Articulația cotului este o trohleartroză care permite mișcări de flexie și extensie, fiind formată din humerus, ulna și radius, cu suprafețe articulare acoperite de cartilaj hialin. Mușchii implicați în aceste mișcări includ flexorii (bicepsul brahial, brahio-radialul) și extensori (tricepsul brahial), fiecare având acțiuni specifice în funcție de punctele de fixare. Biomecanica articulației permite o amplitudine de mișcare de 150 de grade pentru flexie și extensie, fiind influențată de structurile musculare și ligamentare din jur.

1. ARTICULATIA COTULUI
I. Structura functionala a articulatiei
Aceasta articulatie este o trohleartroza, are un singur grad de
libertatea si permite numai efectuarea miscarilor de flexie si extensie, a
antebratului pe brat.
A.Suprafetele articulare

2. Se intalnesc aici 3 oase, iar suprafetele articulare sunt :
1. extremitatea inferioara a humerusului: trohlea, condilul humeral si
epicondilul medial si lateral

3. 2. extremitatea superioara a cubitusului prezinta :
• scobitura semilunara – marea cavitate sigmoida
• apofiza coronoida in partea anterioara a cavitatii sigmoide
• olecranul in partea posterioara a cavitatii sigmoide
• mica cavitate sigmoida – la marginea externa a cavitatii
sigmoide care ia parte la alcatuirea articulatie radio-cubitale
superioare .
3. extremitatea superioara a radiusului prezinta o scobitura care se
adapteaza la condilul humeral. Capul radial prin fata sa superiora
contribuie la alcatuirea articulatiei cotului, iar prin prin fata sa laterala la
alcatuirea articulatiei radio-cubitale superioare
Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Trohlea humerala vine
in raport cu incizura cubitusului, iar condilul humaral cu foseta capului
radial

4. B. Mijloacele de unire

5. 1. Capsula articulara care leaga humerusul cu cubitusul si radiusul, este laxa
si inatarita de ligamente
2.Ligamentul colateral ulnar se desprinde de pe epicondilul medial si
radiaza spre fata mediala a epifizei proximale a ulnei (marginea incizurii
trohleare). Este un ligament puternic, de forma triunghiulara caruia i se
pot descrie doua fascicule: humerocoronoidian si humeroolecranian.

8. 3.Ligamentul colateral radial porneste de pe fata anteroinferioara a
epicondilului lateral si se imparte in doua fascicule divergente. Acestea trec
unul inaintea, celalalt inapoia capului radial si se fixeaza fiecare la
extremitatea respectiva a incizurii radiale a ulnei. Ele sunt strans legate cu
fibrele ligamentului inelar al radiusului.
Ligamentul colateral ulnar si radial sunt foarte rezistente. Astfel se explica
de ce prin intermediul lor se pot produce smulgeri ale epicondililor.
Membrana sinoviala este o foita subtire, care inveleste pe dinauntru capsula
articulara. Ea este comuna atat articulatiei humero-cubito-radiale, cat si
articulatiei radio-cubitale superioare,
Sinoviala. Stratul sinovial al capsulei tapeteaza fata profunda a capsulei.
Stratul fibros se termina la oarecare distanta de cartilajul articular. Stratul
sinovial se reflecta la nivelul insertiei stratului fibros acoperind intreaga
suprafata osoasa dintre insertia acestuia si cartilaj. Datorita acestei dispozitii,
stratul sinovial tapeteaza fata anterioara a fosei coronoidiene si a celei
radiale, formand un fund de sac bilobat anterior. Pe fata posterioara, ea
tapeteaza fosa olecraniana, formand fundul de sac posterior (subtricipital).
Pe acest fund de sac posterior se insera cateva fibre musculare din triceps.
Aceste fibre il trag in sus in timpul extensiunii bratului. De aceea, ele sunt

9. considerate ca fascicule tensoare ale stratului sinovial, similare cu cele ce se
intalnesc la articulatia genunchiului. Cunoasterea dispozitiei fundului de sac
posterior prezinta importanta clinica. Prelungirile lui se gasesc intre triceps
si cei doi epicondili. Cand el este plin cu lichid, ca in unele leziuni
inflamatorii, prelungirile sale pot fi observate pe laturile olecranului.
Datorita situatiei sale superficiale, el poate fi deschis pentru drenarea
colectiilor din cavitatea articulara. Stratul sinovial al capsulei formeaza, de
asemenea, un fund de sac imprejurul colului radial, numit fund de sac
periradial.
II. Muschii implicati in miscarile cotului
A Muschii flexori :
Bicepsul brahial, cu doua capete superioare si unul inferior .
–Scurta portiune a bicepsuluiiar se insera proximal pe varfula apofizei
coracoide prin tendonul comun cu coraco brahialul, iar celalalt capatat
–Lunga portiune a bicepsului pe suprafata de deasupra cavitatii glenoide.
Prin unirea celor doua portiuni se foarmeaza corpul muscular si de insera
distal, printr un tendon puternic, pe tuberozitatea bicipitala a radiusului

10. Actiuni :
Cand ia punct fix pe omoplat are mai multe actiuni :
-proiecteaza inainte si roteaza bratul
-flecteaza antebratul pe bratat
-supinatia antebratului
-adductor al bratului(prin portiunea scurta)
-abductor al bratului (prin partiunea lunga)
Actiunea cea mai importanta este cea de supinatie si pe plan secundar cea
de flexor al antebratului

11. Cand ia punct fix pe antebrat (pozitia atarnat) :
-flecteaza bratul pe antebrat si apropie omoplatul
Brahialul anterior este situate sub biceps.Se insera proximal pe buza
inferioara a amprentei deltoidiene si pe fata interna si externa a jumatatii
inferioare a humerusului, se indreapta in jos si dupa ce trece de fata
anterioara a articulatiei cotului, se insera distal pe o mica suprafata rugoasa,
situate pe fata interna a bazei apofizei coronoide a cubitusului.

12. Actiuni :
Cand ia punct fix pe humerus:
-flecteaza antebratul pe brat
Cand ia punct fix pe antebrat:
-flecteaza bratul pe antebrat

13. Brahio-radialul se insera proximal pe margine laterala a humerusului la
nivelul treimei inferioare, iar distal pe apofiza stilloida a radiusului.
Actiuni :
-flexia antebratului pe brat din pozitia intermediara de prono-supinatie , din
pronatie maxima devine supinator si invers
Muschii epicondilieni:

14. scurtul supinator, lungul extensor radial al carpului, scurtul extensor radial al
carpului.
B. Muschii extensori
Tricepsul brahial este un muschi voluminos, ocupa singur fata
posterioara a bratului . Are 3 capete superioare (de unde si numele) si unul
inferior.Cel inferior se insera pe parte posterioara, fata superiora a
olecranului.
-portiunea lunga se insera tuberozitatea subglenoida a omopatului ,
-vastul extern–fata posterioara a humerusului , de-a lungul marginii
externe in jumatatea superioara

15. -vastul intern –fata posterioara a humerusului, jumatatea inferioara
Actiuni:
Cand ia punct fix proximal, este un extensor al antebratului pe brat
Prin lunga portiune este un adductor al bratului
Cand ia punct fix pe olecran, este fie un coborator, fie un ridicator al
omoplatului , dupa cum membrul superior este orientat in jos sau sus.

17. Anconeul este un muschi scurt si triunghiular, situat pe fata posteroara a
cotului. Se insera proximal, prin baza sa, pe fata posterioara a epicondilului.
Se indreapata in jos si inauntru si se insera distal , prin varful sau , pe fata
externa a olecranului.
Actiuni :
Cand ia punct fix pe humerus, este extensor al antebratului pe brat ;
Cand ia punct fix pe cubitul, este extensor al bratului pe antebrat ;
El joaca un rol important in miscarile de lateralitate ale cubitusului,in
timpul prono-supinatiei ;
III. Biomecanica articulatiei cotului
Articulatia humero-cubito-radiala este o troheartroza si are un singur
grad de libertate. Ea permite numai exectarea miscarilor de flexie si extensie.
Flexia si extensia active au o amplitudine medie normala de 150gr.
Miscarea de flexie este apropierea antebratului de brat .
Amplitudinea de miscare intre 0-145-150 gr
In faza finala a miscarii, mana nu se orienteaza spre umar, ci spre
torace, deoarece axa antebratului nu se prupapune axei bratului, ci este
dirijata fata de aceasta inauntru . Explicatia consta in orientarea oblica
in sus si inauntru a jgheabului troheei humerale.
Factorii care limiteaza miscarea :
-contactul maselor musculare ale fetelor anterioare ale bratului sia
antebratului;
-contactul apofizei coronoide cu foseta coronoida a humerusului;

18. Miscarea de extensie este miscarea de indepartare a antebratului de brat din
flexie maxima.
Amplitudinea de miscare 145-150-0 gr
Factorii care limiteaza miscarea :
-tensionare ligamentului anterior, ligamentului lateral internsi ligamentului
extern al articulatiei ;
-tensionarea muschilor flexori ai antebratului
-contactul olecranuluicu cavitatea olecraniana, pe fata posterioara a
humerusului .