Analiza lichidului pleural in vederea diferentierii intre transsudate si exsudate si cauzele posibile pentru prezenta unui exsudat. Modificari de aspect si biochimice ale lichidului pleural in diverse patologii.
Analiza lichidului pleural in vederea diferentierii intre transsudate si exsudate si cauzele posibile pentru prezenta unui exsudat. Modificari de aspect si biochimice ale lichidului pleural in diverse patologii.
Material pentru cursul de Managementul pacientilor cu Diabet Zaharat tip 2, realizat de Centrul National de Studii pentru Medicina Familiei (iulie 2007)
Ghid publicat de Societatea Romana de Pneumologie, cu sprijinul GSK Romania, despre BPOC, respectiv "bronsita cronica" sau "boala fumatorului". Ghidul cuprinde informatii despre simptome, analize, semne de agravare a bolii, sfaturi practice despre tratamente, diete recomandate sau renuntarea la fumat. De asemenea, contine un test de evaluare a bolii de catre pacient si fise de observatie pentru medic, utile in monitorizarea bolii.
2. FUNCŢIA VENTILATORIE
• VENTILAŢIA = procesul prin care
alveolele se umplu cu aer proaspăt prin
succesiunea inspiraţie-expiraţie
• cuantificarea volumului de gaz din
plămâni în anumite circumstanţe -
determinarea volumelor pulmonare
• determinarea vitezei de expulzare a
aerului din plămân - determinarea
debitelor pulmonare
4. VOLUMELE PULMONARE
STATICE
• Capacitatea vitală cu componentele
sale (CV)
• Volumul inspirator de rezervă (VIR)
• Volumul curent (VT)
• Volumul expirator de rezervă (VER)
• Capacitatea reziduală funcţională (CRF)
• Volumul rezidual (VR)
• Capacitatea pulmonară totală (CPT)
5. VOLUMELE PULMONARE STATICE
Spirometria
• cu ajutorul spirometrului
• aparat în care subiectul respiră prin intermediul unei
piese bucale
• volumele de aer inspirate şi expirate de către subiect
– înregistrate ca o funcţie de timp
6. VOLUMELE PULMONARE STATICE
Determinarea
• dimineaţa, pe nemâncate
• pacientul nu are voie să fumeze cu cel puţin o oră înainte de
investigaţie
• subiectul, după ce i se aplică o clemă nazală este cuplat la
spirometru şi lăsat să respire normal timp de 1 min
• apoi este solicitat să execute un
inspir maxim urmat de un expir
cât mai lent şi mai complet
posibil
7. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul curent (VT = tidal volume) = volumul
de aer vehiculat în cursul respiraţiei de
repaus
9. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul inspirator de rezervă (VIR) = volumul
de aer care poate fi introdus suplimentar în
plămân, de la sfârşitul unui inspir de repaus
10. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul expirator de rezervă (VER) = volumul
de aer care poate fi expulzat suplimentar din
plămân, de la sfârşitul unui expir de repaus
11. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• se ia în considerare cea mai mare valoare a volumului
pulmonar măsurat obţinută după trei determinări =
valoarea actuală sau reală a pacientului (exprimată în
litri sau mililitri)
12. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• se preferă exprimarea procentuală a valorii reale faţă de
valoarea ideală a volumului pulmonar măsurat
• valoare teoretică, calculată cu ajutorul unor formule de regresie
în funcţie de rasă, sex, vârstă şi înălţime
• CV
• valori normale: CV = 80-120% din CV ideal
∀ ↓ CV = SINDROM RESTRICTIV
13. VOLUMELE PULMONARE
STATICE
• Capacitatea vitală cu componentele
sale (CV)
• Volumul inspirator de rezervă (VIR)
• Volumul curent (VT)
• Volumul expirator de rezervă (VER)
• Capacitatea reziduală funcţională (CRF)
• Volumul rezidual (VR)
• Capacitatea pulmonară totală (CPT)
14. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• volumul rezidual (VR)
• volum de aer care nu poate fi expulzat din
plămâni nici după un efort expirator maxim
• mijloace de investigaţie mai complexe
15. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• capacitatea reziduală funcţională (CRF)
• volumul de aer conţinut în plămâni la
sfârşitul unui expir normal
16. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• măsurarea CRF - prin
mai multe metode -
metoda diluţiei heliului
şi metoda
pletismografică
17. VOLUMELE PULMONARE STATICE
• putem calcula:
• volumul rezidual (VR) = CRF - VER
• capacitatea pulmonară totală (CPT) = volumul de aer
conţinut de plămâni la sfârşitul unui inspir maxim:
CPT = VR + CV
• se admit variaţii ale valorilor obţinute faţă de valorile ideale de
• ± 20% pentru CPT şi CRF
• + 50% pentru VR
19. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• se face pe expirograma forţată obţinută
cu ajutorul spirometrului
• aceleaşi condiţii ca la determinarea CV
• se efectuează un inspir maxim după
care se expiră cu toată forţa şi
rapiditatea posibilă întreaga capacitate
vitală (expir maxim forţat)
20. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• volumul de aer expulzat din plămâni în
prima secundă a expiraţiei maxime
forţate care urmează unui inspir maxim
= volumul expirator maxim pe secundă
(VEMS)
22. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• se preferă exprimarea procentuală a
VEMS-ului din CV
• indice de permeabilitate bronşică (IPB)
= indice Tiffneau
VEMS
IPB = X 100
CV
• valoare normală = 70% - 85%
∀ ↓ IPB = SINDROM OBSTRUCTIV
23. VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
• ventilaţia maximă
• performanţa maximă a pompei
toraco-pulmonară şi implicit
capacitatea de adaptare la efort
• volumul maxim de aer care poate fi
ventilat într-un minut
●
• V max. ind = VEMS x 30
∀ ↓ V max. ind. cu mai mult de 20% din
valoarea ideală este patologică
24. DISFUNCŢIE VENTILATORIE RESTRICTIVĂ
• CV ↓
• IPB normal sau ↑
• VEMS şi V max. ind ↓
• cauze:
• Parenchimale : pneumoconioze,
sarcoidoze, TB pulmonara
• Extraparenchimale : cifoscolioze,
obezitate, spondilita
anchilozanta, paralizie a
diafragmului, distrofii musculare,
miastenia gravis
30. TESTELE BRONHOMOTORII
• utilizate frecvent în clinică
• apreciază efectul bronhomotor
• indus de diferite substanţe
administrate sub formă de aerosoli
• pe baza modificărilor VEMS
31. TESTELE BRONHOMOTORII
Testele bronhoconstrictoare
• de provocare a obstrucţiei
• efectuate cu acetilcolină, methacolină,
histamină sau diverşi alergeni
• la indivizii asimptomatici la care suspectăm
anamnestic un astm bronşic
• testul este semnificativ dacă VEMS scade cu
mai mult de 15 - 20%
32. TESTELE BRONHOMOTORII
Testele bronhodilatatoare
• efectuate cu medicamente β-adrenergice cu
acţiune rapidă sau cu parasimpaticolitice
inhalatorii
• la pacienţii cu sindrom obstructiv deja
constituit
• fie în scop diagnostic (evidenţierea originii
spastice a obstrucţiei)
• fie în scop terapeutic (eficacitatea
medicaţiei)
• testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu
mai mult de 10 -15%
34. DEBITELE VENTILATORII
INSTANTANEE MAXIME
• se poate face cu ajutorul buclei flux-
volum determinată cu ajutorul
spirometrelor prevăzute cu traductor de
flux
• înregistrarea se face în cursul unui
ciclu respirator maxim şi forţat
• inspiraţie maximă - cât mai rapid posibil
• expiraţie maximă - cât mai rapid posibil
• bucla flux-volum - analiza grafică a
fluxului de aer generat în funcţie de
volumul de aer mobilizat
35. DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE
MAXIME
• debitul expirator maxim
instantaneu de vârf (PEFR =
peak expiratory flow rate)
• valoarea cea mai mare a
fluxului atinsă în cursul
expiraţiei forţate
∀ ↓ PEFR cu mai mult de
35% faţă de valoarea de
referinţă apare în
sindromul obstructiv dar
şi în cel restrictiv
36. DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE
MAXIME
debitul expirator maxim instantaneu la
50% din CV ( VEmax50%) = debitul
expirator instantaneu din momentul cand
a fost eliminata 50% din CV fortata
↓ VEmax50% cu mai mult de 35%
faţă de valoarea de referinţă apare în
sindromul obstructiv distal chiar
inainte ca alti parametri ( VEMS) sa
fie modificati