Starting from the fact that "the city represents an arranged urban space, with multiple functions in social life and with numerous relationships with its exterior", it necessarily follows, "the need to approach it as a socio-spatial system"

2.  „Oraşul este o formă complexă de aşezare omenească, cu dimensiuni variabile şi
dotări edilitare, îndeplinind, de obicei, mai multe funcţii: administrativă,
industrială, comercială, politică şi culturală”.

 Funcţiile urbane

 Funcţiile sistemului urban au în vedere:
 a) funcţia economico - productivă (FEP);
 b) funcţia de locuire (FL);
 c) funcţia cultural – administrativă şi de servire (FCS);
 d) functia de comunicare (FC);
 e) funcţia ecologică şi de relaxare (FER);
 f) funcţia estetică (FE);
 g) funcţia strategică (FS).
 Elementele sistemului urban

 Pornind de la faptul că „oraşul reprezintă un spaţiu urban amenajat, cu funcţii
multiple în viaţa socială şi cu numeroase relaţii cu exteriorul său”, rezultă în mod
necesar, „ necesitatea abordării sale ca un sistem socio-spaţial”.

3.  Oraşul, este alcătuit din mai multe elemente aflate în relaţii de intercondiţionare şi
interdependenţă.
Dintre acestea cele mai reprezentative sunt:
 - cadrul natural (CN) – caracteristicile solului şi subsolului,
condiţiile climatice şi hidrografice, specificul vegetaţiei naturale etc.;
 - unităţile economice (UE) - unităţile de producţie, depozitare şi desfacere etc.
 - dotările urbane (DU) - reprezentate de gări, staţii de călători, depouri, staţii de epurare a apei
etc. care asigura servicii de tip urban;
 - spaţiile verzi (SV) – zonă de odihnă şi agrement, zone sportive, alte plantaţii etc.;
 - echiparea tehnică (ET) – reţele edilitare de apă potabilă şi industrială, canalizare, gaze,
termoficare, telefonie, electricitate;
 - cadrul construit şi compoziţional (CCC) – reprezentat prin zone de locuit, diferite dotări
sociale, culturale şi religioase, monumente etc.;
 - circulaţia (C) persoanelor şi mărfurilor prin intermediul reţele lor rutiere, feroviare şi aeriene
din zonă;
 - locuinţele (L) – fondul locuibil existent pe grade de confort şi zone de amplasare, disponibil
de terenuri pentru un ansamblu de locuit etc.;
 - populaţia (P) – prin toate caracteristicile sale: număr, structură pe grupe de vârste şi sexe,
structuri socio-profesionale etc. (P);
 - forţa de muncă (FM) - sub aspectul resurselor de muncă, grad de valorificare, deplasări,
distribuirea înteritoriu etc.

5. Tipologia urbană
Clasificarea după funcţii este deosebit de importantă în studiul oraşelor. Ea este o cerinţă
fundamentală în acţiunea de sistematizare a teritoriului, în simularea procesului general de
urbanizare. Definirea funcţiei unui oraş se face în raport cu activitatea de bază, care asigură
condiţiile necesare dezvoltării sale continue.
Ca tipuri funcţionale de oraşe se disting:
a) oraşele cu funcţii industriale, în care marea majoritate a populaţiei activa este ocupată în activităţi ale industriei
extractive sau ale industriei prelucrătoare. Exista doua mari tipuri de astfel de orase : miniere si prelucratoare de materii
prime. Data fiind dificulatea, in unele cazuri, a transportului minereului extras catre fabricile de prelucrare, acestea se
construiesc in vecinatatea zonei de extractie.
Figura 1 : Complex industrial Baia Mare

6. b) oraşele cu funcţii comerciale, care sunt cele mai vechi şi cele mai
numeroase. Funcţia comercială este prezentă în toate oraşele. În zilele noastre fiecare
mare oraş industrial este şi un mare oraş comercial, specializat în funcţie de poziţia
geografică pe care o ocupă faţă de zonele producătoare sau de căile de legătură cu
exteriorul. În acest cadru se disting marile porturi maritime sau centrele financiare;
Figura 2 : Mall din Dubai

7. orase-porturi : functie transport - Narvik (minereu de fier), Cardiff (carbuni),
Arhanghelsk (lemn), Odessa (grau), industriala (larga reprezentare);
Figure 3 : Norvegia - Narvik

8. c) oraşele cu funcţii culturale, ce concentrează activităţile
culturale şi turistice ale ţărilor. În această categorie se înscriu oraşe de tip
universitar, oraşe-muzeu, oraşe ale festivalurilor sau congreselor
internaţionale;
Orase culturale celebre : Cannes, San Remo, Davos, Versailles, Oxford,
Göteborg, Cracovia, Heidelberg, Salszburg;
Figure 4 : Universitatea Heidelberg

9. d) oraşele cu funcţii de servicii, care prezintă o gamă foarte mare, pornind
de la nodurile de cale ferată ( Faurei, Teius, Sulina ) si …
Figura 5 : Nod feroviar - Faurei

10. ….până la staţiunile balneo - climaterice pentru sporturi de iarna:
Baile Herculane, Vichy, Karlovy Vary, Chamonix, Innsbruck,
Predeal, Lillehamer, Nisa;
Figure 6 : Chamonix – statiune sporturi de iarna

11. e) oraşe cu funcţii agro-industriale, care se dezvoltă îndeosebi în zilele
noastre, în condiţiile organizării unei agriculturi intensive. In unele zone ale Spaniei acest
lucru a fost dus la extrem, existand adevarate “mari de plastic” care adapostesc culturile
intensive de legume.
Figura 7 : Almeria - Spania : sere agricole

12. f) oraşele cu funcţii administrative şi politice, uşor de recunoscut în
capitalele statelor lumii, în reşedinţele de judeţ, departamente, regiuni sau alte
unităţi administrativ-teritoriale.
Figura 8 : Washington DC - Capitala SUA

13. g) orase cu functie militara, bazate pe trecutul istoric. In general
fostele orase fortareata. Istoria lor generaza in prezent turism.
Figura 9 : Fortareata-Lovrijenac. Oras Dubrovnik

14.  Uneori deciziile economice luate in scopul dezvoltarii unor segmente economice au dus,
indirect, la aparitia si dezvoltarea unor noi functii ale unor orase. La sfarsitul anilor ‘50 s-a
incercat in SUA, relansarea dezvoltarii sectorului imobiliar. Preturile mai mici ale terenurilor
din afara oraselor au dus astfel la aparitia suburbiilor. Acest lucru a dus implicit la marirea
suprafetelor caselor construite si deci si a confortului. A rezultat aglomerarea traficului din
exteriorul spre interiorul orasului, care s-a marit considerabil, atragand dupa el si
dezvoltarea unei vaste retele de….

15.  …autostrazi interstatale. Acest lucru a dus la aparitia de noi centre comerciale ,
industriale si unor mari noduri de transport si comunicatii. S-a reusit astfel
deplasarea activitatilor moderne in zonele periferice, salvand astfel zonele centrale si
istorice ale oraselor. Se vede deci ca exista deci o puternica legatura intre aceste
functii, unele generandu-le pe celelalte.

16. Marile orase indeplinesc simultan mai multe functii.
Daca ne gandim la Paris putem spune ca el concentreaza:
- 50% din activitatea comerciala si financiara a Frantei;
- 25% din activitatea industriala a Frantei (autoturisme, avioane, parfumuri,
cosmetice, produse petrochimice, medicamente, electronica, mecanica fina,
utilaje de precizie)
- nod de comunicatie: 11 magistrale feroviare (ex. TGV, Eurotunel), 25 magistrale
rutiere, nod aerian (ex. Charles de Gaulle);
- culturala: universitatea Sorbona, muzeul Louvre, atractii turistice – Turnul
Eiffel, Arcul de Triumf, Obeliscul din Luxor, Catedrala Notre Dame, Domul
Invalizilor.

17.  Bucuresti – este si el un oras care concentreza mai multe functii.
 - mentionat in 1459 ca resedinta a lui Vlad Tepes;
 - capitala a Tarii Romanesti, apoi a Romaniei (1918);
 Functii:
 - industriale (restructurate). Ca intindere s-a micsorat dupa 1989 cand multe
platforme industriale au fost desfiintate sau transformate in depozite en gross.
 - de transport: 9 magistrale feroviare, 9 magistrale rutiere, 2 aeroporturi
internationale (Henri Coanda si Aurel Vlaicu) si unicul metrou din Rom. (74 km);
 - comerciale (mari complexe comerciale);
 - financiar-bancare: banci romanesti si internationale;
 - culturale: Universitatea Bucuresti, ASE, Politehnica, Academia de Arhitectura,
Academia Romana, Opera, Filarmonica George Enescu, complexul Curtea Veche,
biserici si manastiri, palate, muzee.