Indepărtarea materiei organice conținute în apele uzate dintr-un abator folos...Corina Chirila
Autori: Jorge Vidala, César Huiliñirb, Ricardo Salazara,*
Universitatea din Santiago de Chile, USACH
Facultatea de Chimie-biologie
Departamentul de chimia materialelor
Laboratorul de elecrochimia mediului inconjuator (LEQMA)
Indepărtarea materiei organice conținute în apele uzate dintr-un abator folos...Corina Chirila
Autori: Jorge Vidala, César Huiliñirb, Ricardo Salazara,*
Universitatea din Santiago de Chile, USACH
Facultatea de Chimie-biologie
Departamentul de chimia materialelor
Laboratorul de elecrochimia mediului inconjuator (LEQMA)
Atlas de neuroanatomie - cai descendente (1)Corina Chirila
The document discusses the organization of the motor system, including:
1. The primary motor cortex and supplementary motor areas in the frontal lobe that control voluntary movement.
2. The pyramidal tract that transmits signals from the motor cortex to the spinal cord and brainstem.
3. The extrapyramidal system including basal ganglia and brainstem that regulates posture and balance.
4. How motor neurons in the spinal cord and brainstem connect to muscles to control movement.
El documento describe las principales áreas del cerebro involucradas en las funciones sensoriales, motoras y vegetativas. Menciona las áreas de mielinización sucesiva de Flechsig, los homúnculos sensitivos y motores, las áreas sensoriales, motoras, visuales, auditivas y vegetativas, así como las asociaciones entre estas áreas.
This document provides information on the structure and organization of the cerebral cortex. It includes descriptions of the different levels and types of cortex (e.g. paleocortex, neocortex, archicortex), cortical layers and cell types, cytoarchitectonic and myeloarchitectonic maps, cortical columns and connections. Diagrams illustrate cortical folding, functional areas, white matter tracts and vascularization.
This document discusses various structures of the limbic system including the cingulate gyrus, septum, mammillary body, trigone, hippocampus, and amygdala. It provides both Latin and Romanian names for these structures and describes their locations and connections within the brain. Diagrams are included showing views of the hippocampus and surrounding areas from different angles. The structure of the hippocampus is examined in detail, along with the entorhinal region and amygdala.
Sistemul extrapiramidal atlas de neuroanatomieCorina Chirila
This document discusses the extrapyramidal system and related brain structures. It describes components like the striatum, globus pallidus, substantia nigra, subthalamic region, and their connections to the thalamus and motor pathways. Diagrams show sections of the striatum and locations of nuclei within the basal ganglia and brainstem regions involved in extrapyramidal circuits.
This document contains diagrams and labels of various structures in the thalamus and surrounding areas in the brain. It identifies nuclei within the thalamus such as the anterior nucleus, dorsomedial nucleus, and pulvinar. It also shows connections between the thalamus and other regions like the cortex, basal ganglia, and brainstem. Pathways such as the optic radiations and peduncles are indicated. The vascular supply to the thalamus from arteries is depicted. In summary, it provides an anatomical overview of the thalamus and its relationships to surrounding brain structures.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
2. CARACTERISTICI ALE DIVIZIUNIICARACTERISTICI ALE DIVIZIUNII
MITOTICEMITOTICE MEIOTICEMEIOTICE
Reprezintă calea de multiplicare a
celulelor somatice;
Unealtă a autoreînnoirii;
Conduce la formarea a două celule
fiice;
Acestea vor avea acelaşi număr de
cromozomi ca şi celula mamă;
Cromozomii celulelor fiice vor fi
identici, ca şi conţinut informaţional,
cu cei ai celulei mamă, identitate
care se observă şi de la celulă fiică
la celulă fiică.
Reprezintă calea de formare a
gameţilor;
Unealtă a autoreproducerii;
Conduce la formarea a patru celule
fiice;
Acestea vor avea jumătate din
numărul de cromozomi al celulei
mamă;
Cromozomii celulelor fiice sunt
similari ca şi conţinut cu cei ai celulei
mamă şi nu identici.
3.
4. EEVENIMENTELE MEIOZEIVENIMENTELE MEIOZEI
MEIOZA I
PROFAZA I- cromozomii omologi, bicromatidici, se
recunosc, sinapsează şi realizează schimb de
informaţie genetică (crossing- over)
LEPTOTEN
Cromozomii, bicromatidici sunt încă
despiralizaţi.
ZIGOTEN
Cromozomii omologi intră în sinapsă;
Se produce crossing- over-ul;
Condensarea cromatinei avansează.
PACHITEN
Cromozomii omologi, încă aflaţi în sinapsă
sunt semnificativ mai scurţi şi mai groşi decât
în zigoten.
DIPLOTEN
Sinapsele se reduc;
Cromozomii vor rămâne ataşaţi doar în
punctele în care s-a realizat crossing- over-ul
= chiasmata
DIAKINEZĂ
Chiasmata migrează terminal.
MEIOZA II
PROFAZA II- este
similară profazei
mitotice.
6. (După R. Moore, D. Clark, D. Vodopich, 1998, Botany Visual
Resource
(Dupa Griffiths, et al. 1996, W.H.
Freeman and Co.)
synap.mov
7. EEVENIMENTELE MEIOZEI- continuareVENIMENTELE MEIOZEI- continuare
MEIOZA I
METAFAZA I
Cromozomii omologi bicromatidici,
menţinuţi în perechi prin intermediul
chiasmata terminale se dispun în placa
metafazică, tot cu ajutorul chiasmata şi
nu al centromerului;
Dispunerea cromozomului patern/
matern deasupra sau dedesubtul
planului ecuatorial se realizează aleator;
Spre poli vor migra grupuri mixte de
cromozomi (atât paterni cât şi materni)
bicromatidici;
Se produce recombinarea
intercromozomală.
ANAFAZA I
Cromozomii bicromatidici migrează spre
polii celulei;
TELOFAZA I
Grupurile de cromozomi ajung la poli.
La unele specii, celula nu se divide,
încă.
MEIOZA II
METAFAZA II- similară
metafazei mitotice
Cromozomii se dispun în placa
ecuatorială prin intermediul
centromerului.
ANAFAZA II- similară anafazei
mitotice
spre poli migrează cromozomi
monocromatidici.
TELOFAZA II- similară telofazei
mitotice
Grupurile de cromozomi
monocromatidici ajung la poli;
Celula se divide, rezultând
patru celule fiice.
16. DIVIZIUNEA MEIOTICĂ- ASPECTE MOLECULAREDIVIZIUNEA MEIOTICĂ- ASPECTE MOLECULARE
Împerecherea omologilor (= alinierea presinaptică)Împerecherea omologilor (= alinierea presinaptică)
fenomen diferit de sinapsă, pe care o precede, la unele organisme, la altele
cele două fenomene desfăşurându-se combinat, “pas cu pas”;
se produce şi în cazul unor cromozomi care nu formează chiasmata;
nu se realizează numai între perechi de cromozomi;
are loc numai între cromozomi omologi;
nu caracterizează, însă, exclusiv meioza;
se bazează la unele organisme pe aşa- numita omologie pangenomică, iar
la altele pe existenţa unor regiuni de recunoaştere a omologilor şi/sau pe
formarea intermediată de către telomere a “buchetelor”;
instrumentul său îl constituie legăturile paranemice.
17. StadiulStadiul Obs. asupra morfologieiObs. asupra morfologiei
cromozomilor şi asupracromozomilor şi asupra
morfogenezei complexuluimorfogenezei complexului
sinaptonemalsinaptonemal
ObservaţiiObservaţii
asupra graduluiasupra gradului
de asociere ade asociere a
telomerelortelomerelor
Observaţii asupraObservaţii asupra
rupturilor dublu-rupturilor dublu-
catenarecatenare
DetaliiDetalii
citologice carecitologice care
indicăindică
recombinarearecombinarea
Leptoten Începe formarea
elementelor axiale
Se iniţiază
asocierea
telomerelor
Apar rupturile dublu-
catenare
Sunt prezenţi
noduli timpurii
de recombinare
Zigoten Se iniţializează sinapsa Telomerele se
asociază strâns
Dispar rupturile
dublu- catenare
Pachiten Cromozomii sunt complet
sinapsaţi
Telomerele se
separă şi
rămân separate
Sunt prezente
joncţiuni Holliday
duble
Sunt prezenţi
noduli de
recombinare
tardivi
Diploten Complexul sinaptonemal se
dezasamblează,
cromozomii se
decondensează
Recombinanţi
maturi
Chiasmata
Diakineză Condensarea cromozomilor
avansează
Evenimentele profazei meiozei I (Roeder, 1997)Evenimentele profazei meiozei I (Roeder, 1997)