Downloaded 103 times
Jocul logico matematic
- 1.
- 2. STRUCTURA TEMEISTRUCTURA TEMEI 1.1.Definirea conceptului de „joc”Definirea conceptului de „joc” 2.2. Jocul didacticJocul didactic 3.3. Jocul logico-matematicJocul logico-matematic 4.4. Exemple de jocuri logico-matematiceExemple de jocuri logico-matematice 5.5. Aplica ii („Săcule ul fermecat”)ț țAplica ii („Săcule ul fermecat”)ț ț 6.6. ConcluziiConcluzii 7.7. BibliografieBibliografie
- 3. Motto: „Copilul râde: În elepciuneai iubirea mea e jocul!ț ș Tânărul cântă: Jocul i în elepciunea mea-i iubirea!ș ț Bătrânul tace: Iubirea i jocul meu e-în elepciunea!”ș ț (Lucian Blaga – „Trei fe e”)ț
- 4. Grădini a,ca parte integrantă a învă ământuluiț ț preuniversitar, are scopul de a oferi copiilor afla i laț vârsta pre colară condi iile necesare pentru oș ț dezvoltare normală i deplină. Ea are în vedereș asigurarea experien elor care să ină seama deț ț ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective iș de activitatea sa fundamentală – jocul. Una dintre cele mai eficiente i cele mai utilizateș metode didactice în învă ământul pre colar esteț ș jocul didactic
- 5. Definirea conceptului de„joc” In cea ce prive te jocul nu putem vorbi doar despre o singură defini ie,ș ț de-a lungul timpului datorită complexită ii sale, a căpătat semnifica ii iț ț ș valori diferite. „În om există instinctul de activitate care la copil se manifestă sub forma jocului. Jocul poate împlini un mare rol dacă este bine practicat; el deschide copilului perspectiva universului spre care-l educăm i spre careș el se dezvoltă”, sus ine Fr. Freӧbel.ț Ed.Claparede spunea că " jocul pregăteşte viitorul, satisfăcând necesităţile prezente.“ A.I.Makarenko afirma că " jocul îl pregăteşte pe copil pentru munca de mai târziu "
- 6. • Jocul estecel mai bun prieten al copilului, este prietenul nelipsit al acestuia. • Ceea ce define te cel maiș bine jocul, este faptul că acesta izvoră te din nevoiaș de mi care, de manifestareș a calită ii fiin ei umane.ț ț • Dacă în familie, jocul se desfă oară într-o manierăș distractivă, devenind un mod plăcut de petrecere a timpului liber (având func ia de relaxare iț ș destindere), la grădini ăț jocul este întâlnit sub forma jocului didactic i are oș func ie formativă,ț modelatoare.
- 7. Jocul didactic Termenul„didactic”, asociat celui de joc, accentuează latura instructiv-educativă a activităţii. Jocul didactic este o formă de activitate ce îmbină armonios latura distractivă cu sarcinile instruciv- educative. Este un tip de joc prin care cadrul didactic consolidează, verifică şi îmbogăţeşte cunoştinţele predate copiilor. Prin acest tip de joc se urmăresc anumite obiective, precum: educarea limbajului, dezvoltarea proceselor psihice i cognitive, dezvoltarea personalită ii,ș ț cunoa terea i în elegerea mediului înconjurător,ș ș ț formarea deprinderilor i abilită iilor practice,ș ț dezvoltarea fizică.
- 8. Stimulează cinstea, răbdarea,stăpânirea de sine, spiritul critic, spiritul de colegialitate, întăre te în sens pozitivș caracterul copiilor. Jocurile didactice trezesc interesul copiilor i le men inș ț aten ia pentru multț timp. Jocul didactic este cel mai eficient mijloc de instruire i de educareș a copilului.
- 9. Jocul logico-matematic . Jocurile logico-matematicesunt jocuri didactice matematice care introduc în verbalizare copiilor opera iile logice. Scopulț principal al jocului logico-matematic este de ai înzestra pe copii cu un aparat logic care să le permită orientarea în realitatea înconjurătoare i exprimarea unor judecă i i ra ionamenteș ț ș ț într- un limbaj adecvat. Jocul logic pune accentul pe ac iuneaț copilului asupra obiectelor, în scopul formării percep iilor i aț ș structurilor operatorii ale gândirii. Materialele didactice folosite în jocurile logico-matematice sunt trusele cu piese geometrice: Diènes, Logi I, Logi II.
- 10. Exemple de jocurilogico- matematice: Pentru grupa mică se folosesc următoarele jocuri: „ Aranjăm discurile”, „Aranjăm pătratele”, „Aşează-mă la culoarea mea”, „Aşează-mă la căsuţa mea”. Pentru grupa mijlocie: „Biblioteca”, „Te rog să-mi dai”, „Ce este i ce nu este la fel?”, „Cum este iș ș cum nu este această piesă?”, „Cine aranjează mai bine?”. Pentru grupa mare i pregătitoare: „Săcule ulș ț fermecat”, „Biblioteca?”, „Te rog să-mi dai?”, „Trenul cu o diferen ă”, „Trenul cu două diferen e?”, „Trenulț ț cu patru diferen e?”, „Cine aranjează mai bine?”,ț „Găse te locul potrivit”, „Jocul celor 10 întrebări”,ș „Jocul cu trei cercuri”.
- 11. Aplica iiț Jocul „Săculeul fermecat”ț Acest joc este un joc cu figuri geometrice, ce le oferă copiilor posibilitatea de a descoperi forma, mărimea, grosimea doar prin sim tactil, iar culoarea piesei poate fiț ghicită sau recunoscută imediat după extragerea piesei din săcule .ț Scopul acestui joc este dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, de denumire a figurilor geometrice şi gruparea acestora (constituirea de mulţimi) pe baza unui criteriu dat (după formă, mărime, culoare, grosime).
- 12. Sarcina didactică: -recunoasterea numai cu ajutor sim ului tactil a formei,ț mărimii i grosimii pieseiș extrase din săcule iț ș deducerea culorii acesteia. Regulile jocului: - fiecare copil va închide ochii i va extrage o piesăș din „Săcule ul fermecat” peț care va trebui să o ghicească cu ajutorul sim ului tactil;ț - ceilal i nu au voie săț optească;ș
- 13. Desfă urarea jocului:ș Mai întâi se execută jocul de probă de către cadrul didactic , apoi sunt ruga i să vină peț rând i să extragă oș piesă pe care va trebui să o ghicească. Cel care extrage piesa este mereu îndrumat i ajutatș de către cadrul didactic i de colectiv, ajutându-lș să descopere dacă piesa extrasă este a aș cum o descrie el sau nu.
- 15. Concluzii În concluzie, putemafirma că jocul didactic este principala activitate ce se desfă oară în grădini ă,ș ț fiind una dintre cele mai eficiente metode didactice utilizate în învă ământul pre colar.ț ș Jocul logico-matematic, pune un accent deosebit pe ac iunea copilului asupra obiectelor. Prinț practicarea acestui tip de joc copiii acumulează o serie de experien e care le permit să opereze cuț mul imi, concepte logice i în final cu numere.ț ș
- 16. Bibliografie A. Dumitru,A.G.Dumitru, (2005), Activităţi trandişciplinare pentru grădiniţă şi ciclu primar, ediţia a II- a, Editura Paralela 45, Piteşti. L. Ezechil, M. P. Lăzărescu, (2002), Laborator preşcolar, ediţia a II-a, Editura V & I Integral, Bucure ti.ș M. Lespezeanu, (2007), Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar ̴̴ o metodică a activităţilor instruciv-educative ̴ , Editura Omfal Esenţial, Bucureşti. E. Păun, R. Iucu, (2002), Educaţia preşcolară în România, Editura Polirom, Iaşi.