Downloaded 42 times
Uploaded byCorneliu Vlas
Curs.7.ro.2006
Documentul discută despre ţesutul osos, inclusiv structura, funcția și tipurile de celule care îl compun, cum ar fi osteoblastele, osteocitele și osteoclastle. De asemenea, se descrie procesul de osteogeneză, atât intramembranoasă cât și endocondrală, precum și mecanismele de remodelare și reparare a osului. În final, se menționează aspecte clinice legate de hipocalcemie și hipercalcemie, împreună cu tipurile de măduvă osoasă și funcțiile acesteia.
Curs.7.ro.2006
- 1. 11/26/13 Ţesutul osos şi osteogeneza Ţesutulosos: ţesut conjunctiv specializat, matrice extracelulară impregnată cu săruri minerale
- 2. Componente şi funcţii Matriceaextracelulară Celulele ţesutului osos Osteoprogenitoare Osteoblastele Osteocitele Osteoclastele Funcţii Rezistenţă mecanică Metabolică (rezervor pentru săruri de calciu) 11/26/13
- 3. Structura ţesutului osos Unitateamorfologică de bază: lamela osoasă Conţine celule şi matrice Tipuri OM OI Compact sau haversian Spongios sau trabecular Variante Imatur sau primar: fibre colagene aranjate dezordonat Matur sau secundar (lamelar) fibre colagene dispuse ordonat 11/26/13 OI OM
- 4.
- 5.
- 6. Celulele ţesutului osos Proprii Osteoprogenitoare Osteoblaste Osteocite Origine medulară osteoclastele Celulele osteoprogenitoare Suprafeţe osoase Se pot transforma în osteoblaste Ovoidale, turtite, cu puţine organite nespecifice 11/26/13 Celule osteoprogenitoare
- 7. Osteoblastele Celule diferenţiate caresecretă matrice osoasă Origine: celule osteoprogenitoare Morfologie Poliedrice sau cuboidale, prelungiri scurte Nucleu central, eucromatic, cu nucleol Citoplasmă bazofilă cu numeroase organite şi incluziuni Funcţii Sintetizează oseină, colagen I şi proteine noncolagene Receptori pentru parathormon (secretă o substanţă care activează osteoclastele) 11/26/13
- 8.
- 9.
- 10.
- 11.
- 12. Osteocitele Celulele osoase mature Maimici decît osteoblastele Incluse în matrice Lacunele matricei, conţin osteocite, interconectate prin canaliculi Canaliculii conţin prelungirile osteocitelor, interconectate (gap) 11/26/13
- 13.
- 14.
- 15. 3 1 2 Osteocit (1), osteoblast(2), osteoprogenitoare (3) 11/26/13
- 16.
- 17. Forme funcţionale de osteocite Derepaus Citoplasmă cromofobă sau slab bazofilă Reticul endoplasmic rugos redus Matrice matură, calcificată, apoziţionată plasmalemei Formatoare Citoplasmă bazofilă Osteoid în jurul celulei Resorbtive Citoplasmă acidofilă În jurul celulei: matrice discontinuă (zone de resorbţie) 11/26/13
- 18.
- 19.
- 20. Osteoclastul Gigantă multinucleată Resorbţia matricei Origine:monocite sanguine Localizare: suprafeţe osoase Nuclei: 10-60, la polul opus suprafeţei de contact Citoplasmă acidofilă: lizozomi (fosfatază acidă, colagenază) 11/26/13
- 21.
- 22.
- 23. Organizare ultrastructurală Pol activ,de resorbţie: în contact cu suprafaţa osoasă Numeroşi microvili: implicaţi în endocitoză Citoplasma de sub microvili: numeroase filamente contractile: deplasările celulei (zona “clară”) Zona veziculară: lizozomi cu hidrolaze acide Incluziuni de colagen degenerat şi cristale de hidroxiapatită Nucleii şi organitele nespecifice: la polul opus suprafeţei de contact (polarizare funcţională) 11/26/13
- 24.
- 25. Osteoclast, detaliu alsuprafeţei de resorbţie 11/26/13
- 26. Funcţiile osteoclastului Resorbţia şiremodelarea ţesutului osos Maximă în osteogeneză şi repararea fracturilor Enzimele lizozomale: realizează mediu acid Secretorie Mobilitate la nivelul suprafeţelor osoase prin filamentele contractile Stimulate de secreţia osteoblastelor Receptor membranar pentru calcitonină, care îi blochează funcţia resorbtivă Durată lungă de viaţă şi activitate intermitentă Resorbţia incompletă aberantă de ţesut osos: osteopetroză 11/26/13
- 27. Matricea extracelulară (acidofilă) •sintetizată de osteoblaste şi osteocite formatoare • substanţe organice şi anorganice • substanţele organice • colagen de tip I, glicozaminoglicani • proteine non-colagene • osteonectină, osteopontină, osteocalcină • substanţe anorganice • săruri de calciu şi fosfor depuse de-a lungul fibrelor colagene (cristale de hidroxiapatită) • apă, electroliţi • osteomalacie • conţinutul în săruri minerale se reduce la 35% 11/26/13
- 28. Matrice osoasă impregnatăcu săruri de calciu Reacţia von Kossa 11/26/13
- 29. Hipocalcemia: calciu seric<2.2 mmol/l Cauze: malabsorbţie, deficit D3, hiporaratiroidism postoperator Clinic: hiperexcitabilitate neuromusculară, spasme, tetanie, adinamie, oboseală musculară Hipercalcemie: calciu seric >2.8 mmol/l Cauze: metastaze osoase osteolitice, substanţe asemănătoare PTH secretate de tumoră, hiperparatiroidism primar Clinic: hipercalciurie, alcaloză metabolică, tahicardie, scurtare interval QT pe EKG 11/26/13
- 30. Tipuri de ţesutosos: compact şi spongios 11/26/13
- 31. Ţesutul osos compact (haversian) Localizare:diafiza oaselor lungi, corticala oaselor scurte şi late Format din lamele osoase dispuse ordonat Sistem haversian (osteonul) centrat de canal, structura de maximă rezistenţă Sistem interstiţial, lamele necentrate de canal, solidarizează osteoanele Sistem cisrcumferenţial intern: lamele osoase lungi, paralele cu suprafaţa internă Sistem circumferenţial extern: lamele osoase paralele cu suprafaţa externă 11/26/13
- 32. Sistemul Havers osteonul Unitateamorfofuncţională a osului compact Paralel cu axul mare al osului Formă cilindrică (de coloană) Componente Lamele osoase concentrice Canal osteonal, cu ţesut conjunctiv şi vase sanguine Canalele osteoanelor vecine sunt interconectate prin canale oblice (Volkmann) 11/26/13
- 33.
- 34.
- 35. Dispoziţia concentrică alamelelor osoase 11/26/13
- 36.
- 37.
- 38.
- 39.
- 40. Ţesutul osos spongios Formatdin trabeculi osoşi ramificaţi Localizare: epifizele oaselor lungi şi zona centrală a oaselor scurte şi late Formează compartimente pentru măduva hematogenă Trabeculii: formă, grosime şi orientare variabile Excepţional conţin osteoane 11/26/13
- 41. Osul ca organ Periost Suprafaţa externă Ţesut conjunctiv dens Conţine osteoprogenitoare Endost Suprafaţa internă Un strat de celule osteoprogenitoare Ţesut osos compact (periferic) Ţesut osos spongios (central) Cartilaj articular (epifize) Măduvă osoasă 11/26/13
- 42.
- 43.
- 44.
- 45. Tipuri de măduvăosoasă Roşie osteogenă Osteogeneză, ţesut reticular, osteoprogenitoare şi vase sanguine Roşie hematogenă Oase late, scurte, vertebre: formează elemente figurate Ţesut reticular, mieloid şi vase sanguine Galbenă În cavitatea diafizară a oaselor lungi Reversibilă hematogen (fracturi, anemii) Cenuşie fibrilară La vîrstnici, fibre conjunctive, rare celule, ireversibilă hematogen Gelatinoasă Numai în condiţii patologice Tuberculoză, tumori maligne 11/26/13
- 46. Nutriţie şi inervaţie Nutriţia Ramuri arteriale din periost Capilare în canalele oblice şi osteonale, apoi ajung la măduvă Inervaţia Fibre nervoase amielinice Pătrund în canalele oblice şi osteonale Rol vasomotor şi trofic Terminaţii încapsulate (corpusculi senzitivi) 11/26/13
- 47. Osteogeneza Procesul de formarea ţesutului osos Intramembranoasă: pe model de ţesut conjunctiv (oase late) Endocondrală: pe model de cartilaj hialin (schelet axial şi extremităţi) Ambele: ţesut osos imatur (temporar), apoi secundar, lamelar (definitiv) 11/26/13
- 48. Condiţiile osteogenezei Prezenţa celulelorosteoprogenitoare Vascularizaţie bogată: substanţe pentru sinteza matricei extracelulare Diferenţierea celulelor osteoprogenitoare în osteoblaste, care sintetizează matrice preosoasă (osteoid) Mineralizarea matricei preosoase Prezenţa osteoclastelor: modelarea şi remodelarea osului nou-format 11/26/13
- 49. Osteogeneza intramembranoasă Modelul conjunctiv: ţesutmezenchimal Celulele mezenchimale se condensează şi se tranformă în osteoblaste Osteoblastele sintetizează matrice şi o depun pericelular Continuarea sintezei şi depunerii de matrice: celulele se depărtează unele de altele, dar rămîn conectate prin prelungiri Osteoblastele se tranformă în osteocite Ţesutul osos nou-format: creşte prin apoziţie Ţesutul mezenchimal restant formează periostul 11/26/13
- 50. • primele trabeculeosoase: de-a lungul fibrelor de colagen • între trabeculele osoase: ţesut mezenchimal şi vase, formează măduva osoasă • la periferie: os compact • oasele late: central os spongios, periferic os compact • oase care se formează prin osificare de membrană: - oasele cutiei craniene - maxilarul superior 11/26/13
- 51.
- 52.
- 53. Osteogeneza endocondrală Model decartilaj hialin Centrul primar de osificare: diafizar Centrele secundare: epifizare (tardive) Etape Formarea modelului de cartilaj hialin Formarea osului periostal şi diferenţierea periostului Formarea centrului primar de osificare la mijlocul diafizei Formarea mugurelui conjunctivo-vascular periostal Celulele osteoprogenitoare periostale se diferenţiază în osteoblaste, apar primele trabecule osoase Resorbţie: formarea cavităţii medulare Dezvoltarea longitudinală a diafizei: interstiţială Formarea centrilor secundari epifizari 11/26/13
- 54. 1 – modelulde cartilaj 2 – osul periostal 3 – calcificarea matricei cartilajului diafizar 4 – vasele şi ţesutul conjunctiv invadează cartilajul calcificat 5 – proliferare vasculară în diafiză 6 şi 7 – centrul epifizar proximal 8 – centrul epifizar distal 9 – dispare placa epifizară distală 10 – încetarea creşterii 11/26/13
- 55.
- 56. Centrul primar deosificare 11/26/13
- 57. Creşterea oaselor înlungime Continuă postnatal pînă la 18-20 ani Bazată pe prezenţa cartilajului de creştere (la limita diafiză – epifiză) Discul de creştere: formează cartilaj spre epifiză şi ţesut osos spre diafiză Zonele cartilajului de creştere: Zona cartilajului de rezervă Zona de proliferare (cartilajul hiperplazic, grupe axiale) Zona hipertrofică Zona de calcificare a cartilajului Zona de osificare Zona de resorbţie 11/26/13
- 58. Os Cartilaj calcificat Cartilaj derezervă Proliferativă Hipertrofică Cartilaj calcificat Resorbţie Os Osteoclast 11/26/13 Vas sanguin Osteoblaste
- 59.
- 60.
- 61.
- 62. Osificarea completă acartilajului de creştere 11/26/13
- 63. Remodelarea Transformarea osului imaturîn matur Orientarea osteoanelor în direcţia stimulului mecanic Condiţii de apariţie În viaţa intrauterină Formarea de noi osteoane şi trabecule osoase la adult Remodelarea continuă a osului spongios la adult Etapele remodelării: con de resorbţie, canal de resorbţie, canal osteonal, depunerea de matrice Tipuri de remodelare: internă şi externă Internă: formează noi osteoane Remodelare în exces: Externă: păstrează forma osului osteoporoză Remodelare deficitară: microcefalie 11/26/13
- 64.
- 65. Repararea fracturilor Prin osificaremembranoasă Etape Hemoragică Hemostatică Granulaţie Hipertrofia periostului şi endostului Calus temporar Formarea de cartilaj hialin Calusul definitiv Remodelare 11/26/13
- 66. Calus – activareacelulelor osteoprogenitoare 11/26/13
- 67. Articulaţii Capetele articulare osoase:ţesut osos spongios acoperit de os compact Cartilajul articular. hialin Discul intraarticular: fibrocartilaj (meniscul) Capsula articulară, ligamentele articulare Sinoviala: vili sinoviali (ax conjunctiv acoperit de epiteliu simplu cuboidal) Lichidul sinovial: similar plasmei, cu mult acid hialuronic 11/26/13
- 68.
- 69.
- 70.
- 71.
- 72.
- 73.
- 74.
- 75.