SlideShare a Scribd company logo
1 of 17
Respirația este funcția prin care se
asigură continuu și adecvat aportul
de oxigen din aerul atmosferic până
la nivelul celulelor care îl utilizează
și circulația în sens invers a
dioxidului de carbon produs de
metabolismului celular.
Componente
Componentele sistemului respirator sunt:
 căile respiratorii
       -cavitatea nazala: fosele nazale (nările), fac legătura între mediul extern și cavitatea nazală
(mediul intern). Interiorul cavității nazale este căptușit cu o mucoasă ale cărei secreții mențin locul
mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul, cât și firele
de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla în aerul
inspirat.
       -faringele: este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă.
       -laringele: este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o
proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă,
care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă.
       -traheea: este un tub lung de aproximativ 12cm, menținut deschis datorită inelelor
cartilaginoase care intră în structura sa. Spre esofag, țesutul cartilaginos este înlocuit cu țesut
moale, ce ușurează trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este căptușit cu o
mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mișcă de jos în sus, antrenănd astfel
impuritățile spre exterior.
       -bronhiile: în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celule ciliate.
Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept.
 plămânii: sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, așezate în cutia toracică,
deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi
lobi, între cei doi plămâni aflându-se inima. În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care
se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în
diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari,
alcătuiți din mici umflături cu pereții foarte subțiri, numite alveole pulmonare.
Alveola pulmonară este unitatea structurală și funcțională a plămânului. Între
sacii pulmonari se află un țesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au mușchi.
Suprafața lor este acoperită de două foițe, numite pleure. Una este lipită de
plămân, cealaltă de peretele intern al cavității toracice. Între ele se află o
cavitate foarte subțire, în care se găsește o peliculă de lichid. Plămânii sunt
foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare
pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile
până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu
capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi
bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare
plămân) și ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid în final, în atriul stâng. Un
plămân este, deci, alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari. Suprafața
acestora este foarte mare datorită alveolelor, a căror suprafață totală atinge
200 m pătrați. Astfel, sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață.
Ele sunt separate doar de pereții foarte subțiri ai alveolelor și ai capilarelor.
Respiratia pulmonara
Această etapă a respirației cuprinde două faze:
 pătrunderea aerului în plămâni (inspirația);
 eliminarea aerului din plămâni (expirația)-durează mai mult decât inspirația.
Un om adult aflat în repaus execută 16 mișcări respiratorii pe minut (ritmul respirator).
Acest ritm este mai mare la femeie; el crește în timpul activității musculare, al exercițiilor
fizice etc. Respirațiile normale sunt acte reflexe involuntare. Plămânii, neavând mușchi,
urmează pasiv mișcările cutiei toracice. În timpul inspirației, volumul cutiei toracice crește
datorită contracției mușchilor respiratori: diafragma se contractă și coboară, mușchii
intercostali trag coastele și le ridică. Mișcarea coastelor împinge sternul înainte, iar
plămânii se umplu cu aer. În momentul expirației, mușchii se relaxează, iar plămânii își
micșorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul. Inspirația este, deci,
faza activă a respirației, iar expirația este faza pasivă. Intrările și ieșirile de aer din
sistemul respirator prezintă ventilația pulmonară, care depinde de frecvența și
profunzimea mișcărilor respiratorii. Acestea pot crește prin antrenament, gimnastică etc.
Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporție: 21% oxigen, 78% azot, 0,03%
dioxid de carbon și alte alte gaze în cantități foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat
sunt diferite de cele ale aerului expirat.
Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogățește în dioxid de carbon și
vapori de apă. Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare,
unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de
carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va
fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în alveole în urma inspirației
traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl
transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna
în acest fel, datorită diferențelor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge.
Schimburile gazoase desfasoara in baza unor legi fizice , a
mecanismelorfiziologice si a proprietatilor membranei alveolo-capilare si
celulare.Ele au loc in 3 etape :
 Etapa pulmonara consta in oxigenarea sangelui capilar (hematoza
   pulmonara)si este posibila datorita suprafetei de contact foarte mare ,
   stratului sanguin foarte subtiresi grosimii reduse a membranei alveolo-
   capilare.Ea se desfasoara sub guvernarea legilorfizice, datorita gradientelor
   presiunilor partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon
   dinaerul alveolar si cel din capilarele pulmonare, separate prin membrana al
   veolo-capilara.Trecerea are loc de la presiune mare la presiune mica.
 Etape sanguina este reprezentata de transportul de gaze respiratorii sub
   douaforme : dizolvata(forma functionala cea mai importanta) si forma
   legata(oxihemoglobinapentru oxigen si combinatii labile sub forma de
   bicarbinati pentru dioxidul de carbon).
 Etapa tisulara are loc prin difuziune si consta in utilizarea gazelor la
   nivelultesuturilor. Utilizarea oxigenului are loc la nivelul mitocondriilor
   celulare, unde prinprocesele de oxidoreducere, se elibereaza dioxid de
   carbon, hidrogen si energie chimica.
O metoda pentru studiul ventilatiei pulmonare este inregistrarea
volumului aeruluideplasat spre interiorul
si respectiv exteriorul plamanilor, procedeu numit spirometrie-
datorita denumirii aparatului utilizat, spirometru.Exista patru
volume pulmonare,diferite care adunate, totalizeaza volumul maxim
pe care il poate atinge expansiuneapulmonara. Semnificatia acestor
volume este urmatoarea
Volumul curent -este volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale (
in medie 500 ml)
Volumul inspirator de rezerva-este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat
peste volumul curent (3000 ml)
Volumul expirator de rezerva-reprezinta cantitatea suplimentara de aer care poate fi
expirata in urma unei expiratii fortate dupa expirarea unui volum curent (1100 ml).
Volumul rezidual-este volumul de aer care raman in plamani si dupa o expiratie
fortata (1200 ml)


Capacitatile pulmonare –sunt sume de doua sau mai multe volume pulmonare.
Capacitatea inspiratorie– egala cu suma dintre volumul curent si volumul
inspirator de rezerva, reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira
pornind de la nivelul expirator normal pana la distingerea maxima a plamanilor (3500 ml)
Capacitatea reziduala functionala –egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si
volumul rezidual reprezinta cantitatea de aer ce ramane in plamanii la sfarsitul unei
expiratii normale (2300 ml).
Capacitatea vitala –egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva, volumul curent si
volumul expirator de rezerva, reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate
scoate din plamani dupa o inspiratie maxima (4600 ml)
Capacitatea pulmonara totala -egala cu capacitatea vitala plus volumul rezidual, reprezinta
volumul maxim pana la care pot fi expasionati plamanii prin efect inspirator maxim (5800
ml)
Gripa
Gripa este o boala infectioasa acuta a cailor respiratorii, foarte contagioasa,
cauzata de virusul gripal A sau B, care apare in izbucniri epidemice de severitate
variata, aproape in fiecare iarna. Perioada in care apare cu o frecventa crescuta
infectia gripala este noiembrie-martie. Infectia gripala poate afecta orice
persoana, insa riscul de a dezvolta forme clinice mai severe si de aparitie a
complicatiilor este mai mare la copii, batrani si persoane cu imunodeficiente sau
boli cronice. Acestora le este recomandata vaccinarea antigripala. Deoarece
virusul gripal se gaseste sub o mare varietate de subtipuri si tulpini, care se
modifica de la an la an, chiar si persoanele vaccinate pot face gripa, dar
severitatea bolii va fi mai usoara.
Simptome
                                Perioada de incubatie este de 2 zile. Severitatea
                                bolii depinde de expunerea anterioara la tipurile de
Mod de transmitere              virus inrudite. Adesea gripa este confundata cu
                                “virozele banale” (guturaiul), foarte frecvente la
Transmiterea este
                                copil, mai ales in sezonul rece. Debutul este brusc,
respiratorie, de la o
                                uneori brutal, cu frisoane, febra 39-40 grade C,
persoana la alta, prin
                                dureri musculare, dureri de cap intense, oboseala,
picaturile de saliva
                                dureri la nivelul globilor oculari (caracteristice
eliminate prin tuse, stranut,
                                pentru gripa), catar nazal (cu senzatie de nas
vorbire. Contagiozitatea
                                infundat) tuse uscata, inapetenta (lipsa poftei de
este de 1-2 zile inainte si
                                mancare), greata, varsaturi, chiar diaree.
4-5 zile dupa debutul bolii.
                                Complicatiile respiratorii influenteaza evolutia si
Bolnavii cu forme atipice de
                                prognosticul, mai ales cand apar la copii cu boli
boala sunt de asemenea
                                cronice sau la sugarii distrofici,
contagiosi. Rezervorul de
                                rahitici. Pneumoniile gripale pot fi primare sau
virus pot fi si unele
                                secundare, prin suprainfectie bacteriana. Alte
animale, pentru tipul A de
                                complicatii sunt: cardiovasculare (miocardita),
virus. Varful incidentei este
                                nervoase (encefalita, meningita), sindromul Reye.
situat in perioada
                                Copiii sub 24 de luni necesita spitalizare datorita
noiembrie-martie
                                riscului crescut de a dezvolta complicatii. In
                                perioada de convalescenta este crescuta
                                receptivitatea pentru infectii bacteriene.
Tratament
- repaus la pat, in camera aerisita (nu supraincalzita)
- consum crescut de lichide: ceai, compot, suc de fructe, supa, care pot fi
caldute (dar nu fierbinti)
- vitamina C (sub forma de tablete sau siropuri)
- combaterea febrei cu antitermice, care in functie de varsta pot fi siropuri,
supozitoare, comprimate
- combaterea tusei cu antitusive etc.
Administrarea de antibiotice se face doar in caz de suprainfectie bacteriana.
Masurile preventive in perioada de epidemie sunt foarte importante: evitarea
aglomeratiilor, a vizitelor, aplicarea unor norme elementare de igiena
(folosirea batistei cand tusim sau stranutam). Un mijloc eficace
este imunizarea activa prin vaccinare antigripala a copiilor si batranilor, mai
ales a celor cu risc crescut pentru complicatii asociate.
Fibroza pulmonara
Fibroza pulmonara este cunoscuta sub numele de boala pulmonara
intestitiala, termen general pentru o varietate de boli ale plamanilor cronice.
Plamanii pacientului cu fibroza pulmonara sunt rigizi din cauza cicatrizarii, a
fibrozarii tesuturilor pulmonare dintre sacii de aer (intestitiu). Tesutul
cicatrizat se afla in imposibilitate de a transporta oxigenul.
                                          Cauze
                                          1.    Factori de mediu si ocupationali
                                          2.   Radiatiile
Simptome                                  3.   Medicamente
-   Dispnee (respiratie scurta);          4.   Boala de reflux gastroesofagian
-   Tuse uscata;
-   Oboseala;
-   Scaderea inexplicabila in greutate;
-   Dureri musculare si articulare.
Simptome si evolutie - Emfizemele
   Emfizem pulmonar                            pulmonare se traduc printr-o jena
                                               respiratorie. Ele risca sa evolueze catre o
                                               insuficienta respiratorie cronica cu rasunet
Afectiune difuza a plamanilor, caracterizata   asupra functionarii inimii (insuficienta
printr-o distensie a alveolelor cu             cardiaca).
distrugerea peretelui lor.


Cauze - Acestea raman adesea
necunoscute, dar varsta inaintata este un
factor favorizant; in formele varstei de
aproximativ 40 ani, zise "juvenile",
emfizemul este cauzat de o anomalie a
proportiilor de enzime prezente in plamani.
emfizemul centrolobular este o complicatie
                                               Tratament - Daca emfizemul pulmonar
a bronsitei cronice, ea insasi consecutiva     este legat de o bronsita cronica sau de o
unui fumat excesiv. Emfizemul profesional      dilatare a bronhiilor, tratamentul ei consta
este provocat de unele boli pulmonare:         mai intai in prevenirea agravarii afectiunii:
tuberculoza, pneumoconioze (silicoza, de       incetarea fumatului, tratamentul precoce al
exemplu).                                      oricarei infectii bronhopulmonare. Restul
                                               tratamentului vizeaza ingrijirea
                                               simptomelor: kineziterapie respiratorie,
                                               administrare de bronhodilatatoare ca
                                               teofilinele si beta-2-simpatomimeticele,
                                               inhalatii zilnice de oxigen.
Curiozitati
   in 24 de ore, plamanii sunt traversati de 10000 de litri de aer si de 800 de litri de sange.
   un om respira cam 174 milioane de litri de aer de-a lungul vietii.
   in momentul primei respiratii un nou nascut trebuie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decat un
    adult.
   la om, 0,1% din C02 din organism se elimina prin piele.
   in medie, omul îsi poate tine respiratia timp de un minut. Recordul mondial la aceasta proba este de 7 minute si
    30 secunde.
   cei doi plamâni contin aproximativ 150 - 300 de milioane de alveole pulmonare. Împreuna cu capilarele
    pulmonare, acestea realizeaza o suprafata de schimb de circa 150-200 de metri patrati.
   un om poate supravietui chiar si atunci când ii este extirpat un plamân.
   in timpul unui acces de tuse, plamânii imprima aerului expirat o viteza de 900 km/h, iar în timpul unui stranut,
    viteza este de numai 170 km/h.
   daca inspiram heliu, vocea ni se subtiaza. În acest caz, vocea unui barbat ar putea fi confundata cu cea a unei
    soprane!
   pe parcursul a 24 de ore, un om respira de 21.000 de ori, iar plamânii sai prelucreaza circa 2.000 l de aer,
    cantitate suficienta pentru a umfla cu gura 40 de barci pneumatice. Adultul consuma circa 300 cm cubi de oxigen
    pe minut, ceea ce reprezinta 442 l/24 de ore.
   la o temperatura normala de 20° C, un om adult inspira si expira cantitati diferite de aer, în functie de miscarile
    pe care le face si de pozitia sa: cantitatea de aer ventilat variaza de la 6 l când este culcat, la 7 l când este asezat
    si la 8 l când este în picioare fara a se misca, la 14 l când merge, 43 l când alearga si pâna la 100 l când depune
    un efort fizic intens.
   persoanele care lucreaza sau traiesc în mediul urban respira zilnic o cantitate de substante toxice egala cu cea
    continuta de un pachet de tigari!
   plamînii au o mare elasticitate si pot fi umpluti cu aer de 100 de ori mai usor decât un balon. Când ne odihnim,
    doar 10% din aerul inspirat si expirat este reînnoit. Totusi, atunci când tragem cu putere aer în piept sau când
    facem exercitii fizice solicitante, aerul din plamîni poate fi înlocuit chiar si în proportie de 80%.
   de-a lungul vietii, un om inspira aproximativ 20 kg de praf! S-ar putea spune ca nici nu mai e nevoie de
    aspirator în casa!
Acest proiect a fost prezentat de:
   Galan Olga-Patricia
   Neagu Cosmin Theodor
   Neculai Monica-Viviana
Clasa a XI-a C
Colegiul National “Gheorghe Rosca Codreanu”, Barlad
Profesor indrumator Iftimi Ariadna

More Related Content

What's hot

Inima si sistemul cardiovascular
Inima si sistemul cardiovascularInima si sistemul cardiovascular
Inima si sistemul cardiovascular
Anca Anca
 
Tabel-timpuri-verbale-engleza
 Tabel-timpuri-verbale-engleza Tabel-timpuri-verbale-engleza
Tabel-timpuri-verbale-engleza
Musteanu Mihaela
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
Preda Anca
 
Pr tematic toamna_gr_mica_2
Pr tematic toamna_gr_mica_2Pr tematic toamna_gr_mica_2
Pr tematic toamna_gr_mica_2
laurasarbu88
 
Boli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la omBoli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la om
viviana
 

What's hot (20)

Alcătuirea unei flori ppt
Alcătuirea unei flori pptAlcătuirea unei flori ppt
Alcătuirea unei flori ppt
 
Boli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la omBoli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la om
 
Inima si sistemul cardiovascular
Inima si sistemul cardiovascularInima si sistemul cardiovascular
Inima si sistemul cardiovascular
 
Sistem nervos
Sistem nervosSistem nervos
Sistem nervos
 
Amfibienii
AmfibieniiAmfibienii
Amfibienii
 
Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1Sistemul digestiv 1
Sistemul digestiv 1
 
Glandele endocrine
Glandele endocrineGlandele endocrine
Glandele endocrine
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .
 
Tabel-timpuri-verbale-engleza
 Tabel-timpuri-verbale-engleza Tabel-timpuri-verbale-engleza
Tabel-timpuri-verbale-engleza
 
Referat anatomie
Referat anatomie Referat anatomie
Referat anatomie
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
 
Sistemul respirator.ppt
Sistemul respirator.pptSistemul respirator.ppt
Sistemul respirator.ppt
 
Manual psihologie clasa a x a
Manual psihologie clasa a x aManual psihologie clasa a x a
Manual psihologie clasa a x a
 
Sistemul excretor la om
Sistemul excretor la omSistemul excretor la om
Sistemul excretor la om
 
Bolile cu transmitere sexuala
Bolile cu transmitere sexualaBolile cu transmitere sexuala
Bolile cu transmitere sexuala
 
Fotosinteza
FotosintezaFotosinteza
Fotosinteza
 
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
”TOȚI SUNTEM COPII”- ppt ces.pptx
 
Pr tematic toamna_gr_mica_2
Pr tematic toamna_gr_mica_2Pr tematic toamna_gr_mica_2
Pr tematic toamna_gr_mica_2
 
Respiratia la plante
Respiratia la planteRespiratia la plante
Respiratia la plante
 
Boli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la omBoli ale sistemului digestiv la om
Boli ale sistemului digestiv la om
 

Similar to Sistemul respirator

Anatomia Omului.
Anatomia  Omului.Anatomia  Omului.
Anatomia Omului.
karesz57
 
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Alexandra Ally
 
Curs 09 kinetoterapia in bpoc extenso
Curs 09   kinetoterapia in bpoc extensoCurs 09   kinetoterapia in bpoc extenso
Curs 09 kinetoterapia in bpoc extenso
Irina Sirghii
 

Similar to Sistemul respirator (20)

Anatomia Omului.
Anatomia  Omului.Anatomia  Omului.
Anatomia Omului.
 
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
Subiecte la respirator rezolvate( spiru)
 
Anatomie: Pleura
Anatomie: PleuraAnatomie: Pleura
Anatomie: Pleura
 
Pleurezii maligne
Pleurezii malignePleurezii maligne
Pleurezii maligne
 
Terapie: Sindroamele (pe sisteme)
Terapie: Sindroamele (pe sisteme)Terapie: Sindroamele (pe sisteme)
Terapie: Sindroamele (pe sisteme)
 
pirometria
pirometriapirometria
pirometria
 
Tusea
TuseaTusea
Tusea
 
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
Lectie 24 fiziologia_sistemului_circulator.
 
Anatomia arborelui traheo bronsic
Anatomia arborelui traheo bronsicAnatomia arborelui traheo bronsic
Anatomia arborelui traheo bronsic
 
circulatia-sanguina-si circulatia-limfatica.ppt
circulatia-sanguina-si circulatia-limfatica.pptcirculatia-sanguina-si circulatia-limfatica.ppt
circulatia-sanguina-si circulatia-limfatica.ppt
 
Pneumonia
PneumoniaPneumonia
Pneumonia
 
musculatura respiratorieIII.pptx
musculatura respiratorieIII.pptxmusculatura respiratorieIII.pptx
musculatura respiratorieIII.pptx
 
Necropsie pasari-necropsie-boli infectioase anul v medicina veterinara
Necropsie pasari-necropsie-boli infectioase anul v medicina veterinaraNecropsie pasari-necropsie-boli infectioase anul v medicina veterinara
Necropsie pasari-necropsie-boli infectioase anul v medicina veterinara
 
Respiratia aeroba si anaeroba.pptx
Respiratia aeroba si anaeroba.pptxRespiratia aeroba si anaeroba.pptx
Respiratia aeroba si anaeroba.pptx
 
Bronsita
BronsitaBronsita
Bronsita
 
Asdata2
Asdata2Asdata2
Asdata2
 
Toate sistemele
Toate sistemeleToate sistemele
Toate sistemele
 
Esofagul prez veche
Esofagul prez vecheEsofagul prez veche
Esofagul prez veche
 
Referat 2
Referat 2Referat 2
Referat 2
 
Curs 09 kinetoterapia in bpoc extenso
Curs 09   kinetoterapia in bpoc extensoCurs 09   kinetoterapia in bpoc extenso
Curs 09 kinetoterapia in bpoc extenso
 

More from viviana

Wordpress
WordpressWordpress
Wordpress
viviana
 
Evoluţia poeziei
Evoluţia poezieiEvoluţia poeziei
Evoluţia poeziei
viviana
 
Eclipsele
EclipseleEclipsele
Eclipsele
viviana
 
Medicamente
MedicamenteMedicamente
Medicamente
viviana
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
viviana
 
Cromatica
CromaticaCromatica
Cromatica
viviana
 
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
viviana
 
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectieNeculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
viviana
 
Neculai Monica-Viviana.Ubuntu
Neculai Monica-Viviana.UbuntuNeculai Monica-Viviana.Ubuntu
Neculai Monica-Viviana.Ubuntu
viviana
 
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!mNeculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
viviana
 
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.ChestionarNeculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
viviana
 
Neculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.MagnifierNeculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.Magnifier
viviana
 

More from viviana (13)

Wordpress
WordpressWordpress
Wordpress
 
Evoluţia poeziei
Evoluţia poezieiEvoluţia poeziei
Evoluţia poeziei
 
Eclipsele
EclipseleEclipsele
Eclipsele
 
Medicamente
MedicamenteMedicamente
Medicamente
 
Sistemul nervos
Sistemul nervosSistemul nervos
Sistemul nervos
 
Cromatica
CromaticaCromatica
Cromatica
 
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboiUltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
 
Iubirea
IubireaIubirea
Iubirea
 
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectieNeculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
Neculai Monica-Viviana.Tipuri de protectie
 
Neculai Monica-Viviana.Ubuntu
Neculai Monica-Viviana.UbuntuNeculai Monica-Viviana.Ubuntu
Neculai Monica-Viviana.Ubuntu
 
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!mNeculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
Neculai Monica-Viviana.Diacritice romanesti in y!m
 
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.ChestionarNeculai Monica-Viviana.Chestionar
Neculai Monica-Viviana.Chestionar
 
Neculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.MagnifierNeculai Monica-Viviana.Magnifier
Neculai Monica-Viviana.Magnifier
 

Sistemul respirator

  • 1.
  • 2. Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează și circulația în sens invers a dioxidului de carbon produs de metabolismului celular.
  • 3. Componente Componentele sistemului respirator sunt:  căile respiratorii -cavitatea nazala: fosele nazale (nările), fac legătura între mediul extern și cavitatea nazală (mediul intern). Interiorul cavității nazale este căptușit cu o mucoasă ale cărei secreții mențin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul, cât și firele de păr din fosele nazale opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla în aerul inspirat. -faringele: este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. -laringele: este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență, numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care, la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. -traheea: este un tub lung de aproximativ 12cm, menținut deschis datorită inelelor cartilaginoase care intră în structura sa. Spre esofag, țesutul cartilaginos este înlocuit cu țesut moale, ce ușurează trecerea alimentelor prin aceast. Peretele intern al traheii este căptușit cu o mucoasă umedă, ale cărei celule sunt ciliate. Cilii se mișcă de jos în sus, antrenănd astfel impuritățile spre exterior. -bronhiile: în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni. Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea, celule ciliate. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în plămânul drept.  plămânii: sunt două organe buretoase elastice, de culoare roz, așezate în cutia toracică, deasupra diafragmei. Plămânul drept este alcătuit din trei lobi, iar plămânul stâng are doar doi lobi, între cei doi plămâni aflându-se inima. În fiecare lob pătrunde câte o bronhie secundară, care se ramifică în tuburi din ce în ce mai mici, numite bronhiole. Acestea, când ajung să aibă 1mm în diametru, nu mai au inele cartilaginoase. Cele mai fine bronhiole se termină cu saci pulmonari, alcătuiți din mici umflături cu pereții foarte subțiri, numite alveole pulmonare.
  • 4. Alveola pulmonară este unitatea structurală și funcțională a plămânului. Între sacii pulmonari se află un țesut conjunctiv elastic. Plămânii nu au mușchi. Suprafața lor este acoperită de două foițe, numite pleure. Una este lipită de plămân, cealaltă de peretele intern al cavității toracice. Între ele se află o cavitate foarte subțire, în care se găsește o peliculă de lichid. Plămânii sunt foarte bine vascularizați de arterele și venele pulmonare. Arterele pulmonare pătrund în plămâni printr-un loc numit hil, se ramifică și însoțesc bronhiile până la sacii pulmonari, unde se ramifică în arteriole care se continuă cu capilarele. Acestea se deschid în venule care înconjoară sacii, însoțesc apoi bronhiolele, bronhiile, se unesc în venele pulmonare (câte două de fiecare plămân) și ies din plămân tot prin hil. Ele se deschid în final, în atriul stâng. Un plămân este, deci, alcătuit dintr-un mare număr de saci pulmonari. Suprafața acestora este foarte mare datorită alveolelor, a căror suprafață totală atinge 200 m pătrați. Astfel, sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Ele sunt separate doar de pereții foarte subțiri ai alveolelor și ai capilarelor.
  • 5. Respiratia pulmonara Această etapă a respirației cuprinde două faze:  pătrunderea aerului în plămâni (inspirația);  eliminarea aerului din plămâni (expirația)-durează mai mult decât inspirația. Un om adult aflat în repaus execută 16 mișcări respiratorii pe minut (ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la femeie; el crește în timpul activității musculare, al exercițiilor fizice etc. Respirațiile normale sunt acte reflexe involuntare. Plămânii, neavând mușchi, urmează pasiv mișcările cutiei toracice. În timpul inspirației, volumul cutiei toracice crește datorită contracției mușchilor respiratori: diafragma se contractă și coboară, mușchii intercostali trag coastele și le ridică. Mișcarea coastelor împinge sternul înainte, iar plămânii se umplu cu aer. În momentul expirației, mușchii se relaxează, iar plămânii își micșorează volumul o dată cu cel al cutiei toracice, eliminând aerul. Inspirația este, deci, faza activă a respirației, iar expirația este faza pasivă. Intrările și ieșirile de aer din sistemul respirator prezintă ventilația pulmonară, care depinde de frecvența și profunzimea mișcărilor respiratorii. Acestea pot crește prin antrenament, gimnastică etc. Aerul este un amestec de gaze în următoarea proporție: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon și alte alte gaze în cantități foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului expirat.
  • 6. Astfel în plămâni, aerul pierde oxigen, se îmbogățește în dioxid de carbon și vapori de apă. Schimbările de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sângele și aerul se găsesc în contact pe o mare suprafață. Dioxidul de carbon din sânge traversează pereții capilarelor și pereții alveolelor, de unde va fi eliminat prin expirație. Oxigenul din aerul ajuns în alveole în urma inspirației traversează pereții acestora, pereții capilarelor și ajunge în sânge, care îl transportă la organe. Schimbul de gaze la nivelul pulmonar are loc întotdeauna în acest fel, datorită diferențelor de presiune a acestor gaze în plămâni și sânge.
  • 7. Schimburile gazoase desfasoara in baza unor legi fizice , a mecanismelorfiziologice si a proprietatilor membranei alveolo-capilare si celulare.Ele au loc in 3 etape :  Etapa pulmonara consta in oxigenarea sangelui capilar (hematoza pulmonara)si este posibila datorita suprafetei de contact foarte mare , stratului sanguin foarte subtiresi grosimii reduse a membranei alveolo- capilare.Ea se desfasoara sub guvernarea legilorfizice, datorita gradientelor presiunilor partiale ale oxigenului si dioxidului de carbon dinaerul alveolar si cel din capilarele pulmonare, separate prin membrana al veolo-capilara.Trecerea are loc de la presiune mare la presiune mica.  Etape sanguina este reprezentata de transportul de gaze respiratorii sub douaforme : dizolvata(forma functionala cea mai importanta) si forma legata(oxihemoglobinapentru oxigen si combinatii labile sub forma de bicarbinati pentru dioxidul de carbon).  Etapa tisulara are loc prin difuziune si consta in utilizarea gazelor la nivelultesuturilor. Utilizarea oxigenului are loc la nivelul mitocondriilor celulare, unde prinprocesele de oxidoreducere, se elibereaza dioxid de carbon, hidrogen si energie chimica.
  • 8. O metoda pentru studiul ventilatiei pulmonare este inregistrarea volumului aeruluideplasat spre interiorul si respectiv exteriorul plamanilor, procedeu numit spirometrie- datorita denumirii aparatului utilizat, spirometru.Exista patru volume pulmonare,diferite care adunate, totalizeaza volumul maxim pe care il poate atinge expansiuneapulmonara. Semnificatia acestor volume este urmatoarea
  • 9. Volumul curent -este volumul de aer inspirat si expirat in timpul respiratiei normale ( in medie 500 ml) Volumul inspirator de rezerva-este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste volumul curent (3000 ml) Volumul expirator de rezerva-reprezinta cantitatea suplimentara de aer care poate fi expirata in urma unei expiratii fortate dupa expirarea unui volum curent (1100 ml). Volumul rezidual-este volumul de aer care raman in plamani si dupa o expiratie fortata (1200 ml) Capacitatile pulmonare –sunt sume de doua sau mai multe volume pulmonare. Capacitatea inspiratorie– egala cu suma dintre volumul curent si volumul inspirator de rezerva, reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira pornind de la nivelul expirator normal pana la distingerea maxima a plamanilor (3500 ml) Capacitatea reziduala functionala –egala cu suma dintre volumul expirator de rezerva si volumul rezidual reprezinta cantitatea de aer ce ramane in plamanii la sfarsitul unei expiratii normale (2300 ml). Capacitatea vitala –egala cu suma dintre volumul inspirator de rezerva, volumul curent si volumul expirator de rezerva, reprezinta volumul maxim de aer pe care o persoana il poate scoate din plamani dupa o inspiratie maxima (4600 ml) Capacitatea pulmonara totala -egala cu capacitatea vitala plus volumul rezidual, reprezinta volumul maxim pana la care pot fi expasionati plamanii prin efect inspirator maxim (5800 ml)
  • 10.
  • 11. Gripa Gripa este o boala infectioasa acuta a cailor respiratorii, foarte contagioasa, cauzata de virusul gripal A sau B, care apare in izbucniri epidemice de severitate variata, aproape in fiecare iarna. Perioada in care apare cu o frecventa crescuta infectia gripala este noiembrie-martie. Infectia gripala poate afecta orice persoana, insa riscul de a dezvolta forme clinice mai severe si de aparitie a complicatiilor este mai mare la copii, batrani si persoane cu imunodeficiente sau boli cronice. Acestora le este recomandata vaccinarea antigripala. Deoarece virusul gripal se gaseste sub o mare varietate de subtipuri si tulpini, care se modifica de la an la an, chiar si persoanele vaccinate pot face gripa, dar severitatea bolii va fi mai usoara.
  • 12. Simptome Perioada de incubatie este de 2 zile. Severitatea bolii depinde de expunerea anterioara la tipurile de Mod de transmitere virus inrudite. Adesea gripa este confundata cu “virozele banale” (guturaiul), foarte frecvente la Transmiterea este copil, mai ales in sezonul rece. Debutul este brusc, respiratorie, de la o uneori brutal, cu frisoane, febra 39-40 grade C, persoana la alta, prin dureri musculare, dureri de cap intense, oboseala, picaturile de saliva dureri la nivelul globilor oculari (caracteristice eliminate prin tuse, stranut, pentru gripa), catar nazal (cu senzatie de nas vorbire. Contagiozitatea infundat) tuse uscata, inapetenta (lipsa poftei de este de 1-2 zile inainte si mancare), greata, varsaturi, chiar diaree. 4-5 zile dupa debutul bolii. Complicatiile respiratorii influenteaza evolutia si Bolnavii cu forme atipice de prognosticul, mai ales cand apar la copii cu boli boala sunt de asemenea cronice sau la sugarii distrofici, contagiosi. Rezervorul de rahitici. Pneumoniile gripale pot fi primare sau virus pot fi si unele secundare, prin suprainfectie bacteriana. Alte animale, pentru tipul A de complicatii sunt: cardiovasculare (miocardita), virus. Varful incidentei este nervoase (encefalita, meningita), sindromul Reye. situat in perioada Copiii sub 24 de luni necesita spitalizare datorita noiembrie-martie riscului crescut de a dezvolta complicatii. In perioada de convalescenta este crescuta receptivitatea pentru infectii bacteriene.
  • 13. Tratament - repaus la pat, in camera aerisita (nu supraincalzita) - consum crescut de lichide: ceai, compot, suc de fructe, supa, care pot fi caldute (dar nu fierbinti) - vitamina C (sub forma de tablete sau siropuri) - combaterea febrei cu antitermice, care in functie de varsta pot fi siropuri, supozitoare, comprimate - combaterea tusei cu antitusive etc. Administrarea de antibiotice se face doar in caz de suprainfectie bacteriana. Masurile preventive in perioada de epidemie sunt foarte importante: evitarea aglomeratiilor, a vizitelor, aplicarea unor norme elementare de igiena (folosirea batistei cand tusim sau stranutam). Un mijloc eficace este imunizarea activa prin vaccinare antigripala a copiilor si batranilor, mai ales a celor cu risc crescut pentru complicatii asociate.
  • 14. Fibroza pulmonara Fibroza pulmonara este cunoscuta sub numele de boala pulmonara intestitiala, termen general pentru o varietate de boli ale plamanilor cronice. Plamanii pacientului cu fibroza pulmonara sunt rigizi din cauza cicatrizarii, a fibrozarii tesuturilor pulmonare dintre sacii de aer (intestitiu). Tesutul cicatrizat se afla in imposibilitate de a transporta oxigenul. Cauze 1. Factori de mediu si ocupationali 2. Radiatiile Simptome 3. Medicamente - Dispnee (respiratie scurta); 4. Boala de reflux gastroesofagian - Tuse uscata; - Oboseala; - Scaderea inexplicabila in greutate; - Dureri musculare si articulare.
  • 15. Simptome si evolutie - Emfizemele Emfizem pulmonar pulmonare se traduc printr-o jena respiratorie. Ele risca sa evolueze catre o insuficienta respiratorie cronica cu rasunet Afectiune difuza a plamanilor, caracterizata asupra functionarii inimii (insuficienta printr-o distensie a alveolelor cu cardiaca). distrugerea peretelui lor. Cauze - Acestea raman adesea necunoscute, dar varsta inaintata este un factor favorizant; in formele varstei de aproximativ 40 ani, zise "juvenile", emfizemul este cauzat de o anomalie a proportiilor de enzime prezente in plamani. emfizemul centrolobular este o complicatie Tratament - Daca emfizemul pulmonar a bronsitei cronice, ea insasi consecutiva este legat de o bronsita cronica sau de o unui fumat excesiv. Emfizemul profesional dilatare a bronhiilor, tratamentul ei consta este provocat de unele boli pulmonare: mai intai in prevenirea agravarii afectiunii: tuberculoza, pneumoconioze (silicoza, de incetarea fumatului, tratamentul precoce al exemplu). oricarei infectii bronhopulmonare. Restul tratamentului vizeaza ingrijirea simptomelor: kineziterapie respiratorie, administrare de bronhodilatatoare ca teofilinele si beta-2-simpatomimeticele, inhalatii zilnice de oxigen.
  • 16. Curiozitati  in 24 de ore, plamanii sunt traversati de 10000 de litri de aer si de 800 de litri de sange.  un om respira cam 174 milioane de litri de aer de-a lungul vietii.  in momentul primei respiratii un nou nascut trebuie sa inspire cam de cincizeci de ori mai puternic decat un adult.  la om, 0,1% din C02 din organism se elimina prin piele.  in medie, omul îsi poate tine respiratia timp de un minut. Recordul mondial la aceasta proba este de 7 minute si 30 secunde.  cei doi plamâni contin aproximativ 150 - 300 de milioane de alveole pulmonare. Împreuna cu capilarele pulmonare, acestea realizeaza o suprafata de schimb de circa 150-200 de metri patrati.  un om poate supravietui chiar si atunci când ii este extirpat un plamân.  in timpul unui acces de tuse, plamânii imprima aerului expirat o viteza de 900 km/h, iar în timpul unui stranut, viteza este de numai 170 km/h.  daca inspiram heliu, vocea ni se subtiaza. În acest caz, vocea unui barbat ar putea fi confundata cu cea a unei soprane!  pe parcursul a 24 de ore, un om respira de 21.000 de ori, iar plamânii sai prelucreaza circa 2.000 l de aer, cantitate suficienta pentru a umfla cu gura 40 de barci pneumatice. Adultul consuma circa 300 cm cubi de oxigen pe minut, ceea ce reprezinta 442 l/24 de ore.  la o temperatura normala de 20° C, un om adult inspira si expira cantitati diferite de aer, în functie de miscarile pe care le face si de pozitia sa: cantitatea de aer ventilat variaza de la 6 l când este culcat, la 7 l când este asezat si la 8 l când este în picioare fara a se misca, la 14 l când merge, 43 l când alearga si pâna la 100 l când depune un efort fizic intens.  persoanele care lucreaza sau traiesc în mediul urban respira zilnic o cantitate de substante toxice egala cu cea continuta de un pachet de tigari!  plamînii au o mare elasticitate si pot fi umpluti cu aer de 100 de ori mai usor decât un balon. Când ne odihnim, doar 10% din aerul inspirat si expirat este reînnoit. Totusi, atunci când tragem cu putere aer în piept sau când facem exercitii fizice solicitante, aerul din plamîni poate fi înlocuit chiar si în proportie de 80%.  de-a lungul vietii, un om inspira aproximativ 20 kg de praf! S-ar putea spune ca nici nu mai e nevoie de aspirator în casa!
  • 17. Acest proiect a fost prezentat de:  Galan Olga-Patricia  Neagu Cosmin Theodor  Neculai Monica-Viviana Clasa a XI-a C Colegiul National “Gheorghe Rosca Codreanu”, Barlad Profesor indrumator Iftimi Ariadna