SlideShare a Scribd company logo
1 of 31
1
IULIAN FILIP
ȘCOALA DE-NTREBĂRI
2
Cea mai lungă noapte
Între toate, între toate
nopțile ce ne-au fost date
noaptea cea de astă noapte
a fost cea mai lungă noapte .
Am dormit cu câte-o carte
pe sub pernă astă noapte
și de-aceea se prea poate
am dormit pe jumătate.
Somnul nostru – o vânzoleală:
– Să răsară soarele!
Și noi să pornim la școală
cât ne țin picioarele.
Bunicuța ne trezește,
dar noi treji demult suntem.
Bunicuța ne hrănește,
iar noi... noi la școală vrem!
Ne îndrumă bunicuța
la-mbrăcat, la pieptănat...
Dacă nu ieșim fuguța,
precis... am întârziat!
Dar bunicii, dar buneii
ne învață-un mers la pas,
iar noi am zburda ca meii –
câțiva pași au mai rămas!
Iată poarta largă deschisă,
ca o carte, cu tot dragul...
Asta-i școala cea din vise –
iată scările și pragul!...
3
Bravii mergători spre carte
Nepoţilor lui Ştefan Petrache
Nou”-nouţă lumea toată
se deşteaptă şi se scoală.
Un nepot şi o nepoată
prima oară vin la şcoală.
Vin la şcoală flori şiraguri,
vin şiraguri nepoţeii.
Pe la poartă, pe la praguri
lăcrimează-ascuns buneii –
cum vin anii, cum trec anii
printre cărţi şi peste toate...
Vin la şcoală năzdrăvanii,
bravii mergători spre carte.
Cine duce-n mâini o carte
şi-o citeşte, şi o-ntreabă
e un om şi jumătate...
Hai, nepoţilor, la treabă!
4
Prima zi de şcoală
Îmbrăcată-i bunicuţa
şi bunelul îmbrăcat.
Măturată ni-i căsuţa –
totu-i proaspăt şi curat.
Sună-n ceruri zurgălăii
şi cocoşul din prag: – Scoalăăăă!
Îmbrăcaţi şi nepoţeii...
Prima zi de şcoalăăăă!
Noi-nouţe cărţi, caiete.
Şi hăinuţele tot noi.
Roiuri de băieţi şi fete
curg tot curg spre şcoli şuvoi.
Duşi la lucru mama, tata...
Vor afla şi ei deseară
cum e să deschizi larg poarta
şcolii tale prima oară.
5
Devenirea deșteptătorului
Pe la porți ce vezi? Doar boi.
Trece-un bou pe lângă noi.
– Ce se-aude? Cine-aude?
– Ai urechile cam surde?
– Surde, surde! Ce-s-aude?
– Ce s-aude...
Trece boul,
duce oul,
oul noul
într-un car!
– Eu îl car
la o școală
capitală –
are har.
Maaare har!
Foarte-foarte necesar!!!
– Dar ce har?
Cui necesar?
Că-i doar ou
micuț și nou,
nu-i chiar... bou!
Încurcat boul se pare
de atâta întrebare...
– Fie dar ce va să fie –
6
să vă spun de-o-mpărăție,
unde boiii alde mine
o mulțime-s și-o duc bine.
– Dar ceilalți?
– Toți ceilalți dorm.
– Numai boii nu au somn?
– Dacă boii o mulțime-s,
dacă boii o duc bine,
iar ceilalți dorm liniștit,
cu-acest ou unde-ai pornit?
– Ce har are? La ce-i bun,
boule?
– Cum să vă spun?
– Spune drept și-adevărat...
Boul pare încurcat...
– Orice-ați crede despre boi,
dar gândim nițel și noi...
– Și ce a gândit... cireada?
– Nu-aș vrea să vorbesc degeaba,
nu știu cine-o să ne creadă,
dar am înțeles și noi
ca nu-i bine... Boi, doar boi!
– Sunt și ceilalți...
– Ceilalți dorm,
numai boii nu au somn...
7
– Deșteptați-i, nu e greu...
– Asta-ncerc să zic și eu,
dar problemă-i cu cocoșii –
dorm și-aceștea, somnoroșii...
Nimeni din împărăție
nu pricepe și nu știe
pe cocoși cum să-i trezească
la menirea strămoșească –
dânșii cu cântările
și cu deșteptările!...
M-am gândit, cât nu-s de bou,
s-o porneim de la un ou –
l-am ales, bănuț cu creastă,
poate fi salvarea noastră,
dar… să-l duc departe-n lume,
când va fi ceasul anume
de din ou ca să răzbească,
lume trează să cunoască –
să nu creadă că dormitul
e-nceputul și-mplinitul...
– N-am mai auzit un bou
să vorbească-astfel de-un ou...
–Nu cred c-am mai ascultat
până azi bou învățat
și atât de-ngrijorat
8
pentru somn și-mpărăție...
– Bravo, bou!
– Halal să-ți fie!
– Unde-i școala? Cine-o știe?
Școală vrednică să fie,
să-l ferească de somn rău,
să-i dezlege cântul său,
cântecul de deșteptare!
Unde-I școala? Drumul care-i?
…Nu-i ușoară întrebare
școala pentru deșteptare…
9
Venirea la școala de întrebări
Salbe-salbe, râulețe,
pâlcuri-pâlcuri de copii
vin la școală să învețe
întrebări și bucurii.
Cine-ntreabă n-are vină.
Cât mai multe întrebări
te conduc, îți fac lumină
peste mări spre alte țări.
Te învață-nvățătoarea
claselor de căpătâi
zi de zi LECȚIA MARE:
cum să scrii și cum să fii.
– Scrie clar și fii de treabă,
pui de om, ajuns la carte,
cine știe ce întreabă,
și-a răspuns pe jumătate.
Școala are ușă largă,
trece pragul cine vine
către lecția cea dragă:
scrie clar și fii ca tine. –
..................................
10
Când revii apoi acasă
de la școală zi de zi,
care-i nota mai aleasă
pentru munca ta, ia zi!
Note dulci, note gustoase
aburesc în farfurie
într-o lecție de-acasă –
cine nu ar vrea s-o știe?
Norocos mai ești să fii
așteptat astfel să crești!...
...Eu cunosc și alți copii,
dar... aș vrea să mai zâmbești...
11
Geamuri cu ramuri
Școala are multe geamuri,
dar mai mulți învățători!
Din tot geamul se văd ramuri,
iar în ram – frunze și flori.
Omul, când a vrut să fie
om, a coborâtdin pom,
iar apoi a vrut să știe
de ce-a vrut să fie om?
Școala are multe geamuri,
dar mai mulți întrebători.
Vin copiii neamuri-neamuri,
căutând învățători –
să le-ajute, să-i îndrume
către cărți și părți, și hărți,
unde lumea de pe lume
se adună din bucăți.
Școala are multe geamuri,
multe lecții de trecut,
iar din geamuri se văd ramuri
unde-am fost la început.
12
Mai cobori?Mai urci? Alege –
sunt atâtea căi de-ales.
Unde-ajungi, să poți culege
ce-ai crezut că-ai înțeles.
Focu-ți place? Asta-ți place?
Dai foc manualelor?
.....................................................
...Cefrumos mai sunt copacii-n
lumea animalelor.
13
Adresele deștepte
Drumurile-s tot mai drepte
spre adresele deștepte,
când le știi și când le treci
și cu tine te întreci;
când le treci și când le știi
și mereu spre ele vii –
școala și biblioteca,
teatrul și pinacoteca,
circul și muzeele...
Ce frumoase-s căile!
Căile spre porți cu trepte
spre adresele deștepte
căi mai largi se fac, mai drepte,
când le știi și când le treci
și cu tine te întreci;
când le treci și când le știi
și mereu la ele vii
(să nu uit de librării!) -
școala și biblioteca,
teatrul și pinacoteca,
circul și muzeele...
Minunate-s căile!
14
Făt-Frumos din nou visează
Nepoatei Neila
Din poveste în poveste
Făt-Frumos mereu întreabă,
când pe-un moș, când pe o babă,
dacă nu au prins de veste
despre…. câtă cale este
până unde-a fost odată
și acuma nu se știe
unde-i casa luminată
de o carte și de-o fată?
…Le-a visat! Mai pot să fie?
Fetelor! Se-aude oare?
Făt-Frumos din nou visează
să-ntâlnescă-o… cititoare!
Care dintre voi e oare?
Să-i ieșiți la drum cu carte
răscitită-n multe rânduri,
să vă vadă de departe
că aveți de carte parte
și că știți cădea pe… gânduri!
15
Fetele îngândurate,
visătoare-adeseori,
capul când îl dau pe-o parte
și îl sprijină de-o carte,
ce frumos îți dau... fiori!
Dar povestea e poveste
dacă-nfiorat e unul –
Făt-Frumos a prins de veste
și aleargă ca nebunul:
– Cititoarea este, este!
Ce să zic? Nu poți să știi
Feți-Frumoșii câți mi-s oare,
dar mereu cu cartea fii
la un drum, la o cărare
și citește-o – să devii
cititoarea cea dintâi
când se-ajunge la-ntrebare.
16
Drumul la bibliotecă
La bibliotecă drumul
e ușor ca să-l înveți:
delicat pornești pe urma
celor mai deștepți băieți.
Delicat apuci pe urma
celor mai deștepte fete –
răsuflarea ți se curmă:
mii de cărți pe-orice perete!
Între cărțile deștepte
crește lumea cea deșteaptă –
schimbă cărți și vorbe schimbă
despre-o carte ce-o așteaptă.
– Cum e cartea? Cine-o scrie?
Cine știe autorul?
Doar așa crește-pornește
să devină... cititorul.
Important, la începuturi
să distingi lumea cea bună,
iar apoi... să citești carte
și s-auzi: cam ce-o să-ți spună?
17
Căile CĂRȚII
Cărțile se duc la școală.
Cărților le place școala –
se grăbesc la întâlnire,
la tot felul de citire.
Cărțile se vor în brațe.
Cărților le place-n brațe.
Cine duce-n mâini o carte
e un om și jumătate!
Orice carte ce așteaptă?
Ia ghicește: ce așteaptă? –
S-o citească cititorul,
s-o întrebe-ntrebătorul.
Cartea are mici probleme
și-ntr-un fel ciudat se teme,
între foi când i se pun
frunze de salcâm, de-alun...
Frunza te ajută când
dai în carte peste-un gând
și-l însemni, ca să-l găsești
până-n alte gânduri crești.
18
– Foi și frunze, verișoare,
ia răspundeți la-ntrebare:
ce știți desprerădăcină?
Că din ea aveți lumină...
– Cărțile-s cu rădăcini
și cu muguri – de gând plini.
– Mugurii, când se desfac,
ce arată și ce fac?
– Flori și frunze fac, și poame,
gustate de tați, de mame,
de buneii ce păzesc
cărțile cum se-ntâlnesc
tot cu lume cititoare,
tot cu lume-ntrebătoare,
da-ntrebarea este una:
unde-ialtă carte bună?
19
Devenirea cititorului
Dintr-o carte-n altă carte
mă grăbesc deștept să cresc.
Partea mea e mai departe –
când citesc, o deslușesc:
se-mplinește printre rânduri
de citiri și recetiri,
răvășind roiuri de gânduri,
de-ntrebări și uluiri.
O uimire-uluire
cu cititul când zoresc –
aștept splendida-mplinire
când voi ști să mă citesc.
20
Gânduri între cărți luminoase
Cartea-ibună cand adună...
Cartea bună gând adună...
Cartea bună lume-adună
(lume bună im-pre-u-nă!)...
Dacă-adună,dacă-ibună,
cartea bună se imparte,
se imparte,face parte
şi aici, şi mai departe
(de aici pană departe!)
din ce are bun o carte,
dacă-ibună, dacă-adună...
O lumină nu dezbină?...
De lumină se anină
rătăcitulcel prin tină
şi se-nalţă spre lumină –
cand lumina e senină,
cand lumina nu dezbină,
cand lumina-i din lumină,
cand lumina-i spre lumină...
21
Făt-Frumos pășteaovacă
CopiilordincomunaVăcărești,
care mi-auîndrăgitpoezia Plăcințelecu mărar
aidomacopiilor dinSofia
Am visato carte veche,
o citeam la Văcărești.
Pășteam vaca – în pereche
cu o fată din povești.
Pășteam vaca, citeam cartea,
fata, ca-n povești, plângea...
Din tot visul asta-ipartea
unde fata nu-mi plăcea.
Căci în carte altă fată
visa dulce, drăgostos
că... era, ca niciodată,
un cal roib și-un Făt-Frumos.
Două drumuriștia calul,
unde Făt-Frumos ades
trecea valea, trecea dealul
și un pod, bine-nțeles.
22
Drumulspre-o cetate tristă
Făt-Frumos îltrepăda
către lumi ce nu există
decât doar în mintea sa
și în cărțile rămase
moștenire-ndurerată
de la mama-mpărăteasă,
de la împăratul-tată.
Un alt drumpornea... de-oriunde
sprepădurea de stejar,
sprepoiana ce ascunde
casa unui pădurar.
Păduraru-avea o fată.
Fata alta nu făcea –
cunoștea pădurea toată
cu ce-i mai frumos în ea.
O pădure-ica o carte,
numai bine s-o citești –
deslușeștiîn orice parte
poezie și povești...
23
Era fata visătoare
dintr-o carte, ce visam
c-o citesc pe-un mal de floare,
păscând vaca, cum spuneam...
Lângă mine – tot suspine!
Ce mai fată supărată!
Dar... eu cred că tot nu-i bine,
dacă nu împaci o fată.
Închid cartea, trec pe partea
unde-i plâns și supărare...
Doamne, m-am luat cu cartea!
Aveam vacă!!!Unde-i oare?...
Fata plânge... Că nu-i vaca?
Orică Făt Frumos nu este?...
Așteptați-mă oleacă –
fără vacă ce poveste?
Caut vaca, uit de carte
(o visampe-un mal de floare)
și-amajuns hăt-hăăăăt departe
între flori, între izvoare
24
și... ce văd, frumos mă-ncântă:
lângă vaca mea ce paște
mândră fată dulce cântă
și-ar părea că mă cunoaște...
Dar, din nou, aud suspine
ajungându-mă din urmă
și-nțeleg că nu e bine...
...Șimai rău!!!Visul... se curmă –
nici tu vacă, nici tu carte,
nici o fată... Trist și pace...
Din tot visul asta-ipartea
care taaaare nu-mi mai place.
Târgoviște 2012 – 4 ianuarie 2013, Chișinău
25
Iarbă-nrourată sub cer înstelat
Firicel de iarbă nouă
între mii de firicele
toate-n vârf cu ochi de rouă
şi-n tot ochiul – mii de stele.
Trec desculţ (vai, ce răcoare!)
pe covorul plin de stele
înainte de culcare...
Cum vor fi visele mele?
26
Cu picioarele spălate-n
mii de ierbi şi-n stele mii
mai uşor e şi se poate
între vise să tot fii,
să tot fii, să te tot ţii!
Supărare cerească
Chem-îndemn din cer să cadă
fulgi măşcaţi şi îndestui –
să-mi fac babă de zăpadă...
Dar... ai cui de fulgi să-i spui?
Am chemat fulgii degeaba!
Cerule, asta-i ninsoare?
Slăbănoagă-a ieşit baba,
n-am omăt să-i fac... picioare.
27
Va sta-n loc, va sta-mbufnată
iarna-ntreagă – două zile...
Scurtă-i iarna, supărată...
– Îţi scoţi sania, copile?
Care sanie? E glumă?
Mai degrabă luntrea-mi scot –
curg pâraiele, se-nspumă...
A căzut baba-ntr-un cot
supărată rău de tot.
Zăpada dintâi
Urme mici nerăbdătoare
pe zăpada cea dintâi...
O ninsoare trecătoare
peste lumea cu copii.
O ninsoare-adevărată
să aduceți, harnici nori!
Săniile stau la poartă.
Care-s mai nerăbdători:
28
în cer fulgii, jos copiii
pe pământul lor de jos?
E urât să întârzie
careva la ce-i frumos.
Fug copiii, fulgul zboară –
ca-n vecii se întâlnesc,
dar... mereu e-ntâia oară:
fulgii cad, copiii cresc.
Cresc copiii, dar rămâne
înnoită așteptarea
când din cer din nou revine
uluirea cu ninsoarea.
În așteptarea fulgilor și-al fratelui
Vine iarna cu zăpada
prin Finlanda rătăcită.
Nelu mătură ograda
și-o visează-ntroienită.
Iar zăpada albă-albă
o visează visătorul
29
pentru-o babă de zăpadă –
să-i păzească frățiorul,
care-i așteptat... pe sus,
dus de-o barză, cum se spune...
– Nu mai știu cine a spus,
dar l-aștept... fratern! Pe bune!
Doi copii cu insomnii
în două ferestre cu o ninsoare la mijloc
Din fereastra I-a
Cum să dormi când... ninge, ninge
și-i mereu ca-ntâia oară!
Ca în veci, mirarea-nvinge –
ce la aaaaalb din cer coboară!
30
Din fereastra a II-a
Fulgi, fulgi, fulgi, nehotărâți să cadă –
în jurul lămpii de pe stâlp roiesc...
Iar eu visez o... babă de zăpadă!
Dar... fulgii-s prea plăpânzi – cum s-o-mplinesc?
Partea mai miezoasă - cartea
Intalnirea mea cu cartea
este partea
vieţii mele – mai miezoasă.
Nu am zi fără citire,
fără splendida-ntalnire.
Altă lume fila-ntoarsă.
Cartea e ca o fereastră-n
31
viaţa noastră:
să vedem şi alte vieţi.
Vezi cum trece,
vezi cum vine
altă lume către tine...
Altfel lumea n-o inveţi.
E-al luminii omul teafăr.
Pe sub soare, sub luceafăr
la-mplinire crucea-şi duce.
E un drum fără hodină
din lumină spre lumină –
rand de carte drumul crucii.
Cartea cărţilor deschisă-i
la o pagină nescrisă –
viaţa ta la jumătate.
Cum o scrii? Ce fel de urme
inţelegi să laşi pe lume?
Drumul tău – un rand de carte.

More Related Content

What's hot

Bun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nou
Bun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nouBun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nou
Bun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nou
doradyrda
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoane
Roxana Giusca
 
Traficul de fiinte uman
Traficul de fiinte umanTraficul de fiinte uman
Traficul de fiinte uman
Eduard Garbuz
 
Protectia mediului material didactic
Protectia mediului  material didacticProtectia mediului  material didactic
Protectia mediului material didactic
Denis Lanciu
 

What's hot (20)

Bun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nou
Bun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nouBun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nou
Bun venit dragi părinţi şi stimaţi oaspeţi la sărbătoarea anului nou
 
Grigore Vieru
Grigore  VieruGrigore  Vieru
Grigore Vieru
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
 
Sangele
SangeleSangele
Sangele
 
Traficul de persoane
Traficul de persoaneTraficul de persoane
Traficul de persoane
 
Rolul plantelor in natura
Rolul plantelor in naturaRolul plantelor in natura
Rolul plantelor in natura
 
Traficul de fiinte uman
Traficul de fiinte umanTraficul de fiinte uman
Traficul de fiinte uman
 
Glucidele
GlucideleGlucidele
Glucidele
 
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptxCREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
CREAREA FIȘELOR CU EDUCATIEINTERACTIVA.MDpptx
 
Cantecul mindanki
Cantecul mindankiCantecul mindanki
Cantecul mindanki
 
Oracolul
OracolulOracolul
Oracolul
 
Scenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martieScenetă de 8 martie
Scenetă de 8 martie
 
Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Limba română, clasa 1, Tainele cărții. Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
Limba română, clasa 1, Tainele cărții.
 
43 druga geanina legume timpurii
43 druga geanina legume timpurii43 druga geanina legume timpurii
43 druga geanina legume timpurii
 
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
Poiect in cadrul bilunarului ecologic ( Salvati natura)
 
Proiect didactic
Proiect didacticProiect didactic
Proiect didactic
 
Balul bobocilor, 2019
Balul bobocilor, 2019Balul bobocilor, 2019
Balul bobocilor, 2019
 
Protectia mediului material didactic
Protectia mediului  material didacticProtectia mediului  material didactic
Protectia mediului material didactic
 
Ecosistemul unei paduri de foioase
Ecosistemul unei paduri de foioaseEcosistemul unei paduri de foioase
Ecosistemul unei paduri de foioase
 
Alimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasaAlimentatie sanatoasa
Alimentatie sanatoasa
 

Similar to Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant

Fără XII E totul e degeabaaa.2
Fără XII E totul e degeabaaa.2Fără XII E totul e degeabaaa.2
Fără XII E totul e degeabaaa.2
Simina Mazureac
 
Ziua bibliotecarului
Ziua bibliotecaruluiZiua bibliotecarului
Ziua bibliotecarului
Adela Negura
 
Nameless Legacy : (Base Game) - Prologue
Nameless Legacy : (Base Game) - PrologueNameless Legacy : (Base Game) - Prologue
Nameless Legacy : (Base Game) - Prologue
Thetys08
 
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
miruna dora
 

Similar to Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant (20)

MTIS Magazine 2010
MTIS Magazine 2010MTIS Magazine 2010
MTIS Magazine 2010
 
Rumunska mova-ta-chytannia-4-klas-krigan-2021-2
Rumunska mova-ta-chytannia-4-klas-krigan-2021-2Rumunska mova-ta-chytannia-4-klas-krigan-2021-2
Rumunska mova-ta-chytannia-4-klas-krigan-2021-2
 
Fără XII E totul e degeabaaa.2
Fără XII E totul e degeabaaa.2Fără XII E totul e degeabaaa.2
Fără XII E totul e degeabaaa.2
 
la bibliteca.ppt
la bibliteca.pptla bibliteca.ppt
la bibliteca.ppt
 
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
 
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
 
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. SuceavaRevista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
 
Ziua bibliotecarului
Ziua bibliotecaruluiZiua bibliotecarului
Ziua bibliotecarului
 
Aspiratii nr 7
Aspiratii nr 7 Aspiratii nr 7
Aspiratii nr 7
 
Nr_15.pdf
Nr_15.pdfNr_15.pdf
Nr_15.pdf
 
Orice copil e o floare sub acelasi soare
Orice copil e o floare sub acelasi soareOrice copil e o floare sub acelasi soare
Orice copil e o floare sub acelasi soare
 
Antologie De Basm Popesti
Antologie De Basm PopestiAntologie De Basm Popesti
Antologie De Basm Popesti
 
Nameless Legacy : (Base Game) - Prologue
Nameless Legacy : (Base Game) - PrologueNameless Legacy : (Base Game) - Prologue
Nameless Legacy : (Base Game) - Prologue
 
0scufitarosie (1)
0scufitarosie (1)0scufitarosie (1)
0scufitarosie (1)
 
Citesc, deci sunt sexy!
Citesc, deci sunt sexy!Citesc, deci sunt sexy!
Citesc, deci sunt sexy!
 
Inuaki
InuakiInuaki
Inuaki
 
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
De vorba-cu-valeriu-popa-autor-ovidiu-harbada(1)
 
Sărbătoarea dovlecilor- pentru copiii biblionetisti
Sărbătoarea dovlecilor- pentru copiii biblionetistiSărbătoarea dovlecilor- pentru copiii biblionetisti
Sărbătoarea dovlecilor- pentru copiii biblionetisti
 
Extorsiunea degajamentelor toxice in cadrul sc amna. srl
Extorsiunea degajamentelor toxice in cadrul sc amna. srlExtorsiunea degajamentelor toxice in cadrul sc amna. srl
Extorsiunea degajamentelor toxice in cadrul sc amna. srl
 
Copilaria
CopilariaCopilaria
Copilaria
 

More from National Library of Republic of Moldova

More from National Library of Republic of Moldova (20)

citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
citate despre lectură, carte, bibliotecă, bibliotecar, studii privind importa...
 
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
1.zici.docx Ziua Internațională a Cititului Împreună
 
LECTURA ȘI CIFRELE.docx
LECTURA ȘI CIFRELE.docxLECTURA ȘI CIFRELE.docx
LECTURA ȘI CIFRELE.docx
 
Biblioteci școlare.docx
Biblioteci școlare.docxBiblioteci școlare.docx
Biblioteci școlare.docx
 
Despre impact.docx
Despre impact.docxDespre impact.docx
Despre impact.docx
 
Norvegia BN.docx
Norvegia BN.docxNorvegia BN.docx
Norvegia BN.docx
 
Biblioteca Națională Digitală - steag de cultură ăn spațiul virtual
Biblioteca Națională Digitală -   steag de cultură ăn spațiul virtualBiblioteca Națională Digitală -   steag de cultură ăn spațiul virtual
Biblioteca Națională Digitală - steag de cultură ăn spațiul virtual
 
Pnlc. totaluri articol
Pnlc. totaluri articolPnlc. totaluri articol
Pnlc. totaluri articol
 
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 maiV.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
V.f. paradigma bibliotecii de dupa. 21 mai
 
V.f. paradigma bibliotecii de dupa
V.f. paradigma bibliotecii de dupaV.f. paradigma bibliotecii de dupa
V.f. paradigma bibliotecii de dupa
 
Biblioteca si coronavirus
Biblioteca si coronavirusBiblioteca si coronavirus
Biblioteca si coronavirus
 
Ordin 291 din_10.03.20 (1)
Ordin 291 din_10.03.20 (1)Ordin 291 din_10.03.20 (1)
Ordin 291 din_10.03.20 (1)
 
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
U.v.directorii profesionale anul lecturii 2020 (2)
 
Norvegia. bnn
Norvegia. bnnNorvegia. bnn
Norvegia. bnn
 
Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)
Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)
Final comunicat final-conferinte-zonale-2019 (1)
 
Imaginea bibliotecii
Imaginea biblioteciiImaginea bibliotecii
Imaginea bibliotecii
 
Biblioteca ...
Biblioteca ...Biblioteca ...
Biblioteca ...
 
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
Agenda zilelor stiintei modificata 1 noiembrie 2018
 
Agenda anului bibl 2017 var finala 15.03.18 (1) 1
Agenda anului bibl 2017 var  finala  15.03.18 (1) 1Agenda anului bibl 2017 var  finala  15.03.18 (1) 1
Agenda anului bibl 2017 var finala 15.03.18 (1) 1
 
Carte
CarteCarte
Carte
 

Iulian filip. școala de întrebări m,anuscris operant

  • 2. 2 Cea mai lungă noapte Între toate, între toate nopțile ce ne-au fost date noaptea cea de astă noapte a fost cea mai lungă noapte . Am dormit cu câte-o carte pe sub pernă astă noapte și de-aceea se prea poate am dormit pe jumătate. Somnul nostru – o vânzoleală: – Să răsară soarele! Și noi să pornim la școală cât ne țin picioarele. Bunicuța ne trezește, dar noi treji demult suntem. Bunicuța ne hrănește, iar noi... noi la școală vrem! Ne îndrumă bunicuța la-mbrăcat, la pieptănat... Dacă nu ieșim fuguța, precis... am întârziat! Dar bunicii, dar buneii ne învață-un mers la pas, iar noi am zburda ca meii – câțiva pași au mai rămas! Iată poarta largă deschisă, ca o carte, cu tot dragul... Asta-i școala cea din vise – iată scările și pragul!...
  • 3. 3 Bravii mergători spre carte Nepoţilor lui Ştefan Petrache Nou”-nouţă lumea toată se deşteaptă şi se scoală. Un nepot şi o nepoată prima oară vin la şcoală. Vin la şcoală flori şiraguri, vin şiraguri nepoţeii. Pe la poartă, pe la praguri lăcrimează-ascuns buneii – cum vin anii, cum trec anii printre cărţi şi peste toate... Vin la şcoală năzdrăvanii, bravii mergători spre carte. Cine duce-n mâini o carte şi-o citeşte, şi o-ntreabă e un om şi jumătate... Hai, nepoţilor, la treabă!
  • 4. 4 Prima zi de şcoală Îmbrăcată-i bunicuţa şi bunelul îmbrăcat. Măturată ni-i căsuţa – totu-i proaspăt şi curat. Sună-n ceruri zurgălăii şi cocoşul din prag: – Scoalăăăă! Îmbrăcaţi şi nepoţeii... Prima zi de şcoalăăăă! Noi-nouţe cărţi, caiete. Şi hăinuţele tot noi. Roiuri de băieţi şi fete curg tot curg spre şcoli şuvoi. Duşi la lucru mama, tata... Vor afla şi ei deseară cum e să deschizi larg poarta şcolii tale prima oară.
  • 5. 5 Devenirea deșteptătorului Pe la porți ce vezi? Doar boi. Trece-un bou pe lângă noi. – Ce se-aude? Cine-aude? – Ai urechile cam surde? – Surde, surde! Ce-s-aude? – Ce s-aude... Trece boul, duce oul, oul noul într-un car! – Eu îl car la o școală capitală – are har. Maaare har! Foarte-foarte necesar!!! – Dar ce har? Cui necesar? Că-i doar ou micuț și nou, nu-i chiar... bou! Încurcat boul se pare de atâta întrebare... – Fie dar ce va să fie –
  • 6. 6 să vă spun de-o-mpărăție, unde boiii alde mine o mulțime-s și-o duc bine. – Dar ceilalți? – Toți ceilalți dorm. – Numai boii nu au somn? – Dacă boii o mulțime-s, dacă boii o duc bine, iar ceilalți dorm liniștit, cu-acest ou unde-ai pornit? – Ce har are? La ce-i bun, boule? – Cum să vă spun? – Spune drept și-adevărat... Boul pare încurcat... – Orice-ați crede despre boi, dar gândim nițel și noi... – Și ce a gândit... cireada? – Nu-aș vrea să vorbesc degeaba, nu știu cine-o să ne creadă, dar am înțeles și noi ca nu-i bine... Boi, doar boi! – Sunt și ceilalți... – Ceilalți dorm, numai boii nu au somn...
  • 7. 7 – Deșteptați-i, nu e greu... – Asta-ncerc să zic și eu, dar problemă-i cu cocoșii – dorm și-aceștea, somnoroșii... Nimeni din împărăție nu pricepe și nu știe pe cocoși cum să-i trezească la menirea strămoșească – dânșii cu cântările și cu deșteptările!... M-am gândit, cât nu-s de bou, s-o porneim de la un ou – l-am ales, bănuț cu creastă, poate fi salvarea noastră, dar… să-l duc departe-n lume, când va fi ceasul anume de din ou ca să răzbească, lume trează să cunoască – să nu creadă că dormitul e-nceputul și-mplinitul... – N-am mai auzit un bou să vorbească-astfel de-un ou... –Nu cred c-am mai ascultat până azi bou învățat și atât de-ngrijorat
  • 8. 8 pentru somn și-mpărăție... – Bravo, bou! – Halal să-ți fie! – Unde-i școala? Cine-o știe? Școală vrednică să fie, să-l ferească de somn rău, să-i dezlege cântul său, cântecul de deșteptare! Unde-I școala? Drumul care-i? …Nu-i ușoară întrebare școala pentru deșteptare…
  • 9. 9 Venirea la școala de întrebări Salbe-salbe, râulețe, pâlcuri-pâlcuri de copii vin la școală să învețe întrebări și bucurii. Cine-ntreabă n-are vină. Cât mai multe întrebări te conduc, îți fac lumină peste mări spre alte țări. Te învață-nvățătoarea claselor de căpătâi zi de zi LECȚIA MARE: cum să scrii și cum să fii. – Scrie clar și fii de treabă, pui de om, ajuns la carte, cine știe ce întreabă, și-a răspuns pe jumătate. Școala are ușă largă, trece pragul cine vine către lecția cea dragă: scrie clar și fii ca tine. – ..................................
  • 10. 10 Când revii apoi acasă de la școală zi de zi, care-i nota mai aleasă pentru munca ta, ia zi! Note dulci, note gustoase aburesc în farfurie într-o lecție de-acasă – cine nu ar vrea s-o știe? Norocos mai ești să fii așteptat astfel să crești!... ...Eu cunosc și alți copii, dar... aș vrea să mai zâmbești...
  • 11. 11 Geamuri cu ramuri Școala are multe geamuri, dar mai mulți învățători! Din tot geamul se văd ramuri, iar în ram – frunze și flori. Omul, când a vrut să fie om, a coborâtdin pom, iar apoi a vrut să știe de ce-a vrut să fie om? Școala are multe geamuri, dar mai mulți întrebători. Vin copiii neamuri-neamuri, căutând învățători – să le-ajute, să-i îndrume către cărți și părți, și hărți, unde lumea de pe lume se adună din bucăți. Școala are multe geamuri, multe lecții de trecut, iar din geamuri se văd ramuri unde-am fost la început.
  • 12. 12 Mai cobori?Mai urci? Alege – sunt atâtea căi de-ales. Unde-ajungi, să poți culege ce-ai crezut că-ai înțeles. Focu-ți place? Asta-ți place? Dai foc manualelor? ..................................................... ...Cefrumos mai sunt copacii-n lumea animalelor.
  • 13. 13 Adresele deștepte Drumurile-s tot mai drepte spre adresele deștepte, când le știi și când le treci și cu tine te întreci; când le treci și când le știi și mereu spre ele vii – școala și biblioteca, teatrul și pinacoteca, circul și muzeele... Ce frumoase-s căile! Căile spre porți cu trepte spre adresele deștepte căi mai largi se fac, mai drepte, când le știi și când le treci și cu tine te întreci; când le treci și când le știi și mereu la ele vii (să nu uit de librării!) - școala și biblioteca, teatrul și pinacoteca, circul și muzeele... Minunate-s căile!
  • 14. 14 Făt-Frumos din nou visează Nepoatei Neila Din poveste în poveste Făt-Frumos mereu întreabă, când pe-un moș, când pe o babă, dacă nu au prins de veste despre…. câtă cale este până unde-a fost odată și acuma nu se știe unde-i casa luminată de o carte și de-o fată? …Le-a visat! Mai pot să fie? Fetelor! Se-aude oare? Făt-Frumos din nou visează să-ntâlnescă-o… cititoare! Care dintre voi e oare? Să-i ieșiți la drum cu carte răscitită-n multe rânduri, să vă vadă de departe că aveți de carte parte și că știți cădea pe… gânduri!
  • 15. 15 Fetele îngândurate, visătoare-adeseori, capul când îl dau pe-o parte și îl sprijină de-o carte, ce frumos îți dau... fiori! Dar povestea e poveste dacă-nfiorat e unul – Făt-Frumos a prins de veste și aleargă ca nebunul: – Cititoarea este, este! Ce să zic? Nu poți să știi Feți-Frumoșii câți mi-s oare, dar mereu cu cartea fii la un drum, la o cărare și citește-o – să devii cititoarea cea dintâi când se-ajunge la-ntrebare.
  • 16. 16 Drumul la bibliotecă La bibliotecă drumul e ușor ca să-l înveți: delicat pornești pe urma celor mai deștepți băieți. Delicat apuci pe urma celor mai deștepte fete – răsuflarea ți se curmă: mii de cărți pe-orice perete! Între cărțile deștepte crește lumea cea deșteaptă – schimbă cărți și vorbe schimbă despre-o carte ce-o așteaptă. – Cum e cartea? Cine-o scrie? Cine știe autorul? Doar așa crește-pornește să devină... cititorul. Important, la începuturi să distingi lumea cea bună, iar apoi... să citești carte și s-auzi: cam ce-o să-ți spună?
  • 17. 17 Căile CĂRȚII Cărțile se duc la școală. Cărților le place școala – se grăbesc la întâlnire, la tot felul de citire. Cărțile se vor în brațe. Cărților le place-n brațe. Cine duce-n mâini o carte e un om și jumătate! Orice carte ce așteaptă? Ia ghicește: ce așteaptă? – S-o citească cititorul, s-o întrebe-ntrebătorul. Cartea are mici probleme și-ntr-un fel ciudat se teme, între foi când i se pun frunze de salcâm, de-alun... Frunza te ajută când dai în carte peste-un gând și-l însemni, ca să-l găsești până-n alte gânduri crești.
  • 18. 18 – Foi și frunze, verișoare, ia răspundeți la-ntrebare: ce știți desprerădăcină? Că din ea aveți lumină... – Cărțile-s cu rădăcini și cu muguri – de gând plini. – Mugurii, când se desfac, ce arată și ce fac? – Flori și frunze fac, și poame, gustate de tați, de mame, de buneii ce păzesc cărțile cum se-ntâlnesc tot cu lume cititoare, tot cu lume-ntrebătoare, da-ntrebarea este una: unde-ialtă carte bună?
  • 19. 19 Devenirea cititorului Dintr-o carte-n altă carte mă grăbesc deștept să cresc. Partea mea e mai departe – când citesc, o deslușesc: se-mplinește printre rânduri de citiri și recetiri, răvășind roiuri de gânduri, de-ntrebări și uluiri. O uimire-uluire cu cititul când zoresc – aștept splendida-mplinire când voi ști să mă citesc.
  • 20. 20 Gânduri între cărți luminoase Cartea-ibună cand adună... Cartea bună gând adună... Cartea bună lume-adună (lume bună im-pre-u-nă!)... Dacă-adună,dacă-ibună, cartea bună se imparte, se imparte,face parte şi aici, şi mai departe (de aici pană departe!) din ce are bun o carte, dacă-ibună, dacă-adună... O lumină nu dezbină?... De lumină se anină rătăcitulcel prin tină şi se-nalţă spre lumină – cand lumina e senină, cand lumina nu dezbină, cand lumina-i din lumină, cand lumina-i spre lumină...
  • 21. 21 Făt-Frumos pășteaovacă CopiilordincomunaVăcărești, care mi-auîndrăgitpoezia Plăcințelecu mărar aidomacopiilor dinSofia Am visato carte veche, o citeam la Văcărești. Pășteam vaca – în pereche cu o fată din povești. Pășteam vaca, citeam cartea, fata, ca-n povești, plângea... Din tot visul asta-ipartea unde fata nu-mi plăcea. Căci în carte altă fată visa dulce, drăgostos că... era, ca niciodată, un cal roib și-un Făt-Frumos. Două drumuriștia calul, unde Făt-Frumos ades trecea valea, trecea dealul și un pod, bine-nțeles.
  • 22. 22 Drumulspre-o cetate tristă Făt-Frumos îltrepăda către lumi ce nu există decât doar în mintea sa și în cărțile rămase moștenire-ndurerată de la mama-mpărăteasă, de la împăratul-tată. Un alt drumpornea... de-oriunde sprepădurea de stejar, sprepoiana ce ascunde casa unui pădurar. Păduraru-avea o fată. Fata alta nu făcea – cunoștea pădurea toată cu ce-i mai frumos în ea. O pădure-ica o carte, numai bine s-o citești – deslușeștiîn orice parte poezie și povești...
  • 23. 23 Era fata visătoare dintr-o carte, ce visam c-o citesc pe-un mal de floare, păscând vaca, cum spuneam... Lângă mine – tot suspine! Ce mai fată supărată! Dar... eu cred că tot nu-i bine, dacă nu împaci o fată. Închid cartea, trec pe partea unde-i plâns și supărare... Doamne, m-am luat cu cartea! Aveam vacă!!!Unde-i oare?... Fata plânge... Că nu-i vaca? Orică Făt Frumos nu este?... Așteptați-mă oleacă – fără vacă ce poveste? Caut vaca, uit de carte (o visampe-un mal de floare) și-amajuns hăt-hăăăăt departe între flori, între izvoare
  • 24. 24 și... ce văd, frumos mă-ncântă: lângă vaca mea ce paște mândră fată dulce cântă și-ar părea că mă cunoaște... Dar, din nou, aud suspine ajungându-mă din urmă și-nțeleg că nu e bine... ...Șimai rău!!!Visul... se curmă – nici tu vacă, nici tu carte, nici o fată... Trist și pace... Din tot visul asta-ipartea care taaaare nu-mi mai place. Târgoviște 2012 – 4 ianuarie 2013, Chișinău
  • 25. 25 Iarbă-nrourată sub cer înstelat Firicel de iarbă nouă între mii de firicele toate-n vârf cu ochi de rouă şi-n tot ochiul – mii de stele. Trec desculţ (vai, ce răcoare!) pe covorul plin de stele înainte de culcare... Cum vor fi visele mele?
  • 26. 26 Cu picioarele spălate-n mii de ierbi şi-n stele mii mai uşor e şi se poate între vise să tot fii, să tot fii, să te tot ţii! Supărare cerească Chem-îndemn din cer să cadă fulgi măşcaţi şi îndestui – să-mi fac babă de zăpadă... Dar... ai cui de fulgi să-i spui? Am chemat fulgii degeaba! Cerule, asta-i ninsoare? Slăbănoagă-a ieşit baba, n-am omăt să-i fac... picioare.
  • 27. 27 Va sta-n loc, va sta-mbufnată iarna-ntreagă – două zile... Scurtă-i iarna, supărată... – Îţi scoţi sania, copile? Care sanie? E glumă? Mai degrabă luntrea-mi scot – curg pâraiele, se-nspumă... A căzut baba-ntr-un cot supărată rău de tot. Zăpada dintâi Urme mici nerăbdătoare pe zăpada cea dintâi... O ninsoare trecătoare peste lumea cu copii. O ninsoare-adevărată să aduceți, harnici nori! Săniile stau la poartă. Care-s mai nerăbdători:
  • 28. 28 în cer fulgii, jos copiii pe pământul lor de jos? E urât să întârzie careva la ce-i frumos. Fug copiii, fulgul zboară – ca-n vecii se întâlnesc, dar... mereu e-ntâia oară: fulgii cad, copiii cresc. Cresc copiii, dar rămâne înnoită așteptarea când din cer din nou revine uluirea cu ninsoarea. În așteptarea fulgilor și-al fratelui Vine iarna cu zăpada prin Finlanda rătăcită. Nelu mătură ograda și-o visează-ntroienită. Iar zăpada albă-albă o visează visătorul
  • 29. 29 pentru-o babă de zăpadă – să-i păzească frățiorul, care-i așteptat... pe sus, dus de-o barză, cum se spune... – Nu mai știu cine a spus, dar l-aștept... fratern! Pe bune! Doi copii cu insomnii în două ferestre cu o ninsoare la mijloc Din fereastra I-a Cum să dormi când... ninge, ninge și-i mereu ca-ntâia oară! Ca în veci, mirarea-nvinge – ce la aaaaalb din cer coboară!
  • 30. 30 Din fereastra a II-a Fulgi, fulgi, fulgi, nehotărâți să cadă – în jurul lămpii de pe stâlp roiesc... Iar eu visez o... babă de zăpadă! Dar... fulgii-s prea plăpânzi – cum s-o-mplinesc? Partea mai miezoasă - cartea Intalnirea mea cu cartea este partea vieţii mele – mai miezoasă. Nu am zi fără citire, fără splendida-ntalnire. Altă lume fila-ntoarsă. Cartea e ca o fereastră-n
  • 31. 31 viaţa noastră: să vedem şi alte vieţi. Vezi cum trece, vezi cum vine altă lume către tine... Altfel lumea n-o inveţi. E-al luminii omul teafăr. Pe sub soare, sub luceafăr la-mplinire crucea-şi duce. E un drum fără hodină din lumină spre lumină – rand de carte drumul crucii. Cartea cărţilor deschisă-i la o pagină nescrisă – viaţa ta la jumătate. Cum o scrii? Ce fel de urme inţelegi să laşi pe lume? Drumul tău – un rand de carte.