Sistemul nervos se împparte în central și periferic, având roluri distincte de conectare și transmitere a semnalelor. Neuronii, unitățile fundamentale ale sistemului nervos, au diverse forme și funcții, incluzând neuronii senzitiv, motor și intercalari, iar influxul nervos este condus prin căi aferente și eferente. Funcționarea sistemului nervos se bazează pe reflexe, cu arcuri reflexe care integrează răspunsurile organismului la stimuli externi și interni.

1. Sistemul nervos (v2)
Topografic se împarte în:
- sistem nervos central sau nevrax: reprezentat de encefal și măduva spinării;
- sistem nervos periferic: reprezentat de 12 perechi de nervi cranieni, 31 perechi de nervi spinali, ganglionii
nervo i i termina iile nervoase.ș ș ț
Sistemul nervos periferic conectează organele i esuturile cu sistemul nervos central. Semnalele ce vin spreș ț
sistemul nervos central se numesc aferente, iar cele ce pleacă se numesc eferente.
Funcțional se împarte în:
- sistem nervos somatic: realizează inerva ia pielii, mu chilor scheletici .a.m.d.;ț ș ș
- sistem nervos vegetativ: realizează inerva ia viscerelor, glandelor, pielii, cordului .a.m.d.. Structuralț ș se
împarte în două păr i:ț simpatică iș parasimpatică.
Structural este alcătuit din: esut nervosț iș stroma conjunctivo-vasculară.
Unitatea morfo-funcțională de bază este neuronul. Un neuron este alcătuit din:
- corp;
- prelungiri: care pot fi dendrite (primesc impulsuri nervoase) sau axoni (transportă impulsurile nervoase).
Axonul contactează cu un alt neuron prin butonii terminali, formând sinapsa interneuronală. Deasemenea
axonul contactează i cu mu chiul striat, prinș ș placa motorie. Neuronii pot fi mici sau gigan i, stela i, sferici,ț ț
fusiformi .a.m.d.ș
În func ie de nr. prelungirilor, neuronii pot fi:ț
- unipolari: celule cu conuri i bastonaș șe din retină;
- pseudounipolari: în ganglionii spinali. Dendrita se distribuie la periferie, iar axonul pătrunde în sistemul
nervos central;
- bipolari: în retină, mucoasa olfactivă, neuronii ganglionului vestibular Scarpa. Sunt de formă rotundă,
ovală sau fusiformă, prelungirile pornesc de la polii opu i ai neuronului;ș
- multipolari: în scoarța cerebrală. Sunt de formă stelată, piramidală sau piriformă, prezintă numeroase
dendrite i un axon.ș
Funcțional neuronii de divizează în:
- somatosenzitivi iș viscerosenzitivi: prin dendrite primesc impulsurile exterioare i interioare;ș
- somatomotori iș visceromotori: axonii contactează cu organele efectoare;
- intercalari: leagă neuronii senzitivi cu cei motori.
Neuronul are două proprietă i esen iale:ț ț
- excitabilitate: proprietatea de a răspunde la un stimul;
- conductabilitate: proprietatea de a propaga excitația în lungul prelungirilor sale.
Neuronii intră în componen a sistemului nervos central i periferic.ț ș
- în s.n. central: formează substan aț albă (prin aglomerarea corpurilor neuronilor) iș substan aț cenu ieș
(prin aglomerarea fibrelor mielinice). Tot aici, corpurile neuronilor se grupează și formează centrii nervo iș ;
- în s.n periferic: formează ganglionii nervo iș (prin corpurile neuronilor) iș nervii. Tot aici, ramificațiile
nervilor se unesc alcătuind plexuri nervoase.
Influxul nervos este condus prin calea nervoasă senzitivă, care este formată de lan urileț interneurale (mai
mul i neuroni uniț ți prin sinapse). Această cale reprezintă următorul traseu: receptor -> nervi periferici ->
sistemul nervos central -> scoar a cerț ebrală.
Această cale este realizată de trei tipuri de neuroni:

2. - primar: celulele pseudounipolare ale ganglionului spinal sau ale ganglionilor situa i pe traiectulț
trunchiurilor nervilor cranieni;
- secundar: neuronii nucleului senzitiv al nervului cranian;
- ter iarț : situat în talamus, cu excepția căii olfactive.
Influxul nervos poate fi condus i prin substanș ța albă a encefalului, spre trunchiul cerebral sau măduva
spinări, astfel alcătuind căile de conducere motorii.
Celulele neurogliale sunt al doilea tip de celule din structura sistemului nervos central. Celulele tecii
Schwann reprezintă neuroglia sistemului nervos periferic, implicate în formarea tecii de mielină. Neurogliile
au rol de suport pentru neuroni, de protec ie, trofic, fagocitar. Ele sunt unicile celule care dau na tereț ș
tumorilor din s.n. central.
Sistemul nervos funcționează în baza mecanismului de reflex, care reprezintă reacția de răspuns a centrilor
nervo i la stimularea unei zone receptoare. Deosebimș arcul reflex, care este un lanț neuronal dispus între
receptor i efector. Un arc reflex este format dintr-unș neuron motor iș senzitiv, legați între ei prin neuroni
asociativi.
Arcul reflex este constituit din:
- receptor: de la care pornesc prelungirile periferice ale neuronului primar (aferent);
- calea aferentă: în care neuronul primar contactează cu neuronul secundar (senzitiv);
- centrii nervo iș : din s.n. central, în care neuronul secundar contactează cu cel ter iar (motor, efector);ț
- calea eferentă: în care prelungirile neuronului terțiar părăsesc s.n. central și se îndreaptă spre efector;
- efectorul.
Excitarea unui receptor poate fi transmisă nu doar neuronilor unui anumit segment medular, ci i neuronilorș
segmentelor vecine, astfel la reacția de răspuns se vor contracta mai mul i muț șchi, în loc de unul.
La nivelul receptorilor, energia excitantului se transformă în influx nervos, fiind transportat spre efector.
După tipul excitantului, deosebim patru tipuri de receptori:
- mecanoreceptori: detectează deformări mecanice;
- termoreceptori: detectează schimbările de temperatură;
- nocireceptor: detectează lezările tisulare;
- chemoreceptori: detectează gustul, mirosul, nivelul oxigenului în sânge, concentra ia dioxidului de carbon;ț
După localizare, deosebim trei tipuri de receptori:
- exteroreceptori: la nivel tegumentar;
- proprioreceptori: la nivelul aparatului locomotor;
- interoreceptori: la nivelul viscerelor i vaselor sangvineș .
După structură receptorului, deosebim:
- prelungiri dendritice libere;
- celule senzoriale;
- corpusculi senzitivi;
- organe receptoare.
Calea aferentă este reprezentată de: neuronul senzitiv al ganglionului spinal sau ganglionul nervului
cranian. Dendritele se îndreaptă spre receptor, iar axonul spre s.n. central unde contactează cu un neuron
senzitiv sau motor.

3. Calea aferentă se distribuie în centrii nervoși în două moduri:
- convergent: mai multe fibre aferente formează contacte sinaptice cu un singur neuron central;
- divergent: o singură fibră aferentă se ramifică la mai mul i neuroni centrali.ț
Centrii unui reflex; cuprind structurile din s.n. central care participă la actul reflexului.
S.n. central are trei nivele func ionale:ț
- medular: unde măduva spinării servește ca o cale de conducere a semnalelor de la organe către encefal iș
invers. Tot aici sunt posibilie mișcările mersului automat, reflexele de ocolire a segmentelor corpului față
de obiecte, reflexe antigravita ionale, miț șcări gastrointestinale .a.m.d.;ș
- subcortical: controlează majoritatea activită ilor subcon tiente (echilibrul, reflexe alimentare). Deosebimț ș
forma iuni: trunchiul cerebral, hipotalamusul, talamusul, cerebelul i nucleii bazali;ț ș
- cortical: responsabil pentru procesele de gândire. Cortexul funcționează doar în pereche cu centrii
nervo i inferiori.ș
Calea eferentă este compusă din: axonii neuronilor motori somatici iș vegetativi, prin care se transmite
comanda către organul efector. În s.n. vegetativ, calea eferentă este alcătuită dintr-un lan de doi neuroniț
motori (preganglionar i postganglionar).ș
Principalii efectori sunt: mu chii stria iș ț , netezi iș glandele.
Pentru transmiterea influxului nervos de la receptor-centru sau centru-efector, fibra nervosă trebuie să
îndeplinească următoarele reguli:
- să fie intactă;
- să conducă influxul independet de alte fibre;
- să conducă influxul doar într-un singur sens. Astfel, fibrele senzitive conduc în sens centripet (de la
periferie la centru), iar fibrele motorii în sens centrifug (de la centru la periferie).
Nervul conduce influxul nervos prin fasiculele de fibre nervoase. Fiecare fascicul este acoperit de perinevru.
Totalitatea fasciculelor sunt acoperite de epinevru.
Nervul con ine fibre nervoase:ț
- aferente: conduc influxul de la periferie spre centru, pot fi somatice (somatosenzitive) sau vegetative
(viscerosenzitive);
- eferente: conduc influxul de la centru spre periferie, pot fi somatice (somatomotorii) sau vegetative
(viscermotorii).
Structural nervul este compus din:
- fibre somatice: situate în s.n. somatic, sunt groase i mielinice;ș
- fibre vegetative: situate în s.n. vegetativ, sunt sub iri i amielinice.ț ș
Nu există nervi numai motori sau senzitivi, astfel un nerv motor care inervează un mu chi poate con ine iș ț ș
fibre aferente (senzitive), ce transmit informa ii despre starea mu chiului. Un nerv senzitiv poate con ine iț ș ț ș
fibre eferente (motorii, secretorii) pentru vasele sangvine, glandele din piele.
Fibrele nervoase ale unui nerv pornesc de la nuclei motori iș senzitivi.
Nucleii motori ai fibrelor somatice se găsesc în coarnele anterioare ale măduvei spinării și în nucleii
motorii ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral.

4. Nucleii motori ai fibrelor vegetative se află în coarnele intermedio-laterale din măduva toracolombară,
sacrală și în nucleii motori din trunchiul cerebral.
Nucleii senzitivi ai fibrelor aferente somatice iș vegetative se află în neuronii pseudounipolari din
ganglionii spinali și în ganglionii nervilor cranieni.
Activitatea reflexă este asigurată nu doar de arcul reflex, ci i de:ș
- circuite nervoase eferente: leagă centrii cu organele receptoare;
- centrii motori extrapiramidali iș cerebelici: controlează efectorii.
Centrii nervo i pot fi nu doar exlusivș senzitivi sau motorii, ci reprezintă ni teș centri de integrare senzitivo-
motorie.