2. Analizatorul vizual
Format din:
• Receptor, reprezentat de ochi si anexele sale (segmentul periferic)
- globul ocular
- anexele globului ocular
• Nervul optic(segmentul de conducere)
• Zonele de proiectie corticala(segmentul central)
3. Pleoapele
Globul ocular este localizat in orbita si acoperit de pleoape (2)
Pleoapa superioara si cea inferioara delimiteaza fisura orbitara care se
terminain unghiul medial al ochiului
Sunt alcatuite din lame de tesut conjuctiv formatedin fibre de colagen care
formeaza tarsul superior si inferior
Acestea se insera pe marginea orbitei prin ligamentul palpebral lateral si
medial
Lamele tarsale contin glande tarsale care se deschid la marginea posterioara
a pleoapelor si previn scurgerea lacrimilor dincolo de marginea pleoapelor
Marginea anterioara a pleoapelorcontine genele (cili)
4. Pleoapele
Peretele interioral pleoapeloreste tapetat de conjuctivacare se
continua pe fata anterioara a globului ocular la nivelul fornixului
conjuctival
Muschii palpebrali superiori si inferiori regleaza dimensiunea fisurii
palpebrale (muschi netezi cu inervatie Sy)
Pleoapele sunt inchise de muschiul orbicular al ochiului aflat sub
inervatia nervului facial
Pleoapa superioara contine muschiul ridicatoral pleoapei
superioare, aflat sub inervatianervului oculomotor
5. Aparatul
lacrimal
Glanda lacrimala este
situata deasupra unghiului
lateral al ochiului
Formata din doua portiuni
separate de muschiul
ridicatoral pleoapei
superioare
- portiune orbitala
- portiune palpebrala
6. Aparatul lacrimal
La nivelul ductelor secretoare iau nastere
lacrimile care umecteaza in permanenta
fata anterioara a globului ocular
Lacrimile se dreneaza in lacul lacrimal din
unghiul medial al ochiului
La nivelul unghiului medial al ochiului, pe
suprafata interna a fiecarei pleoape exista
un mic orificiu (punct lacrimal) care
comunicacu canalul lacrimal
Canalul lacrimal se deschide in sacul
lacrimal de unde ia nastere ductul
nazolacrimal care se dechide in meatul
nazal inferior
7. Orbita
Cavitateosoasa, situata in masivul facial, de o parte
si alta a liniei mediane
Peretele superior sau plafonul orbitei este constituit în
principal de lama orbitală a osului frontal
Peretele medial al orbitei este format în mare parte
de lama orbitală a osului etmoid
Peretele inferior sau planșeul orbitei este format în
principal de lama orbitală a maxilei care se
articulează antero-lateral cu osul zigomatic și
postero-medial cu procesul orbital al osului palatin
Peretele lateral al orbitei este format posterior de
fața orbitală a aripii mari a sfenoidului și anterior de
procesul frontal al osului zigomatic
8. Orbita
Orbita este tapetata de periost si umpluta cu tesut grasos care
formeaza corpul adipos al orbitei
La marginea anterioara a orbitei tesutul adipos este delimitat de
septul orbitar
Tesutul adipos este delimitat de globul ocular de teaca fasciala a
globului ocular (Tenon) care inveleste sclerotica
Contine globul ocular, nervul optic si muschii globului ocular
9. Muschii globului ocular
6 muschi extrinseci:
- 4 muschi drepti
- 2 muschi oblici
Tendoanele de origine ale muschilor drepti formeaza un inel fibros in jurul
canalului optic (inel tendinos comun)
Muschiul drept superior – deasupra globului ocular, inervat de N III
Muschiul drept inferior – sub globul ocular, inervat de N III
Muschiul drept medial – pe fata bazala a GO, inervat de N IV
Muschiul drept lateral – pe fata temporala a GO, inervat de N VI
Muschiul oblic superior – OR medial pe aripa mica a osului sfenoid, se intinde
pana la marginea orbitei; inervat de N VI
Muschiul oblic inferior – OR medial pe marginea infraorbitara si se insera pe fata
temporala a GO; inervat de N III
11. Miscarile globului ocular
Rotatie in jurul axului vertical catre piramida nazala (adductie)
Rotatie in jurul axului vertical catre regiunea temporala(abductie)
Rotatie in jurul axului orizontal superior si inferior
Rotatie in jurul axului sagital – rotatiapolului superior catre interiorsi catre
exterior
Drept lateral – abductie
Drept medial– adductie
Drept superior – ridica GO + adductie usoara si rotatieinterna
Drept inferior – coboara GO + adductie usoara si rotatie externa
Oblic superior – rotatia interna a polului superior, coborare usoara si
abducite
Oblic inferior – rotatieexterna, ridicare usoara si abductie
12. Sprancenele si conjuctiva
Sprancenele sunt formatiuni musculo-cutanate situate deasupra
marginii superioare a orbitelor, dispuse transversal
Conjunctivaeste o membrana mucoasa ce inveleste fata
posterioara a pleoapelorsi se rasfrange si pe partea anterioara a
globului ocular
Prezinta doua portiuni – conjuctiva palpebrala, la nivelul fetei
posterioare a pleoapelor si conjuctivabulbara, la nivelul fetei
anterioare a GO
Conjunctivaare rol de protectie
13. Globul ocular
Are o forma relativ sferica, cu diametru antero-posteriormai mare decat cel
transversal si longitudinal
Prezinta doi poli: unul anterior si unul posterior
este situat in orbita la nivelul careia ocupa partea anterioara
Peretele globului ocular este format din 3 straturi suprapuse:
- tunica fibroasa sau sclerotica – fibre de colagen si elastina, mentine forma GO
- tunica vasculara sau uveea– formeaza irisul si corpul ciliar in portiunea
anterioara, in portiunea posterioara formeaza coroida
- tunica interna sau retina
14. Globul ocular
Fata anterioara a GO este reprezentatade corneea transparenta
Posteriorde cornee se afla cristalinul acoperit de iris si pupila
La nivelul peretelui posterior al GO se afla emergentanervului optic
Contine trei mediitransparente in interiorul sau (umoarea apoasa,
cristalinul si corpul vitros)
- umoarea apoasa – formata din camera anterioara (delimitata de
cornee, iris si cristalin) si camera posterioara ( formeaza un inel in jurul
cristalinului)
- umoarea vitroasa – contine corpul vitros
- cristalinul – lentila biconvexa
15.
16. Globul ocular
Tunica externa este reprezentata de o membrana fibroasa alcatuita din 2 parti
diferite ca structura: sclerotica si corneea
Are rol protector
Corneea este reprezentata de o membrana conjunctiva transparenta, situata
pe suprafata anterioara a GO formand peretele anterior al camerei anterioare a
ochiului; vine in contact cu umoarea apoasa; este avasculara
In portiunea anterioara e formata de lamina limitanta anterioara (membrana
Bowman) si in portiunea posterioara de lamina limitanta posterioara
(Descement), intre ele aflandu-se stroma corneei
Corneea este separata de sclerotica prin santul scleral
Sclerotica este reprezentata de o membrana fibroasa, alb-sidefie, dura si
inextensibila, ce nu permite trecerea radiatiilor luminoase
Pe fata externa a scleroticii se alfa o membrana conjunctiva (capsula lui Tenon)
la nivelul careia se gasesc insertiile celor patru muschi drepti si ale celor doi
muschi oblici ai ochiului
18. Uveea (tunica
vasculara)
Formata din coroida, iris si corp ciliar
Puternic vascularizata, contine
multe celule pigmentare
Irisul si corpul ciliar sunt separate
intre ele prin ora serrata
Coroida este o membrana
vasculara cuprinsa intre emergenta
NO si ora serrata cu rol de nutritie a
medilor transparente ale GO
Coroida participa la formarea
camerei obscure prin intermediul
celulelor pigmentare pe care le
contine
19. Uveea - irisul
Irisul reprezinta partea anterioara a tunicii mijlocii, fiind localizat in fata
cristalinului, unde prezinta o deschidere (pupila)
Forma de disc
Este atasat de corpul ciliar prin radacina corpului irisului si se intinde
pana la marginea pupilara
Stroma irisului este formata din tesut conjuctiv si celule pigmentare
- +++ celule pigmentare – culoare caprui
- + celule pigmentare – culoare verde/albastru
Muschii irisului sunt reprezentati de fibre netede, circulare in jurul pupilei
(realizeaza sfincterul pupilar) si radiare (alcatuiesc muschiul dilatator al
pupilei)
Prin micsorarea (mioza) sau marirea (midriaza) diametrului pupilei, irisul
regleaza cantitatea de radiatii luminoase ce patrund in globul ocular
20. Uveea – corpul ciliar
Formatiune conjunctivo-musculara situata intre ora serrata si radacina irisului,
de care este suspendat cristalinul
Prezinta o fata anterioara, in contact cu sclerotica si o fata posterioara, in
contact cu corpul vitros
In structura corpului ciliar intra procesele ciliare si muschiul ciliar
Procesele ciliare sunt reprezentate de gheme vasculare anastomozate intre
ele, dispuse sub forma de creste radiale, cu rolul de a ecreta umoarea
apoasa
Muschiul ciliar este alcatuit din fibre musculare netede situatein partea
anterioara a corpului ciliar cu rol in acomodare
Muchiul corpului ciliar controleaza curbura cristalinului si implicitacuitatea
vizuala la distanta/apropiere
21. Retina – tunica interna
Membrana fotosensibila, transparenta, de culoare rosiatica
Cuprinde doua regiuni distincte – retina vizuala(optica) si pata oarba
Pata oarba – papila nervului optic, localizata in ½ nazala a retinei, locul
unde se unesc toate fibrele nervoase ale NO pentru a parasi globul
ocular
Retina vizualaeste cuprinsa intre polul posterioral GO si ora serrata
Fata interna a retinei se afla in contact cu corpul vitrossi contine papila
optica si pata galbena
Pata galbena (macula lutea) – zona cu AV maxima, prezinta o mica
depresiune centrala (foveacentrala)
22.
23. Retina
Formata din 2 straturi principale: pigmentar extern si neural intern
Stratul neural e format din alte 3 straturi de celule
- stratul neuroepitelial – contine fotoreceptori,adiacent epiteliului pigmentar
- stratul ganglionar – format din neuroni bipolari
- stratul ganglionar al nervului optic – format din neuroni multipolari
Fororeceptorii sunt reprezentatide celule cu con (AV pe timpul zilei)si celule
cu bastonas (AV in timpul noptii); acestia se sprijina pe epiteliul pigmentar iar
functionarea lor depinde de integritateastratului pigmentar
Suprafata interna a retinei e delimitatade corpul vitrosprin membrana
limitanta interna
24. Retina
Celulele cu bastonas au forma de cilindru si sunt formate din corp celular si
bastonas; acestea contin rodopsina
Celule cu con sunt formate dintr-o portiune interna, corpul celulei, si o
portiune externa, conul; cotin iodopsina
Stratul ganglionar al retinei e format din neuroni bipolari care reprezinta
primul neuron al caii optice
- nucleii lor formeaza stratul nuclear intern
- sinapsele lor formeaza straturile plexiform intern si extern
Stratul ganglionar al nervuluioptic este format din neuroni multipolari si
reprezinta al II lea neuron al caii optice
- dendritele fac sinapsa in stratul plexiform intern
- axonii formeaza nervul optic
25.
26. Retina
stratul celulelor pigmentare, ce este alcatuit dintr-un rand de celule
incarcate cu pigment melanic
stratul conurilor si bastonaselor, este reprezentat de conurile si
bastonasele neuronilor receptori din retina
membrana limitanta externa, este alcatuita dintr-o retea de fibre fine
(prelungiri ale celulelor gliale), asezata la baza conurilor si bastonaselor
stratul granular extern, ce cuprinde corpul si nucleii celulelor vizuale
stratul plexiform extern, alcatuit din axonii celulelor vizuale si dendritele
celulelor bipolare din stratul urmator, la care se adauga si prelungirile
celulelor orizontale sau de asociatie.
27. Retina
stratul granular intern este alcatuit din corpii si nucleii celulelor
bipolare, celulelor orizontale si celulelor amacrine
stratul plexiform intern cuprinde axonii neuronilor bipolari si
dendritele celulelor ganglionare din stratul urmator.
stratul celulelor ganglionare este alcatuit din celule multipolare,
asezate pe un singur rand.
stratul fibrelor optice este alcatuit din prelungirile axonice ale
neuronilor multipolari
membrana limitanta interna este alcatuita din prelungiri ale
celulelor gliale; se interpune intre retina si corpul vitros.
28. Nervul optic
Fibrele nervoase ale retinei se continua in fascicule pana la papila
nervului optic, unde se unesc si formeaza nervul optic
Sclerotica si coroida sunt foarte subtiri la locul de emergenta al NO
din globul ocular, sclerotica fiind perforata la acest nivel (lamina
cribrosa)
Dupa ce fibrele nervului optictraverseaza sclerotica, sunt invelite in
mielina
NO reprezinta de fapt un tract de fibre ale sistemuluinervos central,
contine astrocite si oligodendrocite, fiind invelit de meninge
Dura mater si arahnoida se continua cu sclerotica iau intre pia
mater si arahoida se afla LCR
29. Mediile apoase ale ochiului
Umoarea apoasa – lichid incolor, transparent, aflat in camera
anterioara si posterioara a ochiului
Cristalin – lentila biconvexa, intre iris si corpul vitros
Corp vitros – gel care ocupa spatiul dintre cristalin si peretele
globului ocular
Camera anterioara este delimitata anterior de cornee, iar posterior
de fata anterioara a irisului si de zona centrala a cristalinului.
Camera posterioara este delimitata anterior de fata posterioara a
irisului, posterior de cristalin iar periferic de corpul ciliar. Cele doua
camere comunica prin orificiul pupliar
30. Calea vizuala
Vederea necesita perceptia a 3 categorii de senzatii:
- perceperea luminii
- perceperea culorilor
- discriminarea formelor, a spatiilor
Camp vizual = o anumita arie a mediului inconjurator cuprinsa de globii
oculari atunci cand axele lor sunt fixe
- 2 cadrane temporale – superior si inferior
- 2 cadrane nazale – superior si inferior
Imaginea obiectelor privite se proiecteaza rasturnat pe retina si inversat
medio-lateral
-ex: un obiect aflat in cadranul temporal superior al CV va fi proiectat in
cadranul nazal inferior al retinei
31. Calea vizuala
Protoneuronul caii se afla in retina = neuronul bipolar din stratul ganglionar al
retinei
- echivalent cu ganglionii senzitivi ai nervilor periferici
- dendritele fac sinapsa cu 5-10 celule receptoare
Deutoneuronul e reprezentat de neuronul multipolar din stratul ganglionar al
nervului optic, localizat tot in retina
- dendritele fac sinapsa cu 5-10 celule bipolare
- !!! Exceptie: in macula lutea (pata galbena) sinapsele se realizeaza individual,
celula la celula
Axonii deutoneuronilor converg spre papila NO si parasesc GO sub forma
nervului optic
NO contine 2 categorii de fibre:
- vizuale – traiect spre cortex, rol in proiectarea imaginii
- pupilare – rol in reflexele pupilare
32. Calea vizuala
Cei doi nervi optici converg si se incruciseaza
partial la nivelul chiasmei optice (baza
diencefalului)
- fibrele provenite din ½ temporale nu se
incruciseaza si isi continua traiectul ipsilateral
- fibrele provenite din campurile nazale trec
de parte opusa
- ½ din fibrele maculare trec de parte opusa
si ½ raman ipsilateral
De la nivelul chiasmei se constituie tractul
optic cu traiect spre metatalamus
33. Calea vizuala
Al treileaneuron al caii se afla in corpul
geniculat lateral
Fibrele pupilare nu fac sinapsa la acest nivel si
trec spre mezencefal
O parte din fibrele nervului opticsunt
proiectatein pulvinar, cu rol in vederea
spatiala
De la nivelul corpului geniculat lateral iau
nastere radiatiileGratiolet, cu traiect prin
capsula interna si proiectiein aria 17 a lobului
occipital
34. Caile vizuale reflexe
Stimulii luminosi care excita receptorii din retina periferica determina
miscari reflexe ale GO si capului, pentru a duce imaginea pe
macula = reflexe oculo-cefalogire(de orientare)
Impulsurile sunt conduse prin calea optica prin corpii geniculati
laterali,dar fara statie sinaptica, pana la nivelulcoliculilor
cvadrigemeni superiori
Bratul eferent conduce impulsurile prin fascicolul longitudinal medial
spre nucleii nervilori III, IV, VI si XI
35. Caile vizuale reflexe
Reflexul fotomotor/pupilar – determinat de intensitatea luminii
Mioza – pupiloconstrictie, reflex Psy
- bratul aferent e condus prin fibrele pupilare pana la coliculii cvadrigemeni
superiori
- fibrele sunt apoi proiectate direct si incrucisat prin fibre tectomezencefalice spre
nucleii accesori ai oculomotorului,unde se afla centrul reflex
- fibrele postganglionare trec prin nervii ciliari scurti si inerveaza muschii circulari ai
irisului
Midriaza = pupilodilatatie,reflex Sy
- traiectul aferent este identicpana bla nivelulcoliculilorcvadrigemeni superiori
- ulterior fibrele descind pe o cale polisinaptica pana la centrul cilio-spinal din
neuromerele C8-T2, unde se afla centrul reflex
- bratul eferent e condus prin radacinile anterioare ale nervilor spinali, lant simpatic
cervical pana la ganglionul Sy superior unde e sinapsa cu neuronii postganglionari
36. Caile vizuale reflexe
Reflexul de acomodare la apropiere (d<6m) = convergentaGO,
constrictie pupilara si modificarearazei de curbura a cristalinului prin
contractia muschiului ciliar
Impulsurile sunt conduse pe calea optica pana in aria vizuala17, de
unde, prin fascicolul longitudinal superior in girusul frontal mijlociu
Ulteriorsunt conduse prin fascicolul geniculat spre nucleul
convergentei Perlia si spre nucleul accesor al oculomotorului
