SlideShare a Scribd company logo
1 of 35
Download to read offline
 Ceea ce ne defineşte ca femei sau
bărbaţi reprezintă un lung şir de
experienţe de învăţare socială, în
familie, în cercul de prieteni, în şcoală
sau în alte contexte. Ca instituţie
socială, şcoala reprezintă un
important laborator al proceselor de
construcţie de gen la elevi. Din
această perspectivă, modul în care
sunt organizate experienţele de
învăţare, atât prin conţinutul lor
explicit sau implicit, cât si prin
modelele de activitate cognitivă şi de
interacţiune socială pe care le
presupun, pot exercita influenţe
semnificative asupra conştientizării şi
interiorizării de gen, asupra asumării
sau exercitării rolurilor de gen.
Pentru a realiza dezideratul
egalităţii de şanse în educaţie,
noţiuni precum
genul, rolul de gen,
stereotipurile de gen,
trebuie analizate şi explicate.
E esenţial să înţelegem şi apoi
să eliminăm inechitatea de
gen prin educaţie.
 Sex
 Gen
 Stereotip de gen
 Egalitate de gen
 Echitate de gen
 Roluri de gen
 Egalitate de şanse
 Capacitare
 Abordarea integratoare a egalităţii de
gen
 Meserie nontradiţională
VOCABULAR
Sex
– se referă la
diferenţele
biologice
dintre bărbaţi
şi femei,
universale şi
determinate
prin naştere.
.
Gen
– însumează roluri si
responsabilităţi ale
femeilor si bărbaţilor
determinate socio-
cultural. Conceptul
include si aşteptările
asupra caracteristicilor,
atitudinilor şi
comportamentelor
femeilor si bărbaţilor
(feminitate si
masculinitate). Aceste
roluri si aşteptări sunt
învăţate, se modifică în
epoci diferite şi variază
între culturi.
Stereotip de gen
– ideea sau
aşteptarea ca
toate femeile /
bărbaţii să fie
foarte asemănă-
tori, fără diferenţe
individuale.
Roluri de gen –
societatea
asociază
fiecărui sex
anumite
atitudini şi
comportamen
te dominante.
Egalitate de gen –
toate persoanele (femei
si bărbaţi) beneficiază de
condiţii egale pentru
dezvoltarea ca fiinţe
umane si pentru a
contribui la şi beneficia
de achiziţiile economice,
sociale, culturale şi
politice.
Egalitate de gen
presupune valorizarea, în
egală măsură de către
societate a diferenţelor
dintre bărbaţi si femei,
precum si a rolurilor pe
care aceştia le
îndeplinesc, bazat pe
principiul care presupune
ca bărbaţii şi femeile să
fie parteneri în viaţa
privată, în comunitate, în
viaţa socială.
Egalitate
de şanse –
Femeile şi
bărbaţii se
bucură de
aceeaşi
libertate
de a-şi
realiza
aspiraţiile.
Echitate de
gen
– presupune a
avea un
comportament şi
o atitudine
corecte/ juste /
nediscriminatorii
faţă de bărbaţi şi
femei care
trebuie să
beneficieze de
aceleaşi drepturi,
obligaţii şi
oportunităţi.
Capacitare
(empowerment)
– se referă la procesul prin
care persoanele (bărbaţi si
femei) ajung să deţină
controlul asupra propriei
vieţi: îşi stabilesc propriile
planuri, dobândesc abilităţi,
îşi dezvoltă stima de sine,
rezolvă probleme şi au
încredere în forţele proprii.
Nimeni nu poate capacita o
altă persoană, individul este
singurul responsabil.
Instituţiile însă pot sprijini
acest proces, atât pentru
indivizi, cât şi pentru grupuri.
Abordarea integratoare a egalităţii de gen (gender
mainstreaming)
–procesul de evaluare a implicării femeilor şi bărbaţilor în
orice tip de acţiuni planificate, incluzând legislaţia,
politicile sau programele, în toate ariile şi la toate
nivelurile. Este o strategie prin care preocupările şi
aşteptările femeilor şi bărbaţilor devin parte integrantă a
procesului de elaborare, implementare, monitorizare şi
evaluare a politicilor şi programelor în toate
dimensiunile sferelor politice, economice şi sociale,
astfel încât femeile şi bărbaţii să aibă beneficii egale, iar
inegalitatea să nu fie perpetuată. Scopul final este
asigurarea egalităţii de gen .
Meserie nontradiţională
– meserie desfăşurată de o femeie sau de un bărbat şi
care, în mod obişnuit, este realizată de o persoană din
categoria de gen opusă. Se consideră ca nontradiţională
o meserie în care 75% dintre angajaţi aparţin categoriei
de gen neconsacrate.
(Sursa: United Nations, EcoSoc Resolution
1997/2).
Analiza profesiilor trebuie
făcută pe baza
competenţelor profesionale, a
sarcinilor care trebuie îndeplinite
pentru a fi un bun meseriaş.
→ Profesorii trebuie să aibă
grijă şi chiar să accentueze
faptul că genul nu are de ce
să influenţeze practicarea
unei meserii.
Apartenenţa la un anumit
gen ca atu sau piedică în
alegerea viitoarei profesii
La uzinele de utilaj chimic, secţia
de cazangerie, unde se fac
recipiente de
diametre foarte mari de 5-6 m,
sunt angajaţi sudori bărbaţi, dar
si femei. La
fel pentru
conducerea/manevrarea
macaralei care transportă
piese cu
greutate măsurată în tone
sunt angajaţi atât femei cât
şi bărbaţi. Calitatea
muncii prestate nu este
influenţată de gen.
Genul si succesul în carieră
Este bine ca meseria:
• să fie aleasă în funcţie
de aptitudini, dorinţe,
vocaţie;
• să fie practicată cu
încredere, perseverenţă,
conştiinciozitate,plăcere,
chiar dragoste, cu dorinţa
de a realiza ceva bun,
neluând în calcul că eşti
fată sau băiat!
„Identitatea de gen însumează atributele,
caracteristicile fizice, psihice şi
intelectuale ale unei persoane,
reprezentând o asumare şi internalizare
psihologică a trăsăturilor feminine şi
masculine. Contrar intuiţiei comune, aceasta nu
este un dat, o etichetă personală pe care o
descoperim într-un anume moment al dezvoltării
noastre, ci este construită, printr-un proces
continuu de interacţiune cu mediul. Cu alte cuvinte,
deşi important, sexul nu determină genul: orice
persoană (deci şi elevii şi elevele) se reprezintă ca
femeie sau bărbat prin asocierea sensului de sine
cu definiţiile masculinităţii şi feminităţii si cu
trăsăturile de gen instituite la nivel social.“
(Compendiu pentru valorificarea dimensiunii de
gen în educaţie, Bucuresti, 2006, p. 24)
 O fetiţă care are probleme se aruncă în
general în braţele mamei şi dintr-o
suflare i-a şi povestit ceea ce o supără,
dar cu băieţii lucrurile nu sunt decât
rareori aşa.
 Băieţii încearcă să “ţină totul în ei” ca să
nu fie consideraţi slabi şi trataţi ca nişte
copii mici. Dacă vreţi să ştiţi ce-i cu un
băiat , psihologii recomandă să o aflaţi
în mod indirect.
În perioada şcolarităţii, diferenţele de gen se adâncesc dacă nu se acord
atenţie acestei dimensiuni. Fetele se vor perfecţiona în interpretarea
semnelor emoţionale verbale si nonverbale, în exprimarea si comunicarea
sentimentelor, iar băieţii vor învăţa să-şi minimalizeze emoţiile care duc la
vulnerabilitate, sentimente de vinovăţie, teamă sau durere.
 Unii părinţi se arată îngrijoraţi şi când
copilul desenează tancuri, bombe care
explodează etc. sau când “îşi
torturează” soldaţii de jucărie. Însă, în
opinia majorităţii psihologilor părinţii
nu ar trebui să-şi facă prea multe griji
în privinţa asta, căci “dacă toţi copiii
care s-au jucat cu pistoale de plastic ar
deveni adulţi violenţi atunci ar trebui
să purtăm veste antiglonţ zi şi noapte”.
În plus, fanteziile, chiar şi violente îşi
au rolul lor în viaţa copiilor, care învaţă
să stabilească în mod clar diferenţa
între realitate şi fantezie. Joaca cu alţi
copii, chiar şi de-a “cowboy-ii şi
indienii”, de-a războiul etc., le dezvoltă
copiilor capacitatea de cooperare, de a
crea împreună cu alţii o
poveste/fantezie şi de a
înţelege/dezvolta valori umane cum ar
fi curajul, bunătatea, generozitatea,
dreptatea, etc.
EXEMPLE-STEREOTIPURI DE GEN
a.Mediul educaţional este
astăzi unul predominant
feminin: în ansamblu,
lumea şcolii este
populată predominant de
cadre didactice femei, iar,
în domeniul disciplinelor
umaniste, ponderea
acestora este
covârşitoare.
b. Disciplinele umaniste sunt, în mod
stereotip, asociate cu sensibilitatea,
cu inteligenţa lingvistică,
considerate ca aparţinând genului
feminin, prin opoziţie cu raţiunea sau
cu inteligenţa matematică, văzute ca
apanaj al genului masculin. În
realitate, studiul fiecărei discipline
presupune activarea cât mai multor
resurse ale potenţialului elevilor,
tocmai pentru a le oferi acestora
oportunităţi de a se apropia de
miezul cunoaşterii autentice şi de a-
şi putea exprima punctele de vedere
privind propria înţelegere.
Ca un amănunt interesant, o
căutare în lucrările pictorilor
celebri a imaginilor care prezintă
activitatea de lectură relevă şi o
dimensiune vizuală a unui clişeu:
cele mai multe imagini prezintă
fete sau femei citind (sau alte
îndeletniciri casnice) şi mult mai
puţine ,băieţi sau bărbaţi care se
ocupă cu această îndeletnicire.
În schimb, activităţile din domeniul ştiinţei
sunt exemplificate în ipostaze masculine.
În studiul ”Perspective asupra dimensiunii
de gen în educaţie” tipărit de UNICEF si ISE,
manualele pentru Civica şi Educaţie
tehnologică sunt apreciate în comparaţie cu
manualele tipărite pentru alte discipline.
Prin meseriile prezentate, elevului i se oferă
pregătirea de perspectivă, facilitându-i
opţiunea,inserţia şi flexibilitatea socio-
profesională într-un univers tehnologic
,dinamic, în expansiune, diversificare şi
schimbare permanentă.
- Informaţiile şi cerinţele din manual permit
adaptarea creatoare la cerinţele societăţii
noastre.
Pe tot parcursul cărţilor nu apar nici un fel de
discriminări, din contră elevii sunt îndemnaţi
să formeze echipe de lucru indiferent de
gen, de naţionalitate, apartenenţă socială.
Şi profesorii sunt influenţaţi de diverse stereotipuri de
gen, ceea ce poate avea efecte negative asupra
procesului didactic sau asupra relaţiei cu elevii lor.
Un posibil efect al stereotipurilor de gen este acela că, în
şcoală, mulţi profesori sunt tentaţi să încurajeze în mod
prioritar performanţa de tip ştiinţific a elevilor, obţinută
la discipline precum matematică, fizică, informatică,
ştiinţe în general.
Atunci când un elev sau o elevă are rezultate deosebite la
limbi străine sau la limba şi literatura română, aceste
performanţe nu sunt valorizate în aceeaşi măsură.
Conform principiului egalităţii de şanse în educaţie, este
necesar ca strategiile didactice utilizate în clasă să promoveze
valori, practici sau tratamente care să nu introducă
discriminări de gen (asupra fetelor, pentru că sunt fete, sau
asupra băieţilor pentru că sunt băieţi).
În acest sens, strategiile didactice de predare-învăţare-
evaluare care utilizează în aceeaşi măsură modele, practici
si experienţe de viaţă atât masculine, cât şi feminine, au un
potenţial mai ridicat de respectare a principiului egalităţii de
şanse în educaţie din perspectiva gen.
FAMILIA
ELEVUL
POLICLINICA
(MEDICUL DE FAMILIE)
CABINETUL MEDICAL
ŞCOLAR
CABINETUL PSIHOLOGIC
BISERICA
BIBLIOTECA ŞCOLARĂ
ORĂŞENEASCĂ
CLUBUL ELEVILOR
CLUBUL SPORTIV
INTERNET CLUB
POLIŢIA
INTREPRINDERI
ECONOMICE
CAFENEA PENTRU
COPII
GRĂDNIŢA
PRIMĂRIA
CASA DE CULTURĂ
ŞCOALA
Proiecte la nivel naţional care
abordează dimensiunea gen în
educaţie
· Formarea elevilor pentru o viaţă
personală din perspectiva privatităţii
Dragomir, O., Balan, E., Stefan, C. În:Vlasceanu,
L. (coord.), Scoala la rascruce. Schimbare si
continuitate în curriculum-ul învatamântului
obligatoriu. Studiu de impact, Iasi, Ed. Polirom,
2002.
Obiectivul cercetării l-a constituit analiza
aspectelor de viaţa cotidiană prezente în cadrul
programelor şi manualelor şcolare. Metoda de
cercetare a constat în aplicarea analizei de
conţinut asupra programelor şi manualelor
şcolare din ciclul primar şi cel gimnazial, pentru
ariile curriculare: Limbă şi comunicare,
Matematica şi ştiinte, Om şi societate.
 Proiectul O alternativă democratică pentru
promovarea modelului de parteneriat pentru
viaţa publică şi privată a adolescenţilor
 a fost desfăsurat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate
în perioada 2002-2003. Această iniţiativă face parte dintr-
un program mai larg -Fete si băieţi - Parteneri în viaţa
publică şi privată. Educaţia pentru egalitatea de gen.
 Scopul principal al acestui proiect a fost elaborarea unui
ghid pentru elevi şi profesori,care să prezinte alternativa
unui comportament democratic în ceea ce priveşte
relaţiile dintre fete si băieţi, dintre femei şi bărbaţi, atât în
viaţa publică, cât şi în cea privată.
 Cele două teme majore ale ghidului sunt: parteneriat în
viaţa privată; parteneriat în grup, în cariera şi în
societate.
Proiectul Tineri voluntari
promovează egalitatea de gen
• a fost lansat în anul 2003 de
Centrul Parteneriat pentru
Egalitate. Scopul proiectului este
de a ajuta liceenii ca, împreună cu
profesorii lor, să se implice ca
voluntari în activitaţi de
promovare a egalităţii de gen.
Activităţile principale ale acestui
proiect sunt de promovare a
principiului oportunităţilor egale
pentru femei şi bărbaţi în rândul
liceenilor, al profesorilor şi al
părinţilor.
Dacă vrei fructe,
nu rupe florile…
Proverb indian
Avem nevoie de parteneriate egale şi bazate pe respect între bărbaţi si femei
pentru a avea familii şi comunităţi sănătoase
Nu !!!!

More Related Content

What's hot

Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLauraHoreanu1
 
Inteligenta Emotionala
Inteligenta EmotionalaInteligenta Emotionala
Inteligenta Emotionalamasalmagro
 
Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati (atelier de lucru)
Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati  (atelier de lucru) Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati  (atelier de lucru)
Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati (atelier de lucru) OAMGMAMR
 
Familia powerpoint
Familia powerpointFamilia powerpoint
Familia powerpointIoana Bot
 
Sfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiSfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiTundeLaudat
 
Educatie Rutiera Circulatia
Educatie Rutiera  CirculatiaEducatie Rutiera  Circulatia
Educatie Rutiera CirculatiaCatalinToma
 
Stereotipuri si prejudecati
Stereotipuri si prejudecatiStereotipuri si prejudecati
Stereotipuri si prejudecatiAlianta INFONET
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didacticnasy1985
 
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Valeriu Sandru
 
Violenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolarViolenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolarRodica B
 
Metoda Observatiei
Metoda ObservatieiMetoda Observatiei
Metoda Observatieiguest5989655
 
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxIntegrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxDanielaMuncaAftenev
 
Toleranta
Toleranta Toleranta
Toleranta elena1r
 

What's hot (20)

Lectia despre toleranta
Lectia despre tolerantaLectia despre toleranta
Lectia despre toleranta
 
Inteligenta Emotionala
Inteligenta EmotionalaInteligenta Emotionala
Inteligenta Emotionala
 
Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati (atelier de lucru)
Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati  (atelier de lucru) Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati  (atelier de lucru)
Problematica egalitatii de sanse intre femei si barbati (atelier de lucru)
 
In lumea povestilor
In lumea povestilorIn lumea povestilor
In lumea povestilor
 
Familia powerpoint
Familia powerpointFamilia powerpoint
Familia powerpoint
 
Sfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţiSfaturi pentru părinţi
Sfaturi pentru părinţi
 
Preadolescenta
PreadolescentaPreadolescenta
Preadolescenta
 
Educatie Rutiera Circulatia
Educatie Rutiera  CirculatiaEducatie Rutiera  Circulatia
Educatie Rutiera Circulatia
 
Stereotipuri si prejudecati
Stereotipuri si prejudecatiStereotipuri si prejudecati
Stereotipuri si prejudecati
 
Toleranta
TolerantaToleranta
Toleranta
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Toleranța
ToleranțaToleranța
Toleranța
 
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
Incluziune adaptari curriculare_2015 (2) (1)
 
Comunicare+eficienta
Comunicare+eficientaComunicare+eficienta
Comunicare+eficienta
 
Prezentare emotii
Prezentare emotiiPrezentare emotii
Prezentare emotii
 
Violenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolarViolenta in mediul scolar
Violenta in mediul scolar
 
Metoda Observatiei
Metoda ObservatieiMetoda Observatiei
Metoda Observatiei
 
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptxIntegrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
Integrarea elevilor cu CES Tatiana Lungu PPT_Sesiunea 1.02.08.22.pptx
 
Sedinta cu parintii
Sedinta cu parintiiSedinta cu parintii
Sedinta cu parintii
 
Toleranta
Toleranta Toleranta
Toleranta
 

Similar to EGALITATE DE GEN.ppt

Prezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activismPrezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activismBiblionet
 
Comunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_paComunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_paMihaela Popa
 
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
Eseu  şcoala gimnazială bălăceanaEseu  şcoala gimnazială bălăceana
Eseu şcoala gimnazială bălăceanaRomanoButiQ
 
Stefanet constanta 2013
Stefanet constanta 2013Stefanet constanta 2013
Stefanet constanta 2013DianaStefanet
 
PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptCameliaEnache4
 
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umane
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umaneSocietatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umane
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umaneMaria ŢUCA
 
Pubertatea
PubertateaPubertatea
Pubertateade3a_p
 
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.docIulianTimotin1
 
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).docIulianTimotin1
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aElena Glulenco
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aSavu Lavinia
 
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfStrategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfCimpeanemese
 
Avantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pg
Avantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pgAvantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pg
Avantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pgMonica Gheorghiu
 
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesScoala 10
 
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”Transilvania Biblioteca
 
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii IvDidactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Ivanamaria89
 

Similar to EGALITATE DE GEN.ppt (20)

Prezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activismPrezentare Campanie 10 zile de activism
Prezentare Campanie 10 zile de activism
 
Comunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_paComunicare versus conflict_in_relaia_pa
Comunicare versus conflict_in_relaia_pa
 
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
Eseu  şcoala gimnazială bălăceanaEseu  şcoala gimnazială bălăceana
Eseu şcoala gimnazială bălăceana
 
Stefanet constanta 2013
Stefanet constanta 2013Stefanet constanta 2013
Stefanet constanta 2013
 
PD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.pptPD Relații sociale si integrare1.ppt
PD Relații sociale si integrare1.ppt
 
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umane
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umaneSocietatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umane
Societatea şi educaţia în dezvoltarea personalităţii umane
 
Cum să creștem copii fericiți!
Cum să creștem copii fericiți!Cum să creștem copii fericiți!
Cum să creștem copii fericiți!
 
Pubertatea
PubertateaPubertatea
Pubertatea
 
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari.doc
 
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc
0aspectealegandiriicreatoarelacopiiiprescolari (1).doc
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
 
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.aBas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
Bas vasile. soroca._familia-scoala-comunitatea.a
 
28 dezvoltare personala
28 dezvoltare personala28 dezvoltare personala
28 dezvoltare personala
 
Strategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdfStrategii emese cartea pdf
Strategii emese cartea pdf
 
Avantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pg
Avantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pgAvantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pg
Avantaje-Septembrie-2013-Copilul-supradotat-2pg
 
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_cesStrategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
Strategii de integrare_a_copiilor_cu_ces
 
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
Expoziție virtuală: „Umbrele colorate ale Adolescenței”
 
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii IvDidactic 1  1  1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
Didactic 1 1 1 .Ro Ghidulinvatatoruluisicaietulelevuluipentruclaseleiii Iv
 
Scoala-familia.docx
Scoala-familia.docxScoala-familia.docx
Scoala-familia.docx
 
Scoala-familia.docx
Scoala-familia.docxScoala-familia.docx
Scoala-familia.docx
 

EGALITATE DE GEN.ppt

  • 1.  Ceea ce ne defineşte ca femei sau bărbaţi reprezintă un lung şir de experienţe de învăţare socială, în familie, în cercul de prieteni, în şcoală sau în alte contexte. Ca instituţie socială, şcoala reprezintă un important laborator al proceselor de construcţie de gen la elevi. Din această perspectivă, modul în care sunt organizate experienţele de învăţare, atât prin conţinutul lor explicit sau implicit, cât si prin modelele de activitate cognitivă şi de interacţiune socială pe care le presupun, pot exercita influenţe semnificative asupra conştientizării şi interiorizării de gen, asupra asumării sau exercitării rolurilor de gen.
  • 2. Pentru a realiza dezideratul egalităţii de şanse în educaţie, noţiuni precum genul, rolul de gen, stereotipurile de gen, trebuie analizate şi explicate. E esenţial să înţelegem şi apoi să eliminăm inechitatea de gen prin educaţie.
  • 3.  Sex  Gen  Stereotip de gen  Egalitate de gen  Echitate de gen  Roluri de gen  Egalitate de şanse  Capacitare  Abordarea integratoare a egalităţii de gen  Meserie nontradiţională VOCABULAR
  • 4. Sex – se referă la diferenţele biologice dintre bărbaţi şi femei, universale şi determinate prin naştere. .
  • 5. Gen – însumează roluri si responsabilităţi ale femeilor si bărbaţilor determinate socio- cultural. Conceptul include si aşteptările asupra caracteristicilor, atitudinilor şi comportamentelor femeilor si bărbaţilor (feminitate si masculinitate). Aceste roluri si aşteptări sunt învăţate, se modifică în epoci diferite şi variază între culturi.
  • 6. Stereotip de gen – ideea sau aşteptarea ca toate femeile / bărbaţii să fie foarte asemănă- tori, fără diferenţe individuale.
  • 7. Roluri de gen – societatea asociază fiecărui sex anumite atitudini şi comportamen te dominante.
  • 8. Egalitate de gen – toate persoanele (femei si bărbaţi) beneficiază de condiţii egale pentru dezvoltarea ca fiinţe umane si pentru a contribui la şi beneficia de achiziţiile economice, sociale, culturale şi politice. Egalitate de gen presupune valorizarea, în egală măsură de către societate a diferenţelor dintre bărbaţi si femei, precum si a rolurilor pe care aceştia le îndeplinesc, bazat pe principiul care presupune ca bărbaţii şi femeile să fie parteneri în viaţa privată, în comunitate, în viaţa socială. Egalitate de şanse – Femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile.
  • 9. Echitate de gen – presupune a avea un comportament şi o atitudine corecte/ juste / nediscriminatorii faţă de bărbaţi şi femei care trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi, obligaţii şi oportunităţi. Capacitare (empowerment) – se referă la procesul prin care persoanele (bărbaţi si femei) ajung să deţină controlul asupra propriei vieţi: îşi stabilesc propriile planuri, dobândesc abilităţi, îşi dezvoltă stima de sine, rezolvă probleme şi au încredere în forţele proprii. Nimeni nu poate capacita o altă persoană, individul este singurul responsabil. Instituţiile însă pot sprijini acest proces, atât pentru indivizi, cât şi pentru grupuri.
  • 10. Abordarea integratoare a egalităţii de gen (gender mainstreaming) –procesul de evaluare a implicării femeilor şi bărbaţilor în orice tip de acţiuni planificate, incluzând legislaţia, politicile sau programele, în toate ariile şi la toate nivelurile. Este o strategie prin care preocupările şi aşteptările femeilor şi bărbaţilor devin parte integrantă a procesului de elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor şi programelor în toate dimensiunile sferelor politice, economice şi sociale, astfel încât femeile şi bărbaţii să aibă beneficii egale, iar inegalitatea să nu fie perpetuată. Scopul final este asigurarea egalităţii de gen .
  • 11. Meserie nontradiţională – meserie desfăşurată de o femeie sau de un bărbat şi care, în mod obişnuit, este realizată de o persoană din categoria de gen opusă. Se consideră ca nontradiţională o meserie în care 75% dintre angajaţi aparţin categoriei de gen neconsacrate. (Sursa: United Nations, EcoSoc Resolution 1997/2).
  • 12. Analiza profesiilor trebuie făcută pe baza competenţelor profesionale, a sarcinilor care trebuie îndeplinite pentru a fi un bun meseriaş. → Profesorii trebuie să aibă grijă şi chiar să accentueze faptul că genul nu are de ce să influenţeze practicarea unei meserii.
  • 13. Apartenenţa la un anumit gen ca atu sau piedică în alegerea viitoarei profesii La uzinele de utilaj chimic, secţia de cazangerie, unde se fac recipiente de diametre foarte mari de 5-6 m, sunt angajaţi sudori bărbaţi, dar si femei. La fel pentru conducerea/manevrarea macaralei care transportă piese cu greutate măsurată în tone sunt angajaţi atât femei cât şi bărbaţi. Calitatea muncii prestate nu este influenţată de gen. Genul si succesul în carieră Este bine ca meseria: • să fie aleasă în funcţie de aptitudini, dorinţe, vocaţie; • să fie practicată cu încredere, perseverenţă, conştiinciozitate,plăcere, chiar dragoste, cu dorinţa de a realiza ceva bun, neluând în calcul că eşti fată sau băiat!
  • 14. „Identitatea de gen însumează atributele, caracteristicile fizice, psihice şi intelectuale ale unei persoane, reprezentând o asumare şi internalizare psihologică a trăsăturilor feminine şi masculine. Contrar intuiţiei comune, aceasta nu este un dat, o etichetă personală pe care o descoperim într-un anume moment al dezvoltării noastre, ci este construită, printr-un proces continuu de interacţiune cu mediul. Cu alte cuvinte, deşi important, sexul nu determină genul: orice persoană (deci şi elevii şi elevele) se reprezintă ca femeie sau bărbat prin asocierea sensului de sine cu definiţiile masculinităţii şi feminităţii si cu trăsăturile de gen instituite la nivel social.“ (Compendiu pentru valorificarea dimensiunii de gen în educaţie, Bucuresti, 2006, p. 24)
  • 15.  O fetiţă care are probleme se aruncă în general în braţele mamei şi dintr-o suflare i-a şi povestit ceea ce o supără, dar cu băieţii lucrurile nu sunt decât rareori aşa.  Băieţii încearcă să “ţină totul în ei” ca să nu fie consideraţi slabi şi trataţi ca nişte copii mici. Dacă vreţi să ştiţi ce-i cu un băiat , psihologii recomandă să o aflaţi în mod indirect. În perioada şcolarităţii, diferenţele de gen se adâncesc dacă nu se acord atenţie acestei dimensiuni. Fetele se vor perfecţiona în interpretarea semnelor emoţionale verbale si nonverbale, în exprimarea si comunicarea sentimentelor, iar băieţii vor învăţa să-şi minimalizeze emoţiile care duc la vulnerabilitate, sentimente de vinovăţie, teamă sau durere.
  • 16.  Unii părinţi se arată îngrijoraţi şi când copilul desenează tancuri, bombe care explodează etc. sau când “îşi torturează” soldaţii de jucărie. Însă, în opinia majorităţii psihologilor părinţii nu ar trebui să-şi facă prea multe griji în privinţa asta, căci “dacă toţi copiii care s-au jucat cu pistoale de plastic ar deveni adulţi violenţi atunci ar trebui să purtăm veste antiglonţ zi şi noapte”. În plus, fanteziile, chiar şi violente îşi au rolul lor în viaţa copiilor, care învaţă să stabilească în mod clar diferenţa între realitate şi fantezie. Joaca cu alţi copii, chiar şi de-a “cowboy-ii şi indienii”, de-a războiul etc., le dezvoltă copiilor capacitatea de cooperare, de a crea împreună cu alţii o poveste/fantezie şi de a înţelege/dezvolta valori umane cum ar fi curajul, bunătatea, generozitatea, dreptatea, etc.
  • 17. EXEMPLE-STEREOTIPURI DE GEN a.Mediul educaţional este astăzi unul predominant feminin: în ansamblu, lumea şcolii este populată predominant de cadre didactice femei, iar, în domeniul disciplinelor umaniste, ponderea acestora este covârşitoare.
  • 18. b. Disciplinele umaniste sunt, în mod stereotip, asociate cu sensibilitatea, cu inteligenţa lingvistică, considerate ca aparţinând genului feminin, prin opoziţie cu raţiunea sau cu inteligenţa matematică, văzute ca apanaj al genului masculin. În realitate, studiul fiecărei discipline presupune activarea cât mai multor resurse ale potenţialului elevilor, tocmai pentru a le oferi acestora oportunităţi de a se apropia de miezul cunoaşterii autentice şi de a- şi putea exprima punctele de vedere privind propria înţelegere.
  • 19. Ca un amănunt interesant, o căutare în lucrările pictorilor celebri a imaginilor care prezintă activitatea de lectură relevă şi o dimensiune vizuală a unui clişeu: cele mai multe imagini prezintă fete sau femei citind (sau alte îndeletniciri casnice) şi mult mai puţine ,băieţi sau bărbaţi care se ocupă cu această îndeletnicire.
  • 20.
  • 21.
  • 22. În schimb, activităţile din domeniul ştiinţei sunt exemplificate în ipostaze masculine.
  • 23.
  • 24.
  • 25. În studiul ”Perspective asupra dimensiunii de gen în educaţie” tipărit de UNICEF si ISE, manualele pentru Civica şi Educaţie tehnologică sunt apreciate în comparaţie cu manualele tipărite pentru alte discipline. Prin meseriile prezentate, elevului i se oferă pregătirea de perspectivă, facilitându-i opţiunea,inserţia şi flexibilitatea socio- profesională într-un univers tehnologic ,dinamic, în expansiune, diversificare şi schimbare permanentă. - Informaţiile şi cerinţele din manual permit adaptarea creatoare la cerinţele societăţii noastre. Pe tot parcursul cărţilor nu apar nici un fel de discriminări, din contră elevii sunt îndemnaţi să formeze echipe de lucru indiferent de gen, de naţionalitate, apartenenţă socială.
  • 26. Şi profesorii sunt influenţaţi de diverse stereotipuri de gen, ceea ce poate avea efecte negative asupra procesului didactic sau asupra relaţiei cu elevii lor. Un posibil efect al stereotipurilor de gen este acela că, în şcoală, mulţi profesori sunt tentaţi să încurajeze în mod prioritar performanţa de tip ştiinţific a elevilor, obţinută la discipline precum matematică, fizică, informatică, ştiinţe în general. Atunci când un elev sau o elevă are rezultate deosebite la limbi străine sau la limba şi literatura română, aceste performanţe nu sunt valorizate în aceeaşi măsură.
  • 27. Conform principiului egalităţii de şanse în educaţie, este necesar ca strategiile didactice utilizate în clasă să promoveze valori, practici sau tratamente care să nu introducă discriminări de gen (asupra fetelor, pentru că sunt fete, sau asupra băieţilor pentru că sunt băieţi). În acest sens, strategiile didactice de predare-învăţare- evaluare care utilizează în aceeaşi măsură modele, practici si experienţe de viaţă atât masculine, cât şi feminine, au un potenţial mai ridicat de respectare a principiului egalităţii de şanse în educaţie din perspectiva gen.
  • 28. FAMILIA ELEVUL POLICLINICA (MEDICUL DE FAMILIE) CABINETUL MEDICAL ŞCOLAR CABINETUL PSIHOLOGIC BISERICA BIBLIOTECA ŞCOLARĂ ORĂŞENEASCĂ CLUBUL ELEVILOR CLUBUL SPORTIV INTERNET CLUB POLIŢIA INTREPRINDERI ECONOMICE CAFENEA PENTRU COPII GRĂDNIŢA PRIMĂRIA CASA DE CULTURĂ ŞCOALA
  • 29. Proiecte la nivel naţional care abordează dimensiunea gen în educaţie · Formarea elevilor pentru o viaţă personală din perspectiva privatităţii Dragomir, O., Balan, E., Stefan, C. În:Vlasceanu, L. (coord.), Scoala la rascruce. Schimbare si continuitate în curriculum-ul învatamântului obligatoriu. Studiu de impact, Iasi, Ed. Polirom, 2002. Obiectivul cercetării l-a constituit analiza aspectelor de viaţa cotidiană prezente în cadrul programelor şi manualelor şcolare. Metoda de cercetare a constat în aplicarea analizei de conţinut asupra programelor şi manualelor şcolare din ciclul primar şi cel gimnazial, pentru ariile curriculare: Limbă şi comunicare, Matematica şi ştiinte, Om şi societate.
  • 30.  Proiectul O alternativă democratică pentru promovarea modelului de parteneriat pentru viaţa publică şi privată a adolescenţilor  a fost desfăsurat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate în perioada 2002-2003. Această iniţiativă face parte dintr- un program mai larg -Fete si băieţi - Parteneri în viaţa publică şi privată. Educaţia pentru egalitatea de gen.  Scopul principal al acestui proiect a fost elaborarea unui ghid pentru elevi şi profesori,care să prezinte alternativa unui comportament democratic în ceea ce priveşte relaţiile dintre fete si băieţi, dintre femei şi bărbaţi, atât în viaţa publică, cât şi în cea privată.  Cele două teme majore ale ghidului sunt: parteneriat în viaţa privată; parteneriat în grup, în cariera şi în societate.
  • 31. Proiectul Tineri voluntari promovează egalitatea de gen • a fost lansat în anul 2003 de Centrul Parteneriat pentru Egalitate. Scopul proiectului este de a ajuta liceenii ca, împreună cu profesorii lor, să se implice ca voluntari în activitaţi de promovare a egalităţii de gen. Activităţile principale ale acestui proiect sunt de promovare a principiului oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi în rândul liceenilor, al profesorilor şi al părinţilor.
  • 32. Dacă vrei fructe, nu rupe florile… Proverb indian
  • 33.
  • 34.
  • 35. Avem nevoie de parteneriate egale şi bazate pe respect între bărbaţi si femei pentru a avea familii şi comunităţi sănătoase Nu !!!!