Subiect la obiectul Anatomia Omului.

1. Anatomia măduvei spinării (v2)
 Situată în canalul vertebral, însă nu în întregime
 Lungimea este de 43-45 de cm
 Limita superioară comunică cu cavitatea craniană (bulbul rahidian), iar limita inferioară (conul
medular) se află în dreptul vertebrei L2. Vârful conului medular se continuă cu filum terminale, care
formează coada de cal
 Are formă de cordon cilindric ușor turtit, între peretele osos și măduvă se află trei membrane care
asigură protecția și nutriția
Filum terminale are două segmente:
- superior: înconjurat de dura mater;
- inferior: perforează dura mater.
Măduva spinării urmează toate curburile coloanei vertebrale, ocupă 2/3 superioare ale canalului vertebral,
restul fiind ocupat de filum terminale.
Măduva spinării prezintă două regiuni:
- intumescența cervicală: își au originea nervii plexului brahial;
- intumescența lombosacrală: pleacă nervii plexului lombar și sacral.
Măduva spinării are o structură segmentară, ce poate fi identificată la exterior după rădăcinile nervilor
spinali, iar în interior după neuromere.
Pe măduva spinării se disting 31 de segmente medulare. Un segment este alcătuit din substanța albă și
cenușie, care împreună cu rădăcinile anterioare și posterioare, formează o pereche de nervi spinali.
Măduva spinării este alcătuită din cinci porțiuni:
- cervicală: constituită din 8 neuromere;
- toracală: constituită din 12 segmente;
- lombară: formată din 5 segmente lombare;
- sacrală: 5 segmente sacrale;
- coccigiană: constituită din segmente coccigiene.
Conul medular se află la nivelul vertebrei L2. Din cele cinci porțiuni pleacă: 8 perechi de nervi spinali
cervicali, 12 perechi de nervi spinali toracali, 5 perechi de nervi spinali lombari, 5 perechi de nervi sacrali și
1-2 perechi de nervi spinali coccigieni.
Pe suprafața măduvei deosebim șanțuri longitudinale care delimitează fețele și cordoanele medulare.
Fața anterioară prezintă pe linia mediană fisura mediană anterioară, unde se află comisura albă
anterioară, prin care trec vasele spinale anterioare.
Fața posterioară prezintă pe linia mediană șanțul median posterior, de la care pleacă septul median
posterior.
Pe fețele laterale se află șanțul lateral anterior și posterior.

2. Între șanțul lateral posterior ți șanțul median posterior se află șanțul intermediar posterior, care separă
fasciculul Golf (gracilis) și Burdach (cuneat).
Funcțiile măduvei spinării:
- centru reflex: se efectuează reflexe medulare somatice și vegetative;
- conducere: îndeplinită de substanța albă a măduvei spinării.
Structura internă a măduvei spinării
În secțiune transversală
Canalul central este
 situat pe linia mediană, în substanța cenușie, pe toată lungimea măduvei spinării
 se deschide superior în ventriculul IV, iar inferior în partea mijlocie a filum terminale
 conține lichid cerebrospinal
Substanța cenușie este:
 situată central
 formată de corpii neuronilor, așezați în coloane cenușii. Deosebim coloane anterioare,
intermedio-laterale și posterioare, care se unesc prin comisura anterioară și posterioară.
 de forma literei "H", la care deosebim 3 cornuri: anterior, posterior și lateral, ce se unesc prin
comisura cenușie, în centrul căreia se află canalul central.
Coarnele anterioare
- mai scurte și mai late decât cel posterioare;
- conțin 2 tipuri de neuroni somatomotori: alfa și gama. Axonul neuronului alfa ajunge la mușchiul striat și
formează placa motorie, în timp ce axonul neuronului gama ajunge la fusul neuromuscular. Ambii neuroni
sunt de tip multipolar;
- neuronii formează cinci nuclei: anterolateral, posterolateral, anteromedial, posteromedial și central.
Coarnele posteriore
- mai lungi decât cele anteriore;
- conțin porțiuni: baza, colul, capul și vârful;
- structural deosebim sub zona marginală, posterior de care se află substanța gelatinoasă;
- neuronii cornului posterior formează nucleul propriu.
Măduva spinării dispunde de trei fascicule proprii: anterioare, laterale și posterioare, care sunt constituite
din fibre nervoase. Aceste fascicule sunt proprii ale substanței albe care aderă nemijlocit la substanța
cenușie.

3. Coarnele laterale
- situate între limitele dintre segmentul cervical VIII și segmentul lombar II;
- conțin neuroni vegetativi. Axonii fac sinapse cu neuronii lanțului simpatic. Deosebim neuroni:
viscerosenzitivi (pentru sensibilitatea viscerală normală) și visceromotori (constituie centrii simpatici și
parasimpatici);
- în zona intermediară este localizată substanța intermediară centrală, ce conține neuroni vegetativi
preganglionari.
Între coarnele laterale și posterioare, în substanța albă se formează formația reticulară spinală.
După locul unde își trimit axonii, neuronii pot fi:
- radiculari: participă la formarea rădăcinii anterioare;
- cordonali: formează fasciculele cordoanelor homolaterale și heterolaterale sau și bilaterale;
- interni: nu părăsesc măduva spinării.
Substanța albă este
 situată periferic
 constituită din axoni, vase și țesut glial.
 divizată în 3 cordoane: anterior, posterior și lateral. Cordoanele sunt constituite din fascicule de
fibre nervoase ascendente (periferic) și descendente (profund). Aceste fascicule leagă diferite
segmente ale sistemului nervos, și se numesc căi de conducere. Funcțional fasciculele se împart în:
senzitive (aferente, ascendente), motorii (eferente, descendente) și asociative.
 Fibrele substanței albe pot fi de origine: encefalică, medulară și extranevraxială.
Cordonul anterior
- situat între fisura mediană anterioră și șanțul lateral anterior;
- se unește cu cordonul stâng prin comisura albă anterioară;
- substanța albă conține căi conductoare descendente. Acestea sunt: tractele corticopspinal, tectospinal,
reticulospinal, vestibulospinal și fasciculul longitudinal dorsal.
Însă sunt și unele căi ascedente, precum: tractul spinotalamic anterior, fasciculele spinoolivar,
spinoreticular, spinorectal și spinovestibular.
Cordonul posterior
- situat între șanțul median posterior și șanțul lateral posterior;
- substanța albă conține căi conductoare descendente și ascendente. Ele constituie fasciculele: Goll și
Burdach.

4. Cordonul lateral
- situat între șanțurile laterale anterior și posterior;
- substanța albă conține căi conductoare ascendente.
Căile ascendente sunt: tractele spinocerebelar posterior și anterior, spinotalamic lateral, spinoreticular
lateral, spinovestibular lateral și spinorectal.
Căile descendente sunt: tractele coricospinal lateral, rubrospinal, tectospinal, vestibulospinal, olivospinal.
Fasciculele intersegmentare ale măduvei spinării
Reflexul este plurisegmentar, și se realizează prin intermediul căilor de asociație intersegmentate. În
vecinătatea substanței cenușii, în fiecare cordon se află fasciculul intersegmentar. Aceste fibre își au
neuronii în substanța cenușie, și îndeplinesc funcția integrativă dintre segmente medulare. Fibrele pot fi
homo-, hetero- și bilaterale.
Meningele măduvei spinării
Măduva spinării este înconjurată de meningele spinal, care reprezintă trei membrane conjunctive. De la
exterior către interior observăm dura mater (pahimeningele), arahnoida și pia mater. Arahnoida și pia
mater formează leptomeningele.
Dura mater spinală
- se separă de pereții canalului vertebral prin spațiul epidural;
- are structură lamelară fibroasă;
- superior se continuă cu dura mater craniană, iar inferior cu un fund de sac. Învelind elementele cozii de
cal ea se continuă în jurul filum terminale, formând cu acesta lig. coccigian. Din motiv că măduva spinării se
întinde până la vertebra L2, între L3 și L4 se poate de utilizat puncția lombară.
Arahnoida spinală
- membrană de țesut conjunctiv;
- se separă de dura mater prin spațiul subdural, iar între arahnoidă și piamater se găsește spațiul
subarahnoidian (umplut cu lichis cerebrospinal).
Pia mater spinală
- membrană conjunctivă, subțire vasculară;
- inferior se prelungește cu filum terminale;
- structural are 2 straturi: intima pială (intern) și epipial (extern).este o membrană conjunctivă subțire
vasculară. Inferior se prelungește cu filum terminale. Structural deosebim două straturi: intima pială
(intern) și epipial (extern). De pe fețele laterale pleacă lig. dințat, care leagă măduva spinării cu dura mater.

5. Mijloacele de fixare ale măduvei spinării
Măduva spinării este aproape imobilă în porțiunea centrală a canalului rahidian, din cauza că este
înconjurată de învelișuri protectoare meningeale, de lichid cerebrospinal (cefalorahidian). Ea su se atinge
niciodată de pereții osoși, iar acest lucru este posibil datorită:
- continuității sale cu bulbul rahidian;
- ligamentului coccigian al măduvei;
- ligamentelor dințate;
- prezența celor 31 perechi de rădăcini ale nervilor spinali.
Nervii spinali
Măduva spinării se conectează cu receptorii și efectorii prin 31 perechi de nervi spinali.
Un nerv spinal este alcătuit din:
- 2 rădăcini: anterioară și posterioară;
- trunchi;
- 4 ramuri: anterioară, posterioară, comunicante și meningeale.
Rădăcina posterioară (senzitivă)
- conține fibre aferente, care transmit impulsurile de la receptori spre măduva spinării;
- se leagă cu axonii ganglionul spinal senzitiv, situat în orificiul intervertebral.
Rădăcina anterioară (motorie)
- conține fibre eferente, care transmit impulsurile de la măduva spinării spre efectori;
- tot aici sunt axonii: neuronilor somatomotori din coarnele anterioare și neuronilor visceromotori din
coarnele laterale.
Unirea rădăcinii anterioare cu cea posterioară formează trunchiul nervului spinal.
Un nerv spinal conține 2 componente aferente și 2 componente eferente:
- fibre aferente și eferente somatice generale;
- fibre aferente și eferente viscerale generale.
Cele 31 perechi de nervi spinali sunt: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali, 5 perechi lombari, 5 perechi
sacral și 1 pereche coccigiană.

6. Mijloacele de fixare ale măduvei spinării
Măduva spinării este aproape imobilă în porțiunea centrală a canalului rahidian, din cauza că este
înconjurată de învelișuri protectoare meningeale, de lichid cerebrospinal (cefalorahidian). Ea su se atinge
niciodată de pereții osoși, iar acest lucru este posibil datorită:
- continuității sale cu bulbul rahidian;
- ligamentului coccigian al măduvei;
- ligamentelor dințate;
- prezența celor 31 perechi de rădăcini ale nervilor spinali.
Nervii spinali
Măduva spinării se conectează cu receptorii și efectorii prin 31 perechi de nervi spinali.
Un nerv spinal este alcătuit din:
- 2 rădăcini: anterioară și posterioară;
- trunchi;
- 4 ramuri: anterioară, posterioară, comunicante și meningeale.
Rădăcina posterioară (senzitivă)
- conține fibre aferente, care transmit impulsurile de la receptori spre măduva spinării;
- se leagă cu axonii ganglionul spinal senzitiv, situat în orificiul intervertebral.
Rădăcina anterioară (motorie)
- conține fibre eferente, care transmit impulsurile de la măduva spinării spre efectori;
- tot aici sunt axonii: neuronilor somatomotori din coarnele anterioare și neuronilor visceromotori din
coarnele laterale.
Unirea rădăcinii anterioare cu cea posterioară formează trunchiul nervului spinal.
Un nerv spinal conține 2 componente aferente și 2 componente eferente:
- fibre aferente și eferente somatice generale;
- fibre aferente și eferente viscerale generale.
Cele 31 perechi de nervi spinali sunt: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali, 5 perechi lombari, 5 perechi
sacral și 1 pereche coccigiană.