Documentul prezintă evoluția sistemelor de amenajare teritorială de-a lungul istoriei umane, începând de la societățile migratoare și primele așezări umane, până la dezvoltarea orașelor în perioade istorice precum Antichitatea și Evul Mediu. Acesta subliniază impactul revoluției industriale asupra urbanizării și arhitecturii, evidențiind cum dezvoltarea economică a condus la extinderea orașelor și la schimbări în structura socială. De asemenea, documentul oferă definiții relevante legate de meșteșuguri, meserii și organizații sociale care au contribuit la formarea comunităților urbane.

1. LLeeccţţiiii –– ccllaassaa aa VV--aa

2. Evoluţia în timp a sistemelor de
amenajare teritorială
Viaţa omului este legată nemijlocit
de mediul în care trăieşte.
Cu mii de ani în urmă oamenii:
- îşi procurau hrana vânând,
pescuind şi culegând plante
sălbatice.
- îşi schimbau deseori teritoriul,
erau migratori,
- îşi acopereau corpul cu frunze,
piei şi blănuri de animale
- se adăposteau în peşteri, grote
scorburi.
Peştra Altamira - Spania
Peştera Lescaux - Franţa

3. Primele forme de organizare: ceata, ginta, tribul
Factori care au dus la dezvoltarea semnificativă a vieţii:
- descoperirea focului
- cultivarea cerealelor şi a altor plante,
domesticirea şi creşterea animalelor (omul
a devenit agricultor).
Au apărut şi primele îndeletniciri noi:
- păstoritul
- cultivarea plantelor
- meşteşugurile: ţesutul, olăritul, torsul, împletitul etc
- confecţionarea armelor şi a uneltelor
În urmă cu 10 000 de ani s-a trecut de la prima fază a
aşezărilor primitive neorganizate la faza celor organizate
şi astfel au apărut primele aşezări umane stabile – satele.

4. Treptat, au apărut primele tipuri de
adăposturi primitive construite cu materialele
oferite de mediul înconjurător:
-săpate în pământ (bordeie)
-construite din lemn sau piatră
-din stuf şi paie
-din piei de animale (corturi)
-din chirpici (paie şi lut)
-pe ape (locuinţe lacustre)
-din cărămizi de lut ars la soare
-din blocuri de gheaţă (iglu-uri)
În perioada antichităţii apar diferenţele sociale şi
locuinţele se deosebesc prin întindere şi confort.
Nicolae Grigorescu
Ion Andreescu

5. Unele vetre de sat mai dezvoltate s-au transformat mai târziu în
târguri, cetăţi şi...
Cetatea de la Grâdistea Muncelului - Sarmizegetusa,
centru politic si militar al dacilor
Amfiteatrul - Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmizecetusa – capitala Daciei romane
Târg
Sâtca Doamnei
Ruinele cetăţii de la Deva

6. mai apoi în oraşe.
Oraşele au început să fie înconjurate de ziduri de apărare, ridicate
împotriva cotropitorilor.
În urma erupţiei vulcanului Vezuviu în anul 79 d.C.,
oraşul Pompei a fost distrus şi acoperit de un strat
gros de cenuşă şi piroclastite.
Atena
Tomis, actuala Constanta

7. Datorită conflictelor care apar locuinţele, şi chiar localităţile, vor fi fortificate cu valuri
de pământ şi piatră, cu şanţuri de apărare şi ziduri puternice.
Dacii şi-au construit primele aşezări pe cursul apelor, majoritatea lor trăind la
sate.Primele oraşe antice, pe teritoriul ţării noastre au fost Histria, Callatis şi Tomis
Romanii au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea localităţilor şi a gradului de
civilizaţie:
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa
fost capitala Daciei romane, situată la o distanţă de 40 de
km de Sarmizecetusa Regia, capitala Daciei.
• Au creat noi aşezări urbane
• Au dezvoltat vechile oraşe
• Au construit drumuri
solide de piatră
• Au introdus sisteme de
irigaţii şi de canalizare
• Au construit băi publice şi arene Vedere a debuşării colectorului
Cloaca Maxima în râul Tibru
Băile termale de la
Gioagiu-Bîi, antica
Gemisara
Arenele romane din
Nîmes, sudul Franţei

8. Evul mediu:
- Oraşele şi-au dezvltat funcţia de apărare (ziduri groase şi înalte, şanţuri
înconjurătoare) – adevărate oraşe –cetăţi
- Locuinţele şi grăsinile erau în jurul unei clădiri sau construcţii centrale (casa
seniorului, biserică, piaţă, cetate, catedrală)
- Străzile au devenit curând înguste, întunecoase, nepavate, lipsite de
canalizare şi neigienice.
Până în urmă cu 300 de ani, aşezările umane principale au fost:
- Cetatea sau fortăreaţa, caracterizată prin ziduri de apărare şi turnuri de control
- Oraşul propriu-zis (târgul), format dintr-o cetate înconjurată de ziduri şi partea din jurul
cetăţii, unde trăiau meşteşugarii şi negustorii.

9. Sighişoara - lectură
Pentru prima dată în anul 1280 a fost ridicată aici o cetate. În secolul al XIV-lea sub cetate s-au
stabilit mestesugari organizati în bresle puternice, care au ridicat în jurul cetăţii un zid de apărare din
piatră, lung de 930 metri şi înalt de 4 metri. În secolul al XV lea, zidul a fost supraînalţat cu 3-4 metri,
iar în următorii 200 de ani, înălţimea zidului pe alocuri atingea şi 15 metri.
Au fost ridicate 14 turnuri, care poartă numele breslelor care le-au ridicat. 9 turnuri se văd şi astăzi, cel
al tăbăcarilor, al cositorarilor, al giuvaergiilor, al frângherilor, al măcelarilor, al cojocarilor, al croitorilor,
al cizmarilor, al fierarilor şi turnul cu ceas. Numai există turnul ţesătorilor, lăcătuşilor, al dogarilor, al
bărbierilor.

10. În secolele XI-XII populaţia era organizată în obşti săteşti conduse de un cneaz.
Prin unirea mai multor obşti s-au creat voievodatele şi cnezatele.
După unirea Ţării Româneşti cu Moldova (1859) sub denumirea de România ţara a
fost organizată administrativ în judeţe. Această împărţire teritorială s-a păstrat şi după
unirea României cu Transilvania, 1918.
Epoca modernă, considerată că a început la
noi în ţară la sfârşitul secolului XVIII, constituie o
nouă fază în evoluţia aşezărilor urbane datorită
revoluţiei industriale. Creşte forţa de muncă în
industrie, apar meserii şi activităţi noi, apar noi
materiale, tehnologii şi metode lucru în domeniul
construcţiilor, şi nu numai. Aceste progrese se
reflectă şi prin modul cum arătau locuinţele şi
cum erau organizate localităţile în ansamblul lor.
Efectele industrializării în toate oraşele mari ale lumii au condus la :
- dărâmarea zidurilor de apărare a oraşului şi extinderea rapidă a teritoriului acestuia;
- apariţia centrului urban, cu activităţi administrative, comerciale şi industriale;
- dezvoltarea oraşului de la centru spre exterior, condiţionată de nevoia de noi locuinţe
- un rol important în dezvoltarea oraşelor l-au avut căile comerciale (terestre şi maritime)
Începând cu anul 1950, marile oraşe devin aglomerări urbane, cu tendinţe de
supradimensionare, cu creşterea traficului urban şi implicit a poluării.

11. Definiţii
• Aptitudine = înclinaţie, calitate, însuşire pentru a realiza
în bune condiţii o activitate
• Breaslă = asociaţie de meşteşugari cu aceeaşi profesie
(breasla cizmarilor, a fierarilor)
• Meserie = îndeletnicire bazată pe cunoştinţe obţinute
prin şcolarizare şi prin practică
• Meşteşug = meserie, îndeletnicire / artă, măiestrie
• Meşteşugar = persoană calificată într-un meşteşug
• Ocupaţie = îndeletnicire, activitate
Factorii ce au determinat activităţile dintr-o regiune au fost:
- relieful
- resursele existente (sare, cărbuni, petrol etc)
- clima
- flora şi fauna

12. TTeemmăă ddee lluuccrruu
Alegeţi o clădire din oraşul vostru şi o caracterizaţi urmărind planul de lucru:
- Locaţia (unde este amplasată)
- Când a fost construită
- Ce destinaţie are
- Precizaţi câteva activităţi care
sunt desfăşurate în acea clădire
- Enumeraţi caracteristici
arhitecturale sau aspecte
exterioare
- Ce vă place la această clădire
- Ce îmbunătăţiri sau modificări
consideraţi că i-ar fi necesare
- Însoţiţi materialul de cel puţin o
imagine a clădirii alese Opera House este una dintre clădirile cu
arhitectură modernă ce susţin contrastul
Observaţie: Materialul realizat va fi îmbunătăţit vechi-nou în Sydney
pe perioada parcurgerii întregului modul