Documentul prezintă evoluția civilizațiilor orientului antic, evidențiind dezvoltarea statelor în Mesopotamia, Egipt, Palestina, Fenicia, Persia, India și China. Se subliniază importanța agriculturii, irigațiilor și invențiilor precum scrisul și moneda, care au influențat cultura și civilizația globală. Moștenirea culturală a acestor popoare include opere de artă, mituri și cunoștințe științifice relevante până în prezent.

1. Popoarele OrientuluiPopoarele Orientului
anticantic
Oameni şi locuriOameni şi locuri

2. Civilizaţiile Orientului anticCivilizaţiile Orientului antic
 Cele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-auCele mai vechi civilizaţii din Antichitate s-au
dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia.dezvoltat în nord-estul Africii şi în Asia.
 Primele state apar în mileniul IV î.H. în sudulPrimele state apar în mileniul IV î.H. în sudul
Mesopotamiei (Sumer) şi pe Valea NiluluiMesopotamiei (Sumer) şi pe Valea Nilului
(Egipt).(Egipt).
 Treptat, se formează şi alte state înTreptat, se formează şi alte state în
Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod.Mesopotamia (babilonian, asirian), în Pod.
Iranului (mezii şi perşii), în Asia Mică (hitiţii),Iranului (mezii şi perşii), în Asia Mică (hitiţii),
pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (evreii,pe ţărmul răsăritean al Mediteranei (evreii,
fenicienii).fenicienii).
 State puternice au fost în India şi China.State puternice au fost în India şi China.

3. C
I
V
L
I
Z
A
Ţ
II
L
E
A
N
T
I
C
H
I
T
Ă
Ţ
II

4. MesopotamiaMesopotamia
Ţinutul cuprins
între Tigru şi
Eufrat s-a numit
mai întâi Câmpia
lui Şinar, apoi
Babilonia şi, abia
mai târziu,
Mesopotamia,
adică Ţara dintre
râuri.
De timpuriu s-a
dezvoltat
agricultura
bazată pe irigaţii.
În mil IV î.H. aici
s-a născut cea
mai veche dintre
toate civilizaţiile
antichităţii
(Sumer).
Tot aici s-au
format şi regate
puternice:
Regatul Babilon
şi Regatul
Assiria.
În Mesopotamia au trăit
popoare diferite: sumerienii,
akkadienii, amoriţii,
assirienii, chaldeenii.

5. Scriere cuneiformă
Zigguratul din Ur
Detaliu de pe Poarta zeiţei Iştar

6. EgiptulEgiptul
Herodot spunea: Egiptul
este pentru egipteni un
pământ cucerit şi un dar al
fluviului.
►Nilul se revarsă în fiecare vară (iun-
sept), iar după retragerea apelor, în mâlul
gras şi umed se aruncă sămânţa.
►Apele Nilului erau bogate în peşte, iar
în preajma lui trăiau o mulţime de păsări
(ibişi, raţe, gâşte) şi animale (rinoceri,
crocodili, elefanţi, lei, leoparzi, gazele,
antilope).
►Oamenii cultivau cereale, pomi
fructiferi, plante-trestia de zahăr, lotusul,
papirusul. Tulpina acestuia se folosea
pentru construirea luntrelor şi pentru
prepararea materialului numit papirus, pe
care se scria.
►Din munţi se extrăgeau: cupru, aur,
pietre prţioase şi semipreţioase (safir), dar
mai ales piatră de construcţie (granit,
calcar).
Egiptenii şi-au desfăşurat
întreaga viaţă în jurul Nilului

7. Masca faraonului Tutankamon
Sfinxul din Gizeh
Templul lui Ramses II de la Abu Simbel

8. PalestinaPalestina
La început s-a numit Canaan.
Romanii îi vor spune Palestina
(Ţara filistenilor).
Este antica ţară a evreilor, un
ţinut în mare parte sărac, un
mic teritoriu cuprins între
deşert şi mare.
Singura zonă mai fertilă este
valea râului Iordan.
Palestina forma un culoar de
trecere între Egipt şi
Mesopotamia şi de aceea era
râvnită de puternicele state
vecine.

9. Templul lui SolomonTemplul lui Solomon

10. Fenicia
►Numele de
Fenicia ("Ţara
purpurei") a
început să fie
cunoscut după
1200 î.H.
►Lipsită de
terenuri pentru
agricultură, se
bucura de alte
avantaje.
►Ţărmul era prielnic acostării vaselor şi construirii porturilor. Astfel, în curt timp,
Fenicia a devenit punct de legătură între comercianţii greci, egipteni şi cei din Orient.
►În munţi se găsea din belşug lemnul de cedru, care lipsea atât de mult egiptenilor şi
mesopotamienilor.
►Numele de fenicieni (poinikes) a fost dat de greci.

11. Detaliu de pe un vas fenician

12. PersiaPersia►Civilizaţia
persană a
apărut şi s-a
dezvoltat în Pod
Iran.
►În această
regiune era
culoarul de
trecere al
principalelor
drumuri
comerciale ce
legau Orientul
Apropiat de
India şi China.
►Clima se caracterizează prin mari diferenţe de temperatură.
►În sud se practicau agricultura şi pomicultura. În nord se întindea o imensă stepă,
prielnică păstoritului.
►Munţii şi chiar deşertul central adăposteau preţioase zăcăminte mult căutate de
negustorii vremii.
Perşii s-au unit cu mezii şi au întemeiat
împreună un puternic imperiu.

13. Persepolis
Rython
Brăţară
Cupă cu lei

14. IndiaIndia Valea Indusului se
înscrie, alături de cea a
Nilului, Tigrului şi
Eufratului, printre
regiunile în care omul a
păşit pentru prima dată
de la preistorie la
civilizaţie.
Oraşele ocupau
suprafeţe de până la 80
ha, adăpostind o
populaţie de 30-40.000
locuitori. Erau riguros
proiectate, aveau străzi
pavate, case de cărămidă
arsă cu 1-3 etaje, cu băi
şi un avansat sistem de
canalizare.
Produsele
meşteşugăreşti erau
exportate până în
Mesopotamia şi Asia
Centrală.
Herodot afirma că
indienii (inzii)
reprezentau poporul
cel mai numeros al
lumii antice.

15. Mohenjo-Daro
Harappa
Lothal
Mare preot – Mohenjo-Daro

16. ChinaChina
►Teritoriul chinez
se împarte în trei
mari zone naturale:
China de Nord sau
a Fluviului Galben,
China Centrală sau
a Fluviului Albastru
şi China de Sud
sau a Fluviului
Perlelor.
►China antică şi-a
creat o civilizaţie
originală şi
impunătoare.
►De timpuriu,
chinezii s-au ocupat
cu agricultura. Au
construit canale de
irigaţii dirijând apele
în zonele în care
ele lipseau.
►În nord aveau ierburi bune pentru păşunat, copaci de diferite esenţe în
centru, jungle şi mirodenii în sud, bogăţii minerale (cărbuni, fier, pietre
preţioase), peşte, animale sălbatice căutate fie pentru blănurile, fie pentru
pielea lor, toate acestea au făcut ca teritoriul chinez să fie locuit foarte
timpuriu şi să devină un important centru de civilizaţie.

17. Marele zid chinezesc Cal de porţelan
Armata de teracotă a impăratului
Qinshihuang
Lampă Vas din bronz

18. ConcluziiConcluzii
 Istoria Orientului este istoria celor mai vechi civilizaţiiIstoria Orientului este istoria celor mai vechi civilizaţii
ale lumii.ale lumii.
 Oamenii s-au adaptat la varietatea condiţiilor de climă,Oamenii s-au adaptat la varietatea condiţiilor de climă,
a formelor de relief şi a bogăţiilor naturale şi au creata formelor de relief şi a bogăţiilor naturale şi au creat
civilizaţii foarte diferite unele de altele.civilizaţii foarte diferite unele de altele.
 Aici au apărut câteva dintre cele mai importanteAici au apărut câteva dintre cele mai importante
invenţii ale omeniriiinvenţii ale omenirii:: agricultura, irigaţiile, metalurgia,agricultura, irigaţiile, metalurgia,
scrisul, moneda, busola, hârtia.scrisul, moneda, busola, hârtia.
 Popoarele Orientului au lăsat lumii o moştenirePopoarele Orientului au lăsat lumii o moştenire
culturală inestimabilăculturală inestimabilă:: poeme, mituri, monumente depoeme, mituri, monumente de
artă şi cunoştinţe ştiinţifice. Vechi religii ale Orientuluiartă şi cunoştinţe ştiinţifice. Vechi religii ale Orientului
sunt practicate şi astăzi.sunt practicate şi astăzi.
 În Orient a început scrierea istoriei.În Orient a început scrierea istoriei.

19. ŢARAŢARA MEDIULMEDIUL POPULAŢIEPOPULAŢIE OCUPAŢIIOCUPAŢII
MESOPOTAMIAMESOPOTAMIA -între fluv. Tigru şi Eufrat-între fluv. Tigru şi Eufrat
câmp fertilă,climă blândăcâmp fertilă,climă blândă
-sumerieni, akkadieni,-sumerieni, akkadieni,
assirieni, chaldeeniassirieni, chaldeeni
-agricultura (canale şi-agricultura (canale şi
şanţuri de irigaţii)şanţuri de irigaţii)
EGIPTEGIPT -în N Africii/ câmpie-în N Africii/ câmpie
fertilizată de Fluviul Nilfertilizată de Fluviul Nil
-egipteni-egipteni -agricultura-agricultura
PALESTINAPALESTINA -pe ţărmul M Mediterane-pe ţărmul M Mediterane
-ţinut sărac, deşertic-ţinut sărac, deşertic
evreievrei -comerţ-comerţ
-pomicultură-pomicultură
FENICIAFENICIA -ţărmul E al Mediteranei-ţărmul E al Mediteranei
-relief muntos, porturi-relief muntos, porturi
fenicienifenicieni -navigaţie, comerţ cu-navigaţie, comerţ cu
grecii şi pop.Orientuluigrecii şi pop.Orientului
PERSIAPERSIA -în Pod Iran / relief înalt,-în Pod Iran / relief înalt,
climă asprăclimă aspră
-perşi-perşi
-mezi-mezi
-creşterea animalelor-creşterea animalelor
-pomicultura-pomicultura
INDIAINDIA -în Pen India / câmpie-în Pen India / câmpie
fertilă - Indus/Gangefertilă - Indus/Gange
-indieni-indieni -agricultura (irigaţii)-agricultura (irigaţii)
-creşterea animalelor-creşterea animalelor
CHINACHINA -de-a lungul Fl. Galben-de-a lungul Fl. Galben
şi Albastru / climă blândăşi Albastru / climă blândă
-chinezi-chinezi -agricultura (irigaţii)-agricultura (irigaţii)
-păstoritul-păstoritul
Schemă recapitulativăSchemă recapitulativă

20.  BibliografieBibliografie::
 Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-aManuale alternative de istorie pentru clasa a V-a
 M.Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic alM.Rangu/M Ţugulea/C Boboc-Caiet metodic al
profesorului de istorie, cl a V-a, Ed Univesitas XXI,profesorului de istorie, cl a V-a, Ed Univesitas XXI,
Iaşi-2005Iaşi-2005
 Horia C.Matei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia,Horia C.Matei – Enciclopedia Antichităţii, Ed Meronia,
Bucureşti,1995Bucureşti,1995
 Enciclopedia WikipediaEnciclopedia Wikipedia