SISTEMUL MUSCULAR

1. SISTEMUL MUSCULAR

2. Sistemul muscular cuprinde toate formatiunile constituite din celule contractile si
este alcatuit din musculatura somatica si viscerala
Cuprinde 3 tipuri de celule musculare:
Striate
Netede
Cardiace striate

4.  Muschii scheletici: fibre striate, voluntare, plurinucleate
-au un metabolism intens
-sunt mari producatori de energie
-raspund rapid si precis la stimuli
 Muschii netezi din structura viscerelor cavitare, celulelor glanulare, vaselor sanguine: fibre
netede, mononucleate si muschiul cardiac: fibre striale, mononucleate
-functioneaza involuntar
-realizeaza functiile viscerale motorii
-sunt intervati se sistemul nervos vegetativ
-reactioneaza mai lent la stimuli si produc putina energie

5. Structura muschiului
 Este format dintr-o componenta musculara si una cojunctiva
 Tesutul conjunctiv formeaza: - invelisul exterior al muschiului: EPIMISIUM
- invelisul fasciculelor de fibre musculare: PERIMISIUM
- invelisul fiecarei fibre musculare: ENDOMISIUM
Rol: - la nivelul lor se gasesc vase sanguine, limfative si nervi
- asigura integritatea mecanica si biologica a fibrelor si fasciculelor musculare

6. Structura microscopica a fibrei musculare
Tesutul muscular este alcatuit din celule contractile specializate (fibre musculare-miocite) in contractia
musculara
Fiecare fibra contine multe miofibrile alcatuite la randul lor din 2 tipuri de structuri denumite miofilamente:
unele groase (miozina) si unele subtiri (actina).
 Portiunea situata intre 2 benzi Z se numeste SARCOMER.
 Sarcomerul =unitatea functionala, contractila a muschiului scheletic

7. Anatomia muschiului: nivele de organizare
Muschi fascicule fibre musculare miofibrile sarcomer filamente

8. Sarcomerul
 Este delimitat de două linii Z şi conţine două tipuri de
proteine, proteinele contractile şi proteinele reglatoare.
 Proteinele contractile - dispuse în paralel de-a lungul
întregului ax al sarcomerului: filamentele fine de actină
(3000) şi filamentele groase de miozină (1500)
 Miofilamentele de actină se fixează cu unul din capete
direct pe liniile Z.
 Miofilamentele de miozină sunt dispuse la mijlocul
sarcomerului şi se fixează indirect pe liniile Z prin
intermediul unei proteine, protein titina

9. Sarcomerul (cont)
 Miozina: proteina in forma de baston de golf
-Capetele extremitatilor sunt punti de legare pentru actina
 Actina: polimeri lungi ai caror monomeri sunt in forma de
boabe de fasole.
-Prezinta situsuri de legare
-Prezinta proteine de reglare (2 tipuri):
troponina
tropomiozina

10. Terminatia neuro-musculara
(jonctiunea neuromusculara)
 Reprezinta locul unde o terminatie axonala vine in contact cu sarcolema fibrei
musculare
 Placa motorie reprezinta locul unde suprafata sarcolemei formeaza o scobitura in
care se va realiza jonctiunea neuromusculara

11. Teoria contractiei prin glisarea filamentelor
 Când sarcomerul este relaxat, filamentele de actină aparţinând celor două benzi Z
succesive, se află printre filamentele de miozină, iar capetele lor libere se suprapun
puţin. La sarcomerul contractat, filamentele de actină sunt trase printre filamentele de
miozină astfel încât se vor suprapune aproape complet. În acelaşi timp, benzile Z sunt
trase de către filamentele de actină până în vecinătatea capetelor filamentelor de
miozină. Deci, contracţia musculară are loc printr-un mecanism de glisare a
filamentelor.
 Ionii de calciu activează forţele de interacţiune dintre filamente, declanşând
contracţia.

12. Mecanismul contractiei
 Eliberarea unui neurotransmitator (Ach) determina generarea unui impuls electric
 Iniţierea contracţiei muşchiului scheletic începe cu PA al fibrei musculare. Acesta
generează curenţi electrici ce se răspândesc şi spre interiorul fibrei, unde determină
eliberarea ionilor de Ca din RS. Ionii de Ca vor iniţia apoi contracţia.
Calciul este necesar pentru a permite capetelor de miozina sa se fixeze de actina
 Fibra musculară foarte groasă, de aceea în timpul propagării PA de-a lungul suprafeţei
membranei, aproape nu se produce nici o scurgere de curent în profunzime.
 Pătrunderea curentului electric în vecinătatea fiecărei miofibrile în parte se realizează prin
transmiterea PA prin tubii T. Tubii T sunt foarte înguşti, încep de la nivelul membranei
celulare şi penetrează fibra musculară, străbătând-o complet dintr-o parte în cealaltă.

14. Proprietatiile tesutului muscular
 Excitabilitatea: proprietatea muschului de a reactiona la anumiti stimuli
 Contractilitatea: proprietatea muschiului de a-si schimba forma sub actiunea unei
excitatii si de a exercita o tractiune la extermitatiile sale
 Elasticitatea: proprietatea miocardului de a reveni la forma initiala dupa incetarea
contractiei

15. Clasificarea muschilor
 In raport cu regiunile corpului: muschii capului, muschii trunchiului, muschii membrului
superior/inferior
 Dupa forma si structura: muschi fusiformi (membre), circulari, patrati, deltoizi, trapezi, romboizi
 Dupa functia exercitata: flexori, extensori, abductori, adductori, pronatori, supinatori, rotatori
 Dupa numarul de articulatii peste care trec: uniarticulari (toti muschii scurti), biarticulari,
poliarticulari
 Dupa directia fasciculelor musculare: oblici, transversali, orbiculari, drepti
 Dupa asezarea anatomo-topografica: superficiali- profunzi; interni-externi; mediali- laterali
 Topografic se impart in : muschii capului, trunchiului si membrelor

16. MUSCHII CAPULUI
Se impart in:
1. Muschii masticatori: au originea pe oasele craniului si se fixeaza pe mandibula.
Rol in masticatie, deglutitie si vorbire
-muschiul temporal: cel mai puternic muschi masticator
-muschiul maseter

17. 2. Muschii mimicii, faciali: sunt situati superficial (muschi pielosi), subtiri, fini. Rol si in masticatie,
respiratie, vorbire.
-muschii boltii craniene: muschiul epicranian acopera bolta craniana
-muschii pleoapelor: muschiul sprancenos (corrgator supercilii), muschii orbiculari, m. coboratori ai
sprancenei (depressor supercilii),
-muschii nasului: m. nazal (nasalis),
-muschii din regiunea gurii: m. orbicular al gurii (orbicularis oris), m. zigomatic mic si mare, m. ridicator al
buzei superioare, m. coborator al unghiului gurii, m. rizorius, m. coborator al buzei inferioare, m.
mentonier
-muschii urechii externe: m. auricularis anterior, superior si posterior

19. Muschii gatului
 Rol: influenteaza muscarile capului, mandibulei, osului hioid, segmentului cervical al coloanei vertebrale ,
primele 2 coaste; modifica forma si pozitia limbii, faringelui si laringelui
Topografic se impart in:
A. muschi superficiali: sternocleidomastoidian
B. muschi inserati pe osul hioid:
a) suprahioidieni:
b) infrahioidieni:
C. muschi profunzi:
a) laterali: m. scalieni
b) prevertebrali

21. Muschii spatelui
 Toti muschii spatelui sunt perechi, asezati in 2 straturi: profund si superficial
A. Muschii superficiali
Se insera pe oasele centurii scapulare, pe humerus si pe coaste
Sunt stratificati astfel:
- stratul 1: m. trapez si dorsal mare
- stratul 2: m. romboizi mare si mic, m. ridicator al scapulei
- stratul 3:m. dintat posterior superior si dintat posterior inferior
B. Muschii profunzi
Se insera pe oasele scheletului axial si se grupeaza in
M. spinal, m. iliocastal, m. lung al santurilor intervertebrale, m. semispinal al capului/
cervical/ toracal

23. Muschii toracelui
 Musculatura toracelui este alcatuita din muschi care cu un capat se fixeaza pe
oasele centurii scapulare si a membrului superior liber si muschi proprii,
autohtoni, care contribuie la formarea peretilor cutiei toracice
A. Muschii care actioneaza asupra centurii scapulare si a bratului:
- m. pectoral mare/ mic, subclavicular, dintat anterior
B. Muschii autohtoni:
- m. intercostali externi/ interni, transvers al toracelui, m. ridicatori ai coastelor

24. Muschii abdomenului
 Sunt muschi lati care participa la formarea peretilor antero-laterali si posteriori ai abdomenului
Prin actiunea lor participa la statica si miscarile trunchiului, la miscarile respiratorii, la realizarea presiunii
abdominale, la mictiune, defecatie si la expulzarea fatului la nastere. Datorita tonusului si contractiei acestora,
se mentiune pozitia normala a organelor cavitatii abdominale.
Casificare:
A. Muschii anteriori: m. drept abdominal, m. piramidal
B. Muschii laterali: m. oblic extern/ intern, m. transvers abdominal

26. Muschii membrului superior
Se impart in 4 grupe:
-muschii centurii scapulare: m. deltoid, subscapular
-muschii bratului: m. flexori, anteriori (bicepsul brahial, coracobrahialul) si m. extensori, posteriori (triceps
brahial)
-muschii antebratului: m. flexori ai mainii si degetelor, muschii pronatori, m. supinatori
-muschii mainii: sunt dispusi numai pe suprafata anterioara a mainii, pe suprafata posterioara se gasesc
numai tendoanele acestora

28. Muschii membrului inferior
Topografic se impart in 4 grupe: m. bazinului, coapsei, gambei,
piciorului
A. Muschii bazinului
-au originea pe oasele bazinului, vertebrele lombare si sacrale
-sunt asezati in jurul articulatiei coxofemurale, se insera pe regiunea
superioara a femurului
se divid in 2 grupe: i) interni: piriformis, obturatorius internus
ii) externi: gluteus maximus/ medius/ minimus,
gemellus inferior/ superior, quadratus femoris

29. B. Muschiicoapsei
-suntsituati injurulfemurului
-grupaanterioara:m.cvadricepsfemural,m.
femural,m.tensoralfascieilata,m.croitorsim.
croitorsim.articular algenunchiului
-grupamediala:iliopsoas, m.pectineu,m.adductor
pectineu,m.adductor lung/mare,m.gracilis
gracilis
-grupaposterioara:m.bicepsfemural,m.
m.semitendinos,m.semimenbranos,fesiermare
fesiermare

30. C. Muschii gambei

31. Muschii piciorului

32. Fiziopatologia sistemului muscular
1. Atrofia musculara
Apare cel mai frecvent la muschii care nu sunt utilizati. Acestia isi pierd din forta si isi micsoreaza
dimensiunile.
Cauze: imobilizarea la pat prelungita, accident vascular cerebral
2. Mialgia (durerea musculara)
Poate sa apara izolat, la nivelul unui anumit muschi sau la nivelul intregului corp.
Cauze: - leziuni musculare, efort fizic intens, stresul, boli autoimune (lupus, polimiozita), infectii virale, unele
medicamente

33. 3. Hernia
Este o ruptura care apare intr-o regiune a unui perete muscular slab, insotita de iesirea unui organ sau a
unei parti din acesta, prin structura sau muschiul care il contine.
Cauze: presiune crescuta in abdomen (sarcina, ridicare de greutati, in timpul stranutului), obezitate,
inaintarea in varsta, congenitala
4. Platfusul
Apare ca urmare a slabirii muschiilor piciorului care alcatuiesc curbura piciorului.
Este de 2 tipuri: flexibil (asimptomatic si nedureros) si rigid (datorat unei dezvoltari anormale a piciorului,
dureros, necesita tratament)

34. 5. Hipertrofia musculara
Defineste cresterea si marirea in volum a masei musculare.
6. Tetanosul
Este o boala infectioasa, caracterizata prin spasme musculare. Este provocata de toxina
provenita de la Clostridium tetani, care patrunde in corp pe calea unor rani deschise,
arsuri.
Nu este contagios!
Simptome: intepenirea falcilor, a muschilor abdominali si ai spatelui, febra, transpiratie,
probleme de deglutitie, spasme musculare dureroase

35. 7. Distofia musculara progresiva
Se caracterizeaza prin atrofia progresiva a muschilor, insotita de slabiciune musculara crescanda, pana la
imobilizare completa.
Cauze: anomalia proteinelor strcuturale, anomalia inervatiei.
8. Miastenia gravis
Este o boala conica autoimuna reprezentata de o slabire progresiva si o fatigabilitate patologica a
muschilor striati care conduce la paralizie.
cauza: defect în transmiterea impulsului nervos la muşchiul efector. Aceasta apare atunci când comunicarea
normală este intrerupta la nivelul joncţiunii neuromusculare/
Pot fi afectati orice muschi dar in speciali apare afectarea m. ochilor, m. masticatori, m. bratului si ai
femurului.