Studiu de caz

1. MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE.
STUDIU DE CAZ:
PROGRAMUL „ SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
DESFĂŞURAT LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ CASTRANOVA, DOLJ
MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE.
STUDIU DE CAZ:
PROGRAMUL „ SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”

2. 2
DESFĂŞURAT LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ CASTRANOVA, DOLJ
CUPRINS
CUPRINS................................................................................................................. pag. 3
ARGUMENT............................................................................................................pag. 4
Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE .........................................................pag. 6
1.1 Concepte generale utilizate în managementul proiectelor .............................pag. 6
1.2 Scurt istoric al proiectelor educaţionale ..........................................................pag. 9
1.3.Tipologia proiectelor educaţionale .................................................................. pag.12
1.4. Ciclul de viaţă al unui proiect ......................................................................... pag.14
Capitolul 2. ELABORAREA PROIECTULUI EDUCAŢIONAL ......................pag.17
2.1. Premise pentru elaborarea proiectului ...........................................................pag.17
2.2. Etapele realizării unui proiect .........................................................................pag.17
2.3. Structura unui proiect educaţional ................................................................ pag.20
2.4. Criterii pentru evaluarea unui proiect educaţional...................................... pag.23
Capitolul 3. STUDIU DE CAZ:Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”desfăşurat
la Şcoala Gimnazială Castranova, Dolj.....................................................................pag.25
3.1. . Istoricul Şcolii Gimnaziale Castranova ..........................................................pag.25
3.1.1 Prezentarea şcolii ..............................................................................................pag.26
3.2. Cadrul legislativ pentru organizarea programului „Să ştii mai multe, să fii mai
bun!”..............................................................................................................................pag.28
3.3. Cadrul strategic al realizării proiectului educaţional „ O nouă provocare” la Şcoala
Gimnazială Castranova .............................................................................................. pag.30
3.3.1. Planul managerial al activităţilor educative..................................................pag.30
3.3.1.1. Viziunea .......................................................................................................pag.30
3.3.1.2 .Analiza SWOT ............................................................................................pag.30
3.3.1.3. Principii şi valori..........................................................................................pag.32
3.3.1.4. Obiective strategice......................................................................................pag.32
3.4. Structura proiectului educaţional „ O nouă provocare”..................................pag.36
3.5. Planul de măsuri şi monitorizare a programului „ Să ştii mai multe, să fii mai
bun!”...............................................................................................................................pag.51
3.6. Fişa de evaluare a programului...........................................................................pag.52
3.7. Managementul riscului.........................................................................................pag.53
3.8. Raportul de finalizare al programului „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”... pag.57
3.9. Rolul Managerului de proiect ............................................................................ pag.61
Concluzii ...................................................................................................................... pag.62

3. 3
Bibliografie....................................................................................................................pag.64
ARGUMENT
În sistemul de învăţământ românesc, cadrul activităţii educative şcolare şi extraşcolare
constituie spaţiul capabil de a răspunde provocărilor societăţii actuale, în sensul în care conceperea
flexibilă a acesteia permite o continuă actualizare a conţinutului învăţării şi a metodelor didactice
centrate pe elev, precum şi o monitorizare şi evaluare de calitate a rezultatelor învăţării. Totodată
particularităţile specifice facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine
resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ.
Proiectele educaţionale reprezintă cu prioritate o cale de rezolvare a problemelor
educaţionale cu care se confruntă învăţământul românesc la ora actuală, atât din punct de vedere
al competenţelor cognitive şi abilităţilor pe care le promovează grupului ţintă, cât şi posibilităţilor
de modernizare a bazei materiale.
În ultimii ani a apărut o nouă modă, legitimă în contextul tranzitiei, moda proiectelor. Toată
lumea elaborează proiecte în întreprinderi, în sate, în licee şi facultăti, în institutii centrale sau
locale, acolo unde a ajuns comanda internă sau externă şi, mai ales, acolo unde au ajuns fondurile
de finantare a unor activităti deja planificate. Multi încearcă să proiecteze, dar putini reuşesc să
pună pe masa beneficiarului proiectul asteptat de acesta.
Lucrarea de faţă intitulată „ Managementul proiectelor educaţionale. Studiu de caz:
Programul „ Să ştii mai multe, să fii mai bun!” desfăşurat la Şcoala Gimnazială Castranova,
Dolj” care este prezentată în sinteză, reliefează aspecte legate de managementul proiectelor ,
punând accentul pe scrierea unui proiect educaţional şi pe rolul uni manager de proiect.
Aşa cum rezultă din această lucrare acest tip de management trebuie să conducă la eficienţă şi
eficacitatea activităţii în care eficienţa conduce la măsurarea rezultatelor în funcţie de eforturile
depuse în timpul activităţii şi este privită ca un raport între eficacitate şi costuri, iar eficacitatea
arată măsura în care activitatea satisface o necesitate, realizează un obiectiv sau îndeplineşte o
funcţie.
În capitolul I sunt prezentate noţiuni generale despre managementul proiectelor, principiile şi
funcţiile managementului, istoricul, tipologia şi ciclul de viaţă a unui proiect educaţional.
Elaborarea unui proiect educaţional, cu accent pe respectarea etapelor de scriere a unui proiect,
precum şi pe modalităţile de creştere a calităţii unei instituţii şcolare prin scriere de proiecte sunt
descrise în capitolul al II-lea.

4. 4
Relaţia dintre educaţia nonformală şi cea formală poate fi descrisă la nivel general, dar mai
ales în privinţa sistemului de învăţământ, ca fiind deicitară la nivel naţional. De multe ori elevii simt
reticenţa acestui sistem învechit intrând în contact cu metode mult prea formale, care sunt în
contrast cu contextul european şi cu gama largă de posibilităţi pe care le avem la îndemână, iar acest
lucru îi determină să îşi piardă interesul pentru şcoală.
Mulţi dintre profesori merg încă pe ideea că metodele tradiţionale au fost folosite atâta timp
şi au format atâtea generaţii, nesizând necesitatea educaţiei nonformale. Însă tocmai pentru că
generaţiile se schimbă, se identifică şi mai mult necesitatea educaţiei nonformale în sistemul de
învăţământ românesc actual.
Elevii aşteaptă să fie surprinşi şi programul „ Să ştii mai multe, să fii mai bun!” prezentat
în capitolul al III-lea vine înaintea elevilor de a-şi petrece timpul şi de a învăţa şi „altfel” la şcoală.
Astfel, acestă lucrare îşi propune să vină în sprijinul celor care au rolul de manageri de
proiect într-o instituţie şcolară, reprezentând o resursă de informare şi documentare pentru toti cei
care doresc să schimbe ceva, pentru cei care speră să atragă fonduri pentru derularea unor
programe, pentru cei care intentionează să dezvolte strategii pe termen lung în diferite arii de
interventie.

5. 5
Capitolul 1. CONSIDERAŢII GENERALE
1.1 CONCEPTE UTILIZATE ÎN MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Managementul proiectelor este un domeniu destul de recent apărut, iar importanţa sa a
cunoscut o creştere majoră datorită faptului că, la scară europeană şi internaţională,tot mai multe
acţiuni se desfăşoară în cadrul unor proiecte. Resursele utilizate de aceste proiecte au un rol din ce
în ce mai mare în dezvoltarea economică, iar aria lor de aplicabilitate este în creştere.
Termenul de Managementul proiectelor este frecvent folosit în domeniul scrierii ,
implementării şi evaluării proiectelor. Acest termen a fost adoptat în 1992 de către Comosia
Europeană, „ Project Cycle Management”, în traducere Managementul Ciclului de Proiect şi
reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea şi managementul proiectului , bazat pe metoda de
analiză a Cadrului Logic , metodă care era deja utilizată în multe instituţii din lume inclusiv în
statele membre ale Uniunii Europene.
Obiectivul Managementului de proiect vizează îmbunătăţirea magementului proiectelor/
programelor de toate tipurile prin luarea în considerare a tuturor aspectelor esenţiale şi a condiţiilor
cadru, deopotrivă în elaborarea şi în implementarea proiectelor.
Obiective clare şi realiste
pentru programe sau
proiecte
Consecvenţa şi contribuţia la
realizarea cuprinzătoare a
obiectivelor politicii CE prin
proiecte şi programe
Conducere
direcţionarea oamenilor
implicaţi pentru asigurarea
coordonării eforturilor
individuale
Management de proiect

6. 6
Managementul proiectelor constă în aplicarea cunoştinţelor, capacităţilor, instrumentelor
şi tehnicilor specifice pentru activităţile unui proiect, care are obiective, scopuri şi cerinţe definite
referitoare la timp, calitate, costuri şi parametri de performanţă, activităţi considerate ca importante
şi adecvate pentru finanţare.Timpul, costul , calitatea şi performanţele sunt constrângeri pentru
proiect.
Acest proces implică o mare varietate de capacităţi manageriale şi abilităţi personale. În
managementul proiectelor ariile de competenţă se suprapun.
 competenţe profesionale referitoare la cunoştinţe şi practici ale managementului
proiectelor
 competenţe manageriale referitoare la cunoştinţele de mangement
 competenţe tehnice care au în vedere aplicarea proiectelor
Indiferent de tipul de proiect, independent de personalitatea şi stilul managerului,
managementul de proiect va respecta următoarele principii :
a. Principii în managementul de proiect
- cunoaştere clară şi împărtăşirea misiunii organizaţiei (scopului şi obiectivelor acesteia);
- cunoaşterea deplină a resurselor disponibile (umane, materiale, financiare, de timp);
- planificarea, organizarea, coordonarea resurselor;
- respectarea standardelor ( standard – nivel de performanţă la care considerăm că ne atingem
obiectivele / de calitate, ocupaţionale);
- flexibilitate (adaptarea planificărilor iniţiale la eventualele modificări neprevăzute).
b. Funcţiile managementului de proiect:

7. 7
În literatura de specialitate se întâlnesc numeroase definiţii pentru noţiunea de proiect, însă în
esenţă toate cuprind aceleaşi conţinuturi.
Un proiect este o initiativă limitată în timp în scopul de a crea un serviciu unic. O
combinatie de resurse sunt puse împreună şi organizate întro structură temporară cu intentia de a
atinge un scop specific. Astfel, expresia “limitat în timp” care poate avea sensul de “scurtă durată”
este folosită aici pentru a specifica faptul că proiectul este definit temporar ca dată de început şi de
sfârşit. Unele proiecte pot fi continuate sau convertite în alte proiecte.
Proiectul este o întreprindere cu un început si un sfîrsit, condusa de oameni sa atinga
obiectivele stabilite încadrându-se în parametrii de cost,program si calitate. Buchanan si Boddy
(1992)
Proiectul este un mecanism format din oameni si alte resurse asamblat temporar cu scopul
de a obtine obiectivele stabilite, de regula cu un buget fix si cu o perioada de derulare fixata.
Proiectele sunt de obicei asociate cu produsele sau procedurile realizate pentru prima data, sau cu
procedurile cunoscute dar schimbate. Graham (1985)
Proiectul reprezintă o sumă de activităţi care conduc la realizarea unui scop comun şi
necesită un consum important de resurse (umane, materiale, financiare, echipamente, informaţii
documentare şi timp). Punerea în practică a unui proiect presupune un moment iniţial şi un moment
final al proiectului, deci o durată de realizare. Momentul iniţial este considerat cel în care se ia
decizia de a se trece la conceperea unui proiect, iar cel final este cel în care se închie ultima
activitate prevăzută de proiect.
Un proiect este modul de implementare al unui program şi presupune existenta unui
obiectiv specific şi unui buget. Trebuie precizat că un proiect nu se implementează prin alte
proiecte, fiind o actiune cu un scop precis.
Conducere
direcţionarea oamenilor implicaţi
pentru asigurarea coordonării
eforturilor individuale
Planificare
gândire anticipativă privind etapele ce
trebuie străbătute pentru atingerea
obiectivelor;
Implementare
realizarea activităţilor planificate cu
resursele alocate şi conform
specificaţiilor
Organizare
alocarea resurselor organizaţiei şi
stabilirea proceselor ţinând cont de
planificarea făcută; urmăreşte
utilizarea eficientă a resurselor
disponibile
Control
aprecierea progresului obţinut în
direcţia obiectivelor; presupune
monitorizarea permanentă a
costurilor şi activităţilor, evaluarea
rezultatelor şi impactului

8. 8
Un proiect trebuie să răspundă la întrebările: DE CE?finalitatea, CE?obiective intermediare
şi terminale, CUM?definirea strategiei, căile de realizare, CINE?definirea responsabilitătilor
fiecărui partener, CU CE ?stabilirea resurselor umane, financiarebugete, defalcate pe activităti,
CÂND ?fixarea termenelor, CU CE REZULTATE?anticiparea efectelor pe plan material, moral,
intelectual etc.
Elementele caracteristice ale unui proiect sunt:
 are un început şi un sfârşit bine definite;
 implică o varietate de activităţi, evenimente şi sarcini;
 utilizează o varietate de resurse;
 are un grad mai mic sau mai mare de autonomie faţă de activităţile zilnice ale
organizaţiei;
 are ca scop o schimbare, percepută ca favorabilă de către iniţiatorii săi;
1.2. SCURT ISTORIC AL PROIECTELOR EDUCAŢÍONALE
În situaţia actuală a învăţămantului, conducerea managerială pune acccent pe idei, pe
abordarea sistemică, pe strategie, pe schimbare şi, nu în ultimul rand, pe inovare în sistem.
Managementul educaţional implică cunoaşterea teoretică, metodologică, o anumită
mentalitate favorabilă, arta de a dirija, de a antrena resursele şi a le coordona, de a diagnoza şi de a
prognoza asupra viitorului instituţiei de învăţămant .
Printre multitudinea de aspecte conceptuale pe care le presupune managementul, o
importanţă deosebită o reprezintă domeniul proiectelor. Proiectul reprezintă modalitatea de a
întreprinde şi anticipa o activitat cu caracter inovativ sau ameliorativ în procesul organizaţional.
Noţiunea de proiect, utilizată cu precădere în jurul anului 2000, reprezintă un set de intenţii
generale privind prognozarea dezvoltării individuale sau instituţionale.
Pentru realizarea unui proiect, bine documentat şi aprofundat, este necesară identificarea
unor condiţii strategice şi tactice. Din punct de vedere strategic, un proiect instituţional trebuie să
fie adecvat atingerii scopurilor şi obiectivelor stabilite, să fie fezabil, să necesite un consum minim
de resurse materiale şi umane, obiectivele stabilite să fie simple şi concise, să prezinte sistematizare
şi claritate în conceperea ca un întreg, să fie aplicabil şi operaţional şi să ofere posibilitatea de
sustenablitate după o eventuală finanţare din afara instituţiei.
În didactica modernă, noţiunea de proiect are mai multe accepţiuni: proiect educaţional sau
didactic, proiect curricular, proiect instituţional, de înfiinţare şi dezvoltare a şcolii, ca instrument
de monitorizare a politicii manageriale a directorului, axat pe permanentă schimbare, pe
dezvoltarea şi inovarea actului educaţional.

9. 9
Proiectul de dezvoltare insituţională stabilit pe o perioadă de 4-5 ani, în concordanţă cu
politicile din domeniul educaţiei, urmăreşte în mod deosebit dobandirea de abilităţi, aptitudini şi
competenţe, asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale mangementului, asigură
transpunerea coerentă a strategiei de dezvoltare pe termen lung , favorizează creşterea încrederii în
capacităţile şi forţele proprii, asigură un grad ridicat de dezvoltare personală şi profesională,
întăreşte parteneriatele cu alte insituţii.
Proiectele educaţonale implică lucru concentrat în echipă, responsabilizare în funcţie de
aptitudini, interese, cooperare şi comunicare eficientă.
Identificarea nevoilor celor mai stringente ale instituţiei educaţionale este punctul de plecare în
realizarea unui poiect bine documentat şi realizat. Proiectul va conţine viziunea şi misiunea pentru
justificarea existenţei organizaţiei şcolare în contextul comunităţii din care face parte, pentru a
corespunde nevoilor acesteia şi intereselor comune. Misiunea şcolii va cuprinde în mod deosebit
normele şi valorile , reprezentările şi simbolurile specifice, formulează tipul de rezultate şi
performanţe, finalitatea proiectului.
Pentru realizarea unui proiect instituţional, chiar pe o perioadă limitată de un an , se
pleacă de la o analiză de tip Swot sau PESTE. Pentru conceperea unui proiect instiuţional care
vizează obţinerea unei finanţări externe soluţia optimă ar fi realizarea unei analize PESTE( din
punct de vedere politic, economic, social, tehnologic şi ecologic) al instituţiei şi comunităţii din care
provine, chiar dacă acesastă componentă a proiectului este mai greu de realizat şi mai concludentă.
Astfel pot fi idenificate mai aprofundat nevoile instituţiei, pot fi stabilite punctele tari şi
slabe, ameninţările şi oportunităţile organizaţiei educaţionale.
Şcoala va beneficia prin accesarea de proiecte de oportunităţi pentru dezvoltare instituţională,
asigurarea unor resurse materiale pentru dotări şi rezolvarea unor probleme stringente ale
comunităţi în domeniul educaţional. Multe din aceste aspecte le vizează proiectele de cooperare
europeană sau programele comunitare ca instrumente privilegiate de acţiune a Uniunii Europene
pentru realizarea obiectivelor politicilor educaţionale .
Printre proiectele oferite şcolilor din mediul rural şi care a avut un impact deosebit de
favorabil în comunităţile locale s-a numărat Proiectul pentru Învăţămantul Rural, iniţiat de
Guvernl Romaniei şi implementat de Ministerul Educaţiei, prin Legea nr.441/2003. Proiectul a
urmărit îmbunătăţirea accesului elevilor din mediul rural la un învăţămant de calitate, concretizat în
rezultate şcolare mai bune şi printr-un procent de promovabilitate şi de absolvire ridicat.
Finanţat de Banca Mondială, Guvernul Romaniei şi comunităţile locale, cu o valoare de 91 milioane
USD, proiectul s-a adresat tuturor elevilor, cadrelor didactice şi comunităţilor locale din cele 2868
de comune, cuprinzand peste 10500 de unităţi şcolare şi peste un milion de elevi.
Proiectul derulat în perioada 2003-2009 şi-a propus dezvoltarea competenţelor profesionale
ale cadrelor didactice din mediul rural pe baza activiăţii proprii desfăşurate în şcoală, calificarea

10. 10
cadrelor didactice din mediul rural, asigurarea condiţiilor materiale de bază pentru buna funcţionare
a şcolilor din mediul rural ( construcţia şi reconstrucţia de localuri de şcoli), asigurarea materialelor
didactice şi a fondului de carte necesar desfăşurării procesului didactic în şcolile din mediul rural,
îmbunătăţirea parteneriatului dintre şcoală şi comunitatea locală, prin finanţarea nerambursabilă a
unor proiecte de inovare, dezvoltare şi schimbare, întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare şi
elaborare de politici educaţionale.
În urma finalizării acestui proiect şi pe baza evaluării finale realizate s-a constatat creşterea
gradului de pregătire a cadrelor didactice, calificarea unui număr de 4000 cadre didactice pentru noi
specialităţi, crearea unui număr de 1000 de centre de resurse fixe şi 41 de centre de resurse mobile
dotate cu echipament modern, 1500 de şcoli reabilitate şi aliniate la standarde civilizate de
funcţionare privind instalaţiile sanitare, alimentarea cu apă, iluminarea, încălzirea şi dotarea cu
mobilier şcolar, dotarea cu peste 3 milioane de cărţi şi reviste, 2,5 milioane de planşe didactice, 80
mii de hărţi, 30 mii de truse ştiinţifice şi 8 mii seturi de materiale sportive.
La nivel naţional au fost finanţate prin acest program 2500 de proiecte şcoală- comunitate locală în
valoare totală de peste 10 milioane USD.
O altă oportunitate de finanţare prin proiecte realizate de insituţiile de învăţămant , iniţiată de
această dată de Guvernul Romaniei şi comunităţile locale a fost lansată la începutul anului 2007sub
forma Programului de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară. De această dată, proiectele s-au
aprobat într-o primă rundă pentru un număr de 2517 şcoli, inclusiv din mediul urban, dar anul
următor posibilitatea de a aplica astfel de proiecte a fost sistată inexplicabil.
În prezent, urmarindu-se dezvoltarea conştiinţei europene şi noi dimensiuni culturale şi educaţionale
sunt accesibile noi programe educaţionale Socrates (Erasmus, Comenius, Arion, Lingua, Eurydice),
Leonardo da Vinci ş.a.
Programul Socrates , structurat pe mai multe secţiuni a fost accesat de cateva sute de mii
de studenţi, elevi şi profesori participanţi la diferite activităţi şi parteneriate europene de educaţie
interculturală, formarea continuă a personalului din învăţămant, utilizarea noilor tehnologii în
educaţie, învăţarea limbilor străine şi educaţia adulţilor.
Unităţile de învăţămant care au aplicat un astfel de proiect au urmărit prin participarea lor
dezvoltarea competenţelor lingvistice, creşterea performanţelor şcolare, dezvoltarea competenţelor
profesionale, dezvoltarea în carieră, dezvoltarea competenţelor de utilizare a noilor tehnologii,
creşterea posibilităţilor de a plasa absolvenţii favorabil pe piaţa forţei de muncă.
Programul Erasmus, cu adresabilitate în mediul universitar, promovează sentimentul
apartenenţei în spaţiul comunitar european, integrarea culturală, lingvistică, economică.
Programul Comenius este o secţiune a programului Socrates, cu adresabilitate în domeniul
educaţiei la toate nivelurile de învăţămant preuniversitar şi care urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi

11. 11
consolidarea dimensiunii europene în educaţie prin dezvoltarea cooperării între instituţiile de
învăţămant europene, promovarea dimensiunii interculturale şi a învăţării limbilor străine.
Programul Comenius se desfăşoară sub forma parteneriatelor între şcoli, educaţie interculturală,
educaţia copiilor din diverse medii sociale( imigranţi, nomazi, rromi), perfecţionarea pregătirii
cadrelor didactice.
Programul Arion , componentă a secţiunii Socrates, facilitează cooperarea în cadrul
Uniunii Europene la nivel preuniversitar, prin realizarea unui schimb de experienţă şi informaţii
privind dezvoltarea instituţională şi procesul de reformă în învăţămant, pentru analiza şi
valorificarea experienţei din domeniul educaţiei a diverselor ţări comunitare.
Programul Lingua promovează învăţarea limbilor străine mai puţin utilizate şi răspandite
în spaţiul comunităţii europene, încurajează şi sprijină diversitatea lingvistică, îmbunătăţirea
predării şi învăţării limbilor străine. Limbile ţintă pentru programul Lingua sunt toate limbile
oficiale din UE şi programul se concretizează prin proiecte de cooperare pentru formarea
profesorilor de limbi străine, viitori profesori de limbi străine angajaţi ca asistenţi de limbi străine,
dezvoltarea de instrumente pentru învăţarea şi predarea limbilor străine, proiecte comune pentru
predarea limbilor străine.
Eurydice reprezintă un proiect desfăşurat în intervalul 2000-2004 şi care a urmărit
mobilitatea fizică, mobilitatea virtuală, dezvoltarea reţelelor de cooperare la nivel european,
promovarea diferitelor culturi, promovarea proiectelor pilot bazate pe parteneriate internaţionale şi
îmbunătăţirea sistemelor şi politicilor din domeniul educaţiei, formării şi tineretului. Proiectul s-a
concretizat în realizarea unei pagini web pentru a consulta publicaţiile legate de educaţia europeană,
baza de date pentru sistemele educaţionale din Europa- Eury Base etc.
Programul Leonardo da Vinci urmăreşte îmbunătăţirea calităţii şi capacităţii de învăţare
prin sisteme de pregătire profesională, promovarea pregătirii profesionale pe tot parcursul vieţii,
încurajarea dezvoltării personale în acord cu necesităţile societăţii, recunoaşterea calificării obţinute
pe piaţa forţei de muncă a comunităţii europene.
Conceperea şi realizarea proiectelor necesită planificare minuţioasă, muncă în echipă, stabilirea
clară a viziunii, misiunii, strategiei, scopurilor şi planului de acţiune a organizaţiei educaţionale,
respectand criteriile şi tipologia formularului de aplicaţie. Şansa acceptării unui proiect este
condiţionată de adecvare, fezabilitate, economicitate, precizie, claritate, continuitate, temporalizare,
viabilitate şi sustenabilitate după încetarea finanţării şi constituie un pas important în dezvoltatea
unităţii de învăţămant.
1.3.TIPOLOGIA PROIECTELOR EDUCAŢIONALE
Există o foarte mare varietate de proiecte. De obicei sunt clasificate astfel:

12. 12
1. După amploarea lor:
_ organizaţional;
_ local (localitate, judeţ, grup de judeţe);
_ naţional;
_ regional (proiectul este de interes pentru mai multe judeţe din regiunea geografică
respectivă);
_ internaţional.
2. După domeniul obiectivului şi activităţilor proiectului:
_ proiecte industriale
_ proiecte comerciale
_ proiecte culturale;
_ proiecte ecologice;
_ proiecte ştiinţifice (de cercetare);
_ proiecte educaţionale;
_ proiecte de management.
Clasificarea proiectelor educaţionale:
Proiectul educaţional sau didactic se referă atât la cele realizate de profesori în vederea
realizării parcursului didactic, cât şi la cel solicitat elevilor , ca activitate de interes general, ce
configurează orientările esenţiale ale educaţiei. Acest proiect urmăreşte dezvoltarea competenţelor
metodologice şi acţionale . În ceea ce priveşte procesul educaţional se poate aminti metoda învăţării
prin proiecte ce are următoarele caracteristici: orientarea către activitate şi produsul ei, inter- şi
transdisciplinaritate, motivarea elevilor şi descoperirea propriilor abilităţi în procesul muncii,
conectarea la problemele sociale, la situaţii concrete, organizarea în comun a procesului de învăţare.
Proiectul educaţional are în vedere dezvoltarea personalităţii sub influenţa schimbărilor sociale
fundamentale, de la simpla achiziţie de cunoştinţe (a şti) şi de la formarea deprinderilor (a învăţa să
faci), la dezvoltarea atitudinilor (a vrea să fii), a personalităţii în întregul ei ( a învăţa să fii)şi a
competenţelor sociale şi profesionale (a învăţa să fii împreună cu alţii), toate acestea determinând
devenirea individului (a învăţa să devii).
Tipuri de
proiecte
educaţionale
Proiectul
educaţional
sau didactic
Proiectul
instituţional
Proiectul
curricular

13. 13
Proiectul curricular, ca acţiune de configurare şi anticipare a activităţilor şi proceselor
educaţionale concrete. Acest proiect constituie reprezentarea demersului cu caracter aplicativ, ce
urmăreşte dezvoltarea competenţelor, deprinderilor şi abilităţilor pe o anumită temă, domeniu.
Proiectul curricular are caracter aplicativ şi urmăreşte dezvoltarea de deprinderi, abilităţi şi
competenţe în activitatea pe o anumită temă. Chiar curriculum-ul naţional sau CDŞ –ul poate fi
considerate proiecte propuse actorilor educaţionali. În cadrul acestui tip de proiect se poate aminti
metoda învăţării prin proiecte. Atât elevii cât ţi profesorii trebuie să ştie să realizeze proiecte.
Caracteristicile acestei metode sunt: orientarea către activitate şi produsul ei, are ca principale
activităţi reflecţii, abstractizări, verbalizări, teoria şi practica se sprijină reciproc, inter- şi trans-
disciplinaritate, motivarea leevilor şi descoperirea propriilor abilităţi, conectarea la situaţii reale şi la
probleme sociale, organizarea în comun a procesului de învăţare – ex. pliantul şcolii, avizierele
şcolii, ghidul oraşului, diagrama folosirii spaţiilor, harta cafenelelor IT etc. Condiţii pentru a asigura
reuşita acestei acţiuni: urmărirea etapelor – informare, planificare, decizie, executare, control,
evaluare, pregătirea elevilor pentru munca la proiect , elevii trebuie să se documenteze singuri
pentru realizarea proiectului, colectivul d eprofesori şi comunitatea elevilor trebuie să stimuleze
astfel de activităţi, prezentarea etapelor, obstacolelelor, succeselor la întâlnirile grupelor de lucru.
Profesorul are responsabilităţile- preorganizarea procesului de proiectare, consultanţă, observare şi
îndrumare.
Proiectul instituţional (de înfiinţare sau dezvoltare a şcolii), ca instrument al politicii
manageriale a directorului, este un instrument de coordonare a activităţilor, în condiţii de
incertitudine. Acest proiect are următoarele caracteristici: concentrează atenţia asupra finalităţilor
educaţiei, asigură concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului
, asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de obiective pe termen
scurt, ce pot fi înţelese şi manageriate, oferă colectivului şcolar posibilitatea proreacţiei şi nu a
reacţiei la schimbare, favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi forţele proprii, asigură
dezvoltarea personală şi profesională, întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul unităţii
şcolare. Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii reprezintă expresia concretă a echilibrului
dintre reglementări şi iniţiative, negociind, în favoarea şcolii, compromisul dintre logica de tip
birocratic şi cea de tip autonom.
El are caracter anticipativ şi valoare strategică, are ca scop optimizarea şi dezvoltarea
ofertei educaţionale a unităţii şcolare, concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei, asigură
concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului, asigură coerenţa transpunerii
strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de obiective pe termen scurt, oferă posibilitatea
colectivului şcolar să aducă îmbunătăţiri, să înţeleagă, să accepte etc. şi nu să reacţioneze la
schimbare, favorizează creşterea încrederii în capacităţile şi competenţele proprii,asigură dezvoltare
profesională şi personală, consolidează parteneriate în interiorul şi exteriorul unităţii şcolare,

14. 14
Identificare
Pregătire
Finanţare
Implementare
Evaluare
Programare
stimulează dezvoltarea ethosului şcolar. Sursele proiectului şcolii sunt: cultura organizaţiei şcolare,
viziunea echipei manageriale, nevoile şi resursele comunitare, scopul şi obiectivele unităţii şcolare
etc.
1.4. CICLUL DE VIAŢĂ AL UNUI PROIECT
Un proiect este definit ca o serie de activităţi fixate, conceput să producă un rezultat într-un
cadru de timp bine delimitat, conform unor costuri determinate.Perioada de timp care începe de la
momentul apariţiei ideii de proiect şi până la finalizarea lui este numită în teoria managementului de
proiect „Ciclul de viaţă al unui proiect”.
De obicei, toate proiectele se desfăşoară într-o succesiune de etape, pornind de la o idee de
proiect care ţine de un anumit domeniu şi este specifică uni grup ţintă şi unor beneficiari. Odată
identifictă, ideea trebuie frmultă şi scrisă conform cerinţelor, promovată pentru a obţine finanţare,
implementată şi evaluată.
Teoria managementului proiectelor identifică şase etape distincte ale ciclului de proiect.
Etapele ciclului unui proiect
1. Programarea reprezintă prima etapă şi pune accentul pe definirea proiectelor ca fiind esenţiale
pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a unei comunităţi.Este necesar ca proiectele să
fie programate din timp, să fie scrise pentru a realiza o viziune , o strategie de dezvoltare a unei
comunităţi sau organizaţii.
Este important ca elaborarea documentelor strategice şi programarea proiectelor să se desfăşoare
într-un proces participativ de consultare şi negociere.

15. 15
2. Identificarea presupune analiza problemelor existente, a sitaţiilor dificila care trebuie
înlăturate, a nevoilor şi intereselor diferitelor grupuri interesate şi identificarea acelor idei de
proiecte care urmează să fie aprofundate şi pe baza cărora se vor scrie proiectele.Se elaborează
analize, studi de prefezabilitate, sondaje, discuţii. Aceste acţiuni ajută la identificarea şi selectarea
problemelor pentru care se formulează obiectivele, scopul şi activităţile proiectului şi se planifică
costurile.În această etapă se clarifică dacă problema identificată este una reală pentru grupul ţintă
sau beneficiari.
3. Pregătirea este etapa în care se detaliază toate aspectele ideii de proiect şi se elaborează
proiectul prin completarea formularului de cerere de finanţare. Proiectul va şine cont de toate
cerinţele înaintate şi va incude obligatoriu informaţii precum: obiectivele generale şi scopul
proiectului, activităţile şi rezultatele aşteptate, metodologia, indicatorii de performanţă, bugetul,
organizaţia care va implementa proiectul şi factorii care asigură durabilitatea proiectului.Cererea de
finanţare completată devine foaia de parcurs a implementării proiectului şi principalul document
care stă la baza activităţii de evaluare şi monitorizare a impactului proiectului .
4. Finanţarea se realizează pe baza cererii de finanţare depusă de obicei la sediul
finanţatorului. Aceasta va fi evaluată de către o comisie de evaluare a proiectelor şi , dacă proiectul
va fi aprobat, se va încheia un contract de finanţare , iar beneficiarul primeşte finanţarea alocată.
5. Implementarea proiectului presupune realizarea efectivă a tuturor activităţilor prevăzute
în cererea de finanţare şi contract, inclusiv încheierea contractelor pentru servicii, achiziţii d bunuri
sau lucrări, evenimente publice, studii, investiţii. La sfârşitul perioadei de implementare se poate
propune un nou proiect pentru contnuarea sau extinderea activităţilor proiectului.
6. Evaluarea este etapa în care are loc estimarea obiectivă a proiectului aflat în derulare sau
finalizat. De regulă, evaluarea se face pe parcursul tuturor etapelor de implementare a
proiectului.Scopul acestei etape este de a compara coerenţa rezultatelor proiectului cu obiectivele
propuse, determinând eficienţa, impactl şi durabilitatea proiectului.

16. 16
Capitolul 2. ELABORAREA PROIECTULUI EDUCAŢIONAL
2.1. PREMISE PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI
1. Pregătirea condiţiilor pentru elaborarea proiectului presupune:
 discuţii cu viitorii beneficiari ai proiectului;
 consultarea proiectelor anterioare în vederea evitării repetării greşelilor;
 consultarea rapoartelor de evaluare a proiectelor anterioare care oferă
destule informaţii despre ce s-a realizat;
 consultarea şi verificarea datelor statistice, foarte importante pentru justificarea proiectului;
 consultarea de experţi în management de proiect sau pe domeniul din care este proiectul;
 efectuarea de sondaje, organizarea de întâlniri şi discuţii cu membrii comunităţii pentru a
demonstra utilitatea proiectului;
 constituirea şi consolidarea echipei de proiect,
 pregătirea membrilor echipei de proiect în domeniul elaborării, implementării, monitorizării
si evaluării de proiecte.
2.2. ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROIECT
1. Identificarea si formularea problemei care trebuie rezolvata prin proiect
Analiza SOWT permite abordarea strategică a aspectelor legate de :

17. 17
Principalul scop al acestui demers este descoperirea posibilelor obiective ale viitorului
proiect.
Strengths se referă la orice elemente utile, resursele existente care ar putea fi disponibile.
Sunt avute în vedere toate tipurile de resurse, în special cele materiale, umane si financiare.
Resursele materiale disponibile pot fi spatii, resurse informationale logistică existenta, precum si
elementele organizaţionale ce ar putea constitui premise pentru evolutiile ulterioare. Resursele
umane se referă la personalul existent, dar si la posibilităţile de atragere a altor persoane.
Weakness reprezintă cheia viitorului obiectiv al proiectului Trebuie să se evite, însă, crearea
impresiei de entitate slabă în ansamblu, care nu ar putea fi fezabilă. Deasemenea, dintre punctele
slabe identificate, trebuie selectate cele care au cel mai mare impact asupra entităţii analizate. Se
impune acoperirea prin proiect în întregime, în mod proporţional, a punctelor slabe.
Opportunities sunt disponibile numai temporar si reprezintă resursele care pot fi utile
proiectului avut în vedere. Acestea trebuie sa fie credibile, din perspectiva certitudinii de a beneficia
de ele.
Threats sunt legate de ce s-ar întâmpla în cazul în care nu este promovat proiectul respectiv
şi reprezintă efectele negative ale nepromovării proiectului. Trebuie demonstrată în mod cât mai
convingator nevoia stringentă, efectele negative majore ale nepromovarii proiectului, vizând un
spectru cât mai larg .
2. Identificarea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul sau beneficiarii proiectului
Grupul ţintă reprezintă destinatarii finali ai acţiunii unui proiect. În stabilirea grupului ţintă
se impune să se ţină cont de obiectivele strategice majore ale proiectului în funcţie de beneficiile
imediate sau pe termen mai lung se poate face distincţia între grupul ţinta/beneficiarul direct si
indirect.
ANALIZA SWOT
STRENGTHS
( puncte tari )
aspecte pozitive
intrinseci (interne)
WEAKNESS
( puncte slabe )
aspecte negative
intrinseci (interne)
OPPORTUNITIES
(oportunitati )
aspecte pozitive externe
ale situatiei
THREATS
aspecte negative externe
ale situatiei

18. 18
3. Formularea obiectivelor si a scopului
Obiectivul general exprima ce se construieste în cadrul respectivului proiect. Putem include, de
asemenea, în obiectivul general, scopul proiectului, finalitatea acestuia.
Obiectivul general este împartit în 2,3,4 obiective specifice, formulate astfel încât rezolvarea lor sa
conduca la realizarea obiectivului general. Acestea trebuie sa fie apoi enuntate, comentate,
explicate, concretizate si delimitate.Se definitiveaza titlul proiectului, care trebuie sa sugereze
obiectivul general, scopul urmarit de acesta.
Conform teoriei manageriale , obiectivele trebuie să fie de tip “SMART”
Specifice – pentru a defini foarte clar ceea ce va fi realizat.
Măsurabile – rezultatul obţinut trebuie să poată fi măsurat.
Acceptate – de toţi membrii echipei.
Realiste – pentru a putea fi îndeplinite.
Timp precizat – stabilirea unui interval de timp realist pentru a le realiza.
4. Stabilirea echipei de proiect si a partenerilor
Criteriile avute în vedere sunt perioada de timp în care se deruleaza proiectul,resursele umane,
materiale avute în vedere. Un factor important este seriozitatea si perseverenta membrilor echipei,
gradul de implicare în realizarea activitatilor prevazute. Echipa de proiect se va concentra , în esenţă
pe eleborarea şi implementarea proiectului. Factorii care condiţionează eficienţa unei echipe de
proiect sunt: lucrul în echipă, colaborarea, perteneriatul, comunicarea interpersonală.
Sarcinile echipei de proiect pot fi: elaborarea propunerii/propunerilor de proiect şi completarea
„Formularului de aplicaţie”; incheiere protocoalelor de colaborare cu partenerii din comunitate;
transpunerea experienţei pedagogice într-o propunere de proiect concret; implementarea proiectelor
aprobate; promovarea rezultatelor proiectului.
5. Stabilirea bugetului proiectului.
În această etapă se planifică bugetul care evaluează atât costurile, cât şi resursele finaciare, de timp
şi umane.
Bugetul proiectului trebuie:
•să fie riguros, clar si detaliat;
•să se alcătuiască după modelul din cererea de finanţare;
•să concorde cu activităţile propuse pentru derulare;
•să reflecte numărul de beneficiari prevăzuţi;
•să respecte cu stricteţe principiul cost / beneficiu;
•să cuprindă numai cheltuieli eligibile.

19. 19
Capitolele bugetului prevăd cheltuielile eligibile (ce pot fi acoperite prin proiect). Pentru fiecare
dintre aceste capitole, bugetul trebuie să specifice:
•cuantumul contribuţiei proprii;
•finanţarea solicitată;
•descrierea clară, riguroasă şi detaliată a cheltuielilor;
•totalul sumei necesare.
6. Structurarea activităţilor
Activităţile reprezintă modul concret prin care vor fi realizate obiectivele. Structurarea proiectului
include o serie de activitati tipice: informare-documentare, conceperea produsului care face obiectul
proiectului, executia acestuia, implementarea-pilot, elaborarea unei documentatii privind obiectul
proiectului, evaluarea proiectului.
Activităţile proiectului sunt acele activităţi ce vor fi desfăşurate pentru atingerea obiectivelor fixate.
Un proiect de calitate trebuie să conţină descrierea detaliată a fiecăreia dintre activităţile pe care le
cuprinde şi care au fost selectate pe baza unor criterii clare. În alegerea activităţilor trebuie să se
ţină seama de:
•obiectivele proiectului;
•trăsăturile grupurilor ţintã ce au fost alese;
•cerinţele partenerilor implicaţi.
7. Planificarea activităţilor
Se stabileste perioada de desfasurare a proiectului, care, de regula este de câteva luni, pâna la un an,
împartindu-se timpul în cele 3 perioade principale de desfasurare ale proiectului: informare -
documentare, realizare, implementare. Cel mai usor se realizeaza planificarea cu ajutorul unor
grafice, care constituie o ,,harta” ce furnizeaza cu usurinţă informaţii privind cine, ce, unde si când
trebuie sa facă ceva în cadrul proiectul. Aceasta este calendarul activităţilor.
8. Evaluarea rezultatelor
În această etapă se masoara eficienta (rezultate/resurse), eficacitatea (obiectiv
realizat/planificat), economia (costuri realizate/planificate), acceptabilitatea
(satisfacerea beneficiarilor).
Este recomandat ca, după fiecare etapă sau stadiu al proiectului să aibă loc o reevaluare pentru a
permite luarea deciziilor impuse de practică.
2.3. STRUCTURA UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL

20. 20
Elaborarea proiectului reprezintă conceperea şi descrierea tuturor elementelor sale, ca şi a
conexiunilor dintre aceste elemente.
Conform cerinţelor, elementele şi conexiunile mai sus menţionate trebuie înscrise în
Formularul de aplicaţie, ce cuprinde secţiuni distincte:
•date generale despre şcoală, comunitate, proiect;
•opţiuni pentru tipuri de activităţi;
•descrierea unor elemente cheie şi a conexiunilor dintre aceste elemente;
•precizări privind implementarea proiectului;
•planul financiar;
•date de identificare şi cerinţe administrative.
A. Informaţii despre aplicant
Numele instituţiei/unităţii de învăţământ aplicante:………………………………………..
Adresa completă…………………………………………………………………………….
Nr. de telefon/fax…………………………………………………………………………….
Site şi adresă poştă electronică………………………………………………………………..
Persoană de contact (nume şi prenume, funcţie, date de contact)……………………………..
B. Informaţii despre proiect
B.1. Titlul proiectului :……………………………………………………………………………
B.2. Domeniul în care se încadrează proiectul:
 Domeniul cultural-artistic, arte vizuale
 Domeniul cultural–artistic, culturi şi civilizaţii
 Domeniul cultural-artistic, literatură
 Domeniul cultural-artistic, teatru
 Domeniul cultural artistic – folclor, tradiţii, obiceiuri
 Domeniul cultural-artistic – muzică
 Domeniul cultural-artistic – dans
 Domeniul ecologie şi protecţia mediului
 Domeniul educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile
 Domeniul sportiv turistic
 Domeniul tehnic
 Domeniul ştiinţific
B3: Ediţia nr.................
B4: Număr participanţi:..................
B4: Bugetul proiectului**:
Buget total Buget solicitat MECTS Contribuţie proprie
C. Rezumatul proiectului :

21. 21
Prezentaţi următoarele elemente ale proiectului dumneavoastră:
a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate
b. Beneficiarii direcţi şi indirecţi
c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura
d. Descrierea activității finale (faza națională)
e. Parteneri organizare (alţii decât unitățile de învățământ participante!).
D. Prezentarea proiectului
D.1. Argument justificare, context (analiză de nevoi) (max.1000 caractere)
D.2. Scopul proiectului
D.3. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului
D.4. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul. Beneficiari.
D.5. Durata proiectului (când începe şi când se termină, inclusiv data/perioada activității finale)
D.6. Descrierea activităţilor (trebuie să conţină informaţiile de mai jos pentru fiecare activitate)
a. Activitatea nr…….
b. Titlul activităţii
c. Data/perioada de desfăşurare
d. Locul desfăşurării
e. Participanţi (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii etc)
f. Parteneri
g. Descrieţi pe scurt activitatea, în cel mult 5-10 rânduri
h. Responsabil(i)
i. Beneficiari
j. Modalităţi de monitorizare şi evaluare.
D.7. Descrieţi rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului
D.8. Prezentaţi modalităţile de monitorizare şi de evaluare ale proiectului
D.9. Arătaţi cum veţi asigura continuitatea /sustenabilitatea proiectului
D.10. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care intenţionaţi să le
realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea acestuia
D.11. Specificaţi care sunt partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă parteneriatul cu
comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie locală sau organizaţie, dacă este cazul.
E. Deviz estimativ:
Nr.
crt.
Descrierea
cheltuielilor* Fonduri
Finanţare
solicitată
Total
sumă
Finanţări anterioare pe acelaşi
proiect (anul 2012)

22. 22
proprii MECTS
2013
RON
RON Surse
proprii
MECTS TOTAL
2012
1
2
TOTAL RON
F. Alte informaţii despre aplicant:
a. Tipul unităţii de învăţământ (şcoală, liceu, palat, club)
b. Numărul cadrelor didactice participante la proiect
c. Numărul elevilor participanţi la proiect
d. Numărul claselor/ cercurilor participante la proiect şi tipul/profilul acestora
e. Participări anterioare la alte programe/proiecte (dacă au existat alte participări, enumeraţi mai jos
titlurile proiectelor, perioada de desfăşurare şi finanţatorul/finanţatorii).
G. Informaţii despre potenţialii parteneri
G.1. Unităţile şcolare partenere (dacă există):
Adresa completă, nr. de telefon/fax, adresă poştă electronică /Site, persoană de contact (nume şi
prenume, funcţie, date de contact)
G.2. Alte instituţii implicate în proiect (dacă există) (NU cele participante/din grupul ţintă):
Adresa completă, nr. de telefon/fax, adresă poştă electronică /Site, persoană de contact (nume şi
prenume, funcţie, date de contact)
H. În cazul în care nu va exista posibilitatea de finanţare MECTS, doresc ca proiectul să fie inclus
în CAE:
a. DA
b. NU
3.4. CRITERII PENTRU EVALUAREA UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL
Pentru evaluarea unui proiect educaţional se pot elabora următoarele criterii:
Utilitatea proiectului(argumentată pe baza unei analize de nevoi);
Obiectivele proiectului(dacă sunt clar precizate şi corespund nevoilor identificate);
Descrierea impactului proiectului (asupra diferitelor categorii de beneficiari cărora li se
adresează proiectul: elevi, profesori, instituţii, părinţi, comunitate locală, sistem educaţional etc.);

23. 23
Descrierea activităţilor (concreteţe, realism, concordanţă cu obiectivele proiectului şi
impactul anticipat);
Relevanţa proiectului pentru dezvoltarea şcolii (coerenţa proiectului cu filosofia
programului în care se integrează);
Produsele finale (dacă sunt relevante pentru tema proiectului şi au potenţial de diseminare şi
transferabilitate în alte contexte educaţionale);
Diseminare (dacă există un plan de diseminare a rezultatelor proiectelor şi a experienţei
pozitive în şcoală, în comunitatea educaţională, în comunitatea locală, etc.);
Evaluare şi monitorizare (dacă există un plan de evaluare/monitorizare atât a progresului
proiectului, cât şi a impactului proiectului asupra elevilor, profesorilor, instituţiei, comunităţii, etc.);
Dimensiunea europeană (evidenţierea clară a acesteia la nivelul temei, parteneriatului,
activităţilor propuse şi produselor finale);
Integrarea proiectului în curriculum-ul şcolar (descrierea modului în care proiectul se
integrează în curriculum-ul şcolar);
Parteneriatul (descrierea rolului fiecărui partener în proiect, a strategiei de asigurare a unei
cooperări efective şi a unei distribuiri echilibrate a sarcinilor de lucru între parteneri);
Participarea elevilor în proiect (descrierea modului în care va fi asigurată participarea activă
a elevilor în toate etapele proiectului de la planificare până la implementare şi evaluare);
Utilizarea noilor tehnologii ICT (descrierea tehnologiilor ICT utilizate);
Concordanţa dintre programul de activităţi propus prin proiect şi estimările bugetare
corespunzătoare. (fragment).

24. 24
Capitolul 3.
STUDIU DE CAZ: PROGRAMUL „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
3.1.ISTORICUL ŞCOLII GIMNAZIALE CASTRANOVA, DOLJ
1. Istoricul Şcolii Castranova
Şcoala din Castranova este una dintre cele mai vechi şcoli săteşti din judeţul Dolj,datând
dinainte de anul 1813 şi reprezentând un element important în monografia satului Castranova .
De aceea şcoala a jucat un rol foarte important la ridicarea satului,a nivelului de cultură a
celor care au primit învăţătură şi care,la rândul lor,au influenţat istoria comunităţii locale şi a
destinelor acesteia.
Este posibil ca,încă din secolul al XVIII-lea să fi existat pe lângă biserica Sf.Nicolae din
Branişte,căreia i se spunea „Mănăstirea”,o şcoală de grămătici şi dascăli. În 1816 el îşi stabilise
locuinţa pe vatra de azi a satului,în Sălişte. Atunci a pus să se construiască,în aceeaşi curte, o dată
cu casa, şi un local de şcoală. Bătrânii satului îşi mai aminteau de acel local,în care învăţaseră
părinţii şi bunicii lor,iar urmele fundaţiei erau încă vizibile după primul război mondial .
Localul fusese o clădire mică de zid,acoperită cu stuf,aşezată în fundul curţii .Acea două
camere,sistem vagon,cu prispă în faţă şi în suprafaţă totală de 6/2 m .Acolo a funcţionat şcoala. Din
puţinele date de mai sus reiese că maiorul I.Cacaleţeanu a fost un patriot,un om de cultură şi un
filantrop. El a dorit învăţătură pentru poporul român,ca un mijloc de pregătire şi ridicare la lupta ce
avea să urmeze .
De aceea a şi construit şcoala,la scurt timp după înapoierea din Rusia,dar nu pe lângă o
biserică,aşa cum cerea tradiţia, ci chiar alături de casa sa,ca să o poată îndruma şi supraveghea mai
bine el însuşi la până în anul 1885.

25. 25
La Cacaleţi, vechiul local de şcoală moştenit de la maiorul Cacaleţeanu,mai ales după
incendiul din 1865, izbucnit din neglijenţa şcolarilor, ajunsese într-o pronunţată stare de degradare .
La Cacaleţi în 1868/1869 vechiul local nu se mai putuse folosi şi ca atare nici învăţător nu se mai
numise . Un local nou era în construcţie ,dar ridicarea localului se va tărăgăna mai mulţi ani . Noul
local ridicat în centru satului,pe un loc îngust lângă actualul local de primărie,cu spatele la şoseaua
Rojişte şi cu faţa spre primărie, a fost dat în folosinţă prin 1874/1875 . Localul de şcoală, proprietate
comunală, construit din zid, cu trei încăperi, era în 1866 în stare mediocră, cu mobilier sărac şi
degradat. Anul şcolar începea când la 16 august, când la 1 sau 15 septembrie şi se încheia la 15
iunie. Vacanţa de iarnă era ca astăzi. Până în 1884, anul şcolar era împărţit în semestre; după
această dată, în trimestre. Se dădeau examene la sfârşit de an, la toate clasele şi la toate obiectele .
Cu semnul 0 (zero) se notau pe atunci şi lipsa absenţelor dar şi gradul de învăţătură . În 1906 a
luat fiinţă,cu concursul lor,banca populară „Castra Nova”,o societate cu caracter cooperatist pentru
a asigura ţăranilor creditele de care aveau. Cu toate piedicile ce i le puneau în cale cei
interesaţi,învăţătorul D.Tuţescu nu s-a dat bătut. Banca s-a dezvoltat neîncetat, fiind un real folos
membrilor ei .
Învăţătorul a reuşit să cumpere cu banii băncii, casele şi terenul lui C-tin Sârbulescu,situate
în centrul satului , pentru ridicarea unui nou local de şcoală şi pentru grădină. S-a cumpărat ceva
mai târziu, cu bani împrumutaţi de la bancă, locul de peste drum de primărie bine plasat şi
corespunzător ca întindere pentru local şi grădină . Rămânea să se strângă fonduri pentru construcţia
localului, ceea ce se va realiza abia în 1924 .
3. 1.1. PREZENTAREA ŞCOLII GIMNAZIALE CASTRANOVA
Scoala Gimnaziala Castranova este o şcoală frumoasă, dotată cu
mobilier modern, renovată cu sprijinul Consiliului Local Castranova.
Se constituie din 5 corpuri de clădiri, 3 situate în Castranova unde
funcţioneaza Grădiniţa Castranova, ciclul primar şi ciclul gimnazial şi 2 in Puţuri
unde funcţionează Grădiniţa Puţuri şi clasele I-VIII. Şcoala beneficiază de cadre didactice calificate
care sunt interesate permanent de instruirea elevilor săi , asigurându-le o bază didactico-materială ce
corespunde particularităţilor de vârstă ale copiilor.
Informatii privind cadrele didactice din unitate:
Distribuţia pe grade didactice Numar cadre didactice
Doctorat 1
Gradul I 16
Gradul al II-lea 7

26. 26
Scoala Gimnazială
Castranova
Invăţământ
preşcolar
110 preşcolari
Învăţământul
primar
159 elevi
Invăţământul
gimnazial
149 elevi
Definitivat 5
Total 30
Informaţii referitoare la numărul de elevi:
Dotări:
DOTĂRI
Spaţii şcolare
Săli de clasă
24
Cabinet de fizică
1
Laboratoare de
informatică
2
Sala de sport 1
1
Spaţiu CDI
1
Spaţii manageriale
Cabinet director
1
Secretariat
1
Spaţiu destinat
alimentelor

27. 27
3. Viziunea şcolii:
Şcoala Gimnazială Castranova îşi propuneca finalitateun absolvent educat şi instruit ,
capabil de o bună orientare profesională şi de o integraresocială rapidă; un absovent cu o mare
putere de adaptare şi flexibilitatela schimbările impusede o societatedinamică.
4. Misiunea şcolii:
,,Misiunea nostra este sa promovam cunostintele,instruirea si cercetarea prin parteneriate
intre cadre didactice,elevi si comunitate"
 Instituţia noastră de învăţământ are ca principal obiectiv formarea culturii generale la elevii
ciclului primar si gimnazial si pregătirea acestora in vederea accederii in învăţământul liceal.
Scoală noastră va caută sa diversifice oferta şcolara astfel incat fiecare elev sa fie antrenat in
mai multe activităţi şcolare.
 Dorim o mai buna popularizare a rezultatelor si a activităţii şcolare in vederea consolidării
colaborării dintre şcoală, familie şi comunitate.
 Urmărim schimbarea imaginii scolii in cadrul comunităţii.
 Diversificarea activităţilor şcolare crescând astfel interesul elevilor pentru educaţie.
 Îmbunătăţirea accesului la informaţie atât pentru elevi cat si pentru profesori.
 Actualizarea fondului de carte existent cu apariţii recente din domenii diversificate.
 Promovarea si implementarea unor proiecte scolare educationale si comunitare.
 Îmbunătăţirea performantelor şcolare.
 Deschiderea scolii noastre pentru toţi cei care au nevoie de educaţie in vederea asigurării
apropierii intre oameni si realizării unei convieţuiri armonioase;elevii vor fi implicaţi in
activităţi care sa-i formeze ca personalităţi complexe cu putere de sintetizare si aplicare a
noţiunilor in viata lor.
3.2. CADRUL LEGISLATIV PENTRU ORGANIZAREA
PROGRAMULUI „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
Conform Anexei la ordinul MECTS nr. 5635/31.08.2012 privind structura anului școlar 2012-
2013, Programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” cuprinde următoarele prevederi generale:

28. 28
1.Săptămâna 1 – 5 aprilie 2013 va fi dedicată activităţilor educative extracurriculare şi
extraşcolare, în cadrul programului numit „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. În această săptămână
nu se organizează cursuri conform orarului obişnuit al unităţii de învăţământ, iar programul „Să ştii
mai multe, să fii mai bun!” se va desfăşura în conformitate cu un orar
special.
Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice în
activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să
pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii şi să stimuleze participarea lor la
acţiuni variate, în contexte nonformale. În perioada 2 – 7 aprilie 2013, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului și Sportului organizează etapele naţionale ale olimpiadelor şcolare pe
discipline de învăţământ şi, după caz, ale concursurilor şcolare.
2. Planificarea şi aprobarea programului
Pe baza propunerilor elevilor şi cadrelor didactice, părinţilor, precum şi reprezentaţilor autorităţilor
administraţiei publice locale/ai comunităţii, se elaborează planul de activităţi, urmănd ca în urma
dezbaterilor să fie aprobate activităţile agreate. Acestea se decid la nivelul unităţii şi presupun
implicarea elevilor, cadrelor didactice şi comunităţii, putând fi elaborate şi în parteneriat cu alte
instituţii. Graficul cu activităţile propuse , modalităţile şi responsabilităţile se stabilesc în consiliul
profesoral şi se aprobă de către consiliul de administraţie. Responsabil cu centralizarea
propunerilor agreate este consilierul educativ.
Conducerea instituţiei trebuie să promoveze programul „ Să ştii mai multe, să fii mai bun!” pentru
creerea unui impact pozitiv şi vor permite participarea părinţilor, a voluntarilor, a reprezentanţilor
mass-media la activităţile care se pretează la acest tip de activitate.
3. Conţinutul şi organizarea programului
La nivelul şcolii se va realiza un proiect educaţional care va cuprinde toate activităţile
desfăşurate în cadrul acestui program. Proiectele care urmăresc obiectivele acestui program se pot
elabora şi la nivel de clasă sau grupă, în parteneriat cu alte instituţii şcolare, cu organizaţii
neguvernamentale, cu palatele şi cluburile copiilor, cu instituţii culturale şi ştiinţifice, etc.
Tipurile de activităţi care pot fi organizate în cadrul programului includ acţiuni culturale,
tehnico-ştiinţifice, sportive, de educaţie pentru cetăţenie democratică, pentru promovarea valorilor
umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relaţii
şi comunicare etc.), activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (inclusiv referitoare
la dependenţă de calculator, siguranţă pe internet etc.), activităţi de educaţie ecologică şi de
protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.),
activităţi de educaţie rutieră, PSI, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă etc.
Aceste activităţi se vor organiza sub diferite forme: ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice,
educaţie media şi cinematografică, competiţii organizate la nivelul şcolii, al grupurilor de şcoli, al

29. 29
localităţii sau al judeţului, mese rotunde, dezbateri, activităţi de voluntariat sau de interes
comunitar, campanii antitutun/ antialcool/ antipoluare/ de prevenire a delincvenţei juvenile/ de
prevenire a traficului de persoane, proiecte comunitare, de responsabilitate socială, schimburi de
experienţă, vizite de studii, tabere/şcoli de creaţie sau de cercetare, parteneriate educaţionale şi
tematice la nivel de unităţi de învăţămînt, pe plan intern şi internaţional, pentru dezvoltarea
aptitudinilor pentru lucrul în echipă şi în proiecte.
4. Monitorizare şi evaluare
Activitatile vor fi organizate in fiecare zi lucrătoare a săptămânii menţionate, acoperind cel
puţin numărul de ore prevăzut în orarul obişnuit al şcolii, atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele
didactice.După aprobarea de către consiliul de administraţie, programul adoptat devine obligatoriu,
atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice.Elevii au obligatia de a participa la activităţile
pentru care s-au înscris, absenţele fiind înregistrate în catalog, la rubrica Purtare. Fiecare unitate de
învăţământ va elabora programul de monitorizare, instrumente şi criterii de evaluare a acestor
activităţi şi le va aproba în consiliul de administraţie.
Activităţile aprobate se vor menţiona în condica de prezenţă a cadrelor didactice şi vor fi
monitorizate de conducerea unităţii de învăţământ. Directorul unităţii de învăţământ, consilierul
educativ, şeful comisiei pentru evaluarea si asigurarea calităţii, vor monitoriza şi evalua activităţile
din programul ”Să ştii mai multe, să fii mai bun!” pe baza criteriilor elaborate.Inspectoratele şcolare
vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitaţile organizate de unităţile de învăţământ în
cadrul acestui program.
Dupa incheierea vacantei de primăvara, în fiecare unitate de învăţământ, primul consiliu
profesoral va analiza calitatea activităţilor organizate, rezultatele educationale ale acestora, precum
si modalitatile de ameliorare a planificarii si organizarii programului Directorul unitatii de
invăţământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii activitatilor planificate.
La sfârşitul anului scolar, inspectoratele scolare vor include în raportul privind starea
învăţământului un capitol referitor la relevanţa şi valoarea formativă a tuturor activităţilor
desfăşurate în cadrul programului ”Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, evidenţiind nivelul interesului
manifestat de elevi si cadre didactice faţă de organizarea şi desfăşurarea acestuia.
3.3. CADRUL STRATEGIC AL REALIZĂRII PROIECTULUI EDUCAŢIONAL
„ O NOUĂ PROVOCARE” LA ŞCOALA GIMNAZIALĂ CASTRANOVA
3.3.1. Planul managerial al activităţilor educative, anul şcolar 2012-2013
3.3.1.1.VIZIUNE
Viziunea Şcolii Gimnaziale Castranova:

30. 30
 Valorificarea rolului definitoriu al educaţiei în pregătirea copiilor şi contribuţia în devenirea
lor ca cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă transformare, contribuind totodată la
procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
 Aplicarea modelului diversităţii prin abordarea educaţională diferenţiată complementară
formală şi non-formală (elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ).
 Stimularea dezvoltării cognitive, spirituale, interpersonale şi sociale prin extinderea spaţiului
de intervenţie în procesul educaţional curricular, în scopul valorificării tuturor valenţelor educative
ale conţinutului învăţării în interesul superior al copilului.
3.3.1.2.Analiza SWOT
Puncte tari :
Experienţă în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
Personal didactic calificat, cu competenţe necesare evaluării şi valorificării valenţelor
educative derivate dintr-o problematică educativă diversă;
Reţea coerentă de coordonare a activităţilor educative şcolare, extraşcolare şi
extracurriculare: inspectorul de specialitate pentru educatia permanenta şi inspectorul şcolar cu
programe şi proiecte de cooperare internaţională – le nivel judeţean, coordonatorul de programe şi
proiecte şcolare – la nivelul unităţii de învăţământ, consilierul diriginte şi corpul profesoral – la
nivelul clasei, structurile organizaţionale ale elevilor şi părinţilor - la nivelul unităţii şcolare;
Diversitatea programului de activităţi educative;
Modalităţi alternative de petrecere a timpului liber prin activităţi derulate în timpul anului
şcolar
Rezultate bune ale copiilor la manifestările educative locale, judeţene, regionale şi naţionale;
Finalitatea proiectelor şi programelor educative ale copiilor prin participarea la competiţii la
nivel de unitate, local, judeţean, regional şi naţional;
Mediatizarea activităţilor extraşcolare şi extracurriculare în comunitate , prin spectacole,
recitaluri, concursuri, competiţii pentru copii;
Existenţa parteneriatului educaţional cu familia în vederea responsabilizării acestora în
susţinerea şi îmbunătăţirea actului educaţional;
Puncte slabe :
În cadrul activităţii formale, accentul cade pe transmiterea cunoştinţelor şi nu pe caracterul
educativ al conţinutului;
Abordarea sporadică a influenţei pozitive a activităţii educative şcolare şi extraşcolare asupra
dezvoltării personalităţii elevului de gimnaziu;
Minimalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare de către părinţi;
Fonduri insuficiente pentru desfăşurarea activităţilor educative şcolare şi extraşcolare;

31. 31
Insuficienta formare a cadrelor didactice în domeniul activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare;
Carenţe în domeniul colaborării între cadrele didactice în scopul realizării unor proiecte
educaţionale interdisciplinare;
Oportunităţi :
Deschiderea activităţii educative spre implicare şi responsabilizarea în viaţa comunităţii;
Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii actului educaţional prin perspectiva
descentralizării şi a concurenţei pe piaţa educaţiei;
Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin iniţierea de noi proiecte educative şi
asumarea de roluri;
Interesul elevilor de a se implica în cât mai multe activităţi extraşcolare;
Ameninţări:
Absenţa cadrului legislativ care reglementează şi certifică activitatea educativă şcolară şi
extraşcolară;
Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate care nu permit dezvoltarea componentei
educative;
Oferta negativă a străzii şi internetului;
Neimplicarea familiei cu situatie materiala precara în susţinerea activităţii educative din
şcoală.
3.3.1.3. PRINCIPII ŞI VALORI:
Strategia activităţii educative şcolare şi extraşcolare este proiectată după
principiile:principiul priorităţii educaţiei, ca responsabilitate asumată de guvernul
României:
 principiul accesului egal la educaţie – conform Constituţiei şi Convenţiei ONU
a Drepturilor Copilului, fiecare copil are dreptul la educaţie;
 principiul interculturalităţii;
 principiul continuităţii activităţilor care au caracter permanent şi se bazează pe experienţa
anterioară;
 principiul complementarităţii formal –non-formal;
 principiul flexibilităţii organizaţionale şi informaţionale;
 principiul descentralizării autorităţii educaţionale şi al asigurării unităţii demersurilor
educaţionale locale prin coordonare;
 principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare şi integrate;
 principiul transparenţei implementării strategiei, cu participarea societăţii civile, alături de
instituţiile guvernamentale în vederea realizării obiectivelor;

32. 32
 principiul cooperării – implementarea strategiei are la bază cooperarea instituţională, atât la
nivel naţional, cât şi internaţional.
SCOPUL: Ridicarea standardelor calitative ale educaţiei formale şi non-formale prin
complementarizarea lor în vederea valorificării potenţialului elevilor şi a formării lor ca
cetăţeni europeni pro-activi.
3.3.1.4. OBIECTIVE STRATEGICE:
1. Recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune fundamentală a
procesului instructiv – educativ;
2. Permanenta actualizare a conţinutului învăţării şi accentuarea dimensiunii educative a
acestuia;
3. Întărirea statutului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca spaţiu de dezvoltare
personală;
4. Recunoaşterea educaţiei non-formale ca spaţiu aplicativ pentru educaţia formală;
5. Profesionalizarea activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin dezvoltarea acesteia pe
tipuri de educaţie complementară;
6. Dezvoltarea dimensiunii europene a activităţii educative şcolare, extraşcolare şi
extracurriculare prin multiplicarea programelor şi proiectelor educative de cooperare
internaţională;
7. Creşterea vizibilităţii eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin prevenirea
şi reducerea fenomenelor antisociale, de abandon şcolar, absenteism şi analfabetism;
8. Formarea resursei umane în domeniul activităţii educative şcolare şi extraşcolare;
9. Asigurarea eficienţei activităţii educative şcolare şi extraşcolare prin monitorizarea şi
evaluarea impactului acesteia în comunitate;
10. Întărirea parteneriatului educaţional guvernamental – non-guvernamental în vederea
responsabilizării tuturor factorilor sociali implicaţi în
susţinerea procesului instructiv-educativ.
Obiective operaţionale:
1. Asigurarea cadrului legislativ specific activităţii
educative şcolare şi extraşcolare.
2. Abordarea complementară a dimensiunii curriculare cu cea cross-curriculare şi
extracurriculare în proiectarea activităţii educative.

33. 33
3. Introducerea şi valorificarea elementului educativ în fiecare unitate de învăţare.
4. Implementarea metodelor activ-participative pentru ridicarea calităţii rezultatelor
învăţării.
5. Redimensionarea orei de consiliere şi orientare şcolară din perspectiva valenţelor
educaţiei de impact.
Rezultate aşteptate:
creşterea calităţii actului educaţional şi a rezultatelor învăţării;
introducerea obligatorie elementului educativ în proiectarea şi desfăşurarea activităţii
didactice la fiecare obiect de studiu;
proiectarea activităţilor educative extracurriculare ca aplicaţii concrete a cunoştinţelor
acumulate şi a abilităţilor şi competenţelor formate în cadrul obiectelor de studiu;
stimularea interesului elevilor şi a cadrelor didactice de a se implica în proiecte şi
programe educative curriculare, extraşcolare şi extracurriculare la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ;
stimularea şi multiplicarea iniţiativelor tinerilor în dezvoltarea vieţii comunităţii
şcolare/comunităţii;
reducerea procentului fenomenelor antisociale, a abandonului şi absenteismului şcolar;
creşterea ratei promovabilităţii şcolare;
asigurarea şanselor egale de dezvoltare personală;
ridicarea calităţii resursei umane din sistemul educaţional;
formarea resursei umane necesare dezvoltării societăţii cunoaşterii;
asigurarea sustenabilităţii proiectelor educative prin conştientizarea comunităţii cu privire
la potenţialul pe care programele educaţionale le au asupra formării tinerei generaţii ce urmează
a se integra;
transformarea educaţiei în sursă de dezvoltare comunitară.
I.OBIECTIVE:
- conceperea unui Regulament de Ordine Interioară.
- identificarea unor strategii de ameliorare a comportamentului şcolar şi
comunitar al elevilor, în vederea diminuării punctelor slabe legate de traseul lor
educativ: note scăzute la purtare, absenteism, violenţă verbală şi fizică, etc.
- atragerea Comisiei diriginţilor şi implicit a elevilor în activităţi şi programe de socializare şi
culturalizare.
- proiectarea de activităţi extracurriculare cu specific cultural.

34. 34
- elaborarea de parteneriate cu factorii decizionali locali şi cu familia, în vederea evitării
abandonului şcolar, precum şi pentru monitorizarea şi oferirea de consiliere elevilor.
- atragere parteneriatelor şi a schimburilor de experienţă cu şcoli din alte localităţi, cu palate
si cluburi ale copiilor, biblioteci, asociatii, etc.
II. FUNCŢIA DE PROIECTARE/ORGANIZARE
NR.
CRT
ACTIVITĂŢI RESURSE COLABORA
TORI
TERMEN
1. Constituirea Comisiei
diriginţilor şi desemnarea
responsabililor
Consiliul de
administraţie
Membri CA
Direcţiunea
septembrie
2. Întocmirea/reactualizarea
bazei de date privind situaţia
disciplinară, absenteismul,
delicvenţa
Secretariatul
şcolii
septembrie
3. Elaborarea Planului managerial
al activităţilor educative şi
extraşcolare
Consilierul
educativ
Responsabil
CEAC
octombrie
4. Întocmirea planurilor anuale de
activităţi şi a planificărilor
calendaristice
Diriginţii septembrie
5. Întocmirea programelor de
parteneriat cu alţi factori, cu familia
Instituţii cu
atribuţii în
educaţie
Permanent
6. Constiuirea Consiliului clasei Consilier
educativ
Direcţiunea,
prof.coordona
tori
septembrie
7. Elaborarea unui proiect de
monitorizare a diriginţilor, oferirea
de suporturi informaţionale,
interasistenţe, realizarea unui grafic
de derulare a unor ore demonstrative
Responsabiliii
comisiilor
metodice ale
dirigintilor
Diriginţi,
consilier
educativ
octombrie
8. Completări ale Regulamentului
de ordine interioară
Profesorii Direcţiunea septembrie-
octombrie
9. Constituirea Comitetelor de
părinţi pe şcoală
Diriginţii Părinţii octombrie
III. FUNCŢIA DE IMPLEMENTARE
NR.
CRT
ACTIVITĂŢI RESURSE COLABORA
TORI
TERMEN
1. Desfăşurarea orelor de dirigenţie
conform Ghidului Metodologic
„Repere ale activităţii educative”si
conform programei scolare
„CONSILIERE SI ORIENTARE” si
Diriginţii Directiunea Săptămânal

35. 35
conform O.M.Ed.C.I nr. 5132
2. Operaţionalizarea activităţilor
din calendarul propriu şi a celor de
parteneriat
Consilierul
educativ
Parteneri în
educaţie
Permanent
3. Acţiuni de însuşire şi respectare
a normelor de igienă, factori de risc
Diriginţii Medicul de
familie
Semestrial
4. Acţiuni de prevenire a
consumului de droguri, a delicvenţei
juvenile, a traficului de persoane
Consilierul
educativ
Specialiştii în
domeniu
Semestrial
5. Oferirea de consiliere educativă
şi psihologică pentru elevii cu
devieri comportamentale sau a celor
cu probleme sociale ori materiale
Dirigenţii
Consilierul
educativ
Direcţiunea
Profesorii
consilieri
Permanent
6. Cunoaşterea şi respectarea
normelor de circulaţie
Consilierul
educativ,prof.
inv.primar,
dirigintii
Poliţia locală Semestrial
7. Acţiuni de prevenire a poluării
mediului, reciclarea hârtiei
Consilierul
educativ, prof.
inv. primar
diriginti
Elevii Permanent
8. Acţiuni de prevenire a incendiilor Consilierul
educativ
responsabil PSI
din scoli
Specialişti în
domeniu
Semestrial
9. Cinstirea marilor evenimente
culturale şi a manifestărilor la nivel
naţional, european şi
internaţional(25 octombire, 1
decembrie, 15 ianuarie, 24 ianuarie,
9 mai,etc )
Consilierul
educativ
Prof.
coordonatori
Consiliul
elevilor
prof.
coordonatori
Conform
calendarului
10. Manifestări culturale în şcoală:
Serbarea de Crăciun, 8 Martie, 1
Iunie, Serbarea de sfârşit de an
Consilierul
educativ
prof.coordonato
ri
Consiliul
elevilor
Învăţători şi
diriginţi
Conform
calendarului
11. Organizarea etapei pe şcoală a
concursurilor artistice şi sportive
Consilierul
educativ
Comisiile
metodice pe
specialitati
Conform
calendarului
12 Responsabilizarea elevilor din
cadrul Consilului elevilor şi la
nivelul claselor pentru a dezvolta
iniţiative şi a-şi asuma sarcini
Consilierul
educativ
Diriginţii
Direcţiunea
Permanent
13. Organizarea etapei pe şcoală a
olimpiadelor
Consilierul
educativ
Comisiile
metodice pe
specialitati
Conform
calendarului
14. Organizarea excursiilor şcolare Consilierul
educativ
Cadrelel
didactice
Semestrial
15 Oferirea de consiliere legată de
tehnicile de învăţare şi de
managementul informaţiilor, pentru
evitarea eşecului şcolar
Cadrele
didactice
Comisiile
metodice pe
specialitati
Periodic
16. Organizarea unor activităţi privind Consilierul Cadrele Semestrial

36. 36
combaterea consumului de droguri,
fumatului
educativ
Prof.
coordonatori
didactice
17 Organizarea unor activităţi privind
educaţia pentru sănătate
Consilierul
educativ
Prof.
coordonatori
Prof.de
biologie
diriginti
Semestrial
18 Planificarea lectoratelor cu parintii
,cu teme de interes general pentru
parinti
Consilier
educativ
Prof.
coordonatori
Directiunea Semestrial
IV.FUNCŢIA DE CONTROL/EVALUARE
NR.
CRT
ACTIVITĂŢI RESURSE COLABOR
ATORI
TERMEN
1. Realizarea unui număr de asistenţe
la orele de dirigenţie
Responsabilul
comisiei
metodice
diriginti
prof.coordon
atori
Periodic
2. Realizarea unor investigaţii
nemijlocite în rândul elevilor pentru a
evidenţia priorităţile educative
Consilierul
educativ
Direcţiunea Periodic
3. Analiza stadiului îndeplinirii
programelor de activităţi ale comisiei
diriginţilor,
Consilierul
educativ
Direcţiunea Semestrial
4. Evaluarea impactului activităţilor
educative asupra stării disciplinare a
elevilor
Consilierul
educativ
Direcţiunea Semestrial
5. Rezolvarea eficientă a eventualelor
conflicte apărute în şcoală
Cosilierul
educativ
Direcţiunea Cand este
cazul
3.4. STRUCTURA PROIECTULUI EDUCAŢIONAL
„ O NOUĂ PROVOCARE”
Acest proiect educaţional se desfăşoară în cadrul programului "Să ştii mai multe, să fii mai
bun", în perioada 01.04.2013 -05.04.2013
Coordonatori proiect:
Director: prof. Duţă Gheorghe
Consilier educativ: prof. înv. primar Negrilă Angelica
Responsabil CEAC: prof. înv. primar Hodină Dumitru
Echipa de proiect: cadrele didactice din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial de la
Şcoala Gimnazială Castranova şi Structura Puţuri.
Argument
Dezvoltarea competenţelor de comunicare, cultivarea respectului de sine şi faţă de cei din
jur, valorificarea spiritului de echipă, aprofundarea noţiunilor de cultură generală şi promovarea

37. 37
educaţiei ecologice se realizează prin îmbinarea armonioasă dintre activităţile şcolare şi cele
extracurriculare, capabile să formeze comportamente umane sănătoase.
Învăţarea prin joc, inovaţia, creativitatea, originalitatea, descoperirea de noi adevăruri
constituie elemente esenţiale în formarea viitorului adult.
Proiectul O NOUĂ PROVOCARE îşi propune, astfel, completarea instruirii elevilor prin
diverse activităţi atractive, care să le mijlocească parcursul şcolar. Educaţia socială va deschide noi
orizonturi culturale.
Cartea - uitată multă vreme într-un colţ al bibliotecii, în favoarea internetului - îşi va recâştiga
poate locul în sufletele copiilor, în urma vizitei la bibliotecă, unde vor înţelege frumuseţea
poveştilor şi a lecturii; ora de literatură se va desfăşura la CDI Castranova, organizate într-un cadru
natural prielnic imaginaţiei şi creativităţii personale.
Cunoştinţele de matematică, fizică, biologie şi chimie vor fi aprofundate în planul practic,
prin diverse concursuri şi vizite de studiu, experimente menite să înlesnească înţelegerea elevilor.
Noţiunile de limbă engleză / franceză se vor valorifica prin diseminarea Proiectului
Multilateral Building Bridge in Europe, unde şcolarii vor afla cum se desfăşoară procesul de
învăţământ în alte ţări din Europa..
Concursurile de muzică, tehnologie şi arte plastice, precum şi competiţiile sportive vor
contribui, totodată, la sensibilizarea elevilor şi la dezvoltarea lor armonioasă.
Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediu, conştientizarea importanţei acestuia în viaţa
oamenilor, educaţia socială şi aprofundarea cunoştinţelor de geografie şi istorie vor fi facilitate prin
intermediul unor excursii tematice, menite să consolideze deopotrivă şi relaţiile interumane.
Prezentare generală
În săptămâna 1 - 5 aprilie 2013, programul Să ştii mai multe, să fii mai bun!l se va desfăşura
conform unui orar special prestabilit.
Scopul acestui program îl reprezintă implicarea elevilor şi a cadrelor didactice din Şcoala
Gimnazială Castranova într-o serie de activităţi, care să evidenţieze înclinaţiile diverse ale copiilor,
interesele şi preocupările multiple ale acestora. Astfel, prin programul menţionat se va stimula atât
capacitatea copiilor de a răspunde cerinţelor din variate domenii, cât şi participarea lor la acţiuni în
contexte nonformale.
Vor fi incluşi în orarul conceput toţi elevii şi toate cadrele didactice.
Activităţile derulate au fost discutate anterior cu elevii, profesorii şi părinţii, în cadrul orelor de
dirigenţie, a întrunirilor comisiilor metodice, în Consiliul Elevilor, Consiliul Profesoral, în comitetul
reprezentativ al părinţilor. Programul este agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice şi a
avut în vedere implicarea părinţilor doritori, precum şi a altor parteneri.
Proiectele activităţilor selectate corespund obiectivelor educaţionale specifice comunităţii şcolare.
Fiecare acţiune va fi coordonată de profesorul diriginte al clasei şi de alte cadre didactice din şcoală.

38. 38
Activităţile ce urmează a fi derulate se vor concretiza sub diferite tipuri: culturale, sportive, de
educaţie pentru sănătate, de educaţie pentru promovarea valorilor umanitare, tehnico-ştiiţifice.
Formele sub care se vor desfăşura acţiunile respective sunt: ateliere de teatru, dans si muzică,
educaţie media, competiţii organizate la nivelul şcolii sau al grupurilor de şcoli, dezbateri, vizite de
studiu, schimburi de experienţă, excursii, parteneriate educaţionale şi tematice.
Toate activităţile vor fi organizate de luni până vineri, acoperind cel puţin numărul de ore prevăzut
în orarul obişnuit al şcolii (atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice).
Prin derularea programului Să ştii mai multe, să fii mai bun!, se urmăreşte crearea unui impact
pozitiv al activităţilor, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în comunitate.
Scopul
o Dezvoltarea competenţei de comunicare în diverse situaţii, contexte
o Promovarea valorilor ecologice în rândul tinerilor
o Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi extracurriculare, menite să stimuleze
originalitatea, creativitatea, inventivitatea
o Participarea la activităţi nonformale, care să descopere talente ascunse ale elevilor
o Cultivarea sensibilităţii artistice a copiilor
o Atragerea diferiţilor parteneri - biblioteci, muzee, - în procesul instructiv - educativ
Obiective generale
o Stimularea creativităţii şi a originalităţii elevilor;
o Dezvoltarea competenţelor de comunicare;
o Dezvoltarea spiritului de competiţie prin participarea la concursuri;
o Descoperirea talentelor elevilor în contexte diverse nonformale;
o Dezvoltarea preocupărilor din domenii diferite ale elevilor;
o Cultivarea şi valorificarea sensibilităţii elevilor;
o Încurajarea elaborării unor texte lirice / epice / dramatice;
o Realizarea unor desene, colaje, felicitări, ouă roşii şi alte produse în care să oglindească tema
proiectului;
o Promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor poporului român;
o Educarea unor virtuţi creştine şi cultivarea comportamentului moral - religios;
o Insuflarea dragostei pentru carte şi lectură;
o Promovarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător;
o Stimularea lucrului în echipă;
o Atragerea diferiţilor parteneri în procesul integrat al educaţiei
Obiective specifice
o să descrie caracterul limitat al resurselor naturale;
o să identifice calităţile mediului necesare vieţii sănătoase;

39. 39
o să comunice în diferite contexte, situaţii, dovedind bună înţelegere a mesajului;
o să-şi valorifice talentele artistice, prin creaţii literare proprii, desene, felicitări de Paşte, colaje,
competiţii sportive, dans, interpretare muzicală;
o să descopere şi să-şi însuşească valorile europene;
o să aprofundeze cunoştinţele despre tradiţiile poporului român;
o să-şi lărgească orizontul cultural, prin însuţirea de noi noţiuni de istorie, geografie, literatură,
fizică, chimie, biologie;
o să redescopere importanţa cărţii în viaţa omului;
o să-şi manifeste gustul pentru lectură;
o să fie preocupaţi de lucrul în echipă, în situaţii diverse;
o să-şi exprime interesul pentru problematica sănătăţii;
o să cunoască normele de securitate pentru situaţii de urgenţă;
o să-şi formeze atitudini ecologice responsabile, prin exersarea unor deprinderi de îngrijire şi
ocrotire a mediului, aplicând cunoştinţele însuşite;
o să-şi manifeste afecţiunea faţă de copiii nevoiaşi şi bătrânii deznădăjduiţi;
o să perceapă valorile morale şi culturale;
Parteneri implicaţi
o Casa memorială Elena Farago
o Biblioteca din comuna Castranova
o CDI Castranova
o Muzeul Olteniei din Craiova
o Scoala Gimnazială Mircea Eliade Craiova
Resurse
Temporale: 1 aprilie - 5 aprilie 2013
Umane: elevii claselor I - VIII de la Scoala Gimnaziala Castranova, cadrele didactice
Materiale: cărţi, albume, reviste, CD-uri, cd-player, calculator, imprimantă, cameră foto digitală;
panouri pentru expunerea lucrărilor, diplome;materiale reciclabile şi naturale: hârtie xerox color, hârtie
creponată, acuarele, creioane colorate,calculatoare, aparate foto;
Mediatizare
o Prezentarea proiectului în cadrul Comisiilor metodice;
o Popularizarea proiectului în rândul părinţilor şi al partenerilor implicaţi;
o Postarea pe internet a activităţilor realizate :
https://sites.google.com/site/scoalagimnazialacastranova/programul-sa-stii-mai-multe-sa-fii-mai-
bun/programul-sa-stii-mai-multe-sa-fii-mai-bun
Modalităţi de evaluare
o Ateliere de teatru, dans şi muzică

40. 40
o Competiţii sportive
o Concursuri la nivelul şcolii sau al altor instituţii
o Dezbateri
o Vizite de studiu, mese rotunde, schimburi de experienţă
o Parteneriate
o Portofolii ale activităţilor, expoziţii
o Publicarea de imagini si materiale pe sit-ul şcolii
Rezultate aşteptate
o Activităţile vor răspunde nevoilor elevilor şi vor corespunde obiectivelor educaţionale propuse
o Crearea unui impact pozitiv atât în unitatea şcolară, cât şi în comunitate
o Promovarea unor activităţi care vor stimula creativitatea elevilor
o Încheierea de parteneriate cu diverse instituţii
Implementarea proiectului va avea impact asupra:
ogrupurilor ţintă -generarea unor schimbări specifice;
ocomunităţii şcolare - valorificarea rezultatelor proiectului;
oşcolii ca organizaţie -creşterea prestigiului în comunitate;
opartenerilor din proiect -dobândirea unor informaţii şi abilităţi;
ocomunităţii locale -implicarea în formarea nonformală a elevilor;
o unităţilor şcolare afiliate -diseminarea bunelor practici identificate prin proiect.
Calendarul activităţilor:

41. 41
ŞCOALA GIMNAZIALĂ CASTRANOVA Cu avizul C.A. din 15.02.2013
CASTRANOVA, DOLJ
Tel./Fax. 0251372653
E-mail: scoalacastranova@yahoo.com
Nr. 155 din 15.02.201
GRAFICUL ACTIVITĂŢILOR PROPUSE ŞI APROBATE CARE SE VOR DESFĂŞURA
ÎN CADRUL PROGRAMULUI “ SA STII MAI MULTE, SA FII MAI BUN!”
Nr. Crt.
Titlul activitatii
propuse
Ziua/Ora/Clasa
Numele si prenumele cadrelor
didactice implicate in activitate
Locul de
desfasurare
Parteneri Obiective
1. „E curat si frumos
in jurul meu!”
“S.O.S. Natura!
“Luna Pădurii “
„Micii ecologişti”
Luni
8:00-12:00
clasa pregat.
cls.I-IV
Prof. inv. primar Ristea Mihaela
Prof. Manolache Anca
Prof.inv. primar Hodina Dumitru
Prof. inv. primar Hodina Luminiţa
Prof. înv. primar Dima Liliana
Prof. înv. primar Smit Cristina
Inst. Matei Nicoleta
Prof. înv. prescolar Dincu Ionica
Prof. Marin Simona
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Sala de clasa
Terenul de sport
Curtea scolii
Parintii
elevilor
Implicarea elevilor in
actiuni de
ecologizare a
spatiului verde din
jurul scolii.
2. „In lumea
cartilor”
Luni
8:00-12:00
cls. III, I,
preg.
Prof. inv. primar Gagiu Ioana
Prof. inv. primar Tobescu Angela
Prof. inv. primar Pisica Floriana-
Mirela
Biblioteca din
comuna
Reprezentantu
l Bibliotecii
comunale
Trezirea interesului
elevilor pentru
lectura si carti.
3. “Cântec şi voie
bună”
Luni
8:00-12:00
Cls. II
inv. prescolar
Prof. înv. primar Negrila Angelica
Educ. Stancu Elena
Inst. Dinu Constantina
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Gradinita Puturi
Invatarea de catre
elevi a unor pasi de
dans popular specific
zonei.
4. Sudoku Luni
8:00-14:00
Prof. Răduţ A.
Prof. Răduţ C.
Scoala
Gimnaziala
Dezvoltarea
perspicacitatii

42. 42
Cls. V-VIII Castranova
Sala de
clasa
elevilor prin
rezolvarea de
aplicatii Sudoku.
5. Primar pentru o
zi
Luni
8:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Craciun Lavinia
Prof. Duta Cristiana
Prof. Lupu Cristina
Sala de clasa
Primaria
Castranova
Primaria
Castranova
Familiarizarea
elevilor cu programul
de lucru dintr-o
institutie.
6. “Alimentaţie
sănătoasă într-un
corp sănătos”
Luni
8:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Ciuciu Marinela
Sala de clasa Dispensa
rul
comunal
Familiarizarea
elevilor cu o
alimentatia
sanatoasa.
7. In the land of
stories
Luni
8:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Crăciun Lavinia
Sala de clasa Captarea
atentiei elevilor spre
a invata limba
engleza prin
vizonarea de filme .
8. Fotografia …
între pasiune și
artă
Luni
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Diaconescu Daniela
Maicanescu Victor
Prof. Lupu Cristina
Sala de clasa Realizarea unei
expozitii de fotografii
realizate de elevi in
timpul excursiilor.
9. “Zilele Elena
Farago”
Luni
08:00-12:00
inv. prescolar
Inst. Matei Nicoleta
Prof. înv. prescolar Dincu Ionica
Prof. Marin Simona
Vizita la Casa
memorila Elena
Farago din
Craiova
Parintii
elevilor
Vizitarea Casei
memoriale a Elenei
Farago.
10
.
„Hand made” Luni
8:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Mitrache Laura
Sala de clasa
Structura Puturi
Executarea de
lucrari manuale prin
ateliere de lucru.
11
.
„Primavara” Marţi
08:00-12:00
Clasa
pregatitoare
Prof. inv. primar Pisica Floriana-
Mirela
Sala de clasa Realizarea
de picturi, colaje
despre primavara
si expunerea lor.
12
.
“Copiii, prietenii
pompierilor”
Marţi
08:00-12:00
Clasa a II-a
Prof. înv. primar Negrila
Angelica
Vizita la o
unitate de
pompieri din
Sc. nr. 22
Mircea Eliade,
Craiova
Insusirea
normelor de
protectie

43. 43
Craiova impotriva
catastrofelor
naturale.
13
.
Comunicare si
ortografie. ro
Marţi
:00-12:00
Cls. II, III, IV
Prof. inv. primar Ristea Mihaela
Prof. inv. primar Gagiu Ioana
Prof. înv. primar Negrila
Angelica
Prof. înv. primar Dima Liliana
Prof. înv. primar Smit Cristina
Scoala
organizatoare a
concursurilor
Dezvoltarea
spiritului de
competitie prin
concursul de
limba romana.
14
.
“
“
“S
S
Să
ă
ă n
n
ne
e
e c
c
cu
u
un
n
no
o
oa
a
as
s
st
t
te
e
em
m
m
m
m
ma
a
ai
i
i b
b
bi
i
in
n
ne
e
e”
”
” -
-
-
r
r
re
e
ez
z
zo
o
ol
l
lv
v
va
a
ar
r
re
e
ea
a
a o
o
on
n
n-
-
-l
l
li
i
in
n
ne
e
e
a
a
a u
u
un
n
no
o
or
r
r t
t
te
e
es
s
st
t
te
e
e d
d
de
e
e
i
i
in
n
nt
t
te
e
el
l
li
i
ig
g
ge
e
en
n
nţ
ţ
ţă
ă
ă s
s
si
i
i
p
p
pe
e
er
r
rs
s
so
o
on
n
na
a
al
l
li
i
it
t
ta
a
at
t
te
e
e î
î
în
n
n
l
l
la
a
ab
b
bo
o
or
r
ra
a
at
t
to
o
or
r
ru
u
ul
l
l d
d
de
e
e
i
i
in
n
nf
f
fo
o
or
r
rm
m
ma
a
at
t
ti
i
ic
c
că
ă
ă
Marţi
08:00-12:00
Cls. V-VIII
Prof. Duţă Cristiana Sala de
calculatoare
Structura Puturi
Dezvoltarea
capacitatii de
autoevaluare si
intarirea
increderii in sine.
15
.
Împreună pentru
un mediu sănătos
Marţi
08:00-12:00
Cls. V-VIII
inv. prescolar
Prof. Smarandache I.
Educ. Stancu Elena
Inst. Dinu Constantina
Sala de clasa
Gradinita
Puturi
Protejarea
mediului
inconjurator prin
actiuni de
voluntariat.
16
.
“Music is fun!”
“ Easter
traditions”
Marţi
8:00-14:00
Cls. V-VIII Prof. Crăciun Lavinia
Sala de clasa Trezirea
interesului pentru
limba engleza
prin auditii
muzicale.
17
.
„ Călătorie în
lumea poveştilor”
Marţi
8:00-14:00
Cls. V-VIII
Profesor Diaconescu Daniela
Sala de clasa CDI
Castranova
Cultivarea
gustului pentru
lectura prin vizita
la biblioteca.
18 „Viata lui Iisus in Marţi Prof. Măicănescu Victor Sala de Cultivarea

44. 44
. intelesul copiilor”
„Tată pentru 400
de suflete”
8:00-14:00
Cls. V-VIII
calculatoare credintei in
sufletele copiilor
prin vizionarea de
filme religioase.
19
.
„Cultura si
civilizatie
Castranova”
Marţi
8:00-14:00
Cls. V-VIII Prof. Mitrache Laura
Sala de
calculatoare
Diseminare
a Proiectului
multilateral
Building a Bridge
in Europe.
20
.
„Ştefan cel Mare
şi Sfânt”
Marţi
8:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Manolache Anca
Sala de clasa CDI
Castranova
Cultivarea
respectului pentru
istoria romanilor
prin lecturarea
unor povestiri
istorice.
21
.
„Ziua păsărilor” Marţi
8:00-12:00
Cls. I
Prof. inv. primar Hodina Dumitru
Sala de clasa Cultivarea
gustului estetic
prin realizarea de
colaje cu
materiale din
natura.
22
.
„Natura, prietena
mea”
Marţi
08:00-13:00
Inv. primar
Prof. inv. primar Gagiu Ioana
Prof. inv. primar Tobescu Angela
Prof. înv. primar Negrila Angelica
Prof. inv. primar Pisica Mirela
Prof. inv. primar Ristea Mihaela
Valea
Giorocului
Captarea de
ape Gioroc
Dezvoltarea
fizica, armonioasa
a elevilor
realizarea de prin
drumetii la
padure.
23
.
“Tradiţii şi
obiceiuri “
Marţi
08:00-12:00
inv. preprimar
Inst. Matei Nicoleta
Prof. înv. prescolar Dincu Ionica
Prof. Marin Simona
CDI
Castranova
CDI
Castranova
Treirea
interesului pentru
obiectele de arta
prin vizitarea
Muzeului
Olteniei.
24 „Primavara” Miercuri prof. inv. primar Tobescu Angela Sala de clasa Cultivarea

45. 45
. “Empatie si
culoare”
08:00-12:00
Cls. I, grupa
pregatitoare
Inst. Matei Nicoleta
Prof. înv. prescolar Dincu Ionica
Prof. Marin Simona
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Gradinita
Castranova
gustului estetic
prin realizarea de
picturi si colaje
despre primavara.
25
.
“Natura, casa
mea”
Miercuri
08:00-12:00
inv. primar
Prof.inv. primar Hodina Dumitru
Prof. inv. primar Hodina Luminiţa
Prof. înv. primar Dima Liliana
Prof. înv. primar Smit Cristina
Structura Puturi Protejarea
mediului
inconjurator prin
actiuni de
ecologizare.
26
.
„Aş vrea să
fiu....”
Miercuri
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Duţă Cristiana Structura Puturi Promovarea
valorilor
umanitare prin
dezbateri si PPT.
27
.
“Frumuseţile
patriei”
Miercuri
08:00-22:00
Cls. V-VIII
Prof. Opriţa Cătălin Traseu turistic
in zona montana
Cunoasterea
frumusetilor
patriei prin
excursii si
drumetii.
28
.
Alfabetul
circulatiei rutiere
Miercuri
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Smarandache I.
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Cunoasterea
si respectarea
normelor de
circulatie rutiera
pe drumurile
publice.
29
.
Dansuri populare Miercuri
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof.Răduţ C.
Prof Răduţ A.
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Trezirea
interesului pentru
dansurile
populare
romanesti prin
organizarea unor
atelietre de dans.
30
.
“Merci!Pardon!S
cuzaţi!”
Miercuri
08:00-12:00
Prof. Ciuciu Marinela
Sala de clasa
Structura Puturi
Dezvoltarea
personala prin

46. 46
Cls. V-VIII dezbateri si studiu
de caz.
31
.
„ O minte
sănătoasă într-un
corp sănătos„
„Sexualitatea în
raport cu vârsta”
Miercuri
Profesor Diaconescu Daniela
Prof. Manolache Anca
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Structura Puturi
Insusirea
unui stil de viata
sanatos.
32
.
„Viata lui Iisus in
intelesul copiilor”
„Tată pentru 400
de suflete
Miercuri
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Măicănescu Victor
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Cultivarea
credintei in
inimile copiilor.
33
.
Magic English –
Disney Cartoons
Miercuri
08:00-12:00
Cls. V-VIII,
inv. prepri
mar
Prof. Crăciun Lavinia
Educ. Stancu Elena
Inst. Dinu Constantina
Laboratorul de
informatica
Atragerea
elevilor pentru
studiul limbii
engleze prin
vizionarea de
desene animate in
limba engleza.
34
.
Fii inteligent..... la
matematica
Joi
08:00-12:00
Cls. II-IV
Prof. inv. primar Ristea Mihaela
Prof. inv. primar Gagiu Ioana
Prof. înv. primar Negrila Angelica
Prof. inv. primar Hodina Luminita
Prof.inv. primar Dima Liliana
Prof. inv. primar Smit Cristina
Scoala
organizatoare
Dezvoltarea
spiritului de
echipa prin
participarea la
concursul de
matematica.
35
.
„Un pom, o
floare”
Joi
08:00-12:00
Clasa pregat.,
cls. I
Prof. inv. primar Tobescu Angela
Prof. inv. primar Pisica Mirela
Curtea scolii Protejarea
mediului
inconjurator prin
amenajarea
spatiului verde
din curtea scolii.
36
.
Exerciții de
orientare
turistică
și de
Joi
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Giuca Mariana
Prof.Craciun Lavinia
Prof. Lupu Cristina
Padurea de la
marginea satului
Dezvoltarea
simtului de
orientare turistica
prin drumetii la

47. 47
identificarea de
forme de viață
din arealul
padurii
din Castranova
padurea din
marginea satului.
37
.
“Eroi ai neamului
nostru”
Joi
08:00-12:00
Cls. V-VIII
Prof. Răduţ Cristi
Prof. Smarandache I
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Educarea
elevilor in spiritul
unei cetatenii
democratice.
38
.
,,Sunt o mică
vedetă”
Joi
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Duţă Cristiana Structura Puturi Dezvoltarea
simtului artistic si
muzical prin
concurs de
muzica.
39
.
100% handmade Joi
08:00-14:00
Cls. V-VIII
Prof. Răduţ Alexandra
Scoala
Gimnaziala
Castranova
Cultivarea
ideii de reciclare
prin realizarea de
lucrari prcatice.
40
.
„Viata lui Iisus in
intelesul copiilor”
„Tată pentru 400
de suflete
Joi
08:00-14:00
Cls. V-VIII Prof. Măicănescu Victor
Structura Puturi Educarea
elevilor in spiritul
crestinitatii prin
vizionarea de
filme religioase.
41
.
„ Micii ecologişti
„
Joi
08:00-14:00
Cls. V-VIII Profesor Diaconescu Daniela
Prof. Opriţa Cătălin
Structura Puturi Protejarea
mediului
inconjurator prin
actiuni de
ecologizare a
spatiului scolii.
42
.
„Reciclarea”
„Aventura
materialelor
reciclabile”
Joi
08:00-14:00
inv. primar
Prof. Mitrache Laura
Prof.inv. primar Hodina Dumitru
Prof. inv. primar Hodina Luminiţa
Prof. înv. primar Dima Liliana
Structura Puturi Educarea
elevilor in spiritul
reciclarii
materialelor.