Creșterea orașelor în Europa medievală a fost un proces îngreunat de instabilitate economică și conflicte, cu unele centre urbane din Italia menținându-se active comparativ cu cele din alte regiuni. Începând cu secolul al XIII-lea, comerțul cu Orientul și progresul în agricultură au dus la creșterea semnificativă a populației și a suprafețelor cultivate. Totuși, impactul acestei expansiuni a fost complex, inclusiv migrarea și conflictele sociale, precum și adopția treptată a economicilor bazate pe bani.

1. ora~e ar fi fost imposibila, ora~e a caror
cre~tere a fost una dintre cele mai importante
trasaturi ale secolelor XI ~i XII. in Epoca
intunecata, centrele urbane al caror numar
scazuse au continuat sa decada. Doar cateva
ora~e, In special In Italia, au reu~it sa-~i
mentina o bogata activitate economica, dar
acestea nu se puteau compara cu capitala
bizantina, Constantinopol, sau cu marile ora~e
ale lumii islamice.
Cre~terea urbana
Odinioara inexistenta, cre~terea urbana me-
dievala a devenit semnificativa, de~i dupa
standardele moderne multe ora~e erau mici ~i
Inghesuite. La Inceputul secolului al XIII-lea,
comertul cu Orientul Imbogatise Italia;
O intre secolele XI ~i XIV,popula1ia Europei
a crescut considerabil. Din ce in ce mai mult
pamant trebuia arat in scopul cre~terii pro-
duc1iei alimentare.
lntre secolele XI ~i XIV;
Europa medievald a fnregi-
strat marl progrese econom-
ice ~i sociale. Populafiile,
suprafefele cultivate, ora~ele
~i comertul s-au extins,
pundndu-se bazele unor
schimbdrl radicale.
An secalul al X-lea, du~manii Eurapei cre~-
I tine au fast in final pacificati, alungati sau
apriti. Oranduirea feudal~, cu relatiile
stransedintre nabili, cavaleri ~i ~erbi, au prins
r:1daciniin multe lacuri, ins~ nu a fast nicia-
dat~ universal~ ~i nici rezistent~ in fata
schimb~rilar. De fapt, adata ce presi1.1nile din
afar:1 au disp~rut'..eurapenilar le-au trebuit
daar dau~ secale pentru a crea a civilizatie
dinarnic~ cu ara~e praspere, catedrale ~i uni-
versit~ti, sisteme legale ~i intelectuale safisti-
cate, administratari instruiti, a retea camer- lucru a avut o importanta deosebit~ In faci- O Harta a Londrei din secolul al Xlll-lea.
cial~ intematianal~ ~i a varietate bagat~ de litarea cre~terii economice, printre altele, Ora~ul, dezvoltat pe malul nordic al raului
me~te~ugari talentati. deoarece stimula cultivarea de noi p~manturi. Tamisa, era o comunitate complexa, cu
Aceasta era a realizare impartanta, dar nu Resurselenationale erau exploatate; p~durile multe cladiri civile ~i religioase, case ale
~i a transfarmare campleta a saciet~tii, cum erau cur~tate, iar mla~tinile drenate; uneori, breslelor ~i spitale.
au fast schimb~rile generate de Revalutia taranii parcurgeau distante lungi pentru a co.:
Industrial~ din secalul XIX. Agricultura con- loniza noi teritorii. Un exemplu de acest gen Venetia, Florenta, Milano ~i Palermo erau pro-
tinua s~ se afle la baza vietii medievale, iar a fost "migrarea spre est" a germanilor, care a babil cele mai mari ora~edin Occident, cu un
majaritatea cavar~itoare a papulatiei - Inceput In aceast~perioad~ ~i a continuat mai total de 100.000de locuitori. jn Alpii de nard,
ta:r:1nimea -tr:1ia la tar:1~i muncea p~mantul. multe secole. doar Parisul se compara ca m~rime. Ora~ele
Standardulde viat~ al t~ranilar a r~massc~zut, Cre~tereaproductiei alimentare s-a datorat mai mici erau acum banale, multe dintre ele
iar a succesiune de recalte slabe insernna m~ririi suprafetei p~mantului arabil, dar ~i aflandu-se in importante zone c9merciale ~i
faamete in mas~. metodelor de lucru Imbun~t~tite. Printre aces- industriale, ca Flandra, sudul Germaniei ~i
tea se nurnarau sistemul de cultivare "trei Italia.
Alimentarea economiei campii" ~i folosirea morilor de ap~; aceste jncepand cu sfar~itul secolului XI, ora~ele
Tatu~i, s-au inregistrat anumite imbun~t~tiri dou~ metode erau cunoscute de mult, Ins~ europene se straduiau s~ ca~tige controlul
de-a lungul secalelar, in ciuda cre~terii numa- s-au rnspandit In perioada medieval~. F~rn o asupra propriilor afaceri, cump~rand adeseaa
rului papulatiei la scara eurapeana. Acest productie ridicat~, hr~nirea populatiei din ca~ cu privilegii de la nobilul feudal sau
79

2. SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU
O Un rege impre- tate complex~, consolidat~.
~ una cu arhitec'ii sai
supravegheaza con- Comer1ul interna,ional
~
struirea unei cate- Ora~ele erau piete ~i puncte de distributie ale
drale in secolul XIII. bunurilor transportate ~i comercializate in
1 in multe zone din Europa: astfel, ora~ele ~i comertul infloreau
:~
,
~ ~ Europa s-au constru- impreun~. Cel mai profitabil comert interna-
it catedrale ~i bise- tional se f~cea cu Orientul, o surs~ de produ-
,~! rici, acestea se de lux precum mirodeniile, rrultasea,sati-
~ devenind centre reli- nul ~i zah~rul; piperul, ghimbirul ~i alte condi-
gioase ale ora~elor - mente erau pretuite deoarece imbun~t:1teau
~
~: precum ~i un simbol gustul c~mii conservate, important~ in a1i-
al statutului. mentatia europenilor. Flotele comerciale ita-
~
~
liene -in special cele ven~tiene -transportau
~
.0
~ W~;J71i -"
O Aceasta harta bunurile din estul M~rii Mediterane, iar
reprezinta princi- ora~ele italiene beneficiau din intermediere.
~ palele rute comer- Bunurile produse in Europa -grane, bl~-
~
c KING ANDAR~HIT~~:
ciale fluviale, mari- nuri, pe~te, fructe, sa,e, cositor, fier, aram~ ~i
~ time ~i terestre din cherestea -erau fie comercializate local sau
~ F6uNbATI6~6~:..:..~:~I~~ffi~~:.. Europa medievala. regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele
episcopul local. Zidurile ce imprejmuiau
ora~ele erau un simbol al acestei indepen-
dente, asigurand ~i proteqie impotriva du~-
manilor intr-o lume violent~. in Italia, unde
situatia era mai complica~, conflictele dintre
nobili ~i burghezi (conducatorii ora~elor) s-au
transformat in mi~c~ri sociale frecvente ~i
sangeroase. Acestea au continuat chiar ~i
dup~ ce nordul ltaliei a devenit o grupare de
ora~e state (state conduse de ~eful ora~ului)
prospere ~i active, cu un rol deosebit in isto-
ria medieval~ ~i renascentist~.
Me~te~ugari ~i constructori
Printre altele, ora~ul reprezenta centrul unde
me~te~ugariii~i puteau confectiona ~i vinde
m~rfufile. De aici a luat na~tere o institutie
specific~ Evului Mediu, breasla me~te~uga-
filor. De~i deseofi comparat~ cu sindicatul,
breasla era total difefit.1 de acesta deoarece
accepta ofice persoan~ care se pficepea la o
anumit.1 mesefie -mai~tfi, calfe (muncitofi
calificati) ~i ucenici. Scopufile breslei erau
mentinerea standardelor lucr~tofilor ~i prote-
jarea membfilor s~i, care (intr-o lume in care
clientii erau relativ putini) includea stabilirea
num~rului celor admi$i in breasl~, asiguran- suprafete cultivate! cu grane din Europa
du-se de asemenea ca persoanele din afara;)s~ Central~ ~i de Est, ~i resurselebogate ale M~rii
nu fac~ afaceri in ora$ul respectiv. Baltice integrate In economia european~, a
Prosperitatea $i extinderea ora$elor erau crescut irnportanta rutelor comerciale nord-
strans legate de cre$terea nurrulrului con- sud..jris~ cele mai mari ~ mai bine organizate
structiilor in Europa Medieval~. Castelul de Intreprinderi europene erau industria texti1~
piatr~ sugera continuarea dominatiei nobilului din Flandra ~i nordul ltaliei, care au devenit
feudal, dar in multe zone acesta servea drept zonele urbane cele mai populate din Europa.
centru $i citadel~ unui nou ora$. Marile cate- Anglia a devenit principalul fumizor de
drale erau elemente urbane esentiale, in a materii prime -de exemplu, lana -folosite In
c~ror construire $i finantare se implica de obi- Flandra, iar la mijlocul secolului al XIV-lea a
cei intreaga comunitate. Contributiile ge- Inceput s~ fac~ presiuni politice asupra
I"!f:roase ale mirenilor f~ceau ca Biserica s~ fie ora~elor flamande prin oprirea exporturilor .
pr"Ospern, ajutau colegille universitare $i con- Comerciantii parcurgeau distante mari spre
tribuiau in mare m~surn la construirea biseri- targurile din Champagne (In nord-estul
cilor $i m~n~stirilor. intre timp, casele Frantei), unde se vindea panz~ In ceea ce am
breslelor, spitalele, casele de amanet $i alte numi astazi piata:intemational~.
institutii publice $i private puneau in evident~
faptul c~ ora$ul medieval devenise o comuni- Calatoriile ~i transportul
j
::J Oamenii c~l~toreau mult In Evul Mediu, In
~ O $iruri de case in Chester, (Anglia), in se- ciuda dificult~tilor ~i pericolelor. Pentru
if comercianti, riscurile erau mari, dar recom-
colul al XIV-Iea. Cre~terea popula,iei urbane
~
era in floare, dar aceasta urma sa fie in pensele erau pe m~sur~. Datorit~ starii
~
~ curand devastata de Ciuma Neagra, care s-a deplorabile a drumurilor, transportul terestru
.c
.9, raspandit rapid in ora~ele aglomerate. se f~cea cu ajutorul animalelor, organizat In
80
~

3. convoaie pentru o mai mare sigurant:1. Trans- motive economice, facand din evrei victime
portul nu s-a schimbat mult, de~i s-au con- inevitabile ale aproape tuturor mi$carilor
struit poduri pe mai multe fluvii ~i s-au adus sociale medievale. Rolul lor 1n finantarea
unele imbun:1t:1tiri ~aretelor ~i c~telor.. activitatii economice a fost important pana In
Transportul pe ap:1 era mai u~or, In special secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluat
aFbunurilor grele, astfel lncat marile fluvii, de finantatorii italieni care 1ncepusera sa dez-
cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale volte operatiunile bancare moderne.
de baz1,' Navele maritime europene nu Impactul social al expansiunii medievale a
ajunsesern lnc:1 In largul apelor oceanice, ci fost profund. in secolul XII, relatiile monetare
navigau cat mai aproape de t:lrm. in Marea Incepusera sa transforme 1n totalitate institutii-
Mediteran:1 continuau s:1 fie folosite galerele le feudale. Proprietarii de pamant aveau
(nave cu multe vasle), In timp ce nordicii nevoie de bani pentru a cumpara bunurile
~i-au construit cornbii solide cu panze. oferite de negustori $i, In consecinta, faceau
agricultura pentru profit, sau percepeau bani
Idei ~i inovaii pentru cel putin o parte din rente. Multi cav-
Toate acestea au lncurajat adoptarea de aleri au devenit aristocrati $i nu razboinici,
metode ~i idei noi, de~i In multe zone datinile preferand sa-l plateasca pe rege In loc sa-l
~i traditiile impiedicau schimbarea. Boltile slu;easca mergand la razboi; $i, la randullor,
lnalte ale catedralelor gotice exprimau o cre- regii $i marii nobili erau bucuro$i sa poata
dint:l lnfl:1c:1rata:, lns:1 se In:1ltau spre cer angaja trupe In loc sa se bazeze pe serviciul
datorita: progreselor tehnologice care f:1ceau feudal deosebit de rigid. Chiar $i taranii foarte
posibil:1 ridicarea arcurilor ~i distribuirea pre- saraci erau afectati, deoarece cei mai des-
siunilor aferente In mod eficient. Productia de curcareti dintre ei puteau sa stranga bani pen-
postav a beneficiat de asemenea de inovatii tru a-$i rascumpara libertatea.
importante -vartelnita ~i fabrica textil:1 - Cu toate acestea, dezvoltarea unei eco-
inventate In jurul secolelor X ~i XII. incetul cu nomii bazate pe bani a fost un proces foarte
lncetul, europenii lncepeau s:1-~i dovedeasc:1 lent, departe de a fi complet chiar $i c~tre
una din cele mai remarcabile calit:1ti -capaci- sfaf$itul Evului Mediu. intr-o mare masura,
tatea nu numai de a face inovatii, ci ~i de a le O Guvernul Prin~ilor. un manuscris francez. practicile feudale s-au adaptat la noi circum-
i,ntrebuinta In mod eficient. infa,i~eaza o scena stradala. Chio~curile stante In loc sa fie abolite, iar oranduirea aris-
mobile din pie~e au fost inlocuite ulterior cu tocratica $i cavalereasca a supravietuit timp de
Chestiuni financiare chio~curi fixe, iar apoi cu magazine mici, dea- secole. Stapanirea $i loialitatea, vite;ia
Cu toate acestea, economia european:1 avea o supra carora se aflau locuin~e. razboinicilor, prestigiul numero$ilor propri-
ftnantare fragil:1 ~i nesigurn. Moneda de argint etari $i minunatele spectacole In aer liber ,
era acceptata: ca moned:1 de schimb, dar exis- O Imagine prezentand 1esatori, datand din aveau sa se pastreze ca valori aristocratice pri-
tau multe versiuni false ale acesteia, iar secolul al Xll-lea, luata dintr-o carte cu mordiale pana In vremuri moderne. Expan-
comerciantii vicleni canta:reau, nu num:1rau, psalmi. Anglia era principalul furnizor de lana siunea europeana a durat pana 1n secolul XIII.
banii primiti. Capitalul era redus ~i se f:1ceau pentru industria textila din Flandra ~i Italia. Importanta din ce In ce mai mare a Nordului
eforturi pentru cre~terea acestuia, deoarece
Biserica cre~tin:1 interzicea acordarea de do-
banzi, considerat:1 specul:1 cu bani. Desigur ,
nimeni nu vroia s:1 ri~te imprumutand bani
f:1rn o recompens:1 ulterioarn, lumea folosin-
du-se de multe trucuri In elaborarea cori-
tractelor de lmprumut, pentru a ascunde fap-
tuLc:1 dobanda era de fapt perceputa:.
O altemativ:1 importanta: consta In lmpru-
mutarea sumelor de bani de la c:1m:1tari evrei,
care erau scutiti de prohibitia cre~tin:1. Evreii
aveau voie s:1 practice foart~ putine meserii,
prin urmare, multi imprumutau bani celor
care aveau nevoie. O parte din evrei au
devenit foarte bogati -riscul de a fi _jefuiti ~i
uci~i fiind astfel f6arte ridicat. Prejudec:1tile
religioase au accentuat resentimentele pe
O Simboluri ale bresleJor. in bresle erau
organiza'i practican,ii anumitor meserii
-fierari, ~elari, croitori etc. Ele stabileau
fiecare aspect al comer,ului -pre,uri, stan-
darde ~i condi,ii de munc3.
macelari berari ceaprazari negustori de pe~te
81

4. SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU
slujba Imp~ratului Kubla Khan. Marco Polo a pa:rnsite $i o mare parte din pa:mant a ra:mas
c~l~torit 1n multe p~rti ale Asiei In slujba ser- necultivat. Comertul s-a restrans. Tulbura:rile
viciului imperial, Inainte s~ se Intoarcl la sociale s-au accentuat, iar nevoia disperat:1 de
Venetia In 1295, urmand s~-~i descrie expe- forta: de munca: a marilor proprietari de
rientele In Cdldtoriile lui Marco Polo. pa:mant le da:dea ta:ranilor posibilitatea de a
stabili conditii avantajoase pentru ei. Robia a
E~ecuri ~i reveniri dispa:rut rapid $i pana: la sfar$itul secolului
Secolul XIV a fost caracterizat de multe e~e- multi ta:rani au devenit liberi. Astfel, Ciuma
curi. Dezintegrarea imperiului mongol a Neagrn a grnbit trecerea spre o economie
Ingreunat din nou accesulspre Orient. Existau monetara:.
numeroase semne c~ Europa era deja Europa $i-a revenit treptat dupa: aceste
suprapopulata ~i c~ limitele capacit~tilor de dezastre, secolul XV fiind foarte promita:tor.
productie fusesern atinse. Foarte importante erau 1mbuna:t:1tirile aduse
Cea mai devastatoare dintre toate a fost navelor maritime $i incursiunile lndrnznete ale
1:'
~
aparitia Ciumei Negre, o epidemie sinistr~ portughezilor pe coasta Africii. Fa:rn sa:-$i dea
.c
::; care a secerat aproximativ o treime din popu- seama, europenii se aflau la lnceputul unei
o
O
.c
latia Europei. Rezultatul a fost o concentrare noi ere de explornri, cuceriri, comert $i colo-
"-
general~ pe toate fronturile. Multe sate au fost niza:ri.
~
~
c
.c
.g
O Cimitar in Evu! Mediu. pani in seco!u! a!
XIV-tea, !uarea de dobanzi a fost interzisi de
Biserici, banii fiind imprumuta,i de obicei de
evrei, cirora nu !i se interzicea perceperea de
dobanzi.
a fast pus:l In evident:l de fandarea Ligii
Hanseatice, farrnat:l din ora~e ca Lilbeck,
Hamburg, Koln ~i Danzig, care urm:lreau tinte
commune(roetade de securitate pentru elimi-
narea pirateriei). jn secalul XIV, Liga
cuprindea peste o sut:l de merobri. Dup:l
aceast:l perioad:l, declinul acesteia Incepe,
lent dar sigur, ea disp:lrand complet doar la
sfar~itul secolului XVII.
Deschideri spre Orient
Comertul cu Orientul a fost facilitat de marile
cuceriri mongole din secolul XIII, care au dat
caravanelor (grupuri de negustari ce c:ll:lto- ~
reau Iropreun:l) posibilitatea de a trece :3
nestanjenite prin iroperiul asiatic. ~
Negustorii venetieni se aventurau acuro ~
dincolo de estul Mediteranei ~i de Marea ~
Neagr:l, iar unul dintre ace~tia, Marco Polo, a ~
ajuns pan:lln Cathay (China) unde s.a pus In :g
O Oxford (Anglia) O Vene~ia in 1338. O Marco Polo il
in Evul Mediu. in Vene~ia a prosperat intalne~te pe Kubla
secolul XIII, Oxfordul in urma comer~ului Khan. Marco Polo a
putea fi comparat, cu Orientul, care a scris despre popu-
ca centru de imboga~it Italia la1ia covar~itoare ~i
inva~amant. cu incepand cu secolul economia prosper3 a
Parisul ~i Bologna. XII. Chinei.
82
Istorie universal~ 29 -MOARTEA NEAGRA ,