2. Roma
● Prin relief i condi iile de climă,ș ț
Pen. Italică a oferit, încă din
Preistorie, condi ii favorabileț
dezvoltării comunită ilor umane.ț
● Câmpiile fertile, situate de-a
lungul cursurilor de apă, mun ii,ț
ărmurile au contribuit laț
dezvoltarea agriculturii, a
me te ugurilor i a comer ului.ș ș ș ț
Omul i mediulș
3. Cadrul natural al ItalieiCadrul natural al Italiei
-Italia continentală
-Insulară: Sicilia, Sardinia, CorsicaÎMPĂR IREȚ
-Pad, Arno, TibruRÂURI
-Mediteraneană
-Temperată în nord
CLIMA
-Mun iț : Alpi, Apenini
-Câmpii: Etruria, Campania, La iumț
- ărmuriȚ : joase, favorabile construirii porturilor
RELIEF
-Tireniană (V), Mediterană (S),
-Ionică (SE), Adriatică (E)
MĂRI
ÎNCONJURĂTOARE
-În sudul Europei
-În Peninsula Italică
A EZAREȘ
4. ● Locuitorii
Italiei în
Antichitate:
● În nord: galii
iș ligurii
● În centru:
etruscii iș italicii:
- Latinii
(întemeietorii
Romei)
- Sabinii
- Samni iiț
● În sud: grecii
(din coloniile
grece ti din sudulș
Italiei i Sicilia,ș
regiune numită iș
Grecia Mare)
5. Întemeierea Romei
● Potrivit legendei, a
avut loc la 21 aprilie
753 î.H. la ini iativaț
celor doi gemeni,
Romulus i Remusș
● Descoperirile
arheologice atestă
întemeierea unei
cetă i a latinilor peț
malul Tibrului, în sec
VIII î.H.
Lupoaica, operă a arti tilor etrusci. A fost a ezată pe Capitoliu în anul 500 î.H. i este simbolul Cetă ii Eterne.ș ș ș ț
6. ● Roma a fost
construită pe
apte coline.ș
● Toate sunt la
est de râul
Tibru.
● Ele au un rol
deosebit de
important în
mitologia,
religia iș
politica Romei
antice.
● Prin tradi ie,ț
ora ul a fostș
întemeiat de
Romulus pe
dealul Palatin.
7. Roma regalăRoma regală
Între 753-509 î.H., Roma a fost organizată ca regat, fiind condusă de 7 regi.
Regele era supravegheat de Senat (Sfatul Bătrânilor). Acesta
era format din patricieni.
Romulus
8. Se spune că
Romulus a
adus în
cetate tot
soiul de
oameni care,
neavând
neveste, au
răpit fetele
sabinilor,
motiv de
război între
cele două
popoare.
Întregul conflict a sfâr it însăș
printr-o împăcare, căci sabinele au
luat în cele din urmă apărarea
so ilor lor.ț
9. Roma celor 7 regiRoma celor 7 regi
► RegeleRegele provenea din rândulprovenea din rândul
patricienilor, dar era ales depatricienilor, dar era ales de
Adunarea Poporului.Adunarea Poporului.
► Atribu iilețAtribu iileț :: comandant militar, efșcomandant militar, efș
religios, judecător supremreligios, judecător suprem înîn
anumite cazuri.anumite cazuri.
► Conducea statul, respectat ișConducea statul, respectat iș
ascultat de cetă eni, ca unțascultat de cetă eni, ca unț
părinte al poporuluipărinte al poporului..
► Păstra focul ve nic i tezaurulș șPăstra focul ve nic i tezaurulș ș
comunită ii.țcomunită ii.ț
► În public apărea întotdeaunaÎn public apărea întotdeauna
înso it dețînso it deț lictorilictori (vestitori) ce(vestitori) ce
mergeau înaintea lui cu securi ișmergeau înaintea lui cu securi iș
fascii (mănunchi de nuiele)fascii (mănunchi de nuiele)
Lictor
10. Senatul
Senatul reunea capii gin ilor. Îl sfătuia pe rege ce ar fi mai bine săț
facă. i chiar prelua conducerea dacă regele murea fără să- iȘ ș
numească succesorul. Un patrician ajuns senator rămânea în
func ie până la sfâr itul vie ii sale.ț ș ț
11. ● Ea alegea regele i apoi, când regele o convoca,ș
aproba prin aclama ii propunerile acestuia.ț
AdunareaAdunarea
PoporuluiPoporului
● Era formată
din to iț
cetă eniiț
romani adul i,ț
capabili de a
purta arme.
●● În adunare, cu excep ia regelui, nimeni nu vorbea.țÎn adunare, cu excep ia regelui, nimeni nu vorbea.ț
12. ► Locuitorii RomeiLocuitorii Romei::
► PatricieniiPatricienii (aristocra ia, conducătorii cetă ii)ț ț(aristocra ia, conducătorii cetă ii)ț ț
► PlebeiiPlebeii (oamenii de rând, fără drepturi politice)(oamenii de rând, fără drepturi politice)
► SclaviiSclavii
13. RepublicaRepublica
romanăromană
Din anul
509 î.H., Roma
a devenit
republică, fiind
condusă de
magistra iț ale iș
anual.
● Locul regilor a fost luat de doi consuli. Ei comandau
armata i împăr eau dreptatea.ș ț
● În situa ii de război, se alegeaț un dictator, cu puteri
nelimitate, dar numai pe 6 luni.
14. Al i magistra iț țAl i magistra iț ț
► ChestoriiChestorii – ajutau consulii în probleme financiare– ajutau consulii în probleme financiare
► PretoriiPretorii – judecau pricinile mărunte– judecau pricinile mărunte
► CensoriiCensorii – făceau recensământul popula iei pentru aț– făceau recensământul popula iei pentru aț
putea stabili ce dări să plătească fiecareputea stabili ce dări să plătească fiecare
► EdiliiEdilii – îngrijeau de drumuri, de edificii iș– îngrijeau de drumuri, de edificii iș
supravegheau ordinea în cetatesupravegheau ordinea în cetate
► Numai după ce au fost pe rând chestori, edili, pretoriNumai după ce au fost pe rând chestori, edili, pretori
i au împlinit 43 de ani, magistra ii puteau fi ale iș ț și au împlinit 43 de ani, magistra ii puteau fi ale iș ț ș
consuli.consuli.
► Exista i unșExista i unș rege religiosrege religios sau rege al sacrificiilor,sau rege al sacrificiilor,
dar el nu avea nicio putere politică.dar el nu avea nicio putere politică.
15. Tribun
Cu timpul, plebeii au ob inut o serie de drepturi, precum cel de a fiț
reprezenta i în Senat deț doi tribuni.
Ace tia se puteau opune prinș VETO (mă opun) deciziilor Senatului.
16. Plebei vs patricieniPlebei vs patricieni
► Lupta plebeilor pentruLupta plebeilor pentru
drepturi a început în cursuldrepturi a început în cursul
sec V î.H. prin retragereasec V î.H. prin retragerea
acestora pe Muntele Sfântacestora pe Muntele Sfânt
(colina Aventin) i a purtatș(colina Aventin) i a purtatș
denumirea dedenumirea de secesiunesecesiune..
► În 451 î.H., o comisieÎn 451 î.H., o comisie
formată din zece senatoriformată din zece senatori
redacteazăredactează LegileLegile
celor 12 tablecelor 12 table..
► Ele proclamă egalitateaEle proclamă egalitatea
cetă enilor în fa a legii.ț țcetă enilor în fa a legii.ț ț
► Scris pe 12 table deScris pe 12 table de
aramă, acest cod de legi aaramă, acest cod de legi a
fost expus în for pentru a fifost expus în for pentru a fi
cunoscut i dezbătut deșcunoscut i dezbătut deș
to i cetă enii.ț țto i cetă enii.ț ț
17. Republica romană i-a păstrat caracterul aristocratic, deoarece laș
func iile de conducere importante nu aveau acces decât ceiț
Via a privatăț
18. ●Până în sec
al III-lea î.H.,
prin războaie
succesive,
romanii au
înfrânt
popula iileț
din Italia,
cucerind
peninsula,
precum iș
insulele din
jur: Sicilia,
Sardinia,
Corsica.
●Teritoriile
cucerite în
afara Italiei
au devenit
provincii
romane.
Expansiunea Romei
19. ► Luptele cu etrusciiLuptele cu etruscii
► După o serie de lupteDupă o serie de lupte
cu popula iilețcu popula iileț
învecinate, romanii auînvecinate, romanii au
cucerit vechea cetatecucerit vechea cetate
etruscă Veii.etruscă Veii.
► Apoi au fost nevoi i sățApoi au fost nevoi i săț
facă fa ă invazieițfacă fa ă invazieiț
galilor (cel ilor) care auțgalilor (cel ilor) care auț
devastat i incendiatșdevastat i incendiatș
Roma.Roma.
► Ora ul a fostșOra ul a fostș
reconstruit de harniciireconstruit de harnicii
lui locuitori care,lui locuitori care,
curând după aceea, aucurând după aceea, au
pornit războaielepornit războaiele
20. Supunerea latinilor i samni ilorș țSupunerea latinilor i samni ilorș ț
● Samni ii, unț
popor de păstori,
trăiau în M- iiț
Apenini.
● La început
romanii au suferit
o grea înfrângere,
dar apoi i-au
supus, devenind
stăpâni pe toată
Italia de mijloc.
● La Caudium, într-o strâmtoare din mun i, legiunile romane au fost nevoite săț
predea armele. În frunte cu cei doi consuli, solda ii romani au trecut pe subț
furci (două suli e înfipte în pământ i o a treia pusă deasupra lor).ț ș
● Acest vechi obicei din Italia se aplica învin ilor în strigătele de batjocurăș
ale învingătorilor. Multă vreme romanii nu vor uita furcile caudine.
22. Cucerirea TarentuluiCucerirea Tarentului
► Ultimele războaie pentru cucerirea Italiei le-au purtat romanii în sud, cu cetateaUltimele războaie pentru cucerirea Italiei le-au purtat romanii în sud, cu cetatea
Tarent.Tarent.
► Tarentinii s-au aliat cu Pyrrhus, regele Epirului.Tarentinii s-au aliat cu Pyrrhus, regele Epirului.
► El a venit în Italia cu o armată puternică, în care se găseau i câ iva elefan i.ș ț țEl a venit în Italia cu o armată puternică, în care se găseau i câ iva elefan i.ș ț ț
► La început solda ii romani au fugit îngrozi i.ț țLa început solda ii romani au fugit îngrozi i.ț ț
► Apoi au reu it să-l învingă pe Pyrrhus, silindu-l să părăsească Italia.șApoi au reu it să-l învingă pe Pyrrhus, silindu-l să părăsească Italia.ș
23. Pyrrhus (Pirus)Pyrrhus (Pirus)
► Regele Epirului avea înRegele Epirului avea în
armata sa 20 dearmata sa 20 de
elefan i, lucru cu totulțelefan i, lucru cu totulț
nou pentru romani.nou pentru romani.
► La sfâr itul primuluișLa sfâr itul primuluiș
război, romanii au fostrăzboi, romanii au fost
învin i, dar i tabăraș șînvin i, dar i tabăraș ș
adversă a suferit mariadversă a suferit mari
pierderi.pierderi.
Se zice că Pirus ar fi exclamatSe zice că Pirus ar fi exclamat::
""Încă o victorie ca asta i mă întorcșÎncă o victorie ca asta i mă întorcș
acasă fără niciun soldatacasă fără niciun soldat""!!
Ca urmare, el a trimis la Roma oCa urmare, el a trimis la Roma o
solie pentru a cere pace.solie pentru a cere pace.
Claudius cel Orb ar fi zisClaudius cel Orb ar fi zis:: ""Îmi pareÎmi pare
rău că sunt numai orb, a vrea sășrău că sunt numai orb, a vrea săș
fiu i surd, ca să n-aud condi iileș țfiu i surd, ca să n-aud condi iileș ț
umilitoare puse ării mele de cătrețumilitoare puse ării mele de cătreț
un străinun străin""!!
25. ● În sec III î.H.,
Roma a devenit
o mare putere în
zona
mediteraneană.
● Interesele ei
se loveau însă
de cele ale
Cartaginei, oraș
fenician din
Africa de Nord.
● Conflictele
dintre Roma iș
Cartagina sunt
cunoscute sub
denumirea de
războaie punice.
● Ele au fost în
număr de trei iș
s-au încheiat cu
distrugerea
Cartaginei.
Imperiul cartaginez
26. În timpul războaielor punice,
cel mai puternic adversar al
Romei a fost Hanibal
Hanibal traversând Alpii
Armata lui Hanibal
27. ● După cel de-al doilea război punic, Roma
ajunsese cea mai mare putere maritimă în
bazinul apusean al Mării Mediterane.
● Urmărind domina ia asupra întregului bazinț
mediteranean, romanii i-au îndreptat for eleș ț
spre răsărit i au cucerit pe rândș : Macedonia,
Grecia i o parte din Asia Mică.ș
Roma, stăpâna Mării Mediterane
28. Provinciile aduc mari
bogă ii statului (aur,ț
grâne, sclavi).
Republica romană
i vecinii în anulș
58 î.H.
29. Pentru a lega provinciile întrePentru a lega provinciile între
ele i totodată cu Roma au fostșele i totodată cu Roma au fostș
construite drumuri pavate, atât deconstruite drumuri pavate, atât de
solide încât pot fi folosite i astăzi,șsolide încât pot fi folosite i astăzi,ș
cum ar fi Via Appia, ce une teșcum ar fi Via Appia, ce une teș
Roma cu Taranto i BrindisișRoma cu Taranto i Brindisiș
30. Urmările cuceririlorUrmările cuceririlor
►Cuceririle teritoriale au determinat problemeCuceririle teritoriale au determinat probleme
politice la Roma. Criza din sec I î.H. s-apolitice la Roma. Criza din sec I î.H. s-a
manifestat prinmanifestat prin::
► Cre terea rolului armatei i a generalilorș șCre terea rolului armatei i a generalilorș ș
► Formarea a două grupări politice rivaleFormarea a două grupări politice rivale:: ●●
optima iițoptima iiț - reprezentan ii aristocra iei ●ț ț- reprezentan ii aristocra iei ●ț ț
populariipopularii – reprezentan ii oamenilor de rândț– reprezentan ii oamenilor de rândț
► Războaie civile între generalii dornici să ajungă laRăzboaie civile între generalii dornici să ajungă la
conducerea Romeiconducerea Romei
► Adâncirea diferen elor de avere dintre cei foartețAdâncirea diferen elor de avere dintre cei foarteț
boga i i popula ia săracăț ș țboga i i popula ia săracăț ș ț
31. ► Generalul Cezar a luat înGeneralul Cezar a luat în
mâinile sale toate func iilețmâinile sale toate func iileț
de conducere a statuluide conducere a statului::
- dictator pe via ățdictator pe via ăț
- comandant suprem alcomandant suprem al
armateiarmatei
- mare preot.mare preot.
► El alcătuia legile.El alcătuia legile.
► Făcea numirile în func iilețFăcea numirile în func iileț
importante ale statului.importante ale statului.
► Prime te titlul de părinteșPrime te titlul de părinteș
al patriei, iar numele lui aal patriei, iar numele lui a
fost dat lunii a aptea așfost dat lunii a aptea aș
anului (iulie).anului (iulie).Caius Iulius Cezar
32. ►Măsurile sale au nemul umit aristocra ia senatorială.ț țMăsurile sale au nemul umit aristocra ia senatorială.ț ț
►Acuzat că vrea să devină rege, Cezar a fost asasinatAcuzat că vrea să devină rege, Cezar a fost asasinat
în Senat (44 î.H.)în Senat (44 î.H.)
33. Sfâr itul RepubliciișSfâr itul Republiciiș
►În anul 31 î.H., ultimulÎn anul 31 î.H., ultimul
război civil s-arăzboi civil s-a
încheiat prin victoriaîncheiat prin victoria
conducătorului romanconducătorului roman
Octavian AugustusOctavian Augustus..
►În anul 27 î.H., acestaÎn anul 27 î.H., acesta
a instaurat o nouăa instaurat o nouă
formă de conducereformă de conducere::
principatul (Imperiulprincipatul (Imperiul
Roman)Roman)
