primat in imperatia Bulgarilor si a Vla-
hilor ;i Bisericel Trinovulul, prin privile ghionul acesta, itt
dam putere de primAtie, raoduind, ca to urmatoril telr
cari itl vor urma in ascultare de Biserica Romel, sa intro-
ceti cu vilfa primatiei pre eel-I-alp.' Nlitropoliti al Bulgariei
si al Valachie si el tie si urmatorilor tel sa ye dea cinste,
care dupe can6ne sA cuvine Primatilor. Despre acesta incd
vrend a insciinta pe traria ta, cet la not aceste done name
primat patriaret, tocmat unainsemneza, find -ca patri-
archit primatit tot o forma tin, metear cd numele li se-
osibepe.
Tot prin privileghionul acesta dam libertate (ie i prin
Cronica Romanilor, torn. I, pag. 380; Archim. Enacenu,
CrWinismul in DaciI, pag. 167.
2 Hum uzache. Documente. vol. I, pag. 38.
si
si
si
1) Sincai.
li
www.dacoromanica.ro

18. CELUI DE AL DOLLEA RC GAT ROMANO-BULGAR 60
tine urmeltorilor tet, ca de acct inainte set ungett, bine-
cuventatt pre craft Bulgarilor pi at Valachilor.
Iar murind tu, carele acum esti Primatul Bisericel mi-
tropolitane, altul prin vre-o Inselacinne acolo sh, nu se
pue, fail numai care va fi dup6 can6ne ales la scaunul
acela, cum este obiceiul. Iar eel ales prin mitropolit si
prin episcopil de sub el, and vor putea fi de fats, sa se
sfintesca episcop. Iar eel sfintit, sa trimeta soliI s6I la
scaunul apostolicesc pentru mantia, care se va da de pe
trupul fericitulul Petru, adica pentru senmul deplinirel di-
regatoriel archieresd, Intru a carol Imbrgicare va pone ju-
ramantul acela noun, urmatorilor nostri si Bisericei Home!,
carele ni'l pun noun si alt1 primate si mitropolitl dui)/
obiceiul eel deobste si tu tneit ni'l al pus, and a! Imbra-
cat mantia. Forma juramantulul acestuia spre pomenire
de pururea o trimetem insemnata in bula n6stra si acesta
Insemn and inteansa, ca incoronand pe vreunul dintre ur-
matorii numitulul craT, prescrisul juramant tot-deuna srel
poftitI de la dansul.
,,Iar nvIrind vre-unul dintre MitropolitI tie din cadinta
primAtiei supusi, vel intari alegerea canonicesca de per-
sona vrednia facuta si pe pers6na cea alesa o vel sfinti
episcop. Iar pentru mantie vet trimete la seaunul aposto-
licesc pe soli! 01 cu soli! Bisericel, peste care este Mitro-
politul si noi bucurosi ip vom trimete mantia, ca sa imbraci
cu &Ansa pe Mitropolit dup6 forma care o vet lua cu
bola nostra ; ci Intamplanduse ea ea fie Ei solul nostril
de fop, aceia o vel face impreuna cu arum!.
77
1ft AM pi la aceia libertate, ca set se paid sfinti
hrisma pi oleo, pentru cet chematt fi cet bolnavt, in tot
anal in cina Domnulut, art in Biserica Bulgariet, ca pi
in Biserica Vlachitt, dupa obiceiul Bisericei Romet, ca de
cdte orY va fi op, cet de botezat see iboteze pi cet de miruit
sa se miruescd prin episcopit locurilor pi nici sfintirea
episcopilor, nict hirotonirea preotilor sacs set se impiedice
cu total, sai sa se lase me indelung. Cacl mAcar a la.
Biserica Ortodoxl Romani 2.
www.dacoromanica.ro

19. 690 INCERCARILE DE UNletH IN 1111PUL
vol pans acum preotii in hirotonirea sa episcopil in sfin-
tirea sa nu s'atl uns, totuqt voim ca de aid inainte (nu
atat ritul nostru, cat poruncil Dumnecleelc! urmand ; prin
care se porunceace in lege, ca arhiereil preocit sa se
unga) mainele acelora, cart se hirotonese preoVi matnele
capul acelora can se sfincesc episcopl sa se unga.
Afars de acesta frMiel tale dam libertate sa se p6rte
cruce, adica semnul patimel Domnulul, inaintea to prin
t6ta Bulgaria Vlahia" 1).
Ast-fel Papa prin aceste doue bule indeplinere dorin-
tele Int Ionica.
In 4iva de 7 Noembre 1204 archiepiscopul Vasile a foot
proclamat uns de Primat al Regatulul Romano-Bulgar,
iar a doua 4i, 8 Noembre an, a fost incoronat cu
cea mai mare solemnitate ti uns de rege Ionita, dandui-se
in main! §i sceptrui puteref. Ionica isi ajunge idealul s54
dorit ; el ci succesoril set eras . recunoscuti de capul creq-
tinatetet occidentale dinastia sa facea acum parte din
marile dinastia ale Europe!. T6te capetile incoronate tre-
bueall srel recun6sca, cAd privilegiul papal de a acorda
cor6nA sceptru era pans acum neatins. Ast fel regele
acest geniu militar ai politic al romanismulut,
nemul set din uitarea qi indiferenta in care caquse,
fundeza un stat puternic prin bravura sa ci a poporulul
roman, ajunge sa fie egal in rang cu dinasviele cele vecht
europene §i sa Mei din timpul donaniel bale una din epo-
cile cele mat glori6se ale poporulul roman de peste Balcant.
Din procedarea sa fatti de papa Inocentiu III reese diplo-
ma0a, pe care o poseda in cel mat inalt grad. Covina pe
care Papa o da, in schimbul unire! cu Biserica Rome!
vi a recun6perei suprematiel papale, ntfl face sa ceeeze
nimic din dogmele credintel strAmoqeqcY. Unirea era numal
de forma, tact de fapt Biserica regatulul se conducea, ca
1) ineai. Cronica Romanilor, Torn. I, pag. 381 382.
qi
§i
li
§i
li
ai
acelali
§i
li
Ionicii, ri-
dicit
'1
www.dacoromanica.ro

20. CELIJI DE AL DOILFA REGAT ROMANO-BULGAR 691
ci mai nainte, de Episcopii proprii, avend In cap pe Ar-
chiepiscopul de Tarnova, citruia Papa ti acordase titlul
de Primat drepturile care s'ai'l veclut mai sus In bula
papala. Succesul prin urmare nu se pote atribui Pape,
ci regelui Ionita, caci conduseqe firele diplomatice cu cea
mal mare dibacie.
Acesta unira Papa o trambiteza in tote partite. El aerie
o 'epistola prelatilor din Ungaria gi alta Mitropolitilor si
Episcopilor din Serbia, anuntandu-le succesul bu-
curia cea mare ce o simte pentru acesta 1).
Bunele reiatiuni dintre papa Inocentiu III si regele Ionita,
nu dureza multa vreme. Starea de nelinisce in care se
gAsea imperiul bizantin, provdca acesta. Cruciatii din a
IV espeditiune in cap cu Balduin de Flandra, Bonifaciu
de. Montferrat ci dogele Dandolo atrasi de turburarile din
acest imperils se amesteca, in luptele civile de aid si ajung
stApani pe Constantinopole, fundand imperiul latin (1204-
81) proclamand de imperator pe Balduin. Ionita se a-
dreseza care Balduin oferindu-i serviciile sale, iar acesta
'i le respinge, respuntlendu-i in modul eel mai arogant
ranindu-1 demnitatea sa de rege. Acest respuns ofensator
nu putea en nu nasca in inima asboinicului rege Romano-
Bulgar setea de irsbunare. El primecce alianta cu Grecii,
vine in ajutorul for contra Latinilor, cari inconjurasera
Adrianopole prin bravura sa ci a armate sale 11 invinge,
despresbra Adrianopolul ci prinde chiar prisonier pe im-
peratorul Balduin (15 Aprilie 1205) 2). In acest an, luna
Iunie, intervine catre Papa Dark fratele lui Balduin ci
-locotiitorul lui, cerend de la dansul ca sfi trimeta delegatl
in Italia, Francia, Germania ci cele-l-alte teri ale Occiden-
-tului, ca sa le vie ajutare, de care, tare indoiala, avetul
mare necesitate ; tot In acesta epistola el anunta pe Papa,
ca Balduin se afiS, prisonier in matnele lui Ionita 3). Atunci
1) Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 36 37.
2) Cronica Romanilor. Tom. I, pag. 388; Hurmuzache. Frag-
Tnente, pag. 75.
3) Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 51.
si
si
eau si
si
gi
www.dacoromanica.ro

21. 692 INCERCARILE DE UNIRE IN TIMPUL
Papa se grabesce a seri regelul Ionitl, fitandu-1 cunoscut,
a o armatA puternicit din partile Occidentulul a plecat
spre Grecia si pentru ca sl nu fie atitcat de acesta si chiar
de Unguri, II sfatuesee ea facA pace cu Latinii si sa pue
in libertate pe imperatorul Balduin 1). De aceste sfaturi
ale Pape nu voelce si se folos4scA Ionitg, cgci el nu a-
corda libertatea lul Balduin si acesta more in inchisOre.
Din achtl causa relatiunile intre Papa si Regele Romano-
Bulgar incep a se raci. Ionita char devine nepoliticos
cAtre un delegat papal Crimes la curtea sa si din acestg.
causa Papa it face imputArY, in o epistola trircOsa in fume
1207, invitAndu-1 din nal sa feel pace cu Latinil si a-
nume cu Enric noul imperator la Constantinopole 2). M6r-
tea lima rApesce pe regele Ionita in temeiul activitatel sale
(1207). El stabilise regatul pe temelif solide totusl un mie
rasboiu civil se produse, pang. and se urea pe tron Ion
II Asan nepotul hi! Ionitg.
Pe vremea lull Ion II Asan si pe and se afla ca Primat
al Bisericel Romano-Bulgare Ioachim I, unirea cu Biserica
Romel s'a sfAran2at pe deplin. De asta-datA Primatulul 'i
s'a incuviintat ranqul de Patriarit §i autonomia Bisericel
si acesta de atre Biserica Ortodoxa, dui:4 cum o martu-
risesee si cronicarul Gheorghe Acropolitul.
Din o sorginte Romano-BulgarA se vede, ca imperatorul
I6n Duca Batatze voind BA Intre in relatiunY de rudenie
cu Ion II Amy], acesta 'i ar fi pus ca conditiune auto.
nomia Bisericel sale si rangul de patriarch pentru Primatul
din Tarnova. Imperatorul atunel a intervenit pe lAngA
Patriarchii din lerusalim, Antiochia si Alexandria si a ob-
tinut consimtimantul for in acesta privintA. Indata dupa
acesta s'a tinut un sinod mare la Lampsac in cate Patri-
archul de Constantinopole, German, impreuna cu toil Ar-
chiereil adunatt la Sinod, at. proclamat cu solemnitate de:
1 Hurmazache. Documents. Vol. I, pag. 54.
2, Idem, pag. 55.
www.dacoromanica.ro

22. CP LUI DE AL DOILEA RBGAT ROMANO-BULGAR 693
Patriarch pe I6chim archiepiscopul Tarnovel 1) (1234).
Pe vremea acesta Joan II Asan ajunsese a fi eel mal In-
semnat rege din aceste Wirt!. Cu puterea armatelor sale
tai asigurase un stat mult maT intins de cat regele Ionita
i prin dreptatea sa devenise stimat si de dusmanit Bei.
Imperatorul I6n Duca Batatze, cunoscend sprijinul pe
care acesta Par putea da contra Latinilor, intrit In le-
gaturT de .-;rudenie cu dansul, cAsatorind pe flul sgl Teodor
Lasearis cu Dena fica acestuia si de acea, pentru ca sa
capete gi mai mult simpatia i buns-vointa Regelul Ro-
mAno-Bulgar, it incuviinteazA Patriarchatul si autonomia
pentru 2). Ast-fel imprejurarile silesce
pe Urea sa caute sprijinul Romanilor, facendu-le t6te
concesiele2pe care ace§tia le cereati.
In timpuli7acesta se afla ca Imperator la Constantino-
pole Balduin II de la care nu se putea astepta mult, cAci
era incapabil. Ion Duca Batatze, destept ca om politic
tai capabil ca imperator, profits de slabiciunea imperiului
latin ca intinda cucerirele sale si nu cruta nicl chiar
pa aliatul s611. Ion II Asan, rapindu-1 mal multe posesiunl
din TracialAlesta rupse atunci orl-ce relaOunT cu Batatze,
luA chiar pe fica sa Inapoi, intra in aliantA cu Latinii,
luptAnd impreunl cu el contra Romeilor (G-recilor). Atuncl,
and el vecin cg. Batatze e umilit pe deplin, schimba,
eriist purtarea reinoesce bunele relactunl cu Imperato-
rul grec, fArl Ins sä se strice cu Latinil. In acesta po-
sitiune indoi6sA se afla Joan I[ Asan, cand se decise BA
reinceapA, relatiunele cele vech! cu Biserica Rome!. El,
pentru un moment, nu vedea mantuirea statulal s6A de
,cat in o bun& Nelegere cu Papa si prin acesta cu statele
cele marl din apus, care era sprijinul Latinilor din Con-
Istantinopole ; in acest timp convingerea hit Ion II Asan
1) Arcirim. Enkeanu. CreOinismul in Pacil, pag. 211.
2) Hurranzache. Fragtnente pag. 99; F,4incai. Cronica
Tag. 411.
steel
Romanilor.
Bisericallul politico
1i
www.dacoromanica.ro

23. 694 1NCERCARILE DJ UN1RE iN 1IMPUL
era, ca Bizantinii odata triumfAtorl contra Latinilor si cu-
prinqesnd Constantinopole, vor fi de eel mat mare pericol
pentru statul sett Papa Grigoriu IX, care conducea Bi-
serica catolica in ace! timp, scia, ca victoria lizantinilor
va sfaratna tote plznuri.e sale in Orient si opera la care
conluerasera predeeesorl ai 861 nu va ajunge
nice un resultat, de aceea se bucura de ocasiunea ce'l sa
presinta de a reprimi in sinul Bisericei catolice pe Ion IF
Asan. Primul pas de impacare 11 facu insusl Asan. El tri-
mete o epistola Papal in anul 1237, in care arata cea
mai mare cuviinta catre scaunul apostolic, rugand pe
Papa, ca sa trimeata la dansul pe un delegat al sea cre-
dincios, cu care sa se inteiega In ee privelee impariccia
bizantina, si reinprospatarea relatiunilor bigericesci 1). Gri-
goriu IX it respunse in luna lul Iunie acelasi an si tri-
mete ca delegat pe episcopul de Perugia, Salvi de Sal-
viz, caruia II da putert depline de a trata cu dinsul.
Tot in acesta epistola I indemna pe Ioan II Asan, ca sa
dea ajutor imperatorulul Balduin II, cad prin acesta va
proba, a este un adev'erat principe catolic si fin devotat
al scaunulul apostolic 2). Tot in anul acesta si in aceiasi
luna chiar, Papa eerie si lul Bela IV, regale Ungariel, in-
demnandu-I, ca si pe Asan, BA vie in ajutorul Latinilor,
stramtorati de Bizantinl si tot in acesta epistola staruektee
pe langrt rage, ca el sa caute ea taca pe Asan sa ramaie
credincios Bisericei catolice. Prin urmare Papa e temea
de intentiunile Regelui Romano Bulgar. Niel in epistola ce
o adreseza, nicl in cea trim4sa lui Bela IV, Papa nu'l
intituleza de rege, ci numai dominos Blachorum et Bul-
garorum sari nobilis vir Assanus, creclend prin acesta, ca
Asan va ante. as intervie pe langa dansul, ca sa't recu-
n6sca drepturile castigate deja de lonita s'a inselat ins&
in astepthrile sale. Delegatul papal n'a avut nicl un susses
1 Hui inuzache. Fragments. pug. I 09.
2 Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 159.
.Vr
cal-I-alp la,
'i
,
www.dacoromanica.ro

24. CELIA DM AL DOILEA REGAT ROMANC- BJLGAR 695
pe langa Ion II Asan, de 6re-ce acesta a r6mas credincios
Bisericel Orientale si nict nu a voit sa ajute pe Latini.
V6ritul eel lin ce tncepuse sA sufle intre Roma si Tarnova
se schimba in curand in uragan de ura si dusmanie. Papa
din bland si indurator cum se aratase pant acum, devine
eel mat aprig dulman al lut Ion II Asan. El nu se mul-
1 umesce numal a'i arunca o obisnuita afurisanie, ci ordOna.
Archiepiscopilor din Calocea si Strigoniu (Ungaria), ca sa
predice o cruciada contra lul si a statulut Romano-Bulgar.
T6tA amArAciunea 's1 o varsa Papa in epistola pe care o
trimete regelut Bela IV in Februarie 1238.
Dupe ce in acesta epistolA ist aratA puterea sa si de la
tine it e data acesta, putere, condamna pe eretict si schis-
matict, spunend c.a. aunt mat rel ca Iudeit si Paganii si In
numerul acestora socotesce si pe loan II Asan, pe care it
numesee perfid. Acesta, dice Papa, nu numai eit s'a lepadat
de unirea cu Biserica catolicA, nevoind sa fact parte din
oile mut Christos, ci primecce cA.iar in Cara sa eretict sil
apAra ast-fel in cat se spune, ca tOta Cara hit e infectata
si plina de acestia. De aceea, aclaogii el, de Ore-ce este
drepi ca sangele for sA vie peste clansil, ca si asupra po-
porulut Amoreilor, am poruncit Arhiepiscopilor din Calocia
si Strigoniu si Episcopulut din Perusia, solul scaunului
epostolic, si tuturor Episcopilor din Ungaria, ca in contra
sus 4isulut Asan si contra teret sale sa predice euvintul
Crucet si sA dea ace1641 indulgente celor cart, sail In per-
sona sail prin ajut6re, vor participa la acesta, cruciada,
dupe cum se acorda cruciatilor, ce merg In Cara sfanta.
Scopul pe care Il urmArea Papa prin acesta epistola
era ca sa determine pe Bela IV, ca el in persona sA se
puns in capul espeditiunet cruciate projectata contra lull
Asan si de aceea ist desvolta tOta autoritatea si oratoria, ca
al determine la acesta. El se esprima ast-fel : Asupra a-
celora sa se aprinda mania ta, cart sunt inainte merg&
torit lut Antichrist, sail. chiar Antichripti, cart persecute
credinfa nostrel : rugam pe escelenta ta in mod afectuos ,si
www.dacoromanica.ro

25. 696 ]NCERCAR1LE D9 UN1RE 10T TIMPUL
cerem cu insistenta de la tine cel mat creotin intre prin-
cipt, rugandu-te pentru Tatal, Fiul Spiritul Slant,' pen-
tru varsarea sangelut celut crucificat, ca set to scolt in
ajutorut Ch,ristosulut tea ; scold-le spre sfaramarea ngmulut
celut reit; ,si pervers, care insults numele cel creotinesc; a-
princla-te pe tine zelul credintet ortodoxe ast-f el armo-
4let to tine cu mans tare ,si cat brat intins, cu in acelaot
fel Ca pe cet pestilentioot fugarept dinnaintea fete
tale, dupa cum Aquilonul norif sa introduce in local
lor, cu ajutorul divin, pe cet sfintitt at Domnulut. Not
inset din misericordia atot puterniculut Dumneclett ,si a fe-
ricitilor Apostolt at lut Petru ,si Pavel ertam tie tote
pe deplin tuturor acelora cari at f scut penitents
cu adeverat ,si s'au marturisit ,si cari se vor supune cu
tine acestet munct cu insaA persdnele ion ,si tara aceea
(regatul Romano-Bulgar) o punem la dispositiunea to pi
a celor-1 alit catolict, ca set o ocupaft, dupet cum s' a sta-
Zilit in conciliul general 1).
Ast-fel Papa, care se pretindea locotiitorul Apostoluluf
Petru representantul lui Christos pe pament, in be sa
emene pacea iubirea Intre 6meni, din contra shaana
vrAjba, tesboiul si dusmania. Acolo unde el nu putuse pa-
irunde prin diplomatie, cauta sa patrunda prin violenta,
prin foe si sabie. Cat de departe era Papa de principiele
Mantuitorului ! Acelasi procedeti pe care II Intrebuintase
papa Inocentiu III contra nenoroeitilor Albigensi, voesce
el sa'l aplice Qi Romano-Bulgarilor. Dupa cum Francia
-sudica, Infloritdre prin cultura, industrie comerciti, fu-
eese transformata In pustie, asa dorea Gregoriu IX sa
procedeze cu regatul lul Asan.
()data cu acesta Papa anunta gi pe imperatorul Balduin
11, ea a pus sa se predice o cruciada si a stria si regelui
Bela IV, ca sit cuprinda tara lur Ion II Asan. II sfatu-
esce Inca si 11 Ind6mna, ca tote drepturile, pe care le ar
Harmuzache. Docurnente. Vol. I, lag. 167 168.
pi
pi
pe
,si see i
pi
.13-
-catele ,si
si
si
si
si
1)
www.dacoromanica.ro

26. CELU1 DE AL DOILEA BEGAT ROMANO-BULGAR 697
avea asupra acestei t6ri, sA le las in mana Bisericei Romel,
ca acesta sa trateze cu principii ce ar vrea sal vie in a-
jutor a§a. cum 'i se va pArea mai bine 1).
Ura Papel contra lui Ion II Asan, nu mai cunocea de
asta data nicl o margine. El nu se multumeqce numai cu
indemnul ce'l face Regelui Ungariei prin scrisorea aratati
mai sus, ci ord6nA delegatului sett, Episcopul de Pe
rusia, cA el sA sfatuesca pe Rege din t6te puterile ca sa
ridice armele contra Jul Asan sal intaresca fagaduintele
acute de dansul, cum ea Cara lui Asan o va da lui ai
celor-l-altl catolici, ce se vor lupta impreuna cu dansul.
Stilul inflorit f}i oratoric de care se folosere in epistola
catre rege, tot pe acesta apr6pe ace16§1 cuvinte le In-
trebuint6za qi in aceste din urrna dou6 epistole ale sale.
Scrisorile trimese de el curg una dui alta, cAci dorea sa
ajunga repede la scopul propus. Porunceqce tuturor Epis-
copilor din Ungaria sa predice o cruciada contra mut Asan 2);
avertiz6zA din nod pe Bela IV sit vie ca; mai curand In
ajutorul impEriului latiu 2), dandu I permisiunea, ea in
rasboiul cu Asan, sa p6rte inainte semnul crucial ca st6g
de capetenie 4); ordona Episcopilor din aceste parti, ca
indatA ce Bela IV va intra cu armate in Cara lui Asan, sa
faca eke o procesiure solemna in fie-care septamanti, pen-
tru ca Dumnecjett of ajute pe rege armata sa. Din a-
cestea se vede, ca, Papa desvolta o activitate f6rte mare
lute° causa nedrepta i nedemna pentru acel ce se pretin-
dea capul cre§tinAtatei.
Bela W domolere intru cat va pe focosul Papa prin
respunsul sett intelept, pe care 'i '1 da la epistola trimisA.
El arata papeT Grigoriu IX, ea amicitia rudenia fl
legs de Asan Din r4osata sora nastra, respunde Bela
Hurmuzaehe. Doeumente. Vol. I, pag. 168.
2) Idem, pag. 170.
3 Idem, pag. 171.
4) Mem, pag. 173,
Qi
$i
:
I
1i
1i
si gi
www.dacoromanica.ro

27. 698 INCERCARILE DE IMRE IN TIMPUL
IV, are (Asan) mopign pi de poruncile n6stre (P)
apa ascultd, cat se vede a fi un prieten supus noud pen-
tru a cdrui veltdmare se vor supera tort prietenit pi cum-
natii, call am avut panel acuma in par file Romania. Pen -
tru cet Vatatze pe nep6ta nOstret (fica lul Asan) a mdri-
taeo dupa fiul seit pi find /rate cu prea iubita muerea
nostret, crdiasa Ungariet, cu atata dragoste este catre not
cat e gala sa se dea pe sine- pi ale sale pentru not, carele
va fine a fi a sa vdtetmarea lut Asan, pentru carele totupt
cu umilinrd ne rugam mild sfinfenia v6stre, ca sd ye
lostivift a' l primi cu obipnuita bunettate de se va inturna
dupd dojania n6strd la uniunea SfinteI maicel
care nu numal de papte or e datore a erta, ci de papte-
clea pi papte de or e datore a erta pe cel grepit q. c. 1. 1).
Ast-fel Regele Ungariei da lectie pretinsulul cap al cres-
tintitaieY, indemnandu-1 la ertare si nu la r6sbunare si a-
ducandu-i aminte de preceptele Sf. Scripture ; el retusA,
condus de un sentiment mai inalt, sa indeplinescA cerintele
PapeY.
Mat tarlift insA aviditatea de cucerir invinge prima sa
pornire primesce otertele papale. Nice in cronicarul
nice in documentele lut Hurmuzache nu se afla vre
o epistolA a lul Bela IV, unde sA fi Boris Pape!, cA, pri-
mere propunerile ce'i a fAcut, deducem insA acesta din un
r6spuns al Pape' la o altA epistolA a Regelul, in care el
a pus $i 6re-care conditiuni : ca Cara intregA a lul Asan sA
remaie pentru tot-derma proprietatea ea; dreptul de a se
purta inaintea sa si a armatel sale o truce ca steg ; drop-
tul dea fi considerat ca un legat apostolic in Cara lul
Asan prin urmare de a desparti diecese!e, de a stabili
episcopl, de a distinge parohiele $i de a supune vre unel
episcopir tinutul ce se numecce Zemrato 2), in care s'ar'i
1) Sincai. Cronica Romanilor, pag. 417 418.
2) Hurmuzache. Fragments. pag. 117. Crede ca acest 1inut ar fi
.cara Severinulni.
first
mi.
Biseria,
si
si
pi
pi
cat,
www.dacoromanica.ro

28. CELUI DB AL DOILEA BEGAT ROMANO-BUGAR 699
imultit locuitoril qi cart 'Ana atunet nu erail supuig nici
unet episconit. Papa it incuviinteza mat tote cererile lui,
Ina in ceea ce privere numirea sa ea legat apostolic, nu'i
se admise a§a, cum el cerea, cast aceste putert se acordail
numat unut cleric; de aceea it da dreptul numat de a lua
cu sine un archiepiscop sail episcop al regatului sM, ea-
rula, Episcopal de Perugia, legatul papal, sa'i dea puterea
de a esecuta, tot ce va core el ca rege. Tot in acest Tea-
puns Papa arata lilt Bela IV, ca, el va ordona cAlugArilor
din ordinul Predicatorilor iii al Minoritilor, ce se aflail in
Ungaria, ca sA predice o cruciada contra ereticilor qi
schismaticilor, acordand absolutiune color cart vor lua
parte la ace3tA, intreprindere 1) qi acest lucru it §i esecuta 2).
Afars de aeOsta epistola catre rege Papa se adreska §i
legatulut apostolic din Ungaria, poruncindu4 ca s5 dea tots
puterea archiepiscopulut sail episcopulut pe care it va Ina
regele en sine In Cara Jut Asan 8). ln alto doua epistole,
pe care le aerie Regelut Ungariel it arata, in cea dintait,
ca nu va mat acorda altuia dreptul de a ocupa regatul
Romano-Bulgar In prejuditiul sell, iar in a doua if spune,
ca regatul §i tote bunurile sale le to sub protectiunea sa,
de indatA ce va pleca contra poporulut blestemat §i contra
mut A sari 0 le va protege pans atuncl, 'Ana sand va afla
sigur de intorcerea salt de mortea sa 4).
A§a dar in anul 1238 papa Gregorfu IX cauta prin.
tote mijlocele sa sjunga la realisarea scopuluf propus, a-
dica de a distruge regatul Romano-Bulgar. T6te puterile
de care dispunea el ca Papa le intrebuintezA spre a'l't
satisface setea ea de r6sbunare contra mut Asan, care 11
nesocotise ri nu recunoscuse suprematia papala. Pe Re-
gele Ungariel it inclemnA la rasboiu contra ndmurilor sale
1 Hnrmuzache. Documente. Vol. I. pag. 175 176.
2 Idem, pag. 179.
3 Idem. pag. 177.
4) Idem, pag. 1 79.
www.dacoromanica.ro

29. 700 INCERCAR1LE DE UNIRE IN TIMM.,
propriL Calugorilor din acel regat le ord6na ca sit predice
o eiuciada, considerand pe Romani si pe Bulgarl mai rel
chiar si mai periculop ca pe pagan!.
0 ast-fel de r6sbunare era nedemna de orl-ee om Ii cu
atat mai mult de un Papa, de un I3ef spiritual al unei
Biserici. Prin purtarea sa Gregoriu IX a probat, ea nice
odata n'a avut in vedere interesele crestinatatel, ci condus
de eel mai mare egoism, a urmarit numai satisfacerea
poftelor sale injositdre.
Tote silintele sale all fost zadarnice, del regale Bela IV,
lalcl nu ar fi fost in stare sa se lup'.e §i al invinga pe I6n
II Asan, care era recunoscut ca eel mai resboinic si mai
capabil rege din Orient, si mal cu gala in acel timp, cand
nAvalesce in Ungaria (1241) o noun ordie de barbarl nu-
mitt TAtari. Acestia aunt eel din urmA, dar si eel ma! in-
grozitori dintre barbaril ce alt venit din Asia. Dupa ce
alt pustiit Rusia si Polonia, ajung in Ungaria, pe care o
devast&i, in modal eel mai cumplit. Bela IV cuprins de
spaimk pArAsesee patria sa chiar, perindu-I pofta de a
mat cuceri regatul Romano-Bulgar $i nu se inapoiaza in
Ungaria de cat dupA. retragerea Tatarilor. In acest timp,
grey: pentru toV crestinii din aceste part!, in adever, papa
Gregoriu 1X, ar fi adus un mare serviciti crestinatatei,
data, zelul trecut '1 ar fi depus de asta data in propagarea
unel cruciade.
In anul 1241 inceteza din viata si Ion II Asan. Acest
rege e recunoscut de top contimporanii s61 ca eel mai dis-
tins dintre regil Romano-Bulgari si cu mult mai superior
chiar hi Ionics. Sub conducerea intel6pta a lul regatul
ajunsese la caa mai mare intindere, organizandu-1 atat din
palatial de vedere politic cat si militar. El scapa Biserica
de jugul papal si prin tactul 'AA reuseses, ca Patriarchul
de Canstantinopole si acorde Archiepiscopului de Tarnova
rangul de Patriarch si si reeundsca autocefalia aceste! Bi-
serici.
www.dacoromanica.ro

30. CRUM DE AL DOILEA REGAT RONANO-BULGAR 701
Fiul sett Caliman it urmezA pe tron, insAt dupa cats -va
ani de domnie, inceteza din via (1246). Papa Inocentiu IV,
contimporanul mut, simtind, cum di CAliman inclinA dare
Biscrica Romeo, it aerie o lungs epistolA (1245 Aprilie),
prin care II indemna la unire 1); ace3ta incercare a rAmas
fara nici un resultat.
0 noun incercare de unire a facut Biserica papala pe
vremea Regek I Romano-Bulgar Gheorghe. In timpul a
cesta Stefan, regele Serbiet, recunoscuse suprematia religi6s6,
a Paper, er socia Jul Elena se aratase ca o zel6sA catolica
§i de aceea papa Nicolae IV se adresez5, ct prin o epistola
(1 Aprilie 1291) qi o r60, ca sA intervinA pe langA impe-
ratorul Bulgarilor, ca acesta sA primesca &Alf unirea cu
Biserica papalA. Tot in acela§i an intervine Papa cAtre
regele Gheorghe, arAtandu-1 fol6sele morale ce le pote avea
din o de unire cAutand sA'l convingA de acesta.
Nu mar putin cauta Papa si atragA la unire i pe Patri-
archul de Tarnova, adresandu-1 o epistola f6rte mAguli-
tore 2), dar §i acesta incercare a fost farA succes, taco nici
Regele, nici Patriarchul n'a t. crelut de cuviinta BA se lase
a fi convinBT de ademenirel3 papale.
Ultima incercare de unire o face papa Benedict XII in
Julie 1337. El se adreseza prin o epistola regelui Alexandru
at Bulgariet, insA erAca fara succes.
De acum pans in timpul cand peninsula Balcanica cade
sub stapanirea Turcilor, Papil incetezA de a mat intinde
curse regilor Bulgariei. Elementul slavon tncepuse deja art
predomineze in Bulgaria, oar Romanic remAsesera concen-
trap mat mult prin Macedonia. Statul Romano-Bulgar a-
tinsese in ori-ce privingt, punctul culminant pe vremea Jul
Ion II Asan qi de atuncl in cold, sub regit Bulgari, merge
tot spre decadentA, pans in momentul sand acest stat este-
cucerit de Tue.
1) Hurnauzache. Documente. Vol. I, pag. 225.
2 Idem, pag. 212, 213, 214.
si
si
www.dacoromanica.ro

31. 702 INC. DE UNIRE IN TIMPUL CELUI DE AL DO'. REG. ROM.-BUL.
Din cele aratate pana aid, putem conchide, ca legit Ro-
natino-Bulgari aid cautat unirea cu Biserica Romei numai
-Cu scop de a putea set's! satisfaca interesele for politico ;
°data acestea indeplinite, unirea inceta. Chiar and el ati
recunoscut suprematia religi6sa a Paper, in privinta dog-
melor nu s'a flicut nicl o schimbare si inovatiunile catolice
nu s'att intrc,dus in Biserica de aio. Papii sciind ca asa
ceva nu li s'ar acorda nici odata, se multumiau numai cu
suprematia. Deci acesta, unire, titcuta pe temelil aqa de
slabe, repede a si disparut, nelasand nici o urrna, cum ea
ea ar fi esistat vre-o data.
..........---
M. P.
www.dacoromanica.ro

32. Retiparirea ca4lor bisericesci roman ca litere latine sail
strabune, cu o scurta introducers istorica 1),
°data cu coprinderea si colodzarea Daciel de titre
marele Traian s'a introdus ca limbs de stet limba Latina,
care 10 avea scrierea a proprie sail alfabetul latin. A-
cesta scriere s'a intrebuintat multa vreme si in decursul
etapanirel romane, cat si dupa parasirea complecta a Da-
cid, cum ne probeza diferitele inscriptiunl ce ne ail Amu.
Cu venirea Romani lor in stranse relatiuril cu Bulgaril Ili
(., data cu formatiunea limbil romanesei a inceput insa
a :0 intrebuinteze scrierea cirilica. Cu t6te acestea de la
finele vezului al XVI-lea se intrcbuinta para!el cu acesta
scriere si scrierea latina. Cel d'intaill barbat despre care
avem sciinta, ca a intrebuintat atesta scriere e marele lo-
gofet din Moldova, Luca Stroici. El se t-ubscrie Intr'un
document din 19 hal 1580 cu litere latine, iar in anul
1597 publics rugaciunea Tate l nostru, tot en litere latine.
Transcrirl aid ac6sta rugaciune pentru Insemnatatea siste-
temulul ortografic al lul Stroici : Parintele nostru ce lesti
in ceriu, swinclsk3se numele teu : se vie inperecia ta, se
fie voia ta, komu ie in ceru assa ssi pre pemintu. Penia
noastre &close de noai astedei. Ssi iarte nose detoriile
noastre, cum ssi not lesem detorniczilor nostri. Ssi nu a-
1) Veld Biserica Ortodox5, Roman5, anul al XIX-lea, No. 9, pag.
'648 654.
www.dacoromanica.ro

33. 704 RET1PARIRSA CART. B S. ROMANS
ducze pre not in ispite, ce ne mentuiaste de fitlanul. Ke
ie a to inperecia ssi putara ssi cinstia in veczij vecilor,
Amen.
In vecul al XVII-lea incercarile de a seri cu litere la
tine devin mat numer6se. Asa un preot din Fagaras anume
,,Sytefan Fetgareiving, traduce catechismul calvinesc si II pu-
blica cu litere latine in Alba-Julia in anul 1647. Vito Pi-
luzio tiparesce in Roma in anul 1677 un catechism roma-
nesc tot cu litere latine. Dornnita Linea, nepota Jul Michaiu
Vilezul si fata lui 136tralcu Voda se subscrie in anul 1666
ast-fel : Ieu Dinka fata lul Patrasco od& roarturisask,
ci ku stire n6stra ieste acesta tokmala". Tot din acest
veac avem si o oda tiparita cu litere latine de catre Mihaiii.
Halicirt qi un dictionar atribuit de dl. Hacdeu unui anonim
din Lugos. In vdcul al XVIII acel barbat care cauta de
a sistematiza scrierea cu litere latine si a o r6spandi in
acelas timp in mijlocul poporului romanesc e Samuel Micul,
ajutat fiind de Sincal §i Petru Major. Micul publics, in
Viena In anul 1780 o aramaticA intitulata : Elementa lin-
guae Daco-Romanae sive Valachicae, care e cea d'intaiti
gramatica sciiucifica a limbic roraanesci, tiparita cu litere
latine. De aid inainte pe de o parte tendinta de a modifica
sail mat bine zis de a simplifica alfabetul cirilic conform
graiului romanese, iar pe de alta de al inlatura cu desk-
versire si de a'l inlocui cu eel latinese, devine din ce in.
ce mai pronunOta, mai seriosa. In t6te par Ole locuite de
Romani se ridica glasul in sensul acesta. Setu/escu, spune,
ea pre catu-1 lucru strain a aerie limba grec6sca, nu cu
litere eline, ci cu cele latinesci, pre atita I osebire a scri
limba roman6sca nu cu litere latine, ci cu cele chirilesci.
Ion Eliade Radulescu publics Curierul de ambe sense pe
periodul 1844 1846 tntreg cu litere latine, iar Timoteit
Cipariu publics in ant] 1847 Organul luminetrii, cel d'in-
taitt jurnal tiparit cu litere latine 1). Esemplul for este
1 Marl luptatori pentru adoptarea alfabetului latin sunt si Veniamirt
Costache, renumitul mitropolit al Moldova 0 G. Asachi. Iatil cum se
www.dacoromanica.ro

34. CU LITERS STRABONE 705
imitat, aQa ca, in Transilvania inainte de 1860 tote jurna-
lele $i alte publicatiuni insemnate se tipariati cu there la-
tine, iar la nol in timpul domniel lul Cuza fiind ministru
Ion Ghica (1860) se decreteza inlaturarea alfabetulul situ
scrieril cirilice si inlocuirea el cu cea latina.
Din acesta seurta privire istorica am 1/54ut cum s'a in-
trodus limba slavonit fu biserica romans si ca limbit ofi-
ciala a statulul,ca limba literary ; am veclut reactiunea ce
s'a produs in veeul al XVI -lea contra limbil slavone ii
hotarirea luata de a se publica serieri si in limba roma-
n6sca ; am veciut in fine lupta dintre scrierea cirilica si
latinA, care si a ajuns culmin4unea in v6cul al XIX-lea
si invingerea desavarsita a prin decretul oficial
de la 1860. Prin ac63ta cucerire s'a facut un mare bine
limbil, literaturii romanesei numelul nostru de roman.
Nu ne mai era permis de a intrebuinta un alfabet compli-
cat, stain de geniul limbil si al neamului nostru. Ar fi sit
perd din vedere ideia principall pe care o urmaresc prin
acest studiu, dace a'si enumera tote argumentele favorabile
alfabetului latin defavorabile cirilismulul. Prin urmare,
alfabetul latin e adoptat de statul roman. El e intrebuintat
in scrierea actelor oficiale, in scola, in diferitele tiparituri
etc.; cu un cuvint de toV ci pretutindenea.
Biserica romanesca, care a fost tot-d6una in unire cu
neamul nostru, care a fost chiar sufletul lul ; care ci a
insusit bunurile durerile lui; care a fost in deosebl
pastratorea ci cultivat6rea limbil ci literaturil romanesci ;
care in sfarsit n'a dat nici cea mai mica, probe in viata
el, ca luereza alaturl de el ; nu putea sit devina conserva-
respinget6re, fa0 de o cucerire alit de importanta a
poporului romanese. Si ac6sta cu atat mai mult, cu cat ne
esprina dl. Vizanti despre Veniamin: In privinta alfabetului latin pa-
ter dice, ca si el are un mare drept la meritul de a fi favorisat
introducerea caracterelor latine. sistemele ortografice de Romulus
Ionascu .
Biserica Ortodoxii Romani 3.
cirilismulut
tive,
(WO
si
qi
ei
www.dacoromanica.ro

35. 706 RE11P. CART. BIS. ROMA.N0
gandim, cil, mitropolitul Veniamin Costache, una din cele
mal marl pod6be ale bisericit romane, a fost cel mat aprig
luptator pentru adoptarea alfabetului latin pentru pas-
trarea curata a graiului romanese. Citez spre convingere
urmat6rele cuvinte ale lui Veniamin : Dad% nu se va
pune stavila intrebuintaril cuvintelor straine neromfine,
precum aunt cele sarbesci sail slavonescT, ungurescl, tur-
cesci si altele asemenea dace in locul acestora nu se
vor lua inapoi cuvintele cele adev6rate romAnesci parasite
uitate, care se pastreza parte prin cartile documen-
tele vechi, parte in gura poprului, si dace nu vom intre-
buinta pe acestea fa locul celor str6ine, precum atl facut
tote natiile, ce au voit a se cultiva, apol se va inpresura
graiul national din an in an, pane ce va lipsi cu total si
prin ae6sta va peri natia romAngsca, precum au perit tote
natiile, ce si-ad parasit limba lor. Drept aceea tutulor, earl
se inpotrivesc cuvintelor adeverate romanesci, ce scum at.
inceput invetatil natiei iargsi a le intrebuinta, stint sa fie,
ea se fac dusmanl natiilor romanesci" 1).
Din acestea, cum si din corespondenta dintre el $i Cam-
peanu se vede destul de lamurit, cum Veniamin era sa-
fletul miscaril pe terenul acesta. Cea scriere
tiparita cu litere latine sail stramosesci in Moldova si Mun-
tenia e o scriere religi6s1 tiparita cu indemnul, cu bine-
cuvintarea §i cu too cheltuiala lai Veniamin, dupa cum
se vede din nota reprodusa aieT. Prin urmare, biserica
n6stra, care prin condue6torit ei de frunte a fost contra
cirilismulul, nu putea sa se mat dezica vre-o data si mal
ales in mod ofioial si si se declare ca partisan§, a cirilis-
mului $i contra caracterelor latine sa nu caute de a
1 Vec,li corespondenta urniata intre Mitropolitul Veniamin si Cam-
"mann, profesor si inspector al Academia', publicatg in scrierea inti-
tulata: Catthis salt invkiituri de eapetenie ale Bisericil Ras4-
ritene". de Sing. N. Scribal', tiparita pentru intaia data cu litere
stramosesci din indenuml, cu bine-cnvintarea si en tuts cheltuiala
I. P. S. Arh. si Mitr. Moldovei si Sucevei Veniamin Costachi, Iasi
1838. Tip. Mitropoliel Ionascu op. citat .
$i
si
yi
si
ti
¢i d'intaitt
1i
www.dacoromanica.ro

36. CU LIT. STRABUNE 707
realisa cele dorite de Veniamin prin zisele sale citate mai
bus. Ocasiunea pentru ca Biserica romanesL a sill spun&
in acesta privint& cuvintul ski in mod oficial gi solemn
lea ivit. Se simtia pretutindeni nevoie de carte; rituale sar6
trebuitore serviciulut divin. Din diferitele editiunl ce se ti-
Wiser& cu litere cirilice nu se mal gasiaa de cat cu forte
mare anevoie i cu fOrte marl preturi. Pe Pang/ acesta,
preotii noltri cei tineri nu eras destul de deprinli de a
citi cu cirilice, fiind-c& in Seminaril nu se fAcead esercitii
de asemenea naturA, a§a ea scrierile rituale tiparite cu
cirilice le eraul un fel de pedicA la inceputul for
o pediefi destul de neplacuta pentru el, fata de preotit
bAtrani fats de credincio§I. Starea acesta anormalA
daunatbre bisericil era cunoseut& atat de Sf. Sinod, cat §i
de stat §i le sta la inimA de a o inlAtura cat mal repede
posibil. i fiind-el retipArirea cArtilor rituale eu litere latine
chiar revisuirea for sta in stransa legatura cu dispunerea
de un fond banesc necesar pentru acesta fiind-c& bise-
rica sad ma! bine zis Sf. Sinod nu dispunea de un aseme-
nea fond, de aceea statul prin Dl. Ministru al Cultelor
vine in §ediata Sf. Sinod din 17 lunie 1878 arata ne-
cesitatea de a se retipari ei de a se revisui cArtile
r6g6. pe Sf. Sinod de a numi o comisiune, care BA
-studieze acesta cestiune. In qedinta de deschidere din 20
Maid 1880 Inalt Prea Santitml Pre§edinte atrage pain dis-
cursul saul atentiunea Santulul Sinod §i asupra acestel
cestiun't remasa neresolvata din diferite imprejurArl in
sesiunile trecute, iar in qedinta din 26 Maid 1880 P. S.
Silvestru cere ca acOstit cestiune sA se resolve cu orl gi ce
chip. Se nasce cu acesta ocasiune o diseutiune importantA.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel arata, ca P. S. Silvestru
esprim& o dorint& generals a Sf. Sinod, c& de astii. data
P. S. Sa nu este de cat organul simtimintilor tutulor, cad
crede, cA nu este laid un singur membru, care sa nu in-
pArtAliaseA ac6stA dorintA ; ceea ce se opune insa la rea-
lisarea cat maI grabnie& a acestel dorinte e lipsa de ban!.
misiuniT
qi
gi
qi
fp
biseri-
owl si
www.dacoromanica.ro

37. 708 1ET1P. CART. BIF. ROMANS
P. S. Episcop al Romanulul (Melchisedec) sustine ca do-
rinta de a se corecta imprima cartile bisericesd s'a,
esprimat de catre Sf. Sinod Inca din timpul Domnitorulul
Cuza, dar ca causa nerealisarit acestet dorinte a fost mat
cu sema putinul interes ce d-nit miniqtri as . aratat intru
acesta qi este evident, ca o asemenea luerare nu s'ar putea
realha Ara un concurs serios din partea GuvernuluT, (bine
Inteles banesc) 8i de aceea propune numirea unel comi-
Blunt, care sa studieze acesta cestiune. Ac4sta comisiune
se alege prin vot secret in qedinta din 27 Maiu 1880 qi
se compune din I. P. S. Mitropolit al Moldovet Sucevet,
Prea Sfintitit Episcopl de Roman tai de Buzed Qi Prea.
Sfintitit Arhierel Silvestru Pite8tenu Inocentiu Ploeltenu.
In gedinta din 4 'unlit 1880, ultima gedinta de primavara.
I. P. S. Mitropolit al Moldovel qi Sucevel, face S-tulut Sinod
durer6sa comunicare, ca cu mahnire a ve4ut un apel facut
de un domn israilit prin care anunta, ca a intreprins re-
tiparirea cartilor bisericescl ali anume de o cam data a
Mineilor cu Ere -care corectiunl.
I. P. S. Sa da citire acestul apel observa ea limba in
care este saris apelul p6te Beryl de specimen in ce sens vor
fi corectarile, ce 4111 propune mentionatul domn a le face.
I. P. S. Sa desvolta apot pe larg, ca nimenl nu este in
drept a tipari cartile bisericesci fara autorisatia Sf. Sinod,
cit. Sf. Sinod este sesisat de acdsta cestiune a 8i numit o
comisiune care in sesiunea viit6re va presents un proiect
In privinta acesta. Terminand, I. P. S. Sa depune o propu-
nere, sub-semnati de halt Prea Sfintitil Mitropolitl gi de
Prea Sfintitit Episcopt de Buzeti Argel, care e primita.
In unanimitate. lata area propunere in intregul el : r Pro-
punem, ca in interesul corectitudinil textulul a limbil
cartilor bisericesci, Sf. Sinod sit Ta decisiune de a nu se
putea tipari card pentru serviciul ritualulut bisericii, de cat
numaT acelea care vor fi autorisate de Sf. Sinod, care au
torisatiune va fi publicata prin Monitorul oficial, and tot.
d'o data se va prevedea ii modul corecturil necesare. Iar
tli
ci
Ili
tai
gi
qi
li
www.dacoromanica.ro

38. CU LIT. STRASUNI1 709
P.P. S.S. Eparhioti vor lua masurile necesare prin pro -
toierel, fie-care In Eparhia sa, de a nu se primi In serviciul
biserieil dull, call nu vor fi tiparite cu autorisacia Sf. Sinod".
Prin discursul de deschiderea sesiunel de tomna a St.
Sinod din 20 Octombrie 1880 I. P. S. Precedinte atrage
atentiunea St. Sinod cu deosebire asupra corectiunil gi re-
tipariril cartilor rituale cu liters strabune. Cestiunea acesta
vine la ordinea gild In sedinta de la 10 Noembrie 1880,
calla se citesce raportul comisiunit Ili un altul intocmit de
P. S. Melchisedec, iar discutiunea asupra for se amana
pentru 11 Noembrie 1880. In acesta cii se nasce o lungi
vi forte importanta discutiune, mal ales ca P. S. Melchi-
sedec presentase un savant studio asupra acestei cestiuni.
Daca ar trebui sa resumez aid diseuOunile ce Wall urmat
in acesta gedinta din 11 Noembre 1880, cred O. s'ar rapi
prea mult spatiA, de aceea amintesc numal ca regulamentul
relativ la retiparirea si revisuirea cArtilor bisericescl s'a
discutat qi s'a aprobat In mod definitiv In qedintele Sf.
Sinod din 22 qi 24 Noembre 1880 §i s'a sancOonat Cu.
decretul No. 10,451 din 27 August 1881, iar In Monitorul
vficial s'a publicat in numgirul 140 din 25 Septembre ace-
1ati an. Iata in ce consta economic acestul regulament re-
lativ la revisuirea ce trebuia facuta cartilor bisericesel, cad
acesta ne interesdza mal mult: in cestia puritatil limbil sa
se feresca de on $i ce estremitaci si arbitraritatl, ce te
.v&l in literatura 'Astra moderns. Indatit ce o espresiune
intrebuirrtata in limba bisericesca, on de ce proveninta ar
fi ea in origina sa, este intelesa de Romani si primita in
limbs ci esprima bine ideia originals ci alta espresie echi-
valenta nu este in limba poporulul, aceea, se va mentinea
ci pe viitor. De esemplu zicerile : slava, slctvesc, sldvit,
prosletvesc, unit din editoril moderns all credut ca fac mat
bine inlocuindu le cu mdrire, mdresc, merit, prea- mdresc,
etc... Ina. in tote limbile culte alta este slava li alta md-.
rirea. A lepada prin urmare acest cuvint neavend altul
echivalent, insemnA a sarlici limba qi a o prosti, de aceea
www.dacoromanica.ro

39. 710 RETIP. CART. BIS. ROMANS
zicerile adoptate in limba bisericesci din limbile (mite cu
care Romanii au fost in contact, numal atunci A se schimbe,
cand ar fi altele romane de aceia§i insemnare, de ex : po-
por in loc de norod, timp in loc de vreme, drept credincios
in loc de pravoslavnic etc., mall cand zicerile intrebuintate
IAA acum ar fi io opositie cu eufoniea limlii romane
precum : blagoslovenie, polunopita, bogoslovie, voscresna,
p6snd, blagorodie, bogorodicina, pavecernitd, troicinic, obed-
nitd, slavoslovie, presveOna, osfeflanie, blagocestie etc. 13n-
nul sirat romanesc cere ca aceste vorbe, care nu pot do-
bandi cetAtenia in limba romane, sa se inlocuiascA cu altele
romane echivalente ffi la nevoia chiar sit ]i se pretere
termenii originall grecelci, precum s'a ci facut cu unile
pfina acum adoptandu-se d. e. zicerile : aghiasma in loc
de osfeotanie, buns cinstire in loc de blagocestie, bund
vestire in loc de blagovqtenie, mdrturisire in Joe de spo-
vedanie, teologie in loc de bogoslovie, odd sail cantare in
loc de pisnd, doxologie in loc de slovoslovie, bine-cuvintare
in loc de blagoslovenie, Triod in loc de Trip6snet, meclu-
nopticd in loc de polunoptitd, ortodoxie in loc de, pravos,-
lavie etc. In tot casul inovatiunile limbistice in 1:mba car-
tilor bisericesci se ingaduie numal Intru cat ele vor fi ce-
rute de o vederatI trebuinO, provocata de esactitatea es-
presiunil sail de estetica ceruta de oil ce limba culla. De
aceea tate traducerile moderne de termini bisericesci, car!
aunt contra logicii, arheologiel, artel poetice ci musicale bi-
sericesci sa se inlature §i sa cor4gA, ca A corespunda cu
insemnarile for originals
Am reprodus acesta parte din regulament pentru ca sa
se vacja, ideile S-tului Sinod relative la puritatea graiului
romanesc bisericesc, cacT mai numal acesta s'a tkvut in
vedere de o cam data la revizuirea ctrtilor bisericesci,
fail sa se tacit vre-o alt5, modificare insemnatA. Cu dA-
ruirea localulut in care fusese instalata vechea tipografie a
raposatului Mitropolit Nifon cum §i cu darea unei sub-
ventiuni auu ale din partea Statulul, s'a putut instala o
tipografie Fli incepe acesta lucrare aca de importantA li ne-
www.dacoromanica.ro

40. CU LIT. STRABUNE 711
cesara ca retiparirea cartilor bisericesci, asa ca asta-41 a-
vem retiparite t6te artile trebuitOre serviciului divin si
anume: Apostolul, Evliologiul, Liturgiea, Psaltirea, Aghiaz-
matarul, Penticostarul, Octoihul c61 mare, Arhieraticonul,
Triodul, Prohodul Domnulut, Evangeliea, Evangeliea in
12 limbI ce se mice in diva de Pasd, Orologiul, Cata-
vasierul, Panihida sail Parastas, 1 ipicul qi Mineile pe
12 lunt.
Prin acOsta retiparire a cartilor bisericesci cu litere la-
file s'a facut un mare bine b:sericii roman, cad se res-
pundea la o nevoie in general simcita de biserickin tote
parcile locuite de Romani, asa ca on -ce amanare n'ar fi
fost de cat in paguba bisericit ,s-i. a numelut de roman. Ca
probi, cum ca nevoia acesta a fost simOta Ili de biserica
romans ortodoxa din Transilvania si Ungaria e faptul, ea
in mai multe rinduri in Congresul bisericese de acolo s'a
discutat si hotarit retiparirea cartilor bisericesci cu litere
latine. i in anul 1895 s'a mai pus in discuciune acesta
cestiune, dar cu o hotarire de ale card conseciate ne ru-
gam din tot sufletul lul Dumneled, ca sä nu safere uni-
tatea graiului romanesc, care e unul din cele mai sfinte
od6re din cate ne ad lasat stramosil nostrl, atat de dincoci,
cat si de dincolo de Carpati.
Reproduc cele petrecute in sedinta Congresului bisericese
din anul trecut cu ocasiunea discutiunii acestei cestiunY,
asa dupa cum ni le raportha ziarul din Sibiu Tribuna.
Relativ la tiparirea cartilor bisericesci is cuvintul V. Alan-
gra (preot in Arad), care desldntuiesee printeo propunere
a sa o discutiune mai lunga. Lipsa cartilor bisericesci su-
pdra grozav de mult, chiar si pe tarani, cart zadarnic le
calla in librariile din Sibiu. De mai mult de zece anY s'a
decis eh' se retiparesca cat mai de grabs si ast-qi este Inca
necesar a da zor, In loc de o lauds, 4, zicem, pentru In-
crarea facuta. Dar nu deepre acesta era vorba, ci despre
cum sa se faca retiparirea.
www.dacoromanica.ro

41. 712 RETIP. CART. BIS. ROMANS
V. Mangra propune :
De 6re-ce conclusele congresuale anteriOre relativ la
tiparirea cirOlor bisericesd cu litere latine s'ab. luat in-
tr'un Limp, and nicAirl in bisericile ortodoxe romane nu
apiruseri tipArituri de acest fel cu litere latine, asti-cit
insi cand S-tul Sinod al bisericil autocefale ortodoxe din
regatul RomanieI a Mout o editiune noui a cartilor bise-
ricil cu litere latine revNuti $i corectati dupi textele ori-
ginale, prea sfintitif ierarhl al bisericil ortodoxe romane
din Ungaria §i Transilvania hunt rug4l a %inea cont la
editarea cartilor bisericesei cu litere 13tine de textul deja
tipirit de Sf. Sinod al bisericil autocefale din Romania.
In motivarea sa V. Mangra a zis, cd, trebue ad se st5.-
ruiasca cu tenacitate asupra unitdtii limbic bisericesct. Ar
fi deci bine ca ierarchil nostri tiparesci $i el textele,
earl aunt deja fn biserica romanit din regatul roman, edate
de Sf. Sinod si in texte revisuitc qi comparate cu origi-
nalele.
P. S. Sa Episcopul N. Popea (Caransebes) di urmit6-
rale 1§,murirI: Sinodul nostru episcopesc a luat hotArirea
de a tipari cArtile. Era necesar, dar este qi gred. Cartile
marl, ca de pildi Mineile, nu se pot tipAri de odati. Sf.
Sinod al Romaniel face e drept, trite dar a flout si o
erare, acest sf. Sinod scia ca esisti qi alte mitropolil ro-
mane, in Ardeal si Bucovina ti ar fi trebuit set aibd pre-
cautiunea de a se intelege cu ele. Era bine a aceste
mitropolil sa se intruniasci de pildi inteo comisiune pen-
tru tratarea cestiunil in mod unitar. Nu s'a fault insi
nimic. Si ad s'a facia asa. Dar acum nu-1 incotro.
ne cer card $i not nu avem. Trebuie, e de lips.,
aft cumparam de aiurea, pang, vom tipari not. Sinodul
nostru episcopesc a luat mESsurl sit se face ceva tipArind
eirt:le mal mid si Wand cele mal marl pe mal tar4iii.
Patti atuncl cumparam din Romania. Propunerea lul Man-
gra nu o 'ite primi.
L P. S. Sa Mitropolitul crede c. Congresul nu ar fi
si
Bise-
ricile
si
e6
www.dacoromanica.ro

42. CU LIT. STRABUNS 7:3
competent 85, fad, ce propune Illangra, data propunerea
are Bens de ordin, porunca. El crede ca eel din Romania
at admis inconsequente in textele lor, une ori tinend la
formele vechi ; not sa le folosim pentru a combina un
text qi mat bun (? ?? Red. Trib). Archim. Alusta, grade ca,
Sinodul nu-1 competent. Mara de aceea trebue admiu3a emu-
daciunea literara. Diferente de texte all font §i in trecut.
Prin urmare, a nu punem pedid literaturii bisericegd.
Din acesta discutiune urmata in Congresul din 1895 al
bisericit ortodoxe romane de peste munti rees urmat6-
rele : Se face o propunere, ca pans eand acesta biserica
va dispune de un fond necesar, ca sa Jac*, retiparirea car-
tilor bisericesd, ea se procure din Romania, care a flout
retiparirea complecta a tutulor cartilor bisericesd cu litere
latine si intr'o editiune, care nu lass nimic de dorit pentru
timpul de fata. Contra acestel propuneri lac obiectiuni
P. S. Episcop de Caransebe§ Popea, I. P. S. Mitropolit
§i Archim. Musta. Cel d'intaitt face imputari Sf. Sinod al
Romaniet, ca n'a consultat li acesta biserica cand a decis
retiparirea, iar I. P. S. Mitropolit sustine chiar, ca. cu
ocasiunea acestel retipariri s'ai'l admis inconsequence in
texte. Cat privesce pe Archim. Musta sf. sa doresee cu
oil ce chip ca retiparirea sa se fats §i de biserica de peste
munti, cad prin acesta s'ar desvolta un fel de emulaliune
literara, s'ar contribui la, desvoltarea literaturit bisericesci.
In seurt, biserica romans, ortodox*. din Ungaria §i Tran-
silvania dupe cum se vede, dores3e said mat bine zis, tre-
bue BA &A li ea retiparirea cartilor bisericesct, cad n'a
fost qi ea consultata de biserica din Romania, cand a facut
retiparirea §i ca, pe langa acesta ea a admis inconsequence
in texte §i ca, in sfarlit s'ar produce §i un fel de emula-
fiune literara, data, ar intreprinde acesta. lucrare.
Din tale petrecute in qedintele Sf. Sinod, and a fost
vorba de retiparirea cartilor bisericescl sa vellut destul de
lamurit, ca Sf. Sinod al Romaniel n'a decis sa fad, acesta
lucrare importanta, de cat in urma marii nevol ce se simtia.
www.dacoromanica.ro

43. 714 RETIE', CART. BIS. ROMANS
Nu se mat putea amana acestA lucrare Cu nicI un chip qi
sub nici un pretext. Daca s'ar mat fi Rout apel si la bi-
sericile romane ortodoxe de peste munti, atuncl sunt sigur,
ca retiparirea s'ar fi intarziat acdsta numal §i numat in
paguba bisericit romane ortodoxe de pretutindenea.
fAcut ce e drept si In Sf. Sinod propuneri in sensul a-
cesta, adicA de a se consulta biserica ortodox& roman&
din Transilvania §i Bucovina §i anume de cAtre Episcopul
Romanulul Melchisedec in rtedinta din 10 Noembrie 1880.
Iat& acea propunere: SA se tipAriascA proiectele comisiunil
relative la retiparirea artilor bi ericesci sA se comunice
vi I. P.P. S.S. Mitropolitl Romani at Ardealului al Bu-
covinei, rugandu l a comunica socotintele for asupra edi-
tArii artilor bisericescI romane, cArtl. care sunt comune
bisericilor de sub jurisdictiunea I. P.P. S.S. Lor. Ac4sta
propunere a fost sustinutA Ili de I. P. S. Mitropolit al
Moldovel Sucevel. Contra el s'aii pronuntat I. P. S. Pre-
vedinte, P. S. Archierei Calistrat Barladeanul, Inocentid
Ploeltenu dl. Ministru al Cultelor Instructiunil Pu-
blice, caci se vedei in ac6stA o amanare a resolvaril unel
cestiuni aqa de importanta. Dl. Ministru luand cuvintul
obgervA, cA dacA ar fi vorba a se schimba limba cartilor
bisericesci, ar intelege amauarea, pentru ca adsta Fir fi
o lucrare deficila, care ar da nascere la multA gandire
la multe preparative, atunci ar trebui sA consultam tote
opiniunile. Dar Dsa s'a crecjut fericit auclind in Sf. Sinod,
ea vechea nostrA literaturil bisericdsa, trebue sA se men-
tin& ca una ce urmezA a fi cititA, pretutindenea de Romani.
AdstA limb& are dreptul la respectul generatillor viitore.
Dar and vN, ca aci este vorba numal de caracterul cu
care trebue se imprime cArtile nOstre bisericescl nu mar
Inteleg amanarea, fiind ca orl cat s'ar amana, tot laacest
resultat trebue sa ajungern. Limba veche fiind pilstratA §i
imbrAcatA in caracterile latine usitate astA-0 va da cArtilor
bisericesci putintaCde a strAbate pans gi in coin* fiind
ca a9t -di toil Romanil nu invatA si nu se sarves3 de cat
de caractere latine
ai
1i
Sall
Qi
gi
1i
si
gi si
ci
at
www.dacoromanica.ro

44. CU LIT. STRAMNIII 715
In urma acestora, propunerea de amanare s'a respins Qi
s'a decis dupe cum am vklut ci in aka parte retipArirea
cartilor bisericescl cu litere latine,decisiune care s'a
adus is indeplinire. Ca acesta lucrare nu s'a avut in ve-
dere in prima linie. de cat de a castiga inlaturarea carac-
terelor cirilice retiparirea cu litere latine si apol de a
se inlatura ci unit termini impropril eau strAini de graiul
romanesc. Prin urmare, nu s'a Scatuit intru nimic contra
unitettit limbic romineset, ci din contra s'a lucrat tocmal
spre binele acestei unitati. Sf. Sinod. al Biserical romane
III are consciinta satisfacuta, ea si-a indeplinit o datorie
sfinta cu o mare cerinta a bisericii romane, a poporulul
roman. Pe langa acesta, el va veghea ca sa fie tot-deuna
depositarul si indreptarul, cand va fi vorba de unitatea
graiului romanesc si acesta conform cu traditiunea Bise-
ricil romane. De aceea, mult neam mirat de cursul pe care
l'au luat desbaterile in Congresul bisericesc al fratilor
nostri romani ortodoxt de peste rnunti,desbateri earl( au
indemnat pe Dl. A. Densusianu, profesor la facultatea de
litere din Iasi, un mare cunoscetor al literatures romane
si al faselor prin care a trecut graiul romanesc de la for-
matiunea lull pang astA.4t, ca sa face invinuirl atat repro-
sentantilor bisericel romane ortodoxe de peste munti, cat
si mat ales Sf. Sinod al Bisericil din Regatul roman. DI.
Densusianu sustine 1), ea in cestiunea unitatit limbic in
Congresul de la Sibiu, s'aii cu drept cuvint imputari
Sf. Sinod din Romania, ca a tiparit cartile fare a se inte-
lege cu biserica romans de peste munti Biserica din
Romania a inceput mat inainte de cat biserica ortodoxe
de peste inunti tiparirea cartilor cu litere latine, drept a-
ceea in puterea vechei practice si a vechel superioritati a
bisericil ortodoxe din Romania fate cu cea de peste munti
trebuia sa invite la conlucrare i pe biserica romans de
1) Revista anul III (Main Iunie 1895), No.
5-6, lap,
si
si
fac.,,t
Clitica-LitPraril,
www.dacoromanica.ro

45. 716 RET. CART. BIS. ROMANI! CU LIT. STRABUNE1
peste mun0. Pentru ce ntt s'a facut ac6sta nu scim, dar
cad nu s'a fitcut, este mare i neertata gresall din forte
multe puncte de vedere. Dar nici biserica romans de peste
muntt nu4 scutita de imputare. Cand a decis tipitrirea
cartilor cu litere latine, de ce nu s'a adresat eel putin ea,
la biserica de dinc6ce ? Va sit qica si de o parte qi de alta
capit bisericil nostre cu acestA, ocasiune aratat cu
mult ma! inferior! de cat cei de acum 200-300 de an!
Ceea ce credem cA se va putea intampla tai acdsta trebue
sA se intimple, este ca biserica romans de peste munci va
fi cu cea maI mare grijfi la noua tiparire a cartilor, ca
unitatea limbil s5, nu fie atinsa intru nimic. Daca va sci a
face acesta qi nu ne Indoim va face-o, va bine merita de
vechea tradiie a bisericil, care, durere, Sf. Sinod din Ro-
mania eel d'intaill dator a o apara, n'a inteles'o qi a pa.--
rAsit'o.
Am reprodus aceste cuvinte ale cunoscutuluI profesor
de la Universitatea din Iaqt pentru ca cititorul compa-
randu-le cu istoricul ce am facut retipariril cartilor bise-
ricescl sit va4a, c5, prin acesta retiparire cu litere latine
nu s'a adus nid o vatamare unitatii ca din con-
tra, urgenta retipAriril a fost simtitit de tots biserica ro-
mana ortodoxA cii. s'a facut un mare serviciti biserica
prin acesta retiparire gi ca prin urmare orl ce imputare,
orl de undo ar veni ea, este cu totul neintemeiatl.
s'aii
limbic Eli
csi
www.dacoromanica.ro

46. OMILIE
LA CUVINTELE MANTUITORLTLIII.
Feric41 eel' ce and Cuvintul lui.
Dumnedeil i it paze9c pre el".
(Luca XI, 28 .
Frati crestini,
In t6te dilele, dimineta, sera si in tot ciasul, Biserica
ne chiama la rugaciune pentru a ne face cunoscut Cu-
ventul lui Dumnecieiz', care este SAnta sa Voe.
Ea ne chiama, nu numai pentru a ni'] face cunoscut, dar
pentru a ni-1 pune in vedere, ca pre cea mai sacra dintre
datoriile nOstre morale si religiose, ce avem de indeplinit
pentru binele, prosperitatea si fericirea 'Astra. Biserica
ne chiama, dar spre a ne face cunoscut si a ne inveta
aceea ce ne este de folos si suntem datori a face.
Ea isi indeplineste cu santenie tot-d'auna acesta datorie;
ne chiama in t6te clilele. Sunt insa timpuri, and cu
dinadinsul insists a ne face cunoscut ceea ce trebue sa
facem si sa urmam, pentru edificatiunea nostra morals si
religiesa. Aceste timpuri sunt clilele de serbatore; dar mai
ales, sunt timpurile instituite ca Bile de penitents si pre-
gatire religiOsa, in vederea clilelor memorabile cari ne
www.dacoromanica.ro

47. 718 OMILIB
amintesc actele seversite pentru mantuirea nOstra. Acestea
sunt Vele de postire si pregatire morala instituite de
Biserica.
In aceste dile Biserica ne indemna cu preferinta la in-
deletniciri spirituale si morale necesare vietel religiOse,
bine primite si placute lul Dumnegeti.
Dar dace Biserica 1'0 face datoria sa chemandu-ne la
sine pentru a ne face cunoscut Cuventul hit Dumnegeri,
Santa sa Voe si ceea ce este de lobos vietel nOstre reli-
ce cere de la nol si cum respundem nol la che-
marea el si la indeplinirea acestor datoril morale ale
nOstre ?
De sigur Biserica ne cere ca nol se, respundem la glasul
el. Ne cere ca se. venim la rugaciune, sa auzim Cuventul.
IuT Dumnedeil, invatam si sal cunOstem, si pazindul,
sa ne edificam moralminte, indreptand faptele si viata
nOstra dupe poruncile Domnulul.
Dar call dintre nol sunt cart ascult glasul Bisericil ?
cati sunt aceia cars voesc se. aud, pentru ca sa invete si se.
cm-Disc:a Cuventul lul Dumnedet, Voia Sa cea santa?
Nu numal ca sent putini, fratilor, dar si din acesti
putinT, ca se. nu clic toll, dar mai tog, yin numal ca sa
auda Cuventul lul Dumneqeil propoveduit de Biserica, fare.
sa cugete un singur moment la pazirea si indeplinirea
celor propoveduite.
Ast-fel suntem cu totul streinl de cunoscinta Cuventului
lui Dumnecleti propoveduit de Biserica. Suntem streini,
si nu cum5scem care este Santa Sa voe pe care trebue
sa o facem si dupe care trebue sa indreptam viata si
faptele nOstre. Si nu o cunOstem : 1) Pentru ca nu voim
a veni se. auclim si sa ascultam de la cel ce o propove-
duesc; iar al 2), Pentru ca, dace. chiar venim a o auzi
si asculta, numal cu atata ne alegem, ca am audit'o; caci:
nu voim si nu cugetam catusi de putin a o indeplini si
a aplica in viata nOstra ceea ce Biserica ne ordona.
giOse,
sa'l
www.dacoromanica.ro

48. °MILLE 719
Fracilor,
Implinirea datoriei este lucrul cel mai sacru; chd cel
ce 's1 face datoria, pe langh mangaierea consciintei sale,
pe langh multumirea sa sufletesca, el contribue cu acesta,
atat la linistea si fericirea sa, cat si la armonia si pros-
peritatea cercului si a societhtei din care face parte. and
toti membrii unei familii si a unei societati cunosc da-
toriile for si le indeplinesc, atunci acea familie si socie-
tate prosperezh si este din tote punctele de privire feri-
cith.
Dar dad. indeplinirea datoriei aduce cu sine linistea
sufletesch, mangaierea consciintei, armonia intre Omen'
si in societate, nu tot ast-fel este cu cel ce nu inde-
plineste datoriile sale. Precum de la indeplinirea datoriei
depinde linistea, multumirea sufletesca si armonia intre
Omeni, din neindeplinirea ei, resulth nelinistea si nemul-
tumirea sufletesch a omului, discordia, desordinea, nein-
telegerile si nemultumirile intro Omeni, si d'aci o multime
de rele si suferinti, cari fac viata atat a individilor cat
si a societhtilor, turmentata si nefericith.
Ce s'ar intampla cu cel ce se ocupa cu munca cam-
pului, ca venind timpul and el ar trebui sa are si sa
semene, nu ara si nu sem:dna. Sigur ca neindeplini-
rea datoriei sale va avea drept consecinta mizeria sa §i
a familiei sale si d'aci bite daraverile sale sdruncinate si
cu neputinta de a le indeplini.
Ce ar fi dach meseriasul nu'si-ar chta de meseria sa?
Ce s'ar intampla celui ce traesce cu agonisela din lucrul
mainilor sale, dach el nu s'ar duce sa muncesch ? Toil
ar fi in suferinth si mizerie; iar armonia si ordinea so-
cials sdruncinath. Nevoile pentru intretinerea vietei 1-ar
face sa se dea la intreprinderi si fapte, dach nu neer-
tate si condamnabile, dar de sigur josnice si nedemne.
'si
www.dacoromanica.ro

49. 720 OMILIP1
Ar fi niste nenorociti, condamnati sa traiasca din mila
altora.
Cate exemple de felul acesta nu s'ar putea aduce! Nu-
merul for ar fi tot asa de mare, ca si al nevoilor ce le
au Omenii in lame.
Din ele insa iese clar ca si lumina dilei, ca cel ce
nu'si indeplineste datoriile sale, acela pe sine eel intaiu
se vatama lui 41 face I'M si se nefericeste si prin el
vatama si nefericeste si familia sail societatea din care
face parte. Iar pe de alta parte cu aceiasl claritate se
invedereza ca implinirea datoriel este un lucru sacru; ca
fie-care este dator a'si indeplini datoriile sale, cacl de la
implinirea datoriei depinde tot binele, tOth prosperitatea
si fericirea individelor si a societatilor.
Aceea ce se observa fratilor, cu nevoile vietei, cu im-
plinirea si neindeplinirea datoriilor ce le are omul pentru
bunul train al vietei materiale, acelas lucru este cu im-
plinirea Si neimplinirea datoriilor morale, spirituale si re-
ligiOse.
Daca omul, nu s'ar deosebi de animale, de sigur pOte
n'ar fi vorba de obligatiuni morale, intelectuale, spiritu-
ale si religiOse. Dar flind-ca, se deosibeste. Este flinta ra-
tionale, inzestrata cu spirit cugetator, el are datorii si
catre partea acesta nobila a naturei sale catre spiri-
ritul sea.
Precum este dator a satisface nevoile trupulul sea si
a'l ingriji, asemenea este dator sa'si indeplinesca si da-
toriile catre spiritul seti. Precum are nevoe de hrana tru-
pesca, aceeasi nevoe o simte si de o hrana sufletesca si
mai ales ca indeplinirea acestor din urma datorii, nu nu-
mai ca nu exclud pe cele dar ele contribue a
inobila, inalta si ridica pe om, dire tot ce este bun, fru-
mos, demn si folositor siesi si aprOpelui
Moise istorisind crearea lwnei, spune, ca Dumnecleti
ne a lasat qesse Vile ca sa 12e ingriJim de ago.721-
d'intaid,
sea.
www.dacoromanica.ro

50. OMILIF 721
sirea celor necesare trupului ; iar Vitra a septea.
a septamenel, sa o avem ca cli sena , ca cli de
repaos de la munca si ocupariunele clilnice si se, o
consacra m la indeletniciri spirituale 1). Din acesta
porunca divina invetam, ca acesta este cliva eminamente
reservata pentru indeplinirea datoriilor nOstre catre Dum-
negal si sufletul nostru. In acesta di cu dinadinsul ni-se
ordona sa mergem la Biserica, sa ascultam santele ruga-
ciuni si Cuvintul lui Dumnedeil, care este Voia sa cea
santa, pe care trebue sa o pazim, ca ast-fel sa ne ago-
nisim nutriment spiritulul nostru pentru edificarea 'Astra
morala.
0 singura gi in septamana, cate-va momente numai din
acea di ni se cer, pentru ca in ele sa ne indeplinim cea
mai nobila dintre obligatiunile nOstre morale, si cu tOte
acestea nu voim nici acesta sä facem. Si de tine suntan
chematt? Este Biserica care ne chiama. Dar prin glasul
el este insusi Dumnedeti care ne chiama. Este Creatorul
nostru, Domnul si Stapanul vietel nOstre. Cata nesocotinta
din parte-ne! Cat de nedemna purtare!
Dar Ore este dator servul a face ceea ce ii ordona sta.-
panul sea ? Cc s'ar intampla servulul care n'ar asculta si
nu s'ar supune la ordinile stapanulul sal? Nu va cadea
el in disgratia stapanului sal, ca sa nu clic ceva mai
mult ?
Apol data not Omenil pretindem supunere si ascultare
de la aceia cart sunt supusl noun, si pedepsim adesea in
modul cel mai neuman pe neascultatori,fie ca mai tot
d'auna din aceste ascultari, profitul si material si moral"
este al celor ce ordona si nu al celor ce se supun si
aduc ordinile la indeplinire care va fi positiunea nOs
tra,--neascultatori, fats, de stapanul vietei nOstre, care ne'
chiama la indeplinirea obligatiunelor nOstre morale numat
1) Comp. Genesa II, 2 3.
Biserica Ortodox Roming 4.
www.dacoromanica.ro