Traumatismele vertebro-medulare implică leziuni ale măduvei spinării rezultând din fracturi sau dislocări ale coloanei vertebrale cauzate de accidente, căderi sau osteoporoză. Aceste traumatisme pot produce diverse stări neurologice, de la comotie medulară la secțiune medulară, fiecare având semne și simptome specifice. Examinarea clinică detaliată și tratamentele imediate sunt esențiale pentru gestionarea pacienților cu astfel de leziuni.

1. Traumatismele vertebro-
medulare

2. • Traumatismele vertebro-
medulare (TVM) sunt
traumatismele coloanei
vertebrale care se
soldeaza cu lezarea
maduvei spinarii.
• Leziunea
medulara reprezinta
rezultatul unei agresiuni
asupra maduvei spinarii,
care compromite total sau
partial functiile acesteia
(motorie, senzitiva,
vegetativa, reflexa) .

3. • Coloana vertebrala este cea mai importanta
componenta a scheletului osos si a
aparatului locomotor, implicit.Este axul
central al structurii noastre fizice
• Segment complex, de o mare importanta
functionala, coloana vertebrala este
alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase
(vertebre), 344 de suprafete articulare, 23
de discuri intervertebrale si 365 de
ligamente cu 730 de puncte de insertie.
Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu
mai putin de 730 de muschi cu actiune
directa. La toate acestea trebuind adaugate
formatiunile nervoase (somatice si
vegetative), vasculare, etc.
• Coloana vertebrala se imparte in patru
regiuni, fiecare din ele fiind alcatuita, in mod
normal, dintr-un numar fix de vertebre.
Vertebrele din fiecare regiune au
caracteristici morfofunctionale legate de
indeplinirea celor doua functii importante ale
coloanei vertebrale umane: functia de a
suporta greutatea capului, trunchiului si a
membrelor superioare si functia de a
asigura o mobilitate suficienta.

4. • Un traumatism de coloana vertebrala
rezulta de regula in urma unui accident
in urma caruia se produce o fractura
sau daune importante ale coloanei
vertebrale in zona gatului sau a
spatelui. Aceste traumatisme se
produc fie prin dislocarea a doua sau
mai multe vertebre, fie prin fracturarea
coloanei vertebrale ori ca urmare a
intreruperii circulatiei sangvine sau a
unei presiuni pe coloana.
• vertebrele au nevoie de trei luni sa se
osifice in cazul in care sunt rupte. In
orice caz, maduva spinarii nu se mai
vindeca (reface) daca este
afectata/traumatizata.

5. C l a s i f i c a r eC l a s i f i c a r e

6. • Cauze ale traumatismelor coloanei:
• accidentele rutiere
• cădere
• agresiuni
• accidentele sportive
• accidentele de muncă
• osteoporoza

7. • Cauzele traumatismelor vertebro-medulare
sunt directe si indirecte. Cauzele directe duc la luxatii sau
distrugerea corpilor vertebrali. Cele indirecte nu afecteaza
structura coloanei vertebrale,
• Aceste traumatisme au ca efect producerea unor stari de
comotie, compresiune, contuzie sau sectiune medulara:
• comotia medulara: se manifesta printr-o diminuare sau o
pierdere provizorie a functiei segmentelor medulare
inferioare zonei afectate. Nu exista insa leziuni structurale
ale maduvei.
• compresiunea medulara: se caracterizeaza printr-un
sindrom neurologic in care tulburarea functiilor medulare
este data atat de socul medular, cat si de compresiunea
asupra maduvei. Maduva nu este afectata structural, este
comprimata printr-o eschila osoasa sau printr-un hematom
juxtamedular. Se pierde controlul functiilor medulare
controlate de segmentele inferioare zonei traumatismului.
• contuzia medulara: in acest caz tulburarile neurologice
apar prin lezarea structurala a maduvei de catre
traumatism, dar nu este sectionata.
• sectiunea medulara: in aceasta situatie maduva este
sectionata partial sau total.

8. Mecanisme de producere

9. Hiperextensia
• Hiperextensia - se realizeaza
prin inclinarea exagerata
posterior de axul transvers al
segmentului. Acest mecanism
este caracteristic pentru
coloana cervicala. In
hiperextensie se solicita
coloana arcurilor vertebrale
prin extensie-compresie,
realizand fracturi uni sau
bilaterale ale elementelor
osoase ale arcului. Cel mai
frecvent primele cervicale.

10. Hiperflexia
• Hiperflexia - miscarea de
inclinare excesiva realizata
anterior de un ax transvers ce
trece prin segmentul de
miscare. Hiperflexia solicita prin
flexie-compresiune coloana
corpurilor si discurilor
intervertebrale, producand
fracturi prin tasare cu grade
variabile.

11. Rotatia

12. Compresia
• Compresiunea verticala (in ax),
care apare in cazul caderilor de
la inaltime cu aterizare pe vertex,
fese, cand forta traumatica se
transmite axial. Rezultatul este o
explozie a corpurilor vertebrale,
cu constituirea unui focar
oarecum stabil, dar cu prezenta
elementelor compresive in
canalul vertebral.

13. Inclinarea laterala,
care apare in
asociere cu celelalte
mecanisme, rar
izolata

14. Socul medular
Socul neurologic Se prezinta prin triada:
Hipotensiune arterial
Bradicardie
Vasodilatatie periferica

16. Simptomatologie:Simptomatologie:
 DurereDurere
 Contractură şi rigiditateContractură şi rigiditate
 Tumefacţie localăTumefacţie locală
 Echimoză localăEchimoză locală
 Crepitaţii osoaseCrepitaţii osoase
 Tulburări de respiraţie de Tulburări de respiraţie de
diferite gradediferite grade

17. • Reflexele osteotendinoase devin exagerate,
• apare semnul Babinski
• unele miscari ale membrelor pot fi reluate
daca maduva nu a fost complet sectionata.
• Daca maduva a suferit o sectionare
incompleta sau completa sau a aparut un
infarct medular, in primele momente de la
traumatism bolnavul se prezinta cu membrele
inferioare intinse, acestea nu schiteaza nici o
miscare voluntara sau involuntara.
• Singura reactie motorie care se observa uneori
in primele zile de la traumatism este o miscare
lenta de flexie a halucelui dupa zgarierea
plantei.

18. Examenul clinic
• Anamneza - se poate efectua o anamneza subiectiva cand pacientul este
cooperant sau anamneza obiectiva cand pacientul este in coma (de la
apartinatori).
• Examenul local - debuteaza cu extremitatea cefalica; se noteaza echimozele si
sediul acestora, plagile cranio-cefalice; aplatizare anterioara, echimoza peretelui
posterior al faringelui; otoragia, epistaxisul sau liquoreea asociate cu hematomul
mono- sau biocular sugereaza fractura de baza de craniu. Durerea la
compresiune toracica si sau contractura abdominala cu semnele evidente ale
centurii de siguranta sugereaza un traumatism al coloanei toraco-lombare.
• Examenul neurologic - Incepe de regula cu evaluarea starii de constienta.
• Aprecierea se face utilizand GCS care trebuie repetata la intervale regulate
pentru a avea valoare.
• Examenul neurologic complet va cuprinde: examenul sensibilitatii, examenul
motricitatii si examenul functiei reflexe a SNC.
• Examenul sensibilitatii - se apreciaza sensibilitate subiectiva, spontana de tip
durere sau parestezie si apoi cea provocata, obiectiva, epicritica si protopatica.
• Examenul motricitatii - se face sistematic, controland succesiv motilitatea
voluntara a principalelor grupe musculare si apoi forta musculara.
• Examenul functiei reflexei - pacientul in soc spinal prezinta absenta intregii
activitati reflexe pentru 24 de ore, dupa care incep sa apara spasticitatea,
clonusul si reflexele patologice.
• Prezenta reflexelor patologice la un pacient fara activitate motorie voluntara
presupune o leziune de neuron motor central iar absenta lor in aceleasi conditii
presupune o leziune de neuron motor periferic.

19. • Reflexele patologice:
• - Babinski: prin atingerea cu acul a
marginii externe plantare in mod normal flexie
haluce patologic extensia si rasfirarea
degetelor - indica leziune piramidala. Este un
reflex nociceptiv in cadrul reflexului de tripla
flexiune, apare prin eliberarea maduvei de
influenta piramidalului. Pana la 3 ani normal.
• - Oppenheim: extensia halucelui dupa
apasarea crestei tibiale, la fel ca Babinski
• - Tripla retractie: in leziunile de neuron
motor central, prin ciupirea pielii piciorului sau
flexia ultimelor patru degete ale piciorului apare
flexia piciorului pe gamba, a gambei pe coapsa
si a coapsei pe abdomen.
• - Clonusul: rotulei sau piciorului -
raspunsul normal o singura contractie patologic
mai multe sau inepuizabil in functie de
gravitatea sindromului piramidal.

20. • In situatia unui traumatism la nivelul
coloanei vertebrale, se face o radiografie
simpla a tuturor segmentelor coloanei.
Daca se suspicioneaza un blocaj al
scurgerii normale a lichidului
cefalorahidian, se executa o mielografie
cu substanta de contrast instilata in
spatiul subarahnoidian spinal sau se face
o CT (computer-tomografie). Examinarea
prin RMN este de asemenea utila.

21. • Tratamentul incepe de la locul accidentului. Trebuie sa
fie imobilizat gatul cu un guler special pentru a nu se leza
si mai mult maduva in cursul manevrelor de mobilizare a
bolnavului, evitandu-se atfel rotatia si extensia gatului si
torsiunea sau rotatia coloanei toracale. Daca este
necesar, pacientul se intubeaza, dar se evita manevra de
extensie a gatului.
• Traumatismele coloanei cervicale produc de multe ori
episoade de hipotensiune si bradicardie prin afectarea
prin tulburari ale sistemului nervos simpatico
• Accidentatul trebuie transportat de urgenta intr-o sectie
de neurochirurgie. Pe parcursul transportului, pacientul
trebuie sa se afle in pozitie culcata, in decubit dorsal. In
serviciul de specialitate tratamentul urmareste
reanimarea bolnavului prin scoaterea sa din starea de
soc.