Artopode

1. Artropode
Grigorii Cristian

2. • Artropodele sunt animale nevertebrate, ce au membrele articulate. Încrengătura
include insecte, milipede, centipede, arahnide, crustacee etc. Artropodele sunt
organisme cu un exoschelet (schelet extern), corp segmentat i membre (apendice)ș
anexate de cap i torace. Artropodelor sunt caracterizate cuticuleleș chitinizate, la
crustacee cuticulele sunt mineralizate cu carbonat de calciu. Cuticula este rigidă iș
nu se întinde, de aceea procesul de cre tere e înso it de năpârlirea periodică.ș ț
Primele membre participă la apucarea hrănii i fărămi area. Corpul este alcătuit dinș ț
segmente, fiecare având câte o pereche de membre. În prezent artropodele constiuie
cel mai variat grup de animale. Peste 80% din toate speciile descrise revin
artropodelor. Spre deosebire de alte nevertebrate, organele de sim ale atropodelorț
sunt foarte dezvoltate, au inimă ce pompează sângele, iar cavitatea internă constituie
hemocelul. Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt iș
excep ii, unii se înmul esc prinț ț partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai
scorpionii pot fi clasifica i ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă,ț
completă sau direct.
Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene.

3. Clasa Arahnide
Arahnidele (lat. Arachnida) sunt artropode
chelicerate. Denumirea clasei provine de la
cuvântul grecesc αράχνη (arachne) –
păianjen, există o legendă despre Arachne,
o esătoare care a fost preschimbată înț
păianjen de către Atena. Se cunosc în jur
de 100 000 specii de arahnide care trăiesc
pe uscat, în sol, în apă, parazitează plante,
animale iș oameni [1]
. Cei mai cunoscu iț
reprezentan i ai clasei sunt:ț păianjenii,
scorpionii, opilionii iș căpu eleș . tiin a careȘ ț
se ocupă cu cercetarea arahnidelor se
nume te - Arahnologie.ș

4. Păianjenii mici, miriapodele iș
insectele au picioarele articulate.
Ele se numesc Artropode (de
la grecescul arthron= articula ie,ț
podos= picior).
Grupele de Artropode sunt:
Arahnide, Crustacee, Miriapode
i Insecteș .

5. Păianjenul are corpul acoperit de
o cuticulă formată din chitină sub ire,ț
de culori diferite, asemănătoare
mediului de via ă.ț

6. Corpul este format din două
păr i: cefalotorace i abdomen.ț ș
Pe partea dorsală a
cefalotoracelui se observă 8 oceli
(ochi simpli), iar pe partea
ventrală este a ezată gura,ș
mărginită de două maxile sau fălci
tăioase.
În fa a gurii sunt douăț
chelicere sau căngi tăioase iș
veninoase.

7. Ventral, are 4 perechi de picioare
articulate, terminate cu gheare.
Ultimele două picioare, cu care
ese pânza, au gheare din ate.ț ț
Abdomenul este voluminos.
Pe partea posterioară sunt 6
ridicături, numite filiere.
Prin orificiile lor se elimină o
substan ă cleioasăț care, în contact
cu aerul, se întăre teș , formând firul
de mătase.
Din mătase construie te înș
câteva ore pânza.

8. Plasele păianjenilor au o
mul ime de destina iiț ț : capcane
pentru prinderea insectelor,
adăposturi, pungi pentru ouă
(cocon), clopote pentru imersie
sub apă sau mici ”aerostate”
pentru deplasări în văzduh, iar
uneori firul ajută, precum o
frânghie de alpinist, la trecerea
unor ”prăpăstii”.
Tot pe abdomen păianjenul
are două orificii pulmonare în
legătură cu 2 plămâni (săcule iț
cu pere i sub iri i vasculariza i).ț ț ș ț
Înaintea filierelor se găsesc
două orificii, numite stigme, legate
de tubu oare ramificate, iar înș
partea posterioară se află orificiul
anal.

9. Păianjenul este un animal
carnivor.
Se hrăne te cu insecteș pe care
le sfărâmă cu fălcile i apoi le sugeș
con inutul.ț
Respira iaț este pulmonară,
completată cu respira ia prin trahee.ț
Femelele depun toamna ouă într-
un cocon, iar primăvara apar
păianjenii mici.

10. Scorpionul trăie te în Carpa ii Orientali i Banat.ș ț ș
Este activ noaptea, iar ziua se ascunde sub pietre.
Abdomenul este segmentat (13 segmente).
Ultimul segment se termină cu un ghimpe veninos.
Scorpionii din ările calde au în epătura mortală pentru om .ț ț

11. Căpu aș este animal parazit pe
corpul altor animale.
Are o lungime de 4 mm.
Cu o trompă ascu ită în eapăț ț
pielea i suge sângele animaluluiș
parazitat.

12. Sarcoptul râiei trăie te parazit peș
pielea altor animale: câini, pisici iș
om.
Corpul are o lungime de 0,5 mm şi
nu este segmentat, la fel ca şi
căpuşa.
El sapă galerii în piele, unde-şi
depune ouăle producând râia sau
scabia

13. CARACTERELE GENERALE
ALE ARAHNIDELOR
•pielea este chitinoasă
•corpul este alcătuit din două
părţi: cefalotorace şi abdomen
(excepţie fac căpuşa şi sarcoptul
râiei)
•au 4 perechi de picioare
articulate
•au o pereche de chelicere
•respiră prin plămâni şi trahee
•se înmulţesc prin ouă

14. Clasa Crustacee
Crustaceele sunt o
subîncrengătură de artropode,
cuprinzând peste 50.000 de
specii. Ele variază ca formă i caș
mărime având dimensiuni de la
câ iva mm până la 0,6 m.ț
Majoritatea sunt animale
acvatice, mai pu in terestre.ț
Printre crustacee se pot întâlni
atât animale motile ce se
deplasează înot sau prin mers,
cât i animale sesile.ș

15. CARACTERELE GENERALE
ALE CRUSTACEELOR:
•au corpul acoperit cu o crustă
•corpul este format din
cefalotorace şi abdomen
•au două perechi din antene
•trăiesc în mediul acvatic
•respiră prin branhii

16. Racul trăieşte în mediul
acvatic. Noaptea iese la vânat.
Corpul este acoperit cu o
crustă alcătuită din chitină şi
calcar.
Prezenţa acestei cruste a dat
denumirea de Crustacee.
Pe măsură ce creşte, racul
năpârleşte.
Crusta nouă se formează pe
seama rezervei de calcar din
stomac, care întăreşte pielea
(datorită calcarului se produce
efervescenţa).
Pielea conţine 2 pigmenţi:
albastru (care se distruge prin
fierbere) şi roşu.

17. Corpul este alcătuit din două
părţi: cefalotorace şi abdomen.
Pe cefalotorace există:
•două perechi de antene
formate din articole: una mai
scurtă şi bifurcată, a doua mai
lungă;
•2 ochi compuşi din mai mulţi
ochi simpli, aşezaţi în vârful unor
pedunculi cărnoşi, racul vede bine
în toate părţile;
•gura este aşezată ventral,
prevăzută cu fălci tăioase;
•5 perechi de picioare inegale,
articulate, aşezate ventral.

18. Abdomenul, mai subţire decât
cefalotoracele, este format din 7
segmente prevăzute cu muşchi
puternici.
Pe partea ventrală a primelor
5 segmente se află câte o
pereche de picioruşe mici.
AL 6-lea şi al 7-lea segment
lăţit formează înotătoarea codală.
În apă, racul înoată, îndoind
abdomenul şi lovind apa cu
înotătoarea codală.
Apa este împinsă cu putere
înainte, iar corpul se
deplasează înapoi.
Pe fundul apei, racul merge cu
ajutorul ultimelor 4 perechi de
picioare.

19. Racul se hrăneşte cu animale,
cu resturi de plante şi cu cadavre
de animale, curăţind apa.
Le apucă cu cleştii, le taie şi le
duce la gură. Este un animal
omnivor (de la latinescul omnis,-
e= orice).
Antenele îl ajută la pipăit şi
mirosit.
În camerele branhiale, de pe
laturile cefalotoracelui, formate
prin îndepărtarea crustei de corp,
se găsesc branhiile cu rol în
respiraţie.
Branhiile sunt bogat
vascularizate. Sunt prinse de
baza picioarelor şi continuu
scăldate de apă, de unde reţin
oxigenul.

20. Inima are formă pentagonală
şi sângele este de culoare
albastră.
Racul se înmulţeşte prin ouă.
Toamna, în octombrie, femela
depune aproximativ 200 de ouă
care se prind de picioruşele
abdomenului. În luna mai, ies
răcuşorii.
Ei rămân fixaţi pe abdomenul
mamei aproximativ 10 zile.
După 4-5 ani devin adulţi.