Terapie Manual Posturală, temă de studiu – Constanța 06-07 oct 2018

1. Terapie Manual Posturală , training – Constanța 06-07 oct 2018
Maladia de Qurvain este o
tenosinovită a tendoanelor mu chilorș
extensori de la nivelul mâinii.Mai exact,
este o inflama ie a tendoanelorț
mu chilor lung abductor i scurtș ș
extensor ai policelui, mu chi implica iș ț
în mi cările deș prehensiune.

2. 1868-1940, medic chirurg elveţian
Este renumit pentru studiile sale
asupra glandei tiroide.Numele
său este asociat cu două
probleme de sănătate:
Tiroida de Quervain, o
inflamaţie non-bacterială a
glandei tiroide şi tenosinovita de
Quervain, o afectare a două
tendoane care mişcă degetul
mare de la mână şi pe care el o
numea, “entorsa femeii care
spală (rufele)”,
"washer woman's sprain“.

3. În tendinita de Quervain intervin
trei elemente anatomice:
- primul compartiment dorsal al mâinii;
- mu chiul lung abductor;ș
- mu chiul scurt extensor police;ș

4. Carpul este format din 8 oase
carpiene dispuse în 2 rânduri
transversale (unul pioximal si
altul distal). în primul rând
dinspre lateral spre medial se
găsesc: scafoldul,
semilunarul, piramidalul şi pe
acesta se află aşezat
pisiformul. In aceeaşi ordine
în rândul distal se află:
trapezul, trapezoidul, osul
mare şi osul cu cârlig.
Metacarpul formează
scheletul palmei şi reprezintă
primul rând de oase lungi ale
mânii. Este format dinspre
lateral spre medial din 5 oase
metacarpiene numerotate de
la I la V. între ele se găsesc
spaţiile interosoase. Ele se
articulează superior cu rândul
distal de carpiene, iar inferior
cu baza falangei proximale.
Oasele degetelor se numesc
falange şi alcătuiesc partea
distală a scheletului mâinii.
Cu excepţia policelui (ce are
numai 2 falange), restul
degetelor au 3 falange:
proximală, mijlocie şi
distală.
27 în numerologie, este dedicat
celor cu puteri vindecătoare.El combină
capacitatea creativă cu imagina ia.ț
(“pâinea i cu itul stau în mâna ta”)ș ț

5. Mu chiul lung abductorș
Are originea pe fa a dorsală a treimii mediale aț
radiusului, pe membrana interosoasă i pe fa aș ț
laterală a ulnei. În jumătatea distală a antebra uluiț
devine superficial.
Tendonul mu chiului lung abductor policeș
încruci ează tendoanele mu chilor extensoriș ș
radiali ai carpului i pe cel al mu chiuluiș ș
brahioradial. Trece pe sub retinaculul extensorilor,
încruci ează articula ia trapezo-metacarpiană iș ț ș
se inseră la nivelul primului metacarpian, pe fa aț
laterală.
Mu chiul contribuie la mi cările deș ș
opozi ieț ,abduc ieț iș extensie a articula ieiț
carpometacarpiene.

6. Mu chiul scurt extensor policeș
Are originea pe fa a dorsală a radiusului,ț
membrana interosoasă i pe fa a laterală aș ț
a ulnei.
Tendonul scurt extensor police urmează
acela i traseu cu cel al mu chiului lungș ș
abductor police i seș inseră pe baza
falangei proximale a policelui.
Realizează abduc iaț policelui iș extensia
falangei proximale a policelui.
Mu chiul lung abductorș

7. Inerva iaț celor doi mu chi este asigurată de nervulș
radial. Tot nervul radial inervează senzitiv, prin ramura
anterioară superficială, fa a dorsală i fa a laterală aț ș ț
policelui.

8. La nivelul gâtului pornesc mai mulţi nervi din împletirea
cărora se formează aşa numitul plex brahial, un
mănunchi de nervi ce contribuie la inervarea membrului
superior.
Cel mai voluminos ram al plexului brahial este
nervul radial. Acesta trece prin axilă (sub
braţ), pe faţa posterioară a humerusului, pe
partea laterală a cotului şi antebraţului
terminându-se la nivelul degetelor.
Nervul radial este nervul care asigură
extensia cotului, extensia mâinii pe
antebraţ, depărtarea degetelor unele de
altele (inclusiv mişcarea de ridicare a
degetului mare, policele, când facem “auto-
stopul”).
O nevrită sau un neurinom al acestei ramuri
determină sindromul Wartenberg, sindrom care
poate fi asociat cu o tenosinovită de Quervain
(poate rezulta ca o complica ie postoperatorie).ț

9. Sindromul Wartenberg Sindromul de tunel carpian
Compresia nervului medianCompresia ramurei superfiaciale a n.radial
Nevralgia cervico-brahială
Nevralgia cervico-brahială

10. Nu se cunoa te exact cauza apari iei maladiei de Quervain, chiarș ț
dacă denumurea de tenosinovită indică o origine inflamatorie,
studiile histopatologice nu eviden iază o inflama ie, ci mai degrabăț ț
modificări degenerative (o stenoză), cum ar fi degenerare mioxidă,
metaplazie cartilaginoasă, depunere de mucopolizaharide iș
neovasculariza ie.ț

11. La nivelul mâinii, tendoanele mu chilor extensori trec prin ni teș ș
canale osteofibroase (teci sinoviale) determinate de retinaculul
extensorilor i jgeaburile de pe fa a dorsală a radiusului. Seș ț
consideră că TSQ are la bază o stenoză a compartimentului
extensorilor cauzată de o îngustare a retinaculului extensorilor.

12. De i nu se cunoa te exact inciden a TSQ în rândul popula ieiș ș ț ț
generale, se estimează că această afec iune este deț 6 ori mai
frecventă în rândul femeilor decât în rândul bărba ilor.ț
TSQ se dezvoltă în special la anumite categorii profesionale
care efectuează mi cări repetative de flexie-extensie aș
policelui: croitori, dactilografi,piani ti, etc.ș
De asemenea jucătorii de volei, golf sau cei care practică
diverse sporturi precum caiac-canoe, sunt mai predispu i săș
dezvolte această tendinopatie.
TSQ afectează în special femeile de peste 40-50 de ani, în
particular femeile la menopauză.
De asemenea s-a mai constatat o inciden ă crescută la femeileț
însărcinate, în particular în ultimul trimestru de sarcină i înș
postpartumul imediat; nu este clar, însă se pare a avea la bază
modificări hormonale specifice acestor perioade pentru că
tendinita dispare după încetarea alăptatului.

13. Idiopatia
Cauze emo ionale?ț
Tenosinovita de Quervain poate apăre şi în absenţa unei solicitări repetitive
cunoscute, caz în care este denumită „idiopatică" sau având cauze necunoscute
Afec iuni idiopatice ale degetului mare de la mână:ț Cauza mentală: Probleme cu intelectul și grijă.
Afirma ieț : Mintea mea este în pace. Sunt în
siguran ă.ț
Degetul mare de la mână – este corelat cu
capacitatea de a avea priză asupra lucrurilor,
evenimentelor; de a avea control, de a proteja sau
de a condamna ( degetul mare în sus sau în jos).
Problemele la acest nivel arată că nu ne consideram
capabili sau nu suntem capabili de a controla o
anumită situa ie, sau avem sentimentul că amț
pierdut ceva sau pe cineva pe care doream să-l
inem i să-l păstrăm.ț ș
În medicina traditională chineză de la degetul mare
pleaca Meridianul Plămân.
Dintre cele 5 Elemente, reprezintă Elementul
Pământ.

14. Cervical
i primeleș
v. toracale
M.Plămân
Pituitara
Element
Pământ
Siguranță
Gândire excesivă
Asimilarea problemelor
De cele mai multe ori însă, această afec iune esteț
idiopatică. Se crede că TSQ apare din cauza
microtraumatismelor repetative care au loc odată cu
mi cările de flexie-extensie ale policelui sau a mâinii.ș
Afectarea este de obicei
unilaterală, poate
interesa ambele mâini
dar mai rar.

15. Examenul clinic trebuie să includă
obligatoriu prezen a sau absen a unorț ț
patologii asociate, în special la acele
categorii profesionale la care
suprasolicitarea policelui este frecventă.
Printre patologiile asociate se numără:
compresia nervului median la nivelul
tunelului carpian, rizartroza sau sinovita
chistică, nevrita ramurilor senzitive ale
nervului radial, sindromul Wartenberg sau
tenosinovita tendoanelor mu chilor flexoriș .

16. scintigrafia osoasă
radiografia osoasă
ecografia (furnizează cele mai multe informa ii)ț
tomografia
i, eventual,ș RMN
Se administrează o substanţă radioactivă, care se fixează în diferite grade de
intensitate la nivelul la care există o leziune osoasă. Hiperfixarea acestui trasor (deşi
poate avea şi alte cauze) indică frecvent o posibilă zonă de malignitate.
Tomodensitometria constă în măsurarea diferenţelor de absorbţie ale unui fascicul îngust
de radiaţii X de către diferite ţesuturi pe care le traversează. Un produs iodat de contrast
este necesar adesea pentru a vizualiza mai bine organele. Acest produs este fie injectat
într-o venă a plicii cotului printr-un cateter subţire, fie este înghiţit
RMN-ul foloseste un camp magnetic si unde de radiofrecventa pentru a oferi imagini
ale diferitelor organe si tesuturi din corp.Uneori pentru a depista orice afectiune fie ea
cat de mica se folosesc anumite substante de contrast.
Pot fi efectuate anumite investiga ii paraclinice pentru a exclude un diagnostic diferen ialț ț .

17. Simptome i semneș
- Durere la mobilizarea policelui, pumnului;
- Tabachera anatomică sensibilă la palpare i percu ie;ș ț
- Manevrele Finkenstein iș Brunelli pozitive;
Pacien ii pot acuza cel mai adesea durere la nivelulț
marginii radiale a mâinii (uneori durerea iradiază la nivelul
antebra ului i la nivelul policelui), cu caracter permanent,ț ș
exacerbată de mi cările de prehensiune care implicăș
policele.
Uneori se constată prezen a uneiț tumefac iiț la nivelul
stiloidei radiale. Un semn important care evocă
diagnosticul este durerea la palparea i percu iaș ț
tabacherei anatomice; tot la acest nivel se pot constata, în
unele cazuri, prezen a unor mici granula ii sub piele.ț ț
Durerea se intensifică la mobilizarea policelui i laș
devierea ulnară a pumnului.
Pot fi prezente i semne de suferin ă ale nervului radial dinș ț
cauza afectării ramurii superficiale anterioare. Se observă
de regulă o hipoestezie sau dizestezie pe fa a dorsală aț
policelui. Tot la acest nivel, semnul Tinel (care constă în
percu ia intermitentă a unei anumite zone) este pozitiv.ț
Dex: hipoextezie = sensibilitate scăzută
Durere

18. Manevrele Finkenstein, adică devierea
ulnară a pumnului cu policele în adduc ieț
activă, iș Brunelli, adică devierea radială a
pumnului cu policele în adduc ie activă,ț
care pun în tensiune tendoanele mu chilorș
de la acest nivel, sunt pozitive.
Trebuie re inut faptul că testul Brunelliț
este mai specific decât testul Finkestein în
diagnosticul TSQ.
Mobilitatea tendinoasă este diminuată la
manevrele de abduc ie i extensie aleț ș
policelui din cauza îngro ării tecilorș
sinoviale i din cauza aderen elor fibroase.ș ț

19. Dry Needling
cu evitarea activită ilor care solicită policele 2-4 săptămâniț
Imobilizare în atelă gipsată palmară cu fixarea policelui
în u oară extensie sau orteză;ș
Comprese calde sau
reci (sau alternan ă cald-rece)ț
Masajul zonei dureroase
timp de 15 min de trei ori pe săptămână
Acupunctura efectuată
corect ac ionează prin ț
dilatarea vaselor de sânge,
modificarea structurii esutului ț
conjunctiv i modificarea ș
activită ii nervoase vegetative ț
locle. În plus, se pare că
acupunctura are i efecte ș
neuroendocrine prin
eliberarea de endorfine i ș
unele efecte antiinflamatorii.
Ea poate fi o alternativă
pentru pacien ii care au ț
contraindica ie la ț
corticoterapie, cum ar fi cei
care au diabet sau femeile
care alăptează.
Tratamentul chirurgicalDe obicei au indica ie chirurgicală pacien ii ț ț
care nu răspund la tratamentul medical
conservator timp de 6-8 săptămâni.Studiile
arată o rată de succes de 90% însă
procedura este invazivă i este asociată cu ș
costuri mari.Una din complica iile post-ț
operatorii o reprezintă aderen ele sau ț
nevrita nervului radial.

20. cu acetat de hidrocortizon
ultrasunete sau unde scurte

21. Trigger points
Extensor carpi Trigger Points
Cremă răcoritoare
i antiinflamatoareș
Presopunctura : IG 10
LI 10 手三里 :
Shousanli : Arm
Three Miles /
Bra ,ț cale de trei
po te ș
punct Homeostatic;
punct Trigger;
*
Este St 36 de la braț

23. Terapie Manual Posturală , training
Constanța 06-07 oct 2018
Sursă: un articol scris de dr. Păvăloiu Georgiana
http://fizic-astral-cauzal.blogspot.com/2011/06/semnificatia-subtila-mainii-si.html
http://www.romedic.ro/tendinita-de-quervain
fotografii Pinterest
De Quervain's Syndrome ,Wrist tendonitis- Everything You Need To Know - Dr.
Nabil Ebraheim