pentru educatoare și nu numai

1. EDUCAEDUCA IA OUTDOORȚIA OUTDOORȚ

2. ,,Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară:
câmpul, pădurea, râul, marea, munţii,
rândunelele, cucul.
Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră
să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără
dragostea faţă de natură şi animale omul nu
poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel
mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.”
C. MIHĂESCU

3. Educaţia în aer liber (Outdoor) îşi are
originea în multe iniţiative apărute în
ultimii 150 de ani: taberele de corturi;
cercetăşia (întemeiată în 1907 de
englezul Robert Baden Powell) – care
urmăreşte tot un fel de educaţie
informală, bazată pe activităţi practice
în aer liber; şcolile în pădure din
Danemarca; şcolile şi mişcarea
Outward Bound înfiin ate de Kurtț
Hahn.

4. CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
“Proces de învă are care are loc în aerț
liber. Educa ia outdoor includeț
educa ia de mediu, educa ia deț ț
aventură, campare, terapii prin
activită i în aer liber i unele aspecteț ș
din recrea ia în aer liber.”ț
(Edward Lappin)
“O metodă de învă are experien ialăț ț
care implică folosirea tuturor
sim urilor. Are loc în general, dar nuț
exclusiv, prin expunerea la mediul
natural.”
(S. Priest)

5. CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
”Este o metoda experien iala de aț
învă a făcând (ț learning by doing), care
se realizează în primul rând prin
expunerea în afara u ilor. În educa iaș ț
outdoor, pentru subiectul învă ării,ț
accentul este pus pe rela ionare:ț
rela iile dintre oameni i resurseleț ș
naturale.”
(S. Priest)
”...apelează la utilizarea sim urilor -ț
auditiv, vizual, gustativ, tactil si
olfactiv - pentru observare iș
percep ie.”ț
(C.A. Lewis)

6. CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
” ...o cale de îmbogă ire aț
curriculumului, prin care procesul de
învă are se desfa oară în aer liber. Înț ș
general educa ia outdoor includeț
educa ia pentru mediu, pentruț
conservare, aventura, tabere colare,ș
terapie în natura i unele aspecte aleș
recreerii în aer liber.”
(E. Lappin)
”... un climat educa ional pentruț
lucrurile care pot fi învă ate cel maiț
bine în afara clasei.”
(Smith)

7. CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
”...o chestiune de rela ionare. Acesteț
rela ii se raportează nu doar laț
resursele naturale, ci i la oameni iș ș
societate. ”
(S. Priest)
”Eu folosesc termenul "educa ie înț
aer liber" pentru a explica la modul
general toate activită ile educa ionaleț ț
inten ionat concepute, care auț
filozofia comuna "dezvoltare prin
provocare" i care utilizează mediileș
naturale sau alte medii noi, cum ar fi
via a pe bordul unui vapor înalt.”ț
(A.S.Neill)

8. CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
”...atunci când grupuri mici de oameni
participă la activită i de aventurăț
organizate în medii naturale i în primulș
rând se folosesc pe ei în i i ca resursăș ș
pentru rezolvarea problemelor.”
(A.S.Neill)
”...este un fenomen care a apărut ca
urmare a "distan ării civiliza iei deț ț
natură, pentru ca natura să
dobândească noi efecte", iar educa iaț
făcută în interiorul sălii de clasa a
necesitat ca "educa ia în aer liber să fieț
considerată demnă de identificat".
(după A.S. Neill)

9.  Este o noţiune ce vizează educaţia
bazată pe experimente şi activitate
practică desfăşurată în afara
clasei/grupei, în aer liber.
Acest tip de educaţie include:
educaţia ecologică,
activităţile de dezvoltare personală şi
socială
educaţia experienţială,
fiind o metodă de învă are activă,ț
bazată pe experien ă proprie, prin careț
copiii sunt încuraja i să se impliceț
fizic, emoţional şi mental, stimula iț
spre explorare, luarea deciziilor şi joc.
CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?

10. Cuvinte cheie pentru educa ia outdoor:ț
- educa ie / învă areț ț
- aer liber
- mediu / natură / necunoscut
- aventură / experien ăț
Termeni care au legătură cu educatia outdoor:
- educa ie prin aventurăț
- învă are în aer liberț
- recreere în aer liber
- învă are prin experien ăț ț
- terapie prin aventură
- tabăra / excursie / drume ie / turismț
- recreere terapeutică
- educa ie în naturăț
- educa ie experien ială în aer liberț ț
- activitate / ac iune în aer liberț

11. Acest tip de educaţie nonformală o
completează pe cea formală în modul
cel mai plăcut, susţinând educaţia
primită în familie şi în şcoală.
CE ESTE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
Educa ia în aer liberț are caracter
nonformal, urmăreşte schimbările
vizibile la nivel comportamental, se
desfăşoară în natură, este proiectată în
prealabil pentru a se asigura
securitatea, în cadrul ei se învaţă totul
în mod practic, activ, prin experienţe
personale, la care, mai apoi, se reflectă
pentru a extrage învăţăturile într-un
mod experienţial.

12. DE CE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
 asigură un contact direct, nemijlocit cu
mediul natural,
 asigură nelimitate surse de informa iiț
i experienţe de învăţare,ș
 facilitează integrarea şi stimulează
procesul de învăţare al copiilor cu
dificultăţi,
 maximizează procesul de învă are,ț
minimizând constrângerea specifică
colii si evită rutina sălii deș
clasă/grupă,
 oferă o utilitate practică imediată
cuno tin elor, abilitatilor dobandite,ș ț
 spiritul de echipă, stimulează
interrelaţionarea şi motivează
participanţii,

13. DE CE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
 desfă urată în diverse spaţii –ș
naturale, culturale, neconvenţionale-
acestea determină autocunoaşterea,
introspecţia şi dezvoltarea
personalităţii,
 sustine o dezvoltare socială iș
personală armonioasă, un stil de
via ă sănătos,ț
 oferă oportunitatea de a experimenta
mediul înconjurator, de a- i asumaș
riscuri i de a- i dezvolta abilită iș ș ț
pentru rezolvarea unor situa iiț
dificile,
 reduce recidivismul, dezvoltă
toleran a, spiritul de echipă,ț
abilita ile de lider, colaborarea,ț

14. DE CE EDUCA IA OUTDOORȚEDUCA IA OUTDOORȚ ?
 oferă un mediu natural bun i sănătosș
pentru învă are, mi care i relaxare,ț ș ș
 dezvoltă tehnici i abilita i deș ț
supravie uire,ț
 facilitează demersuri didactice
pluridisciplinare i interdisciplinare,ț
 dezvoltă creativitatea, imagina ia,ț
inventivitatea, abilită ile de rezolvareț
a problemelor,
 ne ajută să în elegem fenomenele dinț
mediul înconjurător,
 înglobează elemente curriculare, de
recreere în aer liber , de educa ieț
pentru mediu i pentru sănătateș
creând o experien ă de învă areț ț
holistică.

15. Scopurile uzuale ale educaţiei în aer
liber sunt:
- învăţarea modului de învingere a
greutăţilor;
- dezvoltarea personală şi
îmbunătăţirea relaţiilor sociale;
- dezvoltarea unei relaţii mai
strânse cu mediul înconjurător.
Ea se bazează pe filozofia, teoria şi
practica educaţiei experienţiale şi a
educaţiei ecologice, dezvoltând la elevi
înţelegerea şi aprecierea de sine, a celor
din jur şi a lumii naturale.

16. Educaţia în aer liber este
adeseori confundată cu o serie de
activităţi înrudite, care se bazează
toate pe folosirea aventurilor
(programate): educaţie, terapie,
turism.
Totuşi, educaţia în aer liber are în
centrul preocupărilor sale
desfăşurarea în aer liber;
- educaţia cu ajutorul aventurii se
preocupă mai mult de latura
aventuroasă a experienţelor
educative;
- iar educaţia ecologică se
concentrează mai mult pe protecţia
mediului.

17. CE ESTE EDUCA IA EXPERIEN IALĂȚ ȚEDUCA IA EXPERIEN IALĂȚ Ț ?
”Educa ia prin experien ă contribuieț ț
la implicarea activă a participan ilor înț
procesul de învă are i creează practiciț ș
i abilita i în rândul acestora.”ș ț
(John Dewey, „Educa ie iț ș
experien ă”,1938)ț
 Este "o filosofie i metodologie înș
care educatorii/facilitatorii inten ionatț
stimulează participan ii la procesul deț
învă are cu experien e directe iț ț ș
procese de reflec ie concentrate peț
experien e, pentru a creste nivelul deț
cuno tin e, a dezvolta aptitudini i aș ț ș
clarifica valori în rândul participan ilorț
la procesul educa ional”.ț (Asocia iaț
pentru Educa ie prin Experien ă)ț ț

18. CE ESTE EDUCA IA EXPERIEN IALĂȚ ȚEDUCA IA EXPERIEN IALĂȚ Ț ?
Posibile răspunsuri … relative:
(sursa: www.googlism.com)
- învă are prin practică (learning byț
doing),
- proces prin care elevul î iș
construie te propria cunoa tereș ș
(element al pedagogiei
constructiviste),
- probabil cea mai veche i de succesș
forma de educa ie / abordare aț
procesului de învă are,ț
- filozofie educa ională cu strategiiț
conexe de sporire a întelegerii,
- proces i strategie pe care se bazeazăș
educa ia outdoor,ț
- strategie proiectată pentru a integra

19. - metodologie educa ională careț
integrează sala de clasa cu "locul de
munca" (workplace), cu lumea reală,
- formă de învă ământ care integreazăț
experien a elevului în Curriculum,ț
- formă de învă ământ care utilizeazăț
experien a directă ("hands-on")ț
- proces prin care elevii sunt implica iț
activ într-o experien ă care va aveaț
consecin e reale,ț
- se bazează pe învă area prinț
cooperare,
- nu este separată de educa iaț
tradi ională, ci mai degrabă oț
completează prin oferirea de
oportunită i.ț
CE ESTE EDUCA IA EXPERIEN IALĂȚ ȚEDUCA IA EXPERIEN IALĂȚ Ț ?

20. Educa ia Outdoor se adresează tuturor celorț
trei nivele de învă are: nivelul acumulărilorț
de cuno tin e (Cognitiv), nivelulș ț
deprinderilor fizice (Motric) i cel alș
individualizării unor trăsături de
comportament (Afectiv).

21. În func ie de activită ile alese,ț ț
obiectivele unui program de Educa ieț
Outdoor pot face parte din oricare
aceste trei categorii.
Astfel, copiii pot învă a mai multeț
lucruri despre:
- mediul înconjurător în care ne
desfă uram activitatea, rela iile dintreș ț
componentele acestuia i cum pot sa-ș
i aducă aportul la protec ia lui;ș ț
- propria persoană, propriile limite iș
cum le pot depă i;ș
- comunicarea si colaborarea eficace în
cadrul unui grup;
- no iuni elementare în sporturiț
montane (alpinism, trekking,
mountainbike, ski, snowboard,
orientare, tir cu arcul etc)

22.  Scopul urmărit de profesori în
discu iile de la finalul unei activită i –ț ț
Debriefing - este de a dezvolta
personalitatea elevilor în
următoarele domenii:

23. Ciclul învă ării experien iale a fostț ț
studiat i schi at de David Kolb:ș ț

24. În Educa ia Outdoor copilul înva ăț ț
totul în mod practic, activ, prin
experien e personale la care mai apoiț
reflectă pentru a extrage învă ăturile.ț
Acest mod de învă are, caracteristicț
Educa iei Outdoor, se nume teț ș
Experien ialț –
Înve i cu creierul, mâinile i inima!ț șÎnve i cu creierul, mâinile i inima!ț ș
Un vechi proverb chinezesc
accentuează eficienta Educa ieiț
Experien iale:ț
“Ce aud – Uit, Ce văd – Îmi amintesc,
Ce fac – În eleg”.ț
Un studiu modern spune ca:
“Ne amintim 20 % din ceea ce auzim,
30 % din ceea ce vedem si 90 % din
ceea ce facem.”

25. CONFORT, DEZVOLTARECONFORT, DEZVOLTARE SAU PANICĂPANICĂ?
În Educa ia experien ială, ca i în Educa iaț ț ș ț
outdoor, generarea unui proces de învăţare este
legat de zonele în care se află elevii atunci când
participă la astfel de activită i:ț
Zona de confort,
Zona de dezvoltare (de învă are, de provocare) şiț
Zona de panică.
Zona deZona de
confortconfort
Zona deZona de
dezvoltaredezvoltare
Zona de panicăZona de panică

26. Zona de confort se referă la un set de
medii şi comportamente în care o
persoană se simte confortabil, fără a
presupune niciun fel de risc sau
presiune. Este loca ia competen elor iț ț ș
abilită ilor care le-am dobândit deja. Aiciț
sunt activită ile cu care suntemț
obi nui i, lucrurile pe care le facem înș ț
rutină i ale căror rezultate le stăpânimș
i le cunoa tem.ș ș
(Daca nu tiu sa înot, zona mea de confort esteș
la malul marii până când apa îmi ajunge în
dreptul gatului, unde pot să controlez
întoarcerea spre mal, prin simplul fapt ca ating
tot timpul pământul cu picioarele, i unde pot saș
mă las, chiar din când în când, dus de val
dinspre ărmț .)

27. Zona de dezvoltare (învă areț ) implică un pas
în afara zonei de confort, care va creşte
nivelul de anxietate şi va conduce la un
nivel crescut de concentrare şi eficienţă.
Aceasta este zonă în care performanţa unei
persoane poate fi mărită şi abilităţile pot fi
optimizate.
Zona de învă are se află intre zona deț
confort i zona de panica.ș Progresul se
produce alegând activită i în zona deț
învă are.ț Competentele i abilită ile de careș ț
ai nevoie sunt in zona de învă are, ele nuț
sunt atât de departe încât să ne panicăm (să
intrăm în zona de panică), nici suficient de
aproape încât să le considerăm prea u or deș
dobândit (să intrăm în zona de confort).
Aceasta zona este numită i zona deș
dezvoltare, de implicare/angajament sau
zona de bucurie ("bucuria de a învă a", veziț
Scrisoarea metodică 2013-2014 ).

28. În zona de panică fac lucruri care
sunt dintr-o dată total în afara zonei mele
de confort.
Activită i în zonă de panica sunt atâtț
de dure, încât nu tim cum să leș
abordăm.
Sentimentul de ansamblu a zonei de
panică este disconfort i probabilș
descurajare. Ca i în zona de confort, nuș
putem face progrese nici în zona de
panică. A i putea fi în zona de panicăț
atunci când se încearcă ceva periculos,
cu mult dincolo de a propriile posibilită iț
sau în condi ii de stres sporit.ț
(Mă arunc din barca în mare la 20 de metri
adancime i încerc să supravietuiesc, fărăș
colac. Îmi asum cel mai mare risc i încercș
astfel să îi fac fa ă.)ț

29. Cele trei zone sunt în
continuă schimbare i este oș
sarcină grea să rămânem în zona
de învă are. Pe măsură ceț
operează în zona de învă are,ț
competen ele actuale vor deveniț
uzuale (mult mai confortabile) iș
vor începe să se mute în zona de
confort. Pe măsura ce se
întâmplă acest lucru, sarcinile
care au fost odată o parte a zonei
de panică se vor muta în zona de
învă are i ciclul va continua.ț ș

30. Cheia învă ării i dezvoltarii personaleț ș
este dorinta de a iesi din zona de
confort!
În activită ile cu pre colarii esteț ș
important să găsim i să-i men inem înș ț
zona de învă areț . Dacă sarcinile de
lucru sunt prea simple, u oare sauș
plictisitoare (zona de confort) sau prea
grele, abstracte (zona de panică),
înseamnă că ei nu sunt în zona de
învă are. Nu trebuie să uităm căț
provocările se afla în zona de învă areț ,
dar i în zona de panicăș , însă zona de
panică este locul în care se produce
dezorientarea i teamaș , în timp ce în
zona de învă are accentul este pus peț
concentrare i deschidere spre idei noiș .

31. Iată un exemplu:
”Nepotul meu nu a mai încercat să înve eț
să înoate timp de 5 ani, datorită practicii
antrenorului de înot dintr-o coală, care aș
folosit metoda zonei de panică pentru a-i
învă a pe copiii înotul: l-a aruncat în apă.ț
Ca urmare copilul s-a panicat i n-a maiș
vrut sa meargă la înot. Acum înoată, dar
timp de 5 ani s-a dus la mare în fiecare zi
câte pu in, de la mal, până când a căpătatț
singur curajul să înoate (a intrat treptat în
zona de dezvoltare).
Culmea este ca îi place foarte tare apa
i nu îl sco i din mare cu orele. Altfelș ț
spus, este departe de a fi o persoana
căreia pur i simplu nu i se potriveaș
sportul respectiv.”

32. Fără să înve e gestionarea riscurilor înț
condi ii de siguran ă, copiii i tinerii nu potț ț ș
să- i valorifice pe deplin poten ialul i, caș ț ș
adul i, nu- i vor putea realiza visele.ț ș
Relevante sunt trei dintre cele Zece
principii ale Educa iei pentru siguran ăț ț
concepute de Societatea Regală pentru
Prevenirea Accidentelor (RoSPA) din
Anglia:
2. Utilizarea abordărilor active de predare –
învă are (învă area experien ială iț ț ț ș
interactivă)
3.Implicarea elevilor în luarea de decizii
reale pentru a-i ajuta să rămână în
siguran ă.ț
6. Utilizarea resurselor i instrumentelorș
realiste i relevante din via ă.ș ț

33. Procesul Educa iei Outdoor poateț
fi sintetizat în următoarea frază:
Participantul este plasat într-un
mediu fizic i social unic, apoiș
prime te un set de provocări iș ș
probleme, care într-o primă fază
duc la apari ia stresului, însă dupăț
aceea, prin perseveren ă, abilită iț ț
i competen e învă ate, acesteaș ț ț
sunt rezolvate, acest fapt
determinând autocunoa terea iș ș
dezvoltarea personalită ii.ț
CONCLUZIE

34. • Excursii tematice, drume ii,ț
picnicuri,incursiuni în lumea reală:
pădure, cartier, parc, centru
cultural,comercial, industrial, Grădina
botanică etc.;
• „Nu vreau să mă rătăcesc în
pădure !”, „ coala pădurii” – învă areaȘ ț
unor tehnici simple de orientare în
natură
• Proiect ecologic : „Natura de lângă
noi”. Acest proiect î i poate stabiliș
următoarele obiective: cunoa terea unorș
specii de păsări, copaci, animale,
orientarea cu ajutorul busolei, depă ireaș
fricii de înăl ime, mi carea în natură iț ș ș
socializarea, interrela ionarea în grup;ț
Exemple de proiecte outdoor - în
grădini ăț

35. • Excursii tematice, drume ii,ț
picnicuri,incursiuni în lumea reală:
pădure, cartier, parc, centru
cultural,comercial, industrial, Grădina
botanică etc.;
• „Nu vreau să mă rătăcesc în
pădure !”, „ coala pădurii” – învă areaȘ ț
unor tehnici simple de orientare în
natură
• Proiect ecologic : „Natura de lângă
noi”. Acest proiect î i poate stabiliș
următoarele obiective: cunoa terea unorș
specii de păsări, copaci, animale,
orientarea cu ajutorul busolei, depă ireaș
fricii de înăl ime, mi carea în natură iț ș ș
socializarea, interrela ionarea în grup;ț
Exemple de proiecte outdoor - în
grădini ăț

36. Exemple de proiecte outdoor - în
grădini ăț
• Participarea la ateliere de crea ie în aer liberț :
picturi, dans, reabilitarea de eurilor, olărit,ș
actorie etc.;
• Desfă urarea unorș activită i din cadrulț
proiectelor tematice în aer liber.
Exemplu: observarea legumelor /
florilor / fructelor în sere / livezi / câmp / cur iț
etc.;
• Jocuri în zone cu apă în aer liber (pâraie /
râuri / lacuri / mla tini / băl i / mare)ș ț cu
studierea / observarea microclimatului
respectiv i a impactului interven iei umane;ș ț
- se pot completa cu sesiuni de reflec ieț
de tipul „What if …?” (Ce ar fi dacă … ?);

37. Exemple de proiecte outdoor - în
grădini ăț
• Jocuri de cooperare i socializareș :
sunt activită i distractive menite săț
reducă inhibi ia, să spargă bariereț
dintre oameni; sunt tipuri de jocuri
care încurajează participan ii săț
încerce lucruri noi, să îi scoată din
zona de confort;
• Jocuri de ini iativă de grup:ț
provoacă membrii grupurilor să
lucreze împreună pentru a găsi
solu ii. Succesul jocului este atinsț
numai atunci când fiecare membru al
echipei a contribuit la găsirea
solu iilor i rezolvarea problemelor;ț ș

38. Exemple de proiecte outdoor - în
grădini ăț
• „Să învă ăm de la natură”ț –
Sesiunile de cuno tin e despreș ț
natură sunt activită i practiceț
desfă urate într-un „ș laborator viu” în
care pre colarii pot învă a săș ț
descifreze fenomenele naturale :
ploaia, norii, furtuna, v or afla despre
modul în care s-au ridicat mun ii,ț
cum au luat na tere pe terile, vorș ș
identifica tipuri de roci, vor fi fascina iț
de cre terea i diversitatea plantelorș ș
i animalelor.ș
Iată un exemplu de Outdoor Life !

39. ” Trebuie s raspundem noilor provocari prin promovareaă
învatarii în toate aspectele vietii, prin toate institutiile
societatii, crearea de medii în care “a trai” înseamna “a
învata”, prin stimularea proceselor locale sau/ si globale
de conceptualizare, prin construirea unui sistem nou de
diverse, dar interconectate comunitati deschise de
învatare, cu intentia de a apropia frontierele formale, non-
formale si informale ale educatiei, conceperea învatarii ca
proces holistic de reflectare, simtire, interpretare,
gândire, analiza, creatie, comunicare si cuminecare,
actiune si crestere care nu are loc doar la începuturile
vietii, ci este vazuta ca un proces continuu în tot cursul
vietii.
Toate acestea le consider si subiecte de reflectie pentru
pedagogii actuali, precum si directii pentru filosofiile si
politicile educationale responsabile actuale. ”
Vasile Flueras, Invatatorul modern, Aprilie 2012

40. ”Un profesor mediocru transmite.
Un profesor bun explică.
Un profesor superior demonstrează.
Un profesor excelent inspiră.”
William Arthur Ward