Articulațiile membrului superior se împart în două grupe principale: articulațiile centurii scapulare și cele ale membrului liber. Articulațiile centurii scapulare includ articulațiile acromioclaviculară și sternoclaviculară, iar cele false precum articulația scapulotoracică permit o gamă largă de mișcări. Articulația scapulohumerală, ce conectează humerusul cu scapula, este o enartroză ce permite o varietate de mișcări, inclusiv abductie și rotație.

1. RTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR
Pot fi impartite in doua mari grupe:
 articulatiile centurii scapulare;
 articulatiile membrului liber sau propriu-zis.
1 ARTICULATIILE CENTURII SCAPULARE
Articulatiile centurii scapulare se grupeaza, din punct de vedere functional, alaturi de
articulatia scapulo-humerala, intr-o entitate complexa, numita umar. Conceptul de 'centura
scapulara' inglobeaza doar articulatiile claviculei cu sternul si scapula, la care se adauga o
sissartroza, o 'articulatie' fara elemente articulare.
Sunt reprezentate de doua articulatii adevarate si doua articulatii false.
Articulatiile adevarate sunt:
 articulatia acromioclaviculara;
 articulatia sternoclaviculara;
 Articulatiile false sunt:
 articulatia scapulotoracica;
 articulatia subdeltoidiana.
1.1 ARTICULATIILE ADEVARATE
a) Articulatia acromioclaviculara face parte din grupul
articulatiilor e (artrodie). Elementele componente ale
articulatiei sunt:
- suprafetele articulare: fetisoara articulara ovalara, usor
convexa de pe extremitatea acromiala a claviculei si
fetisoara opozanta, usor concava, de pe extremitatea
acromionului.
- mijloacele de
unire: sunt
reprezentate de
o capsula intarita de un ligament acromioclavicular care se afla pe partea superioara a acesteia.

2. - miscarile: in aceasta articulatie se produc miscari de alunecare. Scapula urmeaza deplasarile
claviculei in articulatia sternoclaviculara, dar ramane alipita de torace.
b) Sindesmoza coracoclaviculara (.85) reprezinta legatura dintre clavicula si procesul coracoid al
scapulei. Unii autori o includ in articulatia acromioclaviculara, altii o descriu individual. Prin
ligamentele sale, aceasta sindesmoza face ca greutatea membrului superior sa fie suportata in mai
mare masura de clavicula si in mai mica masura de acromion. In acelasi timp, aceste ligamente
au si rolul de a limita miscarile dintre scapula si clavicula.Ligamentele sindesmozei
coracoclaviculare sunt:
- ligamentul trapezoid- lama fibroasa patrulatera (trapez) intre fata superioara a procesului
coracoid si fata inferioara a claviculei;
- ligamentul conoid (forma de con) cu varful pe baza procesului coracoid si baza pe tuberculul
conoidian.
c) Articulatia sternoclaviculara: uneste extremitatea sternala a claviculei cu sternul si primul
cartilaj costal.
 Tip -este o articulatie in sa.
 Suprafetele articulare sunt inegale ca forma si dimensiuni. De partea toracelui participa
marginea laterala a manubriului sternal si primul cartilaj costal, care formeaza intre ele un unghi
diedru. De partea claviculei exista doua fetisoare articulare, una verticala si alta orizontala, care
determina intre ele un unghi diedru proeminent ce patrunde in deschizatura celui precedent. Cele
doua suprafete articulare sunt acoperite de fibrocartilaj. Sub clavicula, intre ea si coasta I, se afla
vasele subclaviculare si plexul brahial. In cazul unor traumatisme ale regiunii respective, aceste
elemente pot fi comprimate determinand paralizii ale plexului. Acelasi lucru se intampla in urma
ridicarii exagerate a bratelor in timpul anesteziei. Pentru asigurarea unei congruente mai bune,
intre cele doua suprafete articulare se gaseste un disc.
 Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula si ligamente. Trei din ligamente sunt
considerate intrinsece, de intarire si unul extrinsec. Ligamentele extrinsece sunt: ligamentele
sternoclaviculare- anterior si posterior, ligamentul interclavicular- uneste extremitatile sternale
ale celor doua clavicule. Ligamentul extrinsec este ligamentul costoclavicular si ocupa unghiul
format de clavicula si primul cartilaj costal. Este foarte puternic si permite ridicarea primei
coaste deasupra ului orizontal. Contribuie la miscarile de abductie si flexie a bratului.
 Miscarile in aceste articulatii sunt posibile in jurul a trei axe, la fel ca intr-o articulatie
sferoidala. Clavicula se poate misca odata cu membrul superior, datorita posibilitatilor de
miscare pe stern: ea poate fi dusa inainte si inapoi, in sus si in jos. Totodata ea executa si miscari
de circumductie. In toate aceste miscari, cele doua extremitati ale claviculei se deplaseaza in sens
invers.
o Miscarea de ridicare si coborare se executa in jurul unui ax orizontal si sagital,
care trece prin ligamentul costoclavicular, prin extremitatea sternala a claviculei,

3. nu prin articulatie. In miscarea de ridicare, extremitatea acromiala a claviculei se
ridica, iar cea sternala coboara. In miscarea de coborare, fenomenul este invers.
Miscarea de ridicare este limitata de ligamentul costoclavicular. Miscarea de
coborare este oprita de coasta I, ligamentul sternoclavicular si interclavicular.
o Miscarea de proiectie inainte si inapoi a claviculei se executa imprejurul unui
ax vertical, care trece, ca si la miscarile precedente, prin extremitatea sternala a
claviculei (nu prin articulatie). Cand extremitatea acromiala este dusa inainte
(proiectia anterioara), cea sternala se deplaseaza inapoi. Aceste miscari sunt oprite
prin ligamentele sternoclaviculare. Distanta dintre punctele extreme ale acestei
miscari este de 7-l0 cm.
o Miscarea de circumductie provine din succesiunea alternativa a miscarilor
precedente. In aceasta miscare, clavicula descrie, prin extremitatea ei acromiala
un con a carui baza este o elipsa, cu axa mica orientata dinainte-inapoi si axa
mare, verticala, orientata de sus in jos.
1.2 ARTICULATIILE FALSE:
a) Articulatia scapulotoracica este o sissartroza (articulatie fara elemente articulare)
formata intre fata anterioara a scapulei, cu muschiul subscapular si fata externa a coastelor, cu
muschii intercostali. Intre cele doua fete 'articulare' se intinde marele dintat (serratus lateralis),
delimitand doua spatii de alunecare: interseratosubscapular si interseratotoracic. Acestea permit
miscarea de 'bascula' a scapulei (maxim 450) care asigura amplitudinile mari de miscare ale
bratului, mai ales in abductia peste 720, ca si in miscarile de flexie peste 600 sau de extensie.
b) Articulatia subdeltoidiana este de fapt un de alunecare (bursa) intre fata profunda a
deltoidului si mansonul rotatorilor. Bursa permite alunecarea tesuturilor moi, care in acest fel nu
blocheaza amploarea miscarilor umarului.
In afara acestor articulatii, scapula are si ligamente proprii, formatiuni fibroase,
asemanatoare unor benzi, care se insera exclusiv pe scapula:
- ligamentul coracoacromial (. 84,85) se prezinta ca un evantai fibros, de forma triunghiulara,
care se prinde pe varful acromionului, iar prin baza, pe toata marginea laterala a procesului
coracoid. El este dispus ca o bolta ce protejeaza epifiza superioara a humerusului cu muschii ce
se insera pe ea.
- ligamentul transvers superior al scapulei sau ligamentul coracoidian trece ca o punte peste
scobitura coracoidiana, transformand-o intr-un orificiu. Prin acesta trece nervul suprascapular.
Ligamentul se insera pe marginile scobiturii coracoide.
Miscarile centurii scapulare
Centura scapulara are ea insasi o miscare in raport cu toracele, realizand miscarile proprii
ale umarului:

4. Miscari de proiectie anterioara (antepulsie)si posterioara (retropulsie), realizeaza
deplasari de 10-l2 cm. In aceste miscari scapula se transleaza, indepartandu-se sau apropiindu-se
de coloana vertebrala si in acelasi timp basculeaza cu 40-450. Aceste miscari ale umarului vor
insoti miscarile de flexie-extensie ale bratului;
Miscari de ridicare si coborare a centurii pe o distanta de 12-l3 cm (3 cm pentru
ridicare si 9-l0 cm pentru coborare). Scapula joaca si aici rolul principal, prin deplasare verticala
si rotare.
2 ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
In aceasta categorie se incadreaza:
 articulatia scapulohumerala;
 articulatia cotului;
 articulatiile radio-ulnare;
 articulatiile mainii;
 articulatiile degetelor.
2.1 ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA
.89 Articula]ia scapulohumeral;capsula articular - vedere anterioar

5.  Uneste capul humeral si cavitatea glenoidala a scapulei, formand o enartroza (articulatie
sferoidala).
 Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral, acoperit de cartilaj hialin care se
intinde pana la buza mediala a colului anatomic. si are o grosime uniforma (2 mm). De partea
scapulei, gasim cavitatea glenoida care are o forma ovala si este limitata de o spranceana
osoasa glenoidala. Cavitatea glenoida reprezinta doar un sfert din suprafata capului humeral.
Din aceasta cauza, pentru stabilirea unei concordante mai bune, la periferia cavitatii s-a
dezvoltat un cadru constituit din dintr-un fibrocartilaj care nu impiedica totusi amplitudinea
si varietatea miscarilor.

6. Mijloacele de unire care contribuie lamentinereaincontacta suprafetelorarticulare suntcapsula,
ligamentele si muschii periarticulari.
o Capsulaarticularaare aspectul unui mansoncu douastraturi:unul intern,sinovial si unul
extern,fibros.Insertiacapsulei se face,inparteasuperioara,pe ointindere ce depaseste
cadrul glenoidal si de aceea,insertialungiiportiuniabicepsuluieste intraarticulara,pe cand
cea a lungii portiuni atricepsului este extraarticulara.Inparteainferioara,pe margineaei
mediala,capsulacoboarasi se indeparteazade cartilajul articular,pentruase inserape colul
chirurgical.Prinurmare,o portiune dincolul chirurgical se aflaininteriorularticulatiei.
Capsulaare o structuralaxa,permitandrealizareaunormiscari mai ample dar,inacelasi
timp,face posibilaproducereamai frecventaaluxatiilor.Totdatoritalaxitatii sale,aceasta
capsulaprezintaoserie de plici.Prindereaacestoraintre suprafetele articulareeste evitata
de actiuneafasc iculelormusculareale muschilorvecini(triceps,supraspinos,subspinos,
subscapular).

7. o Sinovialacapsuleitrimite inafaradouaprelungiri constantecare trecprinorificiilecapsulei:
primapoarta denumireade prelungireasaubursasubscapularului (desprecare amamintit
mai sus- articulatiascapulo-toracica);adouapoarta denumireade prelungireasaubursa
bicipitala,deoarece insoteste tendonul corpului lungal bicepsului.
o Ligamentele sunt:
 ligamentul coracohumeral- se inserape baza si pe margineaexternaaprocesului coracoidcuun
capat, iar cu celalalt,se fixeazape tubercululmare al humerusului si capsulaarticulara,dupace a
trecutca o punte peste santul intertubercular.Limiteazarotatiaexterna.
 ligamentele glenohumerale sunttrei fascicule fibroase (superior,mijlociusi inferior) care intaresc
capsula.Aceste ligamente ocupaparteaanterosuperioaraacapsulei si se inseracuun capat pe
cadrul glenoidal,iarcucelalaltpe colul anatomical humerusului.Ele aurolul de alimitamiscarile de
extensie,rotatie internasi abductie si de mentine capul inglenadupacumurmeaza:
 ligamentul glenohumeral superioractioneazacaunsistemde suspensie,impiedicandsubluxatia
inferioaraahumerusului;
 ligamentul glenohumeral mijlociu limiteazamiscareade rotatie externainpozitiede adductie a
bratului;
 ligamentul
glenohumeral inferioreste consideratprincipalul elementde stabilizare anterioaraaumarului,
ruptura lui fiindfrecventasociataculuxatiaanterioaraaarticulatiei.
Capsulaeste intaritainexteriorprinfuzionareaei cutendoanelesubscapularului,supraspinosuluisi
micului rotund,avandposibilitateade a reglastareade tensiune acapsulei.(tendoanelefunctioneaza

8. ca veritabile 'ligamente').Ansamblul acestortendoane estecunoscutsubdenumireade coiful rotatorilor
sau mansonul rotatorilor.
 Miscarile articulatiei scapulohumerale(glenohumerale) sunt:
o Abductia -adductia: abductiaeste miscareaprincare bratul se indeparteazade corp.Adductia
este miscareainsensopus.Aceste miscari se executainjurul unui ax anteroposterior,ce trece
prinpartea inferioaraacapului humeral,infrontal.Abductiapanalapozitiaorizontalase
realizeazadinarticulatiaglenohumerala.Peste orizontala,tubercululmare impiedicamiscarea,
pentruca ajunge inraport cu partea superioaraacadrului glenoidian.Prinurmare,miscareanu
se mai petrece inarticulatiaglenohumeralaci,devine posibilaprinmiscareade basculare a
scapulei.
o Proiectia inainte sauflexia(sauantepulsia,sauanteductia) si proiectiainapoi sauextensia(sau
retropulsia,sauretroductia) ajungepanalaaproximativ1800
.Pana la900
actioneaza
glenohumerala.Pesteaceastavaloare,ligamentele coraco- si glenohumeraleblocheaza,
urmatoarele grade fiindinlesnite de rotatiile inacromioclavicularasi sternoclavicularasi de
antepulsiacenturiiscapulare,iarultimele 300
suntfavorizate de hiperlordozarealombara.
Extensiaare o amplitudine limitatade aceleasi ligamente.Miscareamasoara50-600
. Miscarile se
executainjurul unui ax transversal,care trece printuberculul mare si princentrul cavitatii
glenoide,insagital
o rotatIa interna sau rotatia mediala si rotatia externasau laterala se executainjurul unui ax
vertical,care trece princentrul capului si capitulului humeral.Completeazamiscarile de
pronatie-supinatie ale antebratului.Antepulsiacenturii scapulare contribuie multlamiscareade
rotatie interna,iarretropulsiascapulotoracicausureazarotatiaexterna.
2.2 ARTICULATIA COTULUI
Articulatiacotului reprezintaarticulatiaintermediaramembruluisuperior,avandrolul de
prelungire sauscurtare a 'tijei'care poarta organul de prehensiune (mana),de punere aacestuiain
pozitie (insagital- apropiereasaudepartareamainii de corp,sauintransversal- pronatiasausupinatia),
de stabilitate intransmitereapresiunilor.
Pentrurealizareaacestorfunctii,trei articulatiisuntconectate ininteriorul aceleiasi capsule
articulare,unice,ce delimiteazaosinguracavitate articulara:

9. a) articulatia humerocubitala(humeroulnara)-otrohleartroza(ginglym),curol de flexie-
extensieaantebratului,miscare asociatacurotatiaaxialaa ulnei.Este considerataarticulatiaprincipala
pentrurealizareaacestormiscari.
b) articulatia humeroradiala- o condilartroza,care secondeazasi stabilizeazalateral articulatia
precedenta.Este considerataarticulatiasecundarapentrurealizareamiscarilorde flexie- extensie,
precumsi pentrumiscarile de pronatie- supinatie.
B

10. B
.87 Articula]iacotului –suprafe]earticulare

11. c) articulatia radiocubitala proximala - o trohoida,considerataarticulatiaprincipalaamiscarilor
de rotatie (pronatie- supinatie),alaturi de articulatiahumeroradiala(secundara).Pentruaceasta
miscare,lantul articularinclude si articulatiaradioulnaradistalaasociatacusyndesmozaradioulnara
mijlocie.
Suprafete articulare:
Pentruprimapereche de articulatii,suprafetele articularesuntreprezentate de condilul
humeral si suprafetele corespunzatoareale extremitatilorproximaleale radiusului si ulnei.
Corespunderealorse face astfel:incizuratrohleararaspunde trohleei humerale,fosetacapului radial
corespunde capitululuihumeral,iarsantului intermediarii corespunde margineafoseteicapului radial.
Mijloacele de unire suntreprezentate de:

13. 
Capsulaarticulara, subtire si flasca,
urmareste conturul foseteloranterioare si posterioare,trecandpe subbazaepicondililor,care
raman extracapsulari.Lafel ramansi varful olecranului si procesului coracoid.Fasciculelemusculare
apartinandtricepsuluibrahial si brahialului,care se inserape suprafataexternaacapsulei,aurolul
de a pune intensiune capsula,impiedicandantrenareaei intre suprafetele articulare,intimpul
miscarilor.Stratul sinovial al capsulei tapeteazafataprofundaacapsulei,respectivfataanterioaraa
fosei coronoidienesi acelei radiale,formandfundul de sacanteriorbilobat.Pe fataposterioara,ea

14. tapeteazafosaolecraniana,formandfundul de sacposterior(subtricipital).Prelungirile luise gasesc
intre tricepssi cei doi epicondili.Inuneleinflamatii,laacestnivel se acumuleazalichidinexces,iar
prelungirile devinfoarte evidentepe laturile olecranului.Fiindsituatsuperficial,acestfundde sac
poate fi usor deschissaupunctionat,pentrudrenareacolectiilordincavitateaarticulara.Intre
membranafibroasasi sinovialacapsulei,indreptul celortrei fose articulare,existatrei pachete de
tesutadipos,considerate sisteme tamponde franare inmiscarile extreme.

.95 Articula]ia cotului – vedere anterioar
Ligamentelecolaterale
 ligamentul colateral ulnar este o banda fibroasa,puternica,de formatriunghiulara,cu
origine pe epicondilul humeral medial,formatdintrei fascicule:anterior,mijlociu
(ligamentul entorsei sauligamentul POIRIER) si unaltul posterior(ligamentul BARDINET).
Ligamentul colateral ulnarasigurastabilitateainvalgus(spre parteainterna)aarticulatiei
cotului,incuplaj cuarticulatiahumeroradiala;
 ligamentul colateral radial se intinde intre epicondilulhumeral lateral si ligamentulinelar.
Realizeazacontrolulpozitieiulnei fatade epicondilul lateral.Are,de asemenea,trei
fascicule.Oricare arfi pozitiaarticulatiei,2fascicule dintrei vorfi intensiune;

15.  ligamentul inelar(ligamentul anularradial) este o structura fibroasa,reprezentand4/5din
circumferintaunui inel,cuorigineape margineaanterioaraaincizurii radiale si insertiape marginea
posterioaraaaceleiasi formatiuni.Impreunacuincizuraradialaaulnei,ligamentulinelar
completeazacavitateade receptie circulara,osteofibroasa,pentrucapul radiusului care poate
pivotaastfel,incadrul articulatieiradioulnare proximale;
 ligamentul patrat este obanda fibroasasubtire,intinsa aproape inorizontal intremarginea
inferioaraaincizurii radialede pe ulnasi colul radiusului.El inchide spatiul articularinferiorintre
radiussi ulna.
Miscarile cotului
Cotul este o articulatie cuunsingurgrad de libertate- flexie,extensie,in jurul unei axe ce trece
transversal princot.Miscarea este dirijatade geometriacapetelorosoase,ceeace determinadevieri ale
axului de miscare pe parcursul intregii curse aantebratului.Urmandtrohleeahumerusului,cubitusul
executaintimpul flexieisi orotatie axialade 50
spre interior.Cindcotul este intins(extins),intre axa
medianaa bratului si axamedianaaantebratului se formeazaununghi de 1700
, deschisspre lateral
(spre marginearadiala)- cubitusvalgus'fiziologic',mai accentuatla femei si copii.Dacase proneaza
mana (palmase roteste injos),acestunghi dispare.Miscareade extensieeste blocatade ciocul
olecranului infosetaolecranianasi de fasciculele anterioare ale ligamentelor.
2.3 ARTICULATIILE RADIOULNARE (RADIOCUBITALE)
Articulatiaradioulnaraproximala afost descrisaanterior.
a) Articulatiaradioulnaradistala leagaoasele antebratuluiintre ele,laextremitatealordistala.
Contribuie larealizareamiscarii de pronatie- supinatie.
Suprafetelearticulare suntreprezentate de capul ulnei,convexsi incizuraulnaraaradiusului,
concava, a caror geometrie defineste oarticulatieuniaxialade tippivot(trohoida).Eaeste prevazutacu
o capsulaarticularasubtire,mai rezistentaanteriorsi posterior,care permite membranei sinovialesa
expansionezeinparteasuperioaraformandrecesulsacciform, caopunga ce ajunge panala membrana
interosoasa.
Caracteristicpentruaceastaarticulatie este prezentaunui discarticular(dupaunii autori,
ligamentul triunghiular)care separaarticulatiaradioulnaradistalade articulatiaradiocarpiana.Celedoua
articulatii auinsasi elemente comunecapsulare si ligamentare.Centruldiscului esteperforat,permitand
comunicareaintre cele douacavitati articulare.
b) Articulatiaradioulnaramijlocie (syndesmozaradioulnara) estereprezentatade legaturafibroasa
continua,intinsainspatiul interososradioulnar,cunoscutasi subdenumireade membranainterosoasa.
Ea conecteazamarginileinterosoaseale diafizelorcelordouaoase.Inpozitiaintermediaraa
antebratului (intrepronatie si supinatie),membranadevineostructuratensionata.Eareprezintao

16. suprafatade insertie pentrumuschiiantebratului.Se opune miscarilorde translatiedintre radiussi ulna
si participala transmitereafortelorde tractiune saucompresiunede launos laaltul.
Articulatiile radioulnarerealizeazamiscarilede pronatie-supinatie
2.4 ARTICULATIILE GATULUI MAINII (PUMNULUI)
Pumnul este uncomplex osteoarticularincare distingem, inprincipal,articulatiaradiocarpiana-
o diartrozade tipcondilian- si articulatiamediocarpiana.Inaceste douaarticulatiise executamiscarile
pumnului.Articulatiile intercarpiene,nuintraincalculul acestormiscari.
a) Articulatiaradiocarpiana esteformatadincavitateaglenoidaantebrahiala(formatalarandul saudin
suprafataarticularainferioaraaradiusului si fatainferioaraadiscului articular) si de suprafetele
articulare ale scafoidului,semilunaruluisi mai putinale piramidalului.Dinpunctde vedere geometric,ia
nastere oarticulatie elipsoidalacuaxul lungdispustransversal,cudouagrade de libertate:flexie-
extensieinsagital si miscari de abductie- adductie,infrontal.

17. Cavitateaarticularaare forma unei linii cuconcavitateainjos, care uneste cele douaprocese
stiloide ale radiusului si ulnei.
Capsulaarticularaeste mai groasa,tensionatapalmar(fatapumnului),mai subtire si mai relaxatadorsal
(dosul pumnului).Membranasinovialaaacesteiapoate prezentacomunicari cucavitatile articulatiei
radioulnare distalesi mediocarpiene.
.98 Articula]iilemainii – vedere anterioar
b) Articulatiamediocarpiana se formeazaintre randul proximal,exceptandosul pisiform(scafoid,
semilunar,piramidal),si cel de-al doilearandal oaselorcarpiene (trapez,trapezoid,osul mare si osul cu
carlig).Interliniaarticularaeste neregulata,are formaunui S orizontal,fiindoartrodie (articulatie a) in
parteaexternasi o condilianainparteainterna.
Mijloacele de unire suntreprezentate de :
 ligamentul radiatal carpului,asezatpe fatapalmara(anterior);
 ligamentul posterior,slabdezvoltatsi inconstant;
 capsulaarticulara.
.94 Articula]ia radiocarpian - vedereposterioar

18. Miscarile pumnului suntde flexie - extensie,inclinare cubitala- radialasi,prinasociere,de circumductie.
Articulatiaradiocarpianaparticipamai multinflexie(500
) si mediocarpianainextensie (500
).Inclinatia
radialaeste realizatapredominantdinradiocarpiana(100
),iarinclinatiacubitala,dinmediocarpiana
(250
).
2.5 ARTICULATIILE MAINII
Mana este cel mai complicatsegmentde membrudinorganism.Atatstructura,catsi functiasa
suntadaptate complexei activitati umane.Suprafatade proiectie dincortexul cerebral,care controleaza
mana,este proportional enorma,dovadacomplexitatii acestui 'organ'.
Mana are functii legate de prehensiune (prindere),sensibilitateadiscriminativa,organal
personalitatii umane,al expresivitatii,al profesionalitatii.Totrestul membruluisuperior- umar,brat,cot,
antebrat- nuare decat rolul de a pune manain pozitiaceamai favorabilapentruindeplinireaunei
anumite functii.
Anatomic,manaincepe cual doilearand(distal) de oase carpiene,care se articuleazacu
capetele metacarpienelor(articulatiacarpometacarpiana),realizandpatruartrodii pentru
metacarpienele II- V) si oarticulatie selaraintre trapezsi primul metacarpian.
Ultimele patrumetacarpiene se articuleazaintre eleprinbazelelor(articulatia
intermetacarpiana),formandtrei artrodii.

20. La capatul distal al metacarpienelorse articuleazacavitatileglenoide ale primelorfalange
(articulatiile metacarpofalangiene).Distal,urmeazaarticulatiile interfalangiene proximale (primasi a
doua falanga),apoi articulatiile interfalangiene distale (intre adouasi a treia falanga).Ele sunt
trohleartroze.
Policele are propriaarticulatie carpometacarpiana(articulatiatrapezometacarpiana,insa) si
numai o articulatie interfalangiana.
Mijloace de unire: Toate articulatiile mainii suntintaritede cate unmansoncapsularsi ligamente
dispuse lateral si ligamenteinterosoase(lanivelulintermetacarpienelor,fiecare ligamentintinzandu-se
intre douaoase alaturate)
Miscarile permise suntdiferite:
 articulatiilecarpometacarpiene(CM) permitnumai miscari de alunecare;
 articulatiileintercarpiene (IC) suntdiartrozeiforme,deci permittotmiscari de alunecare;
 articulatiiledegetelorpermitmiscari de flexie- extensie,inclinare(abductia-departareade axul
medianal mainii care trece prinmedius,si adductia,miscareainversa),circumductie,prin
articulatiilemetacarpofalangiene (MCF);prinarticulatiile interfalangienedegetele se apropiede
palma(flexie) sause departeaza(extensie);

21. 
. 82Articula]iadegetelor – vedere lateral
articulatiacarpometacarpianaapolicelui realizeazacele mai importante miscari ale mainii,incadrul
'coloanei'policelui:abductie-adductie,flexie- extensie,si opozabilitate.Opozitiarezultadincombinarea
a trei miscari:o miscare unghiulara,omiscare de rotatie a policeluiinjurul axei longitudinalesi unade
flexie.