Metode pentru dezvoltarea gandirii critice

1. Modalități de
dezvoltare a
gândirii critice
Prin orele de literatură

2. Gândirea critică
Dezvoltarea gândirii critice constituie un obiectiv
important, de tip formativ şi se realizează prin folosirea cu
precădere a unor strategii interactive care îi scot pe elevi
din ipostaza de obiect al formării şi îi transformă în
subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.
„A gândi critic” înseamnă a emite judecăţi proprii, a
susţine propriile idei, a accepta părerile altora, a
recunoaşte cu simţul răspunderii propriile greşeli, a le
corecta, a primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au
nevoie de el.

3. Metoda mozaicului
Am împărțit clasa în grupuri de 4-5 elevi.
Am format 4 „grupuri de baştină”5-6 elevi care au
avut de extras din textele citite trăsături de caracter ale
personajelor; (proza fantastică a lui Caragiale)
Am inițiat „schimbul de experiență” Câte un elev din
fiecare grupă constituie o nouă grupă (6 grupe), în
cadrul căreia fiecare elev prezintă colegilor ideile
identificate de grupa sa și își completează lista cu cele
ale colegilor din noua grupă formată.
Elevii revin la grupurile de baştină şi prezintă colegilor
noile informații.

4. Puncte tari Puncte slabe
Activarea tuturor
elevilor;
Stimulează spiritul de
cooperare;
Facilitează
achiziționarea de
cunoștințe într-un
mod accesibil și
atractiv.
Se iscă ”probleme” la
aranjarea și rearanjarea
grupurilor.

5. TEHNICA CIORCHINELUI
Realizarea unui ciorchine grafic presupune
mai multe etape:
Scrierea unei noţiuni sau a unei propoziţii – nucleu în
mijlocul tablei (de exemplu: Ion, în vederea
caracterizării de personaj);
Identificarea şi scrierea a cât mai multor cuvinte ce le
vin elevilor în minte în legătură cu noţiunea sau tema;
Legarea cuvintelor sau ideilor prin trasarea unor linii
sau săgeţi, evidenţiind conexiunile pe care elevii le
intuiesc.
•

6. Puncte tari Puncte slabe
Încurajează elevii să
gândească liber, deschis.
Oferă posibilitatea de
realiza asociaţii între idei.
Poate fi aplicată atât în
faza de evocare cât şi în
cea de reflecţie.
Tendința de a evalua
ideile propuse;
Se opresc și analizează
ideile înainte de a epuiza
toate posibilitățile;
Elevii timizi se vor feri
să își expună ideile.

7. “Diagrama VENN”
Metoda este formată din două cercuri care se
intersectează.
În intersecţia celor doua cercuri se grupează asemănările,
iar spaţiile rămase libere din cercuri se notează deosebiriile
dintre două aspecte, idei, concepte: Dorința și Pe lângă
plopii fără soț (M. Eminescu).
Elevii pot lucra individual, în perechi sau în echipe;
Această metodă contribuie la dezvoltarea capacităţii de
sinteză, la dezvoltarea gândirii critice,la dezvoltarea
spiritului de cooperare şi colaborare.

8. Puncte tari Puncte slabe
Dezvoltă capacitatea de
analiză comparată.
Invită la sintetizare,
asociere, analogie.
Favorizează formularea de
reflecţii, observatţi,
constatări.
Favorizează implicarea
activă şi chiar interactivă.

9. Spor în toate!
Nici o tehnică sau metodă nu
poate fi folosită în același mod la
toate clasele și la toate lecțiile. În
procesul de proiectare şi realizare a
unei activităţi contează cel mai
mult măiestria cadrului didactic.