Franța, situată în Europa de vest, este o republică semi-prezidențială și unul dintre cele mai vechi state europene, având o economie dezvoltată. Este membră a organizațiilor internaționale precum Uniunea Europeană, NATO și ONU, și se bucură de un peisaj variat, de la munți alpini la câmpii fertile. Cu o populație de aproximativ 58 milioane de locuitori, capitala sa Paris este un centru cultural și economic important.

1. FR AN TA

2. Introducere Dintre marile state europene, Franţa este cel mai vechi stat constituit în jurul unui domeniu regal, iniţial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cărei capitală este Parisul. Franţa este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro şi a Spaţiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite şi unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de securitate ONU. Face parte şi din Uniunea Latină, Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi din G8. Republica Franceză este un stat unitar fiind o democraţie organizată ca o republică semi-prezidenţială. Este o naţiune dezvoltată având cea de-a cincea economie mondială în 2008. Valorile pe care aceasta le apără şi de care se simte foarte ataşată sunt exprimate în Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului. Din punct de vedere militar Franţa este membră a OTAN (din ale cărui structuri militare s-a retras în 1968 pentru a reveni parţial în 2002) şi este una din cele şapte ţări deţinătoare în mod oficial ale bombei atomice. Este considerată una dintre marile puteri de după cel de al Doilea Război Mondial.

3. Asezare geografica si vecini Suprafata: 547.026 km (respectiv 551.602 km incluzand si insula Corsica) Asezarea geografica : intre 42°20`-51°5` latitudine nordica si 5°55` longitudine vestica 8°10` longitudine estica Populatia : 58.400.000 locuitori Densitatea populatiei : 100 locuitori/km Capitala si cel mai mare oras :Paris ~ 9.319.000 locuitori Limba oficiala : franceza Principalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si otel, metale neferoase, autovehicule, produse textile Principalele articole de export : masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere, produse chimice,metale neferoase, fructe, vin Moneda nationala: euro Forma de guvernamant : republica

4. Asezare geografica si vecini Franta, oficial Republica Franceză este o ţară situată în Europa de Vest ( Franţa metropolitana ), care cuprinde şi diverse insule şi teritorii situate în alte părţi ale planetei ( Franţa de peste mări ). Franţa metropolitană se afla in Vestul Europei si se întinde de la Marea Mediterană la Canalul Mânecii şi Marea Nordului şi de la Munţii Alpi şi Râul Rin până la Oceanul Atlantic. Datorită formei geometrice a teritoriului Franţei continentale, ţara este denumită colocvial ca Hexagonul (franceză: L'Hexagone ). Se învecinează cu: Belgia (620 de km), Luxemburg (73 de km), Germania (450 de km), Elveţia (572 de km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 de km) şi Spania (650 de km). Franţa de peste mari are frontiere cu Brazilia (700 de km), S urinam (520 de km)[6] şi o frontieră nematerializată cu Antilele Olandeze (10,2 km) în Insula Sfântul Martin. Suprafaţa totală, ce cuprinde toate regiunile, colectivităţile şi teritoriile de peste mări, este de 674.843 de km², ceea ce reprezintă 0,45% din suprafaţa totală a uscatului de pe Pământ

6. Relief Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice (podisuri, munti, josi- care sunt erodati- , campii) si structuri alpine ( Mtii Alpi si Pirinei). Treapta podisurilor si campiilor situata in jumatatea nordica a Frantei - cuprinde, printre altele: Masivul Central (Massif Central) cu inaltimi vulcanice ( Puy de Sancy 1.886 m), inconjurat de suprafete mai joase, sub 1.000 m, si continuate spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxima 1.702 m) ce domina valea larga a fluviului Rhone. Masivul Armonican ( Massif Armonicain) hercinic in partea de N-V ( Bretagne, Normandie).Podisul Ardeni situat in partea de N-E, la granita cu Belgia. Bazinul parizian in partea central-nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata de Loire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si argila in nord. Bazinul aquitanian in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord (Perigord, Quercy, Charente ) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului golfului Biscaya. Treapta muntoasa include: Muntii Alpi (altitudinea maxima de 4810 m pe varful Mont Blanc,aflat pe granita cu Italia), cu vai adanci si relief glaciar tipic ( ghetari, lacuri, creste ascutite,vai), situati in partea de S-E a tarii

7. Alpii

9. Vf. Mont Blanc

11. Masivul central

13. Masivul Armorican

14. Relief Muntii Pirinei, , se afla in sud-vestul tarii( cu altitudinea maxima de 3.404 m in Pic d' Aneto si 3.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de zid intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata. Muntii Jura, la granita cu Elvetia, in nordul lacului Geneva, avand pe varful Cret de la Neige altitudinea de 1.723 m. Muntii Vosgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric,mai abrupti spre campia Alsaciei, avand altitudinea maxima de1.424 m pe Ballon de Guebwiler. Corsica, insula a Marii Mediterane, a devenit parte integranta a Frantei in 1.768. Are o suprafata de 8.680 km si 250.000 locuitori. Situata la 180 km in sud-estul orasului Nisa, Corsica are un relief accidentat, mai inalt in N-V, unde inaltimea maxima ajunge la 2.710 m pe varful Monte Cinto, iar in partea estica se afla o campie litorala fertila (Plaine d'Aleria). Numai aceasta parte, ce reprezinta 2% din suprafata insulei, se cultiva cu maslini, portocali, vita-de-vie, restul fiind acoperita de paduri. Cel mai mare oras, principal port, este Bastia cu 90.000 locuitori, dar capitala traditionala se afla pe coasta sud-vestica a insulei in orasul Ajaccio. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta. Micul oras Girolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului insulei.

15. Muntii Jura

16. Muntii Vosgi

17. Insula Corsica

19. Reliefuri litorale Dintre tarmurile Frantei cu un relief aparte(faleze scunde sau inlate,rectilinii sau arcuite), se numara si cele din Pen.Bretagne si Contentin.In cazul Bretagnei trebuie sa tinem seama ca tarmul este taiat in roci vechi,hercinice,apartinand Masivului Armorican .In cadrul acestuia ,2 axe orografice se alinieaza pe directia est-vest:Muntii D’Arree si Muntii Noires.Remarcabile sunt falezele taiate in granit roz de la Perros-Guirec si cea sapata in gresie rosie de la cap Frehel.

20. Bretagne

21. Saint Malo

23. Cap Frehel

25. Tarmul Marii Mediteraneene Ţărmul Mării Mediterane este jos în partea vestică unde Ronul formează o deltă şi este mai înalt în est, unde Munţii Alpii ajung până în zona de litoral.

26. Coasta de Azur

27. Cannes

28. Monte Carlo

29. Saint Tropez

30. Clima Clima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica) si de orientarea reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracterizeaza prin veri racoroase, ierni blande si precipitatii bogate () . Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai scazute. In sud, Franta se afla sub influenta climatului subtropical circumscris litoralului Marii Mediterane, cu veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase. Uneori aici bat mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. Nivelul precipitatiilor in zona occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri atinge 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada .

32. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica este densa si orientata spre patru intinderi marine: - Oceanul Atlantic: Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km ) - Marea Manecii: Seine (776 km) cu afluentii sai Moselle (550 km ) si Marne ( 525 km ) - Marea Mediterana: Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Frantei) - Marea Nordului: Rhinul ( 195 km pe teritoriul Frantei ) si afluentul sau Meuse ( 950 km ). Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt: Leman / Geneva la granita cu Elvetia ( 582 km ), Bourget ( 44 km ), Grandlieu si d’Annecy. Apele Frantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 km . In afara apelor enumerate mai sus, mai exista si ape subterane, dintre care cele mai cunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois.

33. Fluviul: SENA

36. LOIRE

39. Castelele Loarei

42. Chambord

44. Garonne

46. Rhon

48. Lacul d’Annecy

49. Lacul Leman

51. Vegetatia si fauna Peste ¼ din teritoriu este acoperit de paduri (stejar, fag, conifere); in insula Corsica (muntoasa cu altitudinea maxima de 2 710 m) dominant este maquisul mediteranean. Exista in Alpi si Pirinei numeroase rezervatii ce protejeaza elemente rare din flora si fauna, inclusiv animale aclimatizate,precum muflonul, cerbul sika, capra neagra etc.

52. Resurse In nord-estul tarii se extrage si azi carbune si minereu de fier.Exista rezerve de bauxita, uraniu si sare.Langa Les Baux se extragea candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii respective.Langa Muntii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsa in centrale atomo-electrice.Proportia energiei nucleare(70%) din totalul energieielectrice produse este cea mai mare din lume. Franta are 59 de centrale nucleare active (centre nucleare)

53. Impartire administrativa Franţa este divizată din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni : 22 se găsesc în cadrul Franţei metropolitane(21 situate în partea continentală plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mări. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente fiecare având asociat un cod ce îndeplineşte o serie de funcţii administrative, spre exemplu primele cifre din codul poştal, parte a numerelor de înmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mări, sunt simultan regiuni de peste mări dar sunt parte integrantă a Franţai şi a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid şi ele în 342 de arondismente alcătuite din 4.035 de cantoane şi 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon şi Marsilia sunt subdivizate la rândul lor în arondismente municipale. Regiunile , departamentele , şi comunele sunt cunoscute drept "colectivităţi teritoriale" ( collectivités territoriales ), deţinînd ca atare consiliu şi executiv propriu, în timp ce arondisementele şi cantoanele sunt doar diviziuni administrative. Pe lângă cele 26 de regiuni şi 100 de departamente , Republica Franceză este alcătuită şi din cinci colectivitaţi de peste mări, din care Noua Caledonie are un statut special, şi trei teritorii speciale nelocuite. Colectivităţile şi teritoriile de peste mare sunt părţi ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continuă să folosească francul CFP, al cărui valoare este raportată la euro. În contrast, cele patru regiuni şi departamente de peste mare, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro. Franţa mai are sub control un număr de insule nelocuite în Oceanul Indian şi în Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa, Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.

55. Regiuni Cele mai importante regiuni si provincii din Franta sunt urmatoarele: Bretagne: isi imparte teritoriul in doua parti: Armor si Arcoat Normandia: Se intinde la dreapta si stanga estuarului Senei si formeaza o regiune mare Regiunea de Nord Capitala: Lille Champagne: Este situata in N-E Frantei, intre Regiunea de Nord, Lorraine si Bourgogne Capitala: Reims Lorraine: Aceasta provincie se intinde in partea de est a Frantei, pe versantul de vest a M-tilor Vosgi Capitala: Nancy

56. Regiuni Alsace: Veche provincie a Frantei, la est de Lorraine este situata intre M-tii Vosgi si Rinul Capitala: Strasbourg Districtul Franche Capitala: Besancon Bourgogne: Este situata la sud de Champagne si la vest de Franche Capitala: Dijon Lyonnais Capitala: Lyon Provence:Veche provincie a Frantei, cu capitala la Aix-en-Provence

57. Regiuni Regiunea de vest Inglobeaza 6 districte vechi: Maine, Anjou, Aunis si Poitou Statele Loarei: Vechile provincii care se integreaza in aceasta regiune, de la sud la nord, sunt:Bourbonnais, Touraine si Orleanais Masivul central: Este un vast ansamblu de varfuri muntoase din centrul Frantei, care se intinde pe 85.000 kilometri patrati

59. Orase Centrul administrativ, financiar, industrial si cultural al tarii este Parisul ( 2.167.994 locutori ) , care atrage anual mari mase de turisti din toata lumea.Important oras industrial si nod de drumuri comerciale este Lyon-ul (1,3 milioane de locuitori) fondat de romani la confluenta raurilor Ron si Saone. Marsilia(1.2 milioane de locuitori) a fost o colonie fondata de greci in jurul anului 600 i.e.n. si a fost centru important si in perioada romana.Este un port mare al Marii Mediterane, de unde po r nesc nave atat spre fostele colonii franceze din nordul si din vestul Africii. A patra asezare ca marime este orasul industrial Lille (959.000 de locuitori) din nordul

60. PARIS

64. LYON

65. MARSEILLE

66. LILLE

67. Populatia In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 ‰. Mortalitatea este de 9,2 ‰, iar populatia urbana reprezinta 74 %. Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1 087mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608 mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 mii locuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii locuitori). Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintre care 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni, iugoslavi, turci, senegalezi si malieni. Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890 locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiunea Nord- Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-St Etienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media pe tara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comté (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica (30 locuitori/km2). Culte prezente in Franta: catolicism 90%, protestantism, islamism si iudaism.

68. Religie Conform unui sondaj CSA (2007) 51 % din francezi se declară catolici (faţă de 67 % în 1994) dar doar jumătate dintre ei cred în mod ferm în existenţa lui Dumnezeu; 31 % din francezi (faţă de 23 % în 1994) se declară fără religie; 4 % musulmani (faţă de 2 % în 1994); 3 % protestanţi ; 1 % evrei ; 10 % nu se pronunţă. Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt însă practicanţi. În ciuda acestei scăderi a credincioşilor şi în particular a catolicilor, religia catolică rămâne religia dominantă în Franţa şi îşi păstrează o influenţă importantă, în special în zonele predominant rurale ale ţării. Chiar dacă statul este laic, catolicismul este prezent în mod particular, astfel că zilele de sărbătoare concid cu sărbători religioase catolice iar 90% din şcolile private din Franţa sunt şcoli catolice.

69. Transporturi Lungimea cailor ferate franceze este de 32727 km, din care 12986 sunt electrificate.Superexpresurile franceze denumite TVG(train de grand vitese) sunt cele mai rapide din Europa. Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port fluvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1504940 km autostrazi cu plata.Pe caile fluviale interne - avand o lungime de cca. 8500 km - se desfasoara o importanta activitate de transport de marfuri.Liniile aeriene internationale sunt conduse de Societatea Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter.

70. Traseul TGV ( Train du Grande Vitesse )

71. Industria Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie grea foarte dezvoltata (rafinarii de petrol, industria sidelurgica,industria cimentului, a hartiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini). Industria autovehiculelor este a patra ca marime din l ume dupa Japonia,SUA, si Germania.In toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris. Marile concentrari industriale sunt: regiunea pariziana, valea Rhônului, Sena inferioara, zona Lyon Franta se remarca prin exporturi mari de branzeturi, vinuri si unt.

72. Agricultura Agricultura antreneaza 7% din populatia activa, Franta situandu-se pe locul intai in Europa si cinci in lume la productia de cereale.Ca valoare a exporturilor agricole, Franta ocupa locurile doi-trei pe glob. La nord se cultiva grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte.In franta se produc o sumedenie de branzeturi renumite Cresterea animalelor asigura 53% din valoarea porductiei agricole. Balanta comerciala este echilibrata, principalii parteneri fiind tarile CEE.

73. Istorie Numele de Franţa provine de la denumirea latină Francia care înseamnă tărâmul Francilor . Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populată, sau mai degrabă dominată de către poporul războinic germanic ce se numeau ei înşişi Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotaţie geo-politică, ci mai mult geografică sau sociologică, similară cu termenele actuale Maghreb sau Balcani. Printre Dinastiile Frantei se numara Cepetienii, Merovingienii, Carolingienii,Valois, Bourbon, Plantagenet. Capeţienii au condus Franţa până în 1792, când Revoluţia franceză a pus bazele unei republici, într-o perioadă de schimbări radicale începute pe 14 iulie1789, o dată cu căderea Bastiliei. De la regele Ludovic al XIV-lea la Napoleon Bonaparte (1659-1815), Franţa a dominat scena internaţională pe plan militar, diplomatic şi cultural. Această perioadă este marcată şi de debutul Imperiului Colonial Francez Revoluţia franceză de la 1848 ce a instaurat un regim prezidenţial, a doua republică franceză Mont Saint-Michelle

74. Turism Cei peste 78 de milioane de turisti care au vizitat Franta intr-un singur an, 2006, reprezinta o crestere spectaculoasa, depasind chiar cei 60 de milioane de cetateni ai tarii. Dar si numarul celor care lucreaza intr-un fel sau altul in industria turistica franceza, de la hoteluri la localuri, este impresionant, aproximativ 2 milioane, ceea ce demonstreaza importanta jucata de turism in economia franceza. Dar potrivit celor care au ajuns acolo acest numar de angajati face ca si serviciile sa fie de calitate. Dintre toate regiunile Frantei, Languedoc-Roussilon s-a dovedit cea mai populara, dar nici Parisul nu si-a pierdut catusi de putin farmecul. Pe locul al treilea se situeaza din nou St Tropez, o destinatie mereu aglomerata de cei care vor sa se relaxeze in timpul verii. Un procent din numarul de turisti este reprezentat de credinciosii catolici, care ajung aici pentru a vizita manastirile si catedrale, destinatia cel mai des aleasa fiind Lourdes.

75. Obiective Turistice Pe lista obiectivelor turistice din Franta se gasesc Turnul Eiffel, Muzeul Luvru, Catedrala Notre Dame, pentru a le mentiona doar pe cele mai cunoscute. Cei care vor sa descopere muzica, filmul, cultura, vor gasi in Franta Carnavalul din Nisa (16 februarie - 3 martie), Festivalul de Film de la Cannes (16 - 27 mai) sau "Fete de la Musique" (21 iunie).

79. NICE

80. CANNES

81. FESTIVALUL MUZICII

82. LOURDES

83. AVIGNON

84. ARLENE

85. DINARD

86. ANNECY

87. FIN