https://neculaifantanaru.com Alexandru Vlahuta - Versuri si proza

1. ,,Alexandrtr Vlahufi (1S5S--1919), inzestrat cu
un real talent literar, anirnat de inalte idealuri
umanitare, munciird cu rivn[, ne-a l6sat o mo$-
tenire scriitoriceascd valoroasf,, care merit{ s5 -
fac5 parte din istoria litefaturii rom6ne, ehiar
dac:i nu se ridici la inf,Ifirnea artisti.ci a marilor
' s5i cbntemporani : Errainescu, Caragiale, Sla-
vici, CoEbuc. Ope?a lui
- in ce are mai va!o-
ros
-. rlmine o mirturie vie d dragostei sale-'"
pentru poporul asuprit qi in acelagi tirnp un ve-
hement act de aevzare [a adresa nedreptei socie-
t6{i din vremea sa, ale cirei principale institufii.
,n-au scipat de sub ascutiEul critic al penei care a
scris pclezia-rechizitoriu i 907."
dr. VIRGILIU ENfi
A.VtAUflUTA,
VERSURId)
$ PROZA
0
9
Lei t7,50 ediftma albatffios

2. A. VLAHUTA
VERSURI
$I
PROZA
Antologle, stuiliu lntroductlv, cronologie pt bibliogralto
ile dr. YIRGILIU ENE
r"n,, o"ufuua'r'fi i JSilrlttf lXi s rE s c'
Bun de tipar 28.11L1g87. Apd.rut fi87,Comandd nr. z Zil
Coli de tipar Zl
'' e.
d ff:[i'iif,], &rls.Tttti $;,f[?ie' "
'u
Jd i'i,3 f t aA Xi is ft ",H5*i*,"' @
A ALBA-EDITUR TROS
I 987BUCURE$Tr O

3. IqOTA
Tult_"j: ectrifiei de ta{.fr au fost reproduse dup$ B
A. Vtahufd, Scrieri alese, J_III, Ep;, ;;.., t96g;196"4, eciifie ingrijitd, studiu introdu.ti;,' ;;", comen-
tarii 9i bibtiografie de VAI"ERIS fUapnaNU. S_"u
respectat principiile de tr..anscrjere gl eror:otogia dln
e&igia amintitf;"
STUDIU INTITCDUCTIV
Al"ex.and,ru Vlahu{d, face parte dintre scriitorii asupra edrora
eritica literard, a emis, d,e-a lungul d,ece.niilor, cele m,ai, contrad,ic-
torii pdreri. Opera sa a fost nu o d,atd, elogiatd d,e cd.tre cei m,ai
mq,ri critici literari contenlporani cu scriitorul. C, Dabrogeanu_
Gherea, d,e pildd,, nu ezitd. sd-l campare, uneori, pe Vlahutd cu
Alecsandri sau chiar cu Eminescu : ,,IJna din crpatiunile poetul,ui,
wostru, in care s-e d,rdtat uariatul lui ta.tent ca obseruator psiho-
Log, e i.ncontestabil admirabita satdrd Liniqte. Am mai spus cd,
tema ncestei satire e pozifia umilitd Si injositd, a artistutul gi a
.artei, in societdtea noastrd.. Tema in sine e de o importantrd capi-
tdld" [...] Sd mai spunem acum citeua euuinte despre l:imba qi stilul
lwi Vlahuld. E indeobqte catuoscutd frunxoasa $i armoniodsa liml:d
din scri,erile lui. $i aceastd, obsteascd recunoastere e incontestabzl
tsinemerttatd. Dupd, Alecsand,ri 6i Eminescu, co,re au creat ddeud-
rata lirnbd, poeticd, pentru lirica nousird., Vlahu!rt, e den"tnul urlr.;at
gi enxul al lor. Corectitudinea in ritrn, in versuri e tot aga de cle-
sSvirgit5 ca in cele mai bune poezii ale lui Eminescu" t (subl. ns.),
In acelaSi, timp d,Ite scri,eri ale sale du prilnit calificalit:e din-
fue cele mai aspre: ,,Dan al lui Vlahufd e stu.pid,',
- afirmd, Titu
Maiorescu, George Cdlinescu,
-
pentrw a ne ref eri si la critica mni,
recentd,
- serie in a sa Istorte a literaturii romAne : ,,Romanul
Dan este un luc:ra cu tatul sarbdd,, in sti,I jalnic, Iipsit d,e rdcea:La
obseroali,ei,". ,,Vlahutd, nu e un ereatar, Opera lui e rnai (legrabd,
un reportaj scris neted, wm,eori, cu netD, an dlbunx d,e n'i,caane
gterseno 6s <,file vwpte*, d,e irnpresii, lwate .1.d,in godnq.uietiiu. Me-
ritoasd la Vlalwfd, nu e gd.si,rea, clteodatd,, a unei sagestii poetice,
ci,t pd,strarea tntr-o epocd de m,ediocritate o. umei tinul"e cotectc
An uersificagie Si, a unei decente in platitwdi,ne."
I C. Dobrogeanu-Gherea, AI" Vla.bwfd., in Sfrldii eri,ti€c, nol. I,
n890.
-v_

4. In ciu'da ac.estctt' opinii contradictorii, scrierile rui vlahtLtd.
s,u cunoscut o largd rdspind.ire, atit itt ti,inpul uielii ayljyului, cit
mai, aLes dupd stingerea sa. In zil,ele .tToastre ele ating tiraje ei:chi_
t.t&lente cu ale n"rarilor clasici, cee{L ce d,emonstreazd cii A. VIe-.
hugd este un suiitor a cd.rui operd intrune;te sulragiul unui nu_
meros public cilitor.
In pritnii ani ai ueacului nostru, Alexandru Vlahupd, ajuns
in pragul ryLaturitdtii, cu o bogatd, erperien,{ii de uiatd, prinse'a_gi
agterne pe ltirtie antintirile cere mai indepd..rtate, si cere ntai dragi"
$i orixit de grea, de umbritit i-ar fi fost copildria _ din pricina
unei sd,ttdtdli Subrede
- et i;i aminterte cu d.,ttioqie d.e ,.teleagztrile
pe {:are s-a ndscut, de chipul luminos aI rnamei, de micile bucurii,
$i necazuri :
,,La gard, intr-un edtun sd,rac, pe ualea Similii, eu fala to
d,rutn, o casd, ueche, acoperitd cu trestie : o sdlild intre doud,
odrii poilite cu scind,uri d,e stejar, in fund, un iatac c_o ferdstrui,e
ce dd, in lioadd., pd,refii Si bagiladiile .albe, prispa tipitd. cu lut,
ograd,a largd, d"in sus de poartd., heiurile gospoddriei, d,e jur_i,m-
prejur gard, d,e nuiele, incqyltg.at cu md,rdcini, iar dincolo de gard,
in toate pd,rfile, dealuri rotunde, cu d,umbrd,ui pe coarnd,, cu hot_
Cle-noirstate pe dulcea reudrsare a coastelor pina_n Siragul ite
sdlcii, ile pe malul girtei
- acolo-i toatd, copildria mea, sd,rmana
mea capildrie !" I
Aceasta este casa din ptegegti, jud,egul Vastui, unde. Ia S sep-
tem.brie IBS8, Alerandru Vlahuld, scriitorul de nxdi tirziu, a tsdzut
!:?r::
z-ilei._pdrinfi! sdi se trdseau d,intr_o familie de gd,tani; ta-
td.l, Nicolaie Vlahufd, se ocupa, d,e asemenea, cu agricultura. De bel-
;ug, nu putea fi uorba in casa pd.rinteascd, impoudratd, de o
d.roaie de copii, Mama robotea rlin zori pind_n noapte Si nu mai
prid,idea cu treburile gospodd,riei, dar pe chipu_i btinil se aster_
nea tot tnai des ingrijorarea pricinuitd, de soarta copiilor ei Si in
pritnul rAnd de aceea e lui Alerand.ru care er& t&re firau : ,,Biata
,narne., ce mult md i,ubegte, gi ci,t sufere, numai ilin 1)ricina mea.
Iatd,, o aud uiind
- mai mult o simt decit o au(I, aga d,e_ncet
p-d.$eqte" S-apropie ; cunx catd, la mine, cum im,i surid,e d,e cak1,
farcd-mi uin raze de soare ile pe fafa ei pariita, itin ochii ei mari,
d,e o nespusd, blind,eld Si bund,tate-n priuiri. De nu m-ar cunoagte
*am plins !...
_-, t Note, in Semd,nd,torul, alt. I (1902) nr. 19 (S aprilie), p. 290:292;nr.23 (5 mai), p.862-364; nr. 26 (2? mai), p. +OZ_A1-0.'
Ingenunche la cd.pd,tiiul mew qi-mi prLne nfina ps frunte,
Ili-alinit orice durere cind oine lingd mitte, gi ce dulce mi-e sd-i
simt palma rdcoroasd lunecind incet pe fruntea mea infierbintatd.,, I
Boala il li,r'ttuise la pat pind Ia xirsta de ri,outi ani. Izolat, Iipsit
de prieteni, coytilul creitea uisd.tor, rnelanco!,ic: ,,ptdpind,, botnd.-
uicios cle m,ic, suferind intr-una d"e friguri qi rte dureri d,e cap,
stalia, zile-ntregi la fereastrd,, infdSurat intr-un Sal, si m,d. uitam cu
dor Ia ceilalli, copii cum, alergau $i se zbinluiau pe afar&., spul-
beri,nd colbul dc pe drum, sd.niLto.si, uioi, imbd,tagi d.e libertae,,?-
ASadar, el, nu se u& putea lduds. cu ghitluqii c:a hwnule;teenul de
pe maluri,Le Ozanei. Abia tirziu, cind ua pd.rd.si patul d,e sufe-
ringd, oa cunoaqte bucuriile copildriei,, pe core le ua gusta cu
ldcomi,a celui care a cdpdtaL un Lucru dorit cu infrigurare : ,,Ca
un ciine scd.pat din lanl alerg, md, td.udtesc prin iarbd, hoindresc
cit i,i ziua de mare pe rJ,ealuri, pe dragite nt,ele dealuri, ce etita,
timp au tost ispititoarele uedenii, fantasticele tablouri ale ochi-
lor mei aprinti de friguri".:
Hoindreala fd,rd, griji se ta sfir;i curind. Baiatul aqtepta cu
nerd,bd,are sd. fie inscris la gcoala La care copiii d"A airsta lui, dar
sdndtoSi, porniserd, cu d,oi ani mai in&inte. Din primele zile insd.
qcoab nl inspdimintd,, Idsindu-i in su,ftet, pentru totd,eauna, e'oer-
siune fafd. de inudgd,torii inculli Si bdtduSi, a cdror Doluptate era
turnatul la bancd, dascdli ilespre care Vlalruld ./rd scrie mai tirziu
pagini sumbre. ,,Peilagogia" abrutizantd. a xremii, este denanfo.td,
cu asprime, in scrieri d,emne de rc{inut nu numai pentru ineisi-
oi,tatea criticii, ci Si pentru forga de qtgestLe a d,escrierii:
,,,.,Turnatul la bancd era teribil. Ilicul vi.nouat era a$terwtt
eu pieptul la capd.tul btincii, un ntonitor il tinea bine d,e grunlae,
altul ile pi.cioare, 9i Domnu
- ii trd.gea cu oarga 1a,,. spate, ca sd
'goneascd 'm,intea la cap. Ilneori Domnul se inluria strasnic d,e Ni-
petele nenorocitului" copil, Si-atunci xergile se rupeau una dupd
alta, Si asta-l necdjea Si mai rdu... pe Donlnu, aezi bine.
- Carnbur ! sd.-mi ad,uci miine cTot"td,zeci de nuiele bane ; sd,
nu te mai xdd cu paie de astea, cd.-!i rup urechile !"
Infruntind cu dirzenie aceste priaatiuni, Aleranilru Vlahuld,
in anul 1879, cind im,plinise uirsta de 21 d.e ani, izbuteSte sd treacd,
cu bine bacalaureatult,. In acelagi an se inscrie la Faeultatea d,e
l, 2 lbidern. -isPs
3 lbidem.
1.
ln clasa a IV-a de liceu A. Vlahufl se situeazi printre primii
trei elevi, iar in clasa a VI-a este clasat al patrulea. fra atial Ce
studiile umanistice : latina, franceza, italiana, dar gi de matema_
tici pi gtiinlele naturale. Un interes mai mic manifesta pentru
YI
yu

5. d'rept' Lipsuriie m.ate,riale it impied"icd insti sri trrlne?e gi sd ternzine
tacullaleu, d.e$i pronr.oucaza citeuo (,raffLene.
La aceastd, rd,sc,ruce a xielii, sa.Ie, d,rtit,1.rtt, si, ij.e ir/ei urnonj_
tare,.d.orni,c sd cqntribtr,ie
- d,upd, pu,terite lu,i, * kr, ri::ipi.rea t:,b-
scurantisrnului, ce rlamiri,a i.n bund, parte gcaa,a din urnnrr* i,rolul*,
Vlahugd" se d.ed.ieit inud.lirn^ntu'wi, pedag'og priceput, apra"piat d,e
inim'a eleuut*i, i'nzestrut c* o stLbtird, intuitie a gccttaru.rui, vrakurd,elimircd" din praeti,ca pred,d",ii, _-echile metorle * q cd,ror fi,t:tinadt
fusese gi, el
- intrulucind wn spiri,t (Ie inc,reclere ,s.j respecf re-xiproc, i*,ldt*rind" ari,clitotea, recurgind, Ia e:rp"ttner"i calorate" sririim.?
tatadctd in su!le.[,ele eteviktr d,ragastea pentru, ir,r,,ror, ;;"";;;trad,ttlile ti,teraturii naash.e popula.t:e, A" Viatvupil" porneste ,i d* luideea cd, mintea ti,ndrutui esde co o ,,larind.
"ntrirrlota,,
irr"""lrn"Jcuwtpl.it de 3rolcai sd. sameni de la i,nceput neEhini. 5i, md.rd.cini.." Ai,
un hloc tle tns.rnturd, zice inud,gctu.l, d,-1" lvfiirtrescu, docd od feie *fdin el o caricalurd,, clin ce uei mai scaf;{e a &Iiiierud, ?u L
Ma.i, tirziu,, in rr;man,u.{., i,n bu,nd Ttarte autabia,Srafic, IiJan, pe
baza erperienlei 1tedagogice mai i,ndiltmgute, Aie$crlrhu Viahu4d,
Qr{t atrage ctengia asupra, racilel,or inudldmintutud, principiilo,. pe-
d'ante qi, o:btuze, f onrrate pe simpr.a m'ernoriz,,re mecanicd, : ,,Aziqi- prngramele, ;i cd,t'liile d,id,acti,ce, gi profesorii Jac din U.ool*-
"tabrica de spaiaid.. De mic il" ia pe ioflt ia ..substantive, propozi-
{iuni, in'Ler..ieclirinio ,s.i el sdrdcu$ut se h.ttd,e6{eo cw flgztra speriatd,
sd, le pranu,nfe, sd,^n ele papagalice1te,
"nro "r
nici d,asedkt!, nupricene ; |nld.untru mintea. lui, tlaarnte, pent":tx gcaald., qi pe d:ea-sr{pr{{. s-.rSlef,ne un lustru, o pajglti,,d, care erapd gi iaae-r** aade sattre gi d.e libertate, culv scaptd" de birj,ineawa cJoscdluliri" $dbielii bdieli trec priw qcoaid, ca priilr-un Lae d,e torttrrir"u
pe ureilreo ateee,"" Perrirl{ el rnstul Scoli.i es.te de a rlee.,_oli* lrr**
ytrln gizrd,ire a elexului, d,e s-i stirnula spiritul critic ;i ascufimea
abserxafiei. scriitoru,l, uisa o qccard, cdtre eere eleuii sd, xin& cu
'pld.cere qi cu i,ncreclere, a gcoald, csre sd salasfccd setea ele cu-
noe$tere a tiner etului,.
Faralel cu cariera sa d,id,ctcticd,, Vlaht.ti iqi ded.icd o m(rrc
parte din timp actiuitd,{ii literare, i,,rtcercinrlu-Si canc,teiu.l,, d.ea-
patrir:rio itt pcezie, sclziid, gi nuteld,. Incd, din arzii. ti*ere{,ii eI se
afirmd ca un pu,blicist tle talent, ca xtn parnfleto"r cu,rajas ;i eu
t:erud, Asttel, atitudinea cril,icd, d,in tmele ariical,e referitoare 7,a
rliuergi paliticieni din Tirgoxigte, unde se stabilise Vlahugd, in ar*l
1880, ytrecrtrm qi spiritul, innaitor care a,nima actiuitatea tui didae-
ticd ii atrag utrind, destitwirea d,in ti,rtr:d"gdtnint,
()n,eslitatea, ntitttd,ineq combati,ttd, ii uor aduc;e rnu.Ite net)t"d.-
ceri. tn prima parte d e.risfentci salco lipsurile mnter.ial.e it tar*
geazd sd practi,ee nunTero*se gi uariate profesiuni. It intilnin.,, ca
inudfdtar, c(r, a..-aeat
-
pe baza unei cli.pla.me d,espre care tsa .uarbl
in schila Dincd C. Buleandr"i * aytoi la Bucuregti, ce profesar Ia
un pensian parti.cul(Lr, Sef rle birou, corector, reai,zar Scolar" Di,n
s,nu,l 1"902 Fi pind la madrte (cu erceplia unei scurte sr.rspendrirf,
itt, 1918), acupd, pastul d,e referend,ar kt Casa 6caalelor. Situalia sa
matet'iald, se imbund,td,t;epte sint{itrtr" prin dota pe ca.re o TtrimeSte
de la socrul sd.u, $tefan G6.lcd, eare-i, oferd inliztse d.ealuri cu vii
la Dragaslatciti.
"A. Vlahtgd, se stin,ge ln j.g naiem,brie 1g1g, clepXin irirpdcaf cr*
al sd,w euget, cd" i,n cei mai buni ani ai uiegii, pi-a ded,ictti cu ca.n-
uinEere scrisill celor ftxu,Lti, unei ts,mi ncti, mai" {cricite, cie ,,dire-
cala d,e trttclu" Si jertfcr, clipei tui,,"
Ned,repidgile din rrem,ea sc l-ora initr.esionat .profund, pe AXe:e-
*tt dru V lahuld., i'nspirindu-i, pagini sewnii icatiu e pentru atitud ined,
profestoteir"d fi scl'i.itarultii. A.ce{ite scfie.ri ccnstituie tn eEal.d. mdsu,rd
6i un documetfi literar c.supra, e.pacii, cu ule cd"rei cl"ase. clamixlatzie
Vlalt.u,{d este in d,ezacord. In periaada iwcepv,tt"trilar literare, ob-
Ep,r'cfrtia sd nu scrutd itt prafzLnzime uia.la, in scrieritre tu,i Vl.a.huld
rdzbat aclesee nate de ayn(trd.ciune qi deqtrimaye, Cau:a principald,
rr pesiitrisrtit,Ittt, * aqa dupd, cum, cratd Dabrogecnu,-Gherea in
rlecepficnisnrul in liter:atn.t'a r:omind
- i;i are izuayul. irt rea!,i-
tdiile urentii 6i nil in poezia enti.rtesciai'td,, cun1 str.s{fneau runri
diritrr: crificiii literati" Gh,erea ua exercita asur)rtt Lui, A-. rtlah.ttyd a
trtuternicf" influ.enl&
- desigur d,upd r,uptura lui Vlahttfd. d"e T,
l"faiarescu pi de cercul ,,Juniwii", cr.trz{lictut. tt izr:ttciiit in, u,tutr
1E86, iir urma eanferinlei ftttutd, d,e Vtahugd, la Ateneu, in 23 fe_
br'tta,rie, r-snpl'(L paeziilar 'l,ui,
Ertineseu, can{erinld itt ctu'e orrtorio}
ReferiindEr-se Ia actiuitfi,les d,e d,nscd,l a erotdui, sria, V.lalh,ufdsn,biirriosri t:d .nttnrai, atunci ua fi eficient inudfdwr,intul."irr,;
-pnl
de'gagii ttar procedcr ca Dail,, care ctrur;e in ]trimur rind sd drcles-nr'r.ttl rrlei:itro.r .ano$tinte cit mai .uasfe, srl ie !,argeascd arhantwL
rt:Itura.l, sd,-i, inxege sci 6rilrdeoscri * ,,lucru p*fin oblgn:aiC i'. "pcacloi
isf
'r'ie
si €eosiarie" {rezi _.A::r"rivetre statului, {ond" *lini;ten,unnInstruc{ii_rnii, ciosarete :- .l;;;-e":{ !i tS60" p" 48 qi .tr9. ,uucl :.1. rJr,huib" Scrieri nlese.. r.oL I'edil;r i"gri.iir".'-i j,, i,rf
"rir'i
ni;:.;ollrrc.. ll.I,.L. itltjJ. p. VIIL) c. Cifiir-"r",ipi.c.,,zea:,i cd A" Vlanula"riir'lrtr rn crirsa a VI-a in ga.zcl,r ii pr"r"*,,,Y*i
'i.;,oiiooil'F. "F;-J';:l
ia inr:irti ti ..str:a$nic limba lui- Dori;""i;i;_;A*r,, o Ftia,,. (c" Cilj-nescu, rsforia titerat*r.ii"rontu;,rc, de ta-;;:ig;;; piia"ei,"irnri;r; hil;Eul,;rrir.i'unriatiilor. l9+I. p. "lt)0).
'v vi 'Y't"
r Linlba romind. i;r ;eoaleie naa.st.rp. in I?(lrl?(;li,iJ Iibe rri ,rra.VII rtililJ)" :.!:. 1iitt ro ocrrmfl.:ii.;:";:j.' "'
VIJ{
lt-

6. elogia pe geniqlul poel,, dar ouca &ceente m,,inimslizatocre Ia adres&
lui Alecsandri, atitt;cine reprobatd. d,e nl.entorur convorbirilcr li-
terare. Prin influenf:a lui Gherea, ,.ittlelegem influenla m1pcdrii sa-
cia!.istc, a cdrei putere cuJminantd. a linut de ta 1888 pinit la 1B96".i
Sub aceas{d irtflucnt;i, A. Vtah,ufd gd.segte forla de a se rupe d,e
decep[ionixnul care-qi plrsese pacetea pe multe pagini scnl,nate
|rt iteri'oada crLterioflrit, si d,e a pdtruntle mai puternic in realitatea.
sociald. Ttriuind-o de data aceasta nu cu scepticisnt,, cL cLL atitu-
d,ine criticd.. MiScar.ea socialistd, qcoala criticd de lo Contemp.ranul
1l ajutd, sd inteleagd f,unclia saciald, a literaturii Si sensztl inalt aI
actualitdtii : ,,Artd izuordgte Si, respird d,in aerul epocei, in c(Lre se
na|te. Artistul este rezultatul, snu, mai bine zis, sinteza spiritu-
Iui general at societdlii in care trdiepte,,
- afirma A. Vlal"tufd in
anul L886. De aceea eI ind,emna cu stdruin.td, pe scriitori sd se in-
spi,re din realitatea cotid,iand, : ,,Tinere scriitor, catd maL bine in
jurul tdu, umple-gi, sutletul de etnoliunile timpului in care trd-
ieSti Si, aratd,-ne, la lurnina talentului, td,u, d,urerile gi aspiraliile
societdlii noastre de azi, Iuptele $i pasiuliite la care eSti mar-
tor .li pdrtaf , oamenii pe care-i 'cunoSti,, Diata de care
palpitd.m". Un indemn similar afld,m qi tntr-o conferin{d d,in anut
1892. Vlahu[d. iletinea astlettdul poetuhti.-cetd.fean : ,,suftetul lui
se tsa umple d,e seua put;ernicd. a oiegii timpului sd.u ; el tsa cdta
bli,nd 6i iubitor in juru-i qi, aa oed,ea pe toti, cei urnitigi Si net,
dreptdti,ti, oa pipd.i, rdnile societdlii noastre, ..-a aeded, relele gi
dezorilinea lumii Si uiefii de acum
-
qi, nu tsa ptinge lacrimi
sterile, nici, nu oa blesterna,, ilesperat, cdci in eI oa palpita con-
ceptia anei lumi mai bune,, Versul lui, ua rdsuna ca o trimbild
de luptd,.". Acest optimism robust it oa pd,stra, in bund, parte, A.
Vlahuld, ptnd, la &pusul uiefii, in ciuila gumeroaselor uicisitudini, :
,,ASa, cu fri,ca zilei de miine, al cd.rei, prinz era ueynic un pro-
blem i,ntunecat
- cu uiata locald, in articole de gazetd., ptd,tite
ca uai de rurne... cind erau prdtite, cu zire triste ile iarnd. petrecute
in acra duhoare a cafenelelor, $i cu nopfi, gi, mai tri,ste in lrigul
umeil al unei ui,zuini,, unde ni.ci sd, dorm, nici, sd, ginilesc nu pu_
team
- a$a i,n strimtoare gi in neliniste curn arn trdit Si tot mi_a.
fost dragd uiala, $i oamenii ilragi,,, Concepliile sdndtoasc amin_
tite mai sus re gd'sim transpuse si, in uersuri odresate confralilor :
,,$i, cind, Iu,tnea asta toatd e o ueSnicd migcare,
Unile cea mai micd forld, irnplineSte o chemare,
^^t
G. Ibraileanu, Opera literard, a d-tui Vlahu,d, Ia$i, 1g12,
p. 38.
x
$i cnnd aezi. pe-ai td.i cum sufdr, cum se zb.,tctutnd, Si luptd.
In campania aceasta mare gi neintrenlptd,, -Tu, departe d,e prim,ejd"ii, raznd. ca un d,ez..rtor,
Sd arunci, celor ce-asteaptd, d.e la tine un ajutor,
Jalea gi descuralarea cintecului tdu umar,
$i sd.-gi; cheltuiegti, puterea. celui mai, d,e seamd, d,ar,
Ca sd-i, faci mai rd.i pe oarneni,6i mai. sceptici,;i mai, tristi?,,i
Asta ui-i chemarea stintd d,e profegi, pi ile artisti?...,,
(Unde ni sint visdtorii ?..,)
ActiDita'tea sa riterard, si, cea pubtici,sticd inileoscbi, inxe(Ie-
reazd,, i,n bund, mdsurd,, a,cest crez literar, ckiar dacd, in scrisul
lui s'au Etrecurat o serie de confuzii gra,De asupra estetici,i, care
au dus la polemica, din anul 7994, cu pubticalii.te socialiste Munca
din Bucuregti ,sd Evenimentul literar d,i,n lagi, polemica a lost
iscatd. dintr-o nei,ngelegere, d,in partea. lui Vlahuld. a problemei
,,a,rtd pentru artd,,, Si ,,artd, cu tend,inld.*, scriitorul confun(Iind
,,&rto, cu tendingd,, cu,,art& la comanild,',, Cd. in ciuila acestei yto_
lernici, A, Vtahuld a rd,mas m,ai departe un scriitor a cdrui op-erd
este pd.trunsd, de. o anumitd, tenitingd, un purtd,tor al aspira[iilor
gtopulare, este nu nutnai regretul reuistei, Vieala
'supra,
polenticei,
ci mai cu seamd' o bund parte d"itt atitud,inea'titerard, a rui vlahufid,
ile d"upd 1894. Faptul cd, nu concepeo ca poetul sd, fie izalqt, rupt
d,e frdmi,ntdrile ui,egii zilnice, se desprinde gi ilintr-o scrisoare e
lui cdtre Caragiale. Referi,nd,u-se Ia poetut ,,ind,i!erent,,, Vlahugd
spunea, : ,,DeparIe Si i,nd,iferent nu"- Doarnne tere$te ! Mai intii cd,
asta nici nu-i cu putinld, S-apoi... nici n-ar fi, bine,,, Cu toate
s,cestea' cert este cd, dupd, conlerinla Curentul Eminescu, d,in q.nul
1892, care marcheazd, apogeul, tui Vlahuld, in ceea ce priuegte in-
felegerea rolului, sociq.I aI poetului, in conceplia scriitarului, cqre
ne-a dat printre alte ualoroase stihuri Si, pe cele din lg07 uar
{tp&re uneori confuzii, contrad,iclii, idei, moratizatoare lipsite de
eticacitate sau eronate
- curn ar li aceea i,n ctlre vrahuld, ued,ea
posibild impd,carea claselor antagonice. rd.eile ccestea imgidciui-
tariste, mesianice, nonuialenga propd.adduitd, i,l fac pe Vlahugd oltac
ln inleregerea fenom,eneror reuolulionare, Er 1)a al)ca o e"titudine
reprobabird cu ocazia demanstratiei munciioreEti de ra 13 (Iecern-
brie 1978, singeros reprimatd, de cdtre guuernanlii aceror urenturi.
spre sfirgitur ui'e{ii A. vrahuld, tsi ua corecto, unere dintre
etori, Si im.pre,si,ono,t ile puternicele eoenirnente sociale et ua nota,
intr-unul (lin carnetere de insemnd,ri, cursinte pri,ne d,e ailinci infe-
lesuri, re{eritoare Iq greua generald, ce se Ttregdtea: ,,SocialiStii
XI

7. pregd,te$c o grevd genereA pah.tied" E oare apa de grew de inge-
Les edo de aici'ncalo, fdrd, ei gtu rn*t nles, i,m,patrir,ta Lor nu se "mai
g;o*,'te face Falittcil?" s
Ale:r.andru rhhu"td. desfd.,sodrrfi o bogatd actiuitdte i.n paginile
teuislelar gi etarelor din uremea snu eri"ticitld, atit in articote, cil
6i :itz schi{e" nut:ele sau pamflete, principalele institugii ale e?ta-
cii : ycoalan arfr"Ls,td, ju"titifi, momarhia, pretam 6i morala burghezd,,
palititianismul, afacerismuf, obtuzi,tateau farnilia bazatd" d"oar pe
meschine interese n'ts.teriql,e p, a. Nw.mele ce"l,ui care debutase cu
aersuri in gtaginil.e Corx'orbirilor literare esfe des tntilnit tn pu-
blica[iile "' Lupt,ao F,omAnia liberd, Epoea, Revista nou6, Lncea-
fr-irul, Lupta literarE, Viala rornAneascA efc, El tnsuSi infiinleazd
t'n anul L893 reui*ta Vi*-a!a, isr 6n L9A1, imprewnd, cu George CoS-
truc. S*rnin5torul. Ndseutd di,n si,ncera darintd, et celar doi ini{ia-
to't''i de a aduce in eentrul preacttpd,rilar literaturii noastre {d,ranul
.pi [rr. special uiato" sa
-
prezentatd, ce-i drepi, incd de tra Qncepu-
tul aparitiei ,pu,blica{i,ei, mu intotdeauwn realist * r,evistm xu itli,-
'triza, mai oles. dupti retr(tEe?ee lui" riahwid pi a lui Co;bttr: d,e la
cand,tiirere& ei, xiate de l* {ard,, falsilicitrel astfel rea.litatea de. Ia
sd,te.
Anetizind cree{ia nul Trio'huf,i, este evid,ent cd eI conti,nwd
traditiile pragresiste ale literaturii nodstre, Si sub influ,en[a ideilar
6'naintate, propagate in specdcl de reui,sta Conternporanul, poetul
a dat Ia lumdnii scrieri intere{ssnte! a"[m tff ld : Unde ni sint rri-
siitorii ?.". Ananghie, La arie, tron, Socoteaia, 1907, conf eriro{a
Curentul Eminescu etc. Desig'ur ed al:ittt,d,inea t.ui Vtutt:u{d de aytist-
eetr.i[ean, care se afirmu, d,in ce in ce n"tai puternic in opera sa, w
determinat pe unii'dintre crtmponengii ueckii Acsdetnii sd-i res-
pingd de Ia premiere utit uolumul de Nuverle, d,in anul 1886, cit
gi cel cle Poezii, din 1"887, ualum de uerstLti bine primit in epocd.,
(.8. P. Hasdeu ii rectt'non;te, entuziast, a ,mare aaloare artisticd".)
Ln anul 1893
- ci'nd Vtahu{d se impusese prin actiuitatea sa Lite-
ra'rd,, cigtigindu-ti o temeiniad gi justificatd notorie"tate
- cei care-l
respinseserd cu nutnai ci{iua ani mai inainte il al,eg mentbru ca-
res'pondent aI .Acod.en"Liei. Vlahulit refuzd, aceastd tard,itsd, ano&re,
rlind un rdspuns mem.arabil: ,,Ifa, nu pat sd pritnesc gloria pe
care mi-a da{i,, nu aai sd tntrunt Striri,rea pratectoare a uti,t;ot
e elebritd{i. L,dsa(i-md obscur qi muritor cu,m stnt. Voi munci, i,nainte,
cit uoi putea gi cutn uoi putea, Ce stt caut eu acolo ? De-a,fard,
se uetle roai bine gi m.ai d,eparte.z Referitot la acest act, A. Vla*
1 Apud : A. Vlahu{A,
-S,crieri
alese. I, edilia Valeriu Ripeanu,
Br"rc., E.P.L., 1963, p. LXXXIV.
2 Constitutionalul din 16i28 martie 1898.
XII
It.tt.td tst tti.1t1,ti.e lui La::it ,ulcan
- celt_i c&re pl.cp.trsese Academje!.
o.l'ege'i'ea scriitcru.ltt.i .<.a .tnembru c()?esp{rrLderrt * a su,istl<:.re cu,
*.tlLtt.i, setnrtifictlii : ..D-t{t esti unttt rt,ii 1tui,nii, ucatk*tic.ieni t.:ari"
ne iubesc p.e noi c:i.giu* t,ilteri, urgisili.gi pri._*tli, ca a pri,mejrlie i.:ew-tru Literaturd Ce ceilatli c,!t:gi ai, d_ta.Ie. Ac:*.demia rr_sre ,piernii
p(.1t.tru nim,eni cli-t,trc nrti. Ccra.gliale a lost respi.trs, Gh.f€o d i.,lJd
respirrs, eu a'tn fost r€s']ii,ts, I).ro,xr*'tzcea ua fi probabix rrrspiris...
liu erazn d,utor ryi fai,it de prietenii, iltei sd, tds1litnd,,rrro, "ln g,l"r*J
trcu striga"u gi ani,drdtiwnie lor", l
Fr'i,xitd. in ansain,blu, opera, lu.i "4i
lti:'oridra VX*h,ayri. irw:f.title trtprLgi,,ile ei o rlescriere ueridicd a societd"{ii urem,ii. solr:. s.nr;rrr:*-
zi,*d, iipuri Fi situa,tii cflrocferis.';ce pentt:u accle iitn,xttt;i Croirris.
Lice, V{ahuld. ne-a ldsat in, c..eagi,a sa ,wld,r.turii despre r:ondili.a
neuntand, de xiol.d a celor sd,raci, de.n.afi.ffitd in arc,lr"r; tfttp f"t:|a_
titisnzul claselor dant inante.
saarta, cekt'r iloi cr-iprii errrg;*hnn,d * G ril.ldi'.il sii lklsarira *
rlin schiga fle-a haba .oarLra, stirnegde ,l.n,.ngald
m.iiswrd,, i,n sujlelul
cititctruhti, duioEie $i reuottd", prtn t.rzsta realilate de:.rr6.i.uitr!. .De;ld
antind,oi sirzt la iel d"e tihnili, d.e faameo tod.ursd dragrostt:a lar l.rri_
$eascd, cd,Ittit in ri,l:taarea n-tizeri[ia.r, it face sd ced"eze pc I.dn.cl tiu-
cir.lica d.e ptine .-; .si,ngura lctr hrand di* .zitLa e.ce{,A * ,null irl
{alasul celuilctlt, ju,rinda-se ficcare cd, rtw-i,e J:oame.,..!r:rii1.oru:l
dctued,egte a absertta{.ie tr)d,trunziital;r.e, eo1:atriiti sri dr:st:ltrrr::rc .lii sd
nu&n{eze psih.olagia capiluhti" Esfu de aj.un,s sd lio ,rrii;till i.rr r:r,.r.'
tgatnotoasd a altar copdi, ca jocun sd- lu.mrineae firi:f{ illl.tdlor $i,tr.xii
ambulanli, sci-d focd sd-g.i *.il,e perit,^{, o ell.pri e:t:isle,!a rrri.,:,+r*.
Ctt, aceea;i, stnd,rd"ciune rlr'idre"Sfri sr:rjifrtr*l rrlnir filidrulilir
rl'aclw l/Iunteanw din mu.-era i'rrrifurcld s'{{trc.sfiu Di.n rirrcr"iir., ri.r-
ntii" Aci se releLrd tragism.u"r r:ir$ii din. !.*rneu t:tr.pitrtirsrrii. iircr.rnrr-
ttatibild, cu idealu;ri.l,e. gencroa$e) ctr rr."<plra!iile cru &ir ll.:,rrslr*ii r;lri-
ritu,el, care .sint respi'gi d.e satictsterl trerni.i" Jlcd* ){u rir:,ri tri',
bdint sd,ra.c, dc;r iil"setrit d,e int:iit.dtlt,rd" rine la. arttl tr{rilf ru o-"!i reil-
Lizn, nd.zuin(ete, Atti.ttd, ca sinEur.d. ai:{ra t.inerele.r., c?nsi(,o. sr 0,,)_
rin{a rle a inzrd(*, Ilac:lrt, rttL p'tte .sd. Jocr! fri{:d ,rlii.--r,rii,i.ttr .rr. I,l'lt;t:esc
rle pretu.ti,ndeni,. p;.ri.titr.gr,l.<rrz. !.u"i, nta,ratu,sj fi;jcrr (;.ir,1
"it-gard, Ros dr: tex64oa,r3rrzi, ttjuns ila pr*gl*J ff1c.iii,. c,l 7ri1tr.(,.sti1 {?
'praluntlit sci.rl;d pentru. lttttt.ea ntcsciri;rri .tlre-l aritiiilii a {.t.tritiiitl.at"
pi u cd,rei rlictiruxill fusese.
Dar un,c, dtttl,re t:ele nrci nlJ,rrnfo,it,tf dirili?c rirrr r:j.;or,o.qc t?
"tl*sti'r;uia r"icia rrir,dticd, u liLraii.ttri:;f. 1.rc rrlrt: r:r*rrrrrrei 0 (.tiri.i):ji(:&
I :, 1]li'rhr-ig&) rlf]. rdf.r p. X .
i r rT

8. Incd din.xremea ccpildri,ei ;i ad,olesccn[ei, In scrierile sale, d,upd,
curn mdrturise$te $i in romanul Dan ,,el nu Droia sd, puie ldrani
d.e oeazie, $i de teetru, ca acei pe care-i scot subprefecfii inain-
tea ntdriei sale la zile de paraitd,, el Droia sd cerceteze, st1 afte 6i
sd slruie tot ad,eud,tul, toatd, marea drqmd, sociald care se pregd-
te$te in intunericu,l ;i mizeria bordeielor,,,
In poezia Ananghie, in numai citeva oersuri, poetul, ne in-
fdliSeazd, sumbrul tablou aI satului, tnizeria in care sc zbd,teau
zecile de mii de ldrani, hnpoud.rali d.c biruri $i l1,eL1oi, ai cilror
co|lii in zdrente n'Lureau de foarne : ,,,nBiru"ri noi !,, guternul
strigd, llar ldranul: *Mdmdtigd. !,,.../Nu-s parale ntL-s: lCe mai
pld.nui[i palate / gi orase ca-n Apus ! / gtiti Doi ce-i Ia sate ? /l
Lanurile-s pdrd,site : / Nici, ima6 nu-i pentru uite, I Apele-au se-
cat. / Goi, fld,rninzi, copiii zbiarA, / Cospoclarii au plecat / In lume
sd ceard,.., ll Nu mai are cunr, ldranul / Diu, qt&mi,nt sit scocttd banul,
lVoud. sd. ui,-I d,ea!/ Foameted, ile pe la satelVa s& xie sd. tnai
stea / Fi-n ce.le palate !,,
Un alt tablou impresionant ni-I infdliseazd, Vlahu{ir, in schtla in-
titulatd Socotbala. Ion, cut, toate cd, rnunccgte ca un rob impreund
cu neud,sta gi tqta lui, nu se rnai poate achita Ia boier d,e cei d,oi
poli Si, o m,iertd" de popuroi"'L-imprumut fd,cut cu trei ani in urrnd.,
pentru a putea ieSt d"in iarnd.. Nedumerit, merge la casa boierului,
iar acesta pune omul sd.u de tncredere sd,-l ,,socoteascd,'...
,,Figuro de mdcdlar a lui Costachi, ttd,tafut se aruld, tn pri,-
oazul uSii.
- Auzi cd, tot nu-i, dumiri,t [spuse boierul cu cinism * n, n.],
Ia d,u-l la canfeleri,e, Si fd.-l sd-ngeleagd o d,atd, I
Costachi fdcu d|,n cap senxn lui, Ion sd, cie d,upd ctinsu,I. gi,
in cancelarie, il intrebd, scurt : Ce arei, ?
- d,ar rlu-i ldsd tintp
sd, rdspunild. ; i,n aceeagi, clipeald iI qttesni peste guril dc-I pod,icli
singele, Dupd, citeua minute ile *rd.fuiatd,,, un crgal, il scoase in
brtnci clin ogradd, ;i-i azui,rii cdciula peste poartd.u
Cinil ajunse acasd., uindt Si plin d.e stnge, neu^asta Si fata tui
rdmaserd, inmd,rmurite :
. !!- Da ce-i, asta, Ioane ?
- Dd,, neuastd., uezi qi tu ce-i,,,, Socoteala baicrzLltLi...,,
Cd parte de acest sol de ,,socatelL,, nu fttea numti l(tranul
Ion, din schita, anxintitd., ne-o spune,VtahzLld, qi in romanu'|,
Dan : ,,Sunt palru milioane de tomAni care suldr qi se cl.;,ircesc
de boale 'ir,ecdutate, de mi,ncare proestd, d,e ignoranliv,,. Impotriua
acestor cumplite ned"reptdli, se oor rid.ica ntasele de litrani in 1907.
GIasuI lui Vlahugd., plin rle i,nd,ignare si rcuoltfi, izbucnegte
cu o tdrie neinti,Lnitd, pind, acum in scrisul sdu: eI se unegte, in
XIV
primul rhtil, cu glasut bunului, sdu prieten l. L. Caragiale. Ca $t
1907, din primivari pind-n toamni, Ttoezia lg07 a tui Vtahutrd,
constituie ulL nrclnifest care stigmatizeazd, statur burghezo-mogi,e-
resc ,si, in primul ri,nd, principalul ei xirf _ rnonarhia _ pe
care scriitorul o mai atacase, cu mlllt ina.inte, in pamfletul ale_
goric, rle o rard xehemen{it, Auri sacra fames (Blestemata fa&rne
de aur), uluzie uizibild, Ia lacomia regelu,i prus&c : ,,Bani, bani
Si iar bani, atita .tia el, In bani se incheiau, toate gindurile, toatd,
sim{irea $i toate pornirire ',-ie[ii lui. pentru cetelarte lucruri ner-
oii Lui, inima gi creierii lui erou de piatrd,... gi nu numai, cd n_a
miluit in uia[a lui pe niineni, d,ar el lua paraud ile nafurd, a ud,-
d,uaei Si bucd,gica de pi,itte d,iu, gura orfanului, gi fdrd nici o mus-
trare pr.ioea la sufefin{ele gi obi<Ia supugi,lor sdi. gi togi sdrd,ceau,
nunr.ai eI se hnbogdtea, si cte ce se imbogdlea tot mai lacom era
pi mai ahtiat ile bani era. Aj.unsese lara la sapd, de lenln.,,
Poezia L907 a apd,rut numai, Ia doud luni ilupd, inecarea Ln
stnge a rd,scoalelor fd.rd.neSti, cinil era in mintea oricui incd, uiu
masacrul ordonat de rege impotri,ua rd.sculalilor. pentru o, puted
pubrica aceastd, poezie
- un atac ilirect ta adresa nxonerhiei ti-
ranice, care etpritna interesele egploa,tatorilor _ Vlahugd, recurge
la alegorie, In poezia L907, incd, d,e La primele uersuri, apare
pregnantd cirdd,sia dintre nxonq,rhul urit de popor $i, pri,ncipalut
sd,u sf etnic
- Mineiuna, :
,,IlIinciuna std cu regele la masd...
Doar asta-i cam de nur,ltiqor poueste :
De cind, sint rcgi, de cind m,inciund, este,
Duc laolaltd, cea mai bund casd,,,,
$i aceastd, bund inlelcgere, dintre stdpi,n Si, dregd,tar, it face
pe rege sd, iu d,ea ascultare Ad,eod,rului
- strdinul d,e lron, cttrn
i,I nuntete cu ironie poetul
- care-:i aratd, monarhului ilurd,tul
greu aI gdrii, suferinfd, ce ua duce, in mod firesc, la matile rd.s-
coale, yte cd,re tira,nul incoronat
- stigmatizat db Vlo,hutd, in uer_
sul : ,,Ntt li-ai iubit popbru!, rnaiestate !"
- Ie ua i,,Eca ht. singele
celor gseste 11.000 de gd.rani ucisi in nduitata primciuard, a lui tgoz.
Preocuparea pentru gd,rd.nimea i,nrobitd, reuine adesea in opera
lui vrahugd'. Totusi, atit in ceed, ce priueste mo(Lur d,e abo'dare
gi' rezoluare a problemelor, cit si in ceea ce priueste mad,aritatea
de realiza,re a,rtisticd. aceastd, poezi,e nu ua putee li deltdSitd,, D" pa_
naitescu-Perpessicius, intr-un articol tnchinat lui A. Vlahu{d,, aratd,
,,uigoerea conturului., succesiunea dramaticd, a fabtilaliei, uerbul
graaat $i uariat& naturarege a, tanurui, dugtd, cutn, tabrourite re-
-Tt

9. e:lan'LA ;ft schimb$ree lor". sf aju,n"Ee Ia, cottc[uziu cri pocrio lg0?
,,r:rta t preaizbutitii, aperii d.e &rtd" t"
Drugaslaa "p(n1.1':!t, oa'nLen,ii. ndpi,stuiti l.-a f,jcut y:e A. Vtalmfd,
cti le tyrmiirtastd tralul. t.rudnic Tle cirre ace:;lia i! d,u*aw gi i,tt,
a;inaiii. fdro s alcdtui in c:ad,t'ul operei su,i,e un caXtitol &pttrte
-turn dlr .fi de pildri l* A. IJccolba6a, Gh" Rrd.escu, ett. * la Vla.lztrfd"
gi,si,tn in {},il)erse sr:rieri ytr.gtrini zgud,,uitoare referitoare ta bestr:a-
'Liid.{ile petrerrts A:ttue zidu.rile aszdrm.ilor. Asttel,, fut rati"tanu,l D*n
iniiln.im spouedunzo d.urerons{t a tvnei nla.me cd:reia i-&tt bd,tut t}d,-
iatul in arms,tii pittd t-av" scos din. rninli qi in cele d,in urm.d. o
m,urit: ,.$:-na pomrenit 6aty-o sear"d. cu Dumdtricd aL lor, ed, intrd;
,pe u,qit ctt cay2ul unzf l"at, utn6,t tla fa{d qi tremurtnd: cu, t,arga. Ci:ndt
t-su flerbrdca.t) tot tiwpul lu.i erq, negrw : iL hd.tu.se de*! stilcise,,"
P$t'tu zile Qi ptttru p"opti d stat luwgil pe sperte gi-ntr-una-.5i Legttnu
c{lpul pe pernii qi se r'd,iet,a, r}.e-li rupea in,itna: .,Vdltu, ntd,,tttu-
cu{d, d"ragrt,, dd-nti eeua sd w,ar mu,i rlegro-bi.*. Zitea rmereu cd are
nn sfre,Je[. in *:t.p : qi. pi.n-a trlcfzis aclni n rirdfct ctt d,egetul ;
+, U it e lic e u, aic e u-nr,i in u ir t e g t e sf ,r
e d,eluX,, " "
A" Vtru!:ttrid, 't:Dt in ro,ftLfr"inr.l: Dan. ereion.eozd 6i ch.ipul un-ti hL-
do:r ti1fl.ff i{r6rrtat : lccatenent Drri.g"!-tiai, fiul topts,li1liuhti trLa.gi Ens.citt
rlitt, Ia6i, Fentl"tL a.-$i erd.ts,. ,fiirtulile', sale osf,i$stii An faga cu-
cotrctu'rilctrpe t:dre Ie tnsolta 6ntr*o e-r:cu.rsja, cl se ndpu,ste$te ca
o 'fi{rr& ssupr(L u,uui gdran. t,napindu-I itt bdtaie: ,fl)u' ce clai,
tkt"'nn.ulet',
- tttit ap'ucd, s'i zicrt., pi ttu "inai .--dzw tzi.ntic, orbit, zd,-
pr.itit tle ll}uitxt:'i.. .Ura braau! ilrirEitici, cc.re i6i rulp:t:a craxaqa d,e
!ti{.n ntettwi nu:fericit," Asi,JeI d,e ,,eroi" O.gi ,uor dat:etli cu prisa-
sili!fr.,,uitejit" i,n'm,asul:rul tlitt, 1.9tt7,
A.cest.e& sint dqa.r t:iteva eretn,ple rlin lucr&rile tn care scri-
'itantl i;i rlezuitlttie d,r{tgtEteil pentru cei asuprili., gi i.n acela$i
tintXs atnara iror,ie sau alisysrel;ul tdros pi a.spra condantnare a cel.or
c&l'e lyaeorcd suferittle. Tunul cald, compdl;im,itcr, {}11 c&re Dat*
tteste rlespre orn'u!. ns,tprit, se siltitnbd, lrrrrsc gi decine acid, acuza-
for, atunci ciartr sc:riii;rru'i. se refetd l.tt reprezenta.n,tii clase[ar
ea phtatat()ate,
Lmpreund r:rr X. tr," {',!ragiale, Barbu $t.cfrt.nts:ctL,-lJelai-rr{rncea,.
Ge,rge Coql:uc:, rl!,emtritit tt lluht-tttt dwce a carnpanie sttslinutd
ppiltl'u rletnascureu ariniiuirii ned,repie. Z,ugrduintN c!.tipul unor
'pa.'raziti,, Vlah,ufd se cloucdegfe a fi un rerna,rcsbil ,partreiist, un
corosi'u maralist, um.imtind, de ,,fiziolagiiLe,, Iui C, Negruzzi saa
M. tr{oEitlttiteanu. -Din
suits, acestara d,espr;nvJenr, im.a,ginea hid&
s. cla,selor dan'fin.ante, Pe unii d,intre aces,ti parcz:tti ni-i i,nfs,ti-
t;i /:t:6 incd, de Ia uirsta rryi.Id.ri.ei, {:urn ar f i in ytarnfletul La vitrina
lltu.rlrafiei ,,lVlandi". Sirtf c:opiii protipend{Ldei, rtzg1iati .si de.sld-
I'rlr i,'n lux, sclioisifi qi furJzr.l{, 6nud{afi dtn fraged,(t virstd.
('rf t rirrc"ri'"*io. U'n astf eL ele sapecinren este url'IldrLt, gi-n an,ii
Lfc groolti : elev lelLe$ gi tembel, ca'!'e au-es, toate F$nsele sd-qi i.n-
r{r"1:linecrscd tsisul de a d"eueTr.i afiler in arlnata o.ce!.o't" tilnpuri.
li't:ste citiuu eni i,$i rene&gL, ins{t, Si, oceastd intenlie ; sccietdtea
",ir,ritr-fd" ii dddea posibiliti.ii tie trai $i 'tuui u;oc,re; 6ntllnind,u-l
i't un teutru, tind.rul elegtrnl $i plil'L d.e uctie bund ii n'tdrturlse6te
a'L,,ta u,Iui cd a Ed.sit c, bdb(i bogatd" cu care se v& insure, St in-
lr-ndewd,r, peste citeua zile putea fi r:dzut, intr-o trdsurd elegantd,
rlritur'i d,e a bunicd, suiemcnits, venind d,e la maqie. (Parazitul
'r j)
ew aeelea;i mijlonce nite'rare ,si obordind a sitl'"a.tie sitnilar"d,
,-[a]tu{& ne prezintd, in 'parazitwl Nts. 1 pe un tind.r eleEu";tt 6i ptu-
'i ures. zimbitor, c6re, de.pi ojutr.s la mnturitate, nu s-a aprit lu nici
(t prof esie c&re pocte fi mdrt'tLrisitd,. ,,Cu ce-o ti pl6"tind, lu,:rul in
|i'r'[, se ld.fd.ie;te ?" se i,ntreabd uutot'ul pe un ton ironic. fl.dsXttLnsul
ni-'! dd. tot Vlahn!.it: cu. banii'primili d.e la ,,ministreasa", a cdteii
f tttr,rgrafi,e scliuisitu! o scaylL, c6 din greiealir, in mijl,aeul salonu-
Lti plin de lutne, pentru s, se ld.ud.a cu ele sa.le c'uceriri,
Alexand,ru Vlahu{d, rLu, criticd. nutnai oceste aspecte, ci atacd,
:.l*ued"ind mult curaj, uirfurile cl&seLor dominante, pe atatputer-
'rrririi 6i inuiolabilii rle9lutafi de ,,ui{d nabild". Parazitul Nl. 4,,8
r!( neum ina.re : <scobo't'it cu hitzabul rlin cer*. Cw cartea ?tu s-c
tirrtfi-xnpilcat, d,ar cu cdrlile.., Xucru mare ! De cind era 'nlititel se
iLr:dpd.dea dwpd grauuri. La 8 ani juca maca singur * sant'Llnii copii
!'tr'Jz&u de precocz. La 10 ani i6i avea calul lu.i, un cal prea Jru-
t!$)s, care d.esigur era mo,i cunninte decit eI. La 12 ani I:dltnui'a
r,i.ugile, &Fct.., ctl sd'-gi arale putetea... L'n 25 de ani f.t ales deputat;
!a(:111&i i",'npiinise uirsta. La Conterd nu i s-a attzit gtnifa"' Ii
frec prin mind intre 4 Ai 5 mdi d"e frtnci lre luniL. ]/a qfitr singur
l,rir:r de wnd,e-i uin, nici unde se dttc""
Dupd, a1sroape un deteniu de actixilate literard, rd'stimp ?n
( i1re i$i pwbiicase uolulnele I Nuvele, Poezii, Dln goqna vixtii etr:',
im'p(trtd.Sind,u-qi gindurile qi sentime'nteie in uersuti tirice, 9i prin'
:.it-td, aspecte ale realitd{ti in portrete, schile sau nuoele, autorul
L'itnte neuoi& d,e a aborda a naud specie Litererd, care sd,'i md'
rrt:esad, unghtwl Ce xedere, sd-i asigure un cimp de acliurte rnai
tttts't ; aceastd specie literard. nu putea fi d'ectt ramuroul. Astfel,
'i'n 1394, ued,e Xumina tzparului romanul Dan, in, cere Vl&hl,t[d' tn-
r c,,1rcd o priuire geftetatrd {rsxl,pr& epocii sale ; prezenterea unor
l.Ferpessicius, Alexar-rLru Vlah.u{d", 29 Ce ani, d,upd, moarte, in
Menliuni rie istariografie"l,iterurd:;i:t'alelar. E.S.F.L,,A., IgFT, p:'3Er
XVI A
'I
XVII

10. categorii sociale cit mai uaria.te, d,ezudluirea conftictului eristent
itt realitste intre clase gi paturi sociale cu interese deosebite, cu
un fel d,iterit de o. cottcepe .u-iala,
Eroul rotnattului este poetul Dan, profesor la un pension. El
se cdsd.tore;te, cu o cleud a sa, Ana Roclirs, odrasla tLnei uechi
futnilii boiereyti. Sitttalia este ingenios fo*tsit;d, de Vtahu[d. spre
a prezente" prdpastia eristenfft, i,11,tre oamenii, Ttrot:enili, dl.n miaii
socie,Ie opuse, prdpastie care se ad,ince1te pe tndsura d.esfd.surdrii
acliunii. Ndzuin,lere k:r nu au nitnic conLun. De acee. in curinil
incep neingelegerite. Pe Ana, c(ffe se cdsdtorise cu Dan d,oar in
motnentul itt cat"c aqa-zisa inalta sociatate o rencgasc, mcnlalita_
tea ei boiereascd n-o lasd. sd, se ridice Ia aspiralii,le lui Dan, sd
Aqeleagd. idealurite acestui intelectrlltl legat ile popo,r. Dranta fa_
miliald. a lui, Dan e accentuatd, de irnposibilitatea de a gtrdsi dru-
mul spre o actiDitate creatoere, sl.u jind, d.Lrect aspira(iile cel.or
obid,i{i. De6i, il i,nsufteteeu idei inaintate, Dan nu afl,d. totuSi cd"ile
pentru punerea lor in aplicare. In conflictul cu olicittlitd.(ile sta-
.tulu,i el iese inui,s. vlahu[d. nu r-tede cd. adeudrata cauzd a e$ecu-
ritor lui Dan
- a aeestui prim inad,aptabit di!1, literatura noastrd.
- constd. in izolarea tui, in prop.riite_i cd.utiri filozofice ster.ile,
rupte de oiald ; mai rnusu.chiar, eI recomanttld prin personajul
sdu principal aceeasi gre6itd. cale pe cat.e o sustine in Ttoezia
LiniEte : tetragerea in lumea ld.untricd. Solutia se d,oued,e;te a f i
nefastd.. Vitregit de socletate, insittgurat, ittui.ns, Dan, in cele d,in
urntd, innebuneqte.
DeSi rornanul are serioase carenle de construc{ie, totusi, inansamblu, este rneritot'iu prin notagiite critice. sfirgittul erourtti,
d,in rolnanul Dan
- ronlan care s_a bucura.t la apari(ie de un
real succes
- nu, ioate Ii expticat prin fa,ptut cd, acesta
dupd. opinia lui A. D. Xenopol , _ ,,simburele.nebuniei in e1,,.
(De aceeasi, pd'rere este si G. cdlinescu in a sa Istorie a riteraturii
romAne, p. 4gZ.) G. Ibrditeanu demonstreazd c(t rom,anul nu trebuie
cercetat ca ,,o lucrare d,e psihologie patologicd. .indilliituald. (d,eqi
o melancolie, o nelini$te a eroului eristd, chiar itin faza sa inci_
pientd
- n.n.), ci ca una de psiltologie sociald morald'.
Romanul Dan este oaloros gi prin clezud.luirea antagonismului
social qi prin infdfiareo, unor portrete. Distingern
"toi
aoua co_
tegorii de portrete : ale lumii pe co.re o repugnd,, lumea politicie_
niror burghezi de teapa rui'veronescu-prisdcani sau a rui peru-
ia*u
- unul dintre rbprezentanlii claselor erptoatatoar":;";;;;;,
c,arn de ,)dzd", ,,con-Lpetent,, intr-ale literaturii,, care se
""i,iii
_ jJSri Artliuo, organul Societl[ii gtiintific
an. IV, ian.-februarie [rsg+], nr. 1_2, p. ror_r'8zli
literare din Iaqi,
XVIII
<Ienigrator asuprd, eulturii noastre ; la fel de necinstit in a!ae:*
ri.le de st(Lt. c& Si in uiafa f amiliald.
- iar de porteq ceolaltd tn.
liLnim portl'ete dragi scriitorului : Dan, medicul I'rat:(r,{, ziuristuL
I'rlltoianu. Aceste dou.d 9-sersonaje ilin urmd, deSi au unele calita,li
<'()tlrune cu Dan, totLL$i se deosebesc de eroul priicipal al roma-
rLtlui, prin o atit'ttdi.ne actir:ti fald d,e xia[d si cittrtarea u.not so-
l.tt[ii d.e schimbare : fie a stdrii mizerabile sanitare, in care ag
afla lara (Prattd.{,), lie a ziartsticii, pe care doreqte sd o oadd el.i-
ltcratd. d,e tutela e.xploa.tatorilor (Priboianu). Pentru id.iile salc
inaintate, Prau(tf este ue.;ni,c in conllict cu autoritdlile retrograde,
l'riboianu, inteligent .gi perspicace, se zbate dLn greu, impreund
<'tL colaboratorii sdi, u1t grup d,e intel.ectuali cinstili, sd,-qi lind
lttrblicaiia pe care a co'ttduce depa'rte d,e politicianism, afacerism,
rttinciund.
- cctracteri,stici ale presbi burgheze. Cit de departe este
I'riboianu de ytarazit'ul No. 2, un. pseudoliterat, d,irector al unei
t'eristc ineristcnte, ,,un fabricant de od,e, Ia zile n'Lari", care trd-
ieste clitt escrocherii : '--inde d,iplorne apar[ininil unei.societd.fii,
-<:ore cle fapt nu a luat fiinl:d Si nici nu ua erista ureoilatd
-sacietate ce ,,Iucreazd" pentru ,cultura poporului romdn" ! Ace-
easi distan[d tl desy;arte Si d,e parazital No. 3, jurnali,stul lipsit
de orice demnitate, care, in schimbul unei surne de bani., publied,
orice fel d.e adulalii Ia ad"resa prefecfi,lor, iar cind e prins cu
rreo escrocherie, nu se speile, gtiind cd, are cine sd-l scoatd, din
incurcdtttrd,. Ptatrdt pl Priboianu, spre deosebire ite Dan
- care
se relrage in eul sd"u
- sint,,!igu,ri de luptdtori", ctlfit, i-a numtt
G. Ibrdileanu
In concluzie, Dan este o creagie aaloroasd, prin faptul cd, l,n ea
gldsim primul tip de inadaptabil d,in Literatura noastrd, prezentinil
totodatd soarta scriitorului romdn Ia sfirSitul secolului trecut
-
soarta irt, primul rinil, a lui, Mihai Eminescu,
Patriotisrnul lui Vlahuld,, care genera.se rechizitoriul din 1907,
uibreazd, la lel d,e puternic Ai in uolumul RomAnia pitoreascfi.
Cartea apare intr-o perioadd, ctnd jurnalele de cdtd.torie nu
,mai erau ldsate d,eoparte, Ia perileria literaturii, fiind catal.ogate
ra ldcind parte dintr-un gen literar minor. Drumul cdrlilor de
cftldtorie era deschis d,e realizdri Daloroase, prin care minimali-
:atorii genului primiserd o binemeritcr,td. replicd. 1 Incd d,e Ia ince-
1ntlf.ttl ktr cd.rgile de cdldtorie au cutuosclLt o prodigioasd rdspindire,
1 Vezi gi Prefalo scrisi de Romul Munteanu la volumr.rl : Ion
(lrrclru Dr[.gu$anu, Peregrinzd transifuan, E.S.P.L.A., 1965, p. 6,
rrr-rc1e este ard,tat:i ple.iudecata lui A. Vizanti, care suslinea c5 un
.ir"rrnai de cdli'rtorie nu este o operd literard serioas5.
XIX

11. a,fit en strdindtate, cit si la noi in fard.. ildrturie stau .*'Iumele :
Icoanele de cdl5torie d.e H. Ileine. Crildtoria cle la petc.tsburg la
Moscova, a scriitorului rus A. N. Railigceu, Voia,iul sentirriental,
apargintnd englezului, Lawrence Sterne, Scrisorile clin llalia, ale
lui Gaethe, rtinerariul de ia paris ra Ierusalim de chate.eubriand.
Listq s-ar putea imbagd{i cu numele a,Itar ffLcmori(,,iisti.
Jurnalul (le cdtd.tarie se i,mpune i,n literatura romd.nd prin
lucrdrile lui Dinicu Golescu, Nicalae Filimon, Ion Cod.ru nragw_
Sanu' Dimi,trie Borintineanu, vasi,re Arecsand,ri s.a. Notatiile im
legdturd' eu peisdjele eroti,ce, curtir;ate cu precd,dere de ro$xa't-
tici,, sint completate cu insemnd,rile d,e d.ru,,:roe[ie pe itinerarii in-
terne, ffxemite sd, sublinieze, i,n spirit pfitriatic, reatitdli ate gd,rii
noastte. Dimitri'e Barintinea,nq. va.sile Arecsandri, nu sint nuntni
eutarii unor sQ'uuraase oorume de imytresii, culese in cdtdtari,il,e
fd"e.wte in afara granigerar
- eu,wt, sint, tr,e pitdri cdldtorii in Asla
ITicd de Bolitltineo'na ssu c5ritorie in .rrfrica d,e Arecsand"ri, *
ci ei ai ,'nor ren1,orca,bile uatume inspirate d,in peregrindri:r,e pri,n
gard"" Barilului, de ta Mircesti i:i apargiwe 6i O primblare la
'run{i,inv lui' Balinti'neanu cildtorii in Moxcrova. Acestar interesan:t"e
edr{i, inspirate ilin mdrefiite si, lrumuseTile ysatrieio Ii se ard,turd.
wltele, cum ar fi cele ald-tii Grigore Aleranilrescu 6i d,esigur, i,n
primntr rtnd, paginile scri,se d,e A'lexandru V.l,ahuld,.
il,fuXlimeo numekx t&re sexnneazd nate pi jurnale ile cd,ldtari,e
ne oferd gi a di,uersitate de sti:turi 6i ualori iterare _ I,ini,"d, sea.twa
d,e epaca in care au fast serise, d,e cancepgia care (r stat Ls, ha,aa
fieedruia et;c. Toate s,ceste scrier! au ansd ca numitor cam*n d,a-
ri,wga d.e a ualorifica expefienla astf el" d,abi,ndi,td. pentru propdpd'eo
gdrii. Dinicu Gotresld, care strdbate Eurapa i,mbrdcat- in- caftan
pd irshic, apreciazd, ceea ce ued,e cu a.ptica, unui, om progresist. Etr
ob.seruci cu a.t,entie sdodiul de ciuiliza,{ie fll ahtor {(tri,o ca apai,
0m,trrrs drr patrie, sd inzbund.tupeasci:d saarra ,,birni,cului Tdndd Romari-
nepCd""
ldcolse Filimon in' Excnrsi*ni in Gernrania Meridionarrfi
ocordd $ inLporta,nta rmai, nticd progresului industri,aX al laturi,lar
pe care Ie ui,ziteazd." El se opre.5te i,n sytecial asltpra, picturid, 6i
nzuzl,cii, doxecrind'u,-se insd receptix 6i ra cetetarte nta^ifestdri ane
wi,egii' sociar-palitice" Este ptind, de sem,nifica[i.e intrad,weereo, dre
eodrun uol'mruJui de cdl.d,torii n ttuuelei, Frledrich Staps, eare me
pre?ir'!'td un epi,sad din '[.u[tta
unui Ttapar, inrobi,t, pentru e'r"ibe^ure,
;lcesde jurnale itre cdtdta'i,e _ scr.Jse, dwpd curn aminteam rnsi
sus,
'ft.
epaci d.iferite, pi co*senrrdnd, cdrdtori,i fie i,n ford scu dm
afard
- sinf srrdbdtute rJe un safiu lrotrdotdc ce se d,es'er,nd,e din
Jt,t
fi(care pagind. Astfel se erplicd 6i, taptul cd. ele prezintd acelagt
rnleres gi pentru eititorul contenxpora,n. patriotismul este prezent
;;i irr Insemnare a cliStoriei mele de Golescu qi in O primblare
lrr tnun{i a lui Alecsandri qi eri C5lStoriile lui Eol"intineanu Si in
litrrnAnia pitoreasci a lwi Vlahuld, De aceea ori,cit de inctntd.toarp
trr li priuelistele med,itero,lliene, oricit d,e impund,toar'e ar fi mo-
ttum.ewtele Apusutrui sau ale bdtfi,nului, EgiTtt, oricit de inalte ar
,f i treptele culturale ale eltor gdri, nimi,c nu poate fi rnoi frumos,
tttai md,re{ Si scump co pd,mi,ntul patriei, La. eI cugetd, Si bdtrinul,
()rsl,escu tn timpul cd,tdtoriilor pri,n fdri,le Europei, patriei sate ii
irtt:ltind. gi Alecu Russo Cintarea RornAniei, cd,tre {ard, se indreaptd,
Si gind,uri,Ie lui Bolintinettnlt : ,,O, {ara mea ! fard frumoasd, Ei
intristatd,. Pot eu uarbi d,e a n'Lare suf erinfd, fdrd, sd,-mi aduc o,minte
elc ti,rte 7"
Dezaoltarea jurnalului de cdldtorie este une, din erpresiile Ii,-
l(r$.re 6,Ie filonului realist $i, patr|otic aL literaturii ueacului, trecut.
If?, €$te de mirare cd, strdbd,t'i,nd meleaguri,le natale, seriitarii
se spr€sc cu grijd nu nuntai $,silpra frumuselilor natwrii, ci mdi
ales asupra oamenilor, a obiceiurilor Si c|ntecelor lor, relevind,
<:u respect tradi{iile istorice ale patriei, Ei euocau slaua trecutului
cu uriloare pilduitoare pentru contemporani, indemnindu-i sd. ur-
rneze erernplul de lupttd ;i vred,nicie aI inaintagilor. Aqa se et-
1tlicii pelerinajul La mind.stiri, multe d"intre ele monumente ale
r:r.r1"lurdi, gi artei romd,negti,, Vasile Alecssnd,ri tn O primblare tra
rrrr-rnti igi [)ropune zsizitarea unei mtnd.stiri, induntrul cdreia se
afla partretul domnitarului, Alexand,rw l-dpuSneanu. O c(r.ldtorie
Lu. mtnd,stiri aa face, d,e asemenea, obiectul Memorialului de c6-
litttirie aI lui Grigore Alerandrescu.
Dacd tn scrierile amintite tendinga patrioticd, rezultd, in mod'
irld,i,rect, 0n RomAnia pitoreascS ea este programatic erprimatd.
tVladul in ca,re e construitd cartea inued,ereazd, patriotismwl din
('Gre & izr:orit pi care a face mereu actuald. Compusd ctt intenfi'a
il,e a zugrd,tsi
- cu grijd pelttru dcurdtelea d,escrierii gi pregnan$o
olacialiilor istorice
- frumuse{ile tuturor regiuni,lor [d'rii, F"omd'
nia pitoreasci, trd,ieste atit prin remarcabilele pegini descriptiue,
cib, prin canturare& ilirnensiunii istorice a ac$tor locuri ;i a
paparului rom6,n, i,n pagini care poartd uneori accente de add.
In i,nsemnd,rile sale de d.rum, atit de eloasent i.ntitulete RomA-
nia pitoreascf, Alexandru Vlahu$d redd, lrumusefile d'e basm ale
naturii patri,ei na&stre" intt-o strtnsrt bg6,turd' cu oamenii ce trdiesc
in rwijlocal ei"
XXI

12. Vlahufd, inuie i,n RomAnia pitoreascS, din negura inilepdrtata
q urermii; glorioase euenirnente istorice, Numeroese si,nt locurite
patriei care uorbesc scriitorului d,espre luptele crincene duse (Je
popor pentru i,nd,ependenfd. nagionald, $i un trai mai bun. Astfel,
incd, in primele pagi.ni ale cd.rlii, eutorul descrie epocala bd.td,tie
ile la Cdlugd.reni,, unde uiteji,i, oSteni, conduyi d,e Mihai. Viteazul,
luptd eroic impotriua armatelor cotropitoare ale sernilunei. Erem-
plul personal al Diteazului, domn Mihai, dd. ,,sufletelor i,ncredere
gi brafielor tdrie :
- Cu inimd,, copii, 6i nu pierdegi. nici o miscare,
Gindi.fii-ud, cd. in cumpdna bdrbdliei Doastre atirnd, azi destinele
ld,rii, mindria gi uiitorul nearnului nostru !...,,
In capitolul Valea Motrului porgite uechi, ale unei mi,ndstiri,,
tn care se tnai odd, urmele plumburilor slobozi,te ite ftintele pan-
d,urilor lui Tudor Vladimirescu, ii azraintesc lui Vtahufd ilespre
frica ile moarte a boierilor, ce se tnchiseserd" aici pentru a scd.pa
d,e ,,ui,teazul "rd,zbundtor al poporului,".,, Alerandru Vtahugd im-
plete$te trecutul d,e luptd al gdrii, cu frumuselile ei, cu hd,rni,ci,a
5i, bogd$i,a sufleteascd, a poporului nostru. Ilnul dintre atributele
cele mai importante ale caracterului popular aI operei, lui Vtahugd,
tn .,general gi ol RomAniei pitoregti, in speclal, il constitui,e dra-
gosteq pentru ld,ranul tfriiilior, a cd,rui lire aleasd., hd.rni,cie, oi-
tejie si,nt elogi,ate cu cd,Idurd. Ia Romdnia pitoreascd apar gd"rani
tsred,nici, ,muncind cu tiond, holdele bogate sau infruntinil cu bd,r-
bdlie .natura dezld,ngui,td, : ,,Cu pdldria ilatd, pe ceafd., cu bragele
incordate pe coada lungd, a lopelii, a,ilus putin cle spate sub co-
jocelu-i fd,rd, mineci,, MoS Vasite
- din capitolul pe plutd de la
Dorna la Piatra a;. ci.rmaci, uestit, pe care-I cunoaste Bistrila ile
potruzeci de ani.,." conduce plute
- ce alunecd ca o sdgeatd, pe
ualurile inspumate
- cu o ilesduirSitd md.iestrie, abdtind-o d,in
calea nahlapilor 6i terind-o ile clongurile stincilor, ce ameninfd,
pretuti.nileni. ca d,intii balaurului din pcitseste.
Folosind tezaurul folcloric, Vlahugd, recurge Ia basme, le-
genile gi Ia strigdturi pline ile tilc, dinil astfel un i,nfetes rnai
complen sentimentului patriotic care a generet aceastd, carte,
Am ldsat intentionat spte finele acestei, prefele rinilurile il,e
faNd, rcteritoare la uersurile lui A. Vlahugd' nu ilin ilorinla ile a
ne deosebi de algi, istorici literari, ci, din convingerea cd paezi,a
lui Vlahugd este inferioard, scfieri,Ior sale in prozd"
A. Vlahugd d,ebuteazd, ca poet
- duptd, culn s-a rnai spus
-ln pagi,nile Convorbirilor literare, reuistd, ile o inoltd ginutd ar-
XXII
listicd. Este suficient ilaed, ream,lntim ed, in coloanele .ei alldm
tryere ale celor m,ai -ile seamd, scrLitori : Alecsandri, C.reangd,.
()aragiale, Slauici qi desigttr Erninescu.
Aldturi de operele celor citali rnai. sus, uersurile oricdrui poet;
nr:tnzestrat cu scinteie geniald,, pd.Iesc, se'sting. Este gi cazul uer-'
srrrilor liti Vlahnld.. Debutul lui are loc concomitent cu publicatea
dc crt,fie Entinescu a Scrisorilor. $i dacd. intie poeziile lui Emi'
rrescrl 6i ale lui Vlahutit nu se poo,te face, categoric, comparalie;
(cecLsta nu i,nseamnd, cd r:ersurile celui din urmd, sint lipsite de
orice taloare. Eroarea cdre s-a perpetuat decenii, in 1ir conStd'
in, faptul cd, s-a cd,utat in scrierile lui Vlahu$d, ceea ce se afld'
doar in opera ntarilor clasici: idei, profunde, ddltuite intr-o ile-
sduirgitd. formd artisticd.. S-a pretins de la Vlakufd. ceea ee poetul
in.suqi recunoftea, cu rnod,estie, cd, nu are : ,,De altrni'nttelea, tw
greu ua. fi sd. cunoa$teli cit d,e nxult irrli place $i m5 silesc sE fac
in mic ceea ce face in mare domnul Eminescu (subl ns') a cbrui
tdieturd, geniald, in aersuri nu o tr ot indeaiuns adrnfua. Mi-Da
stnji ile nxodel acest rn&estru, care-Si cunoa$te atit de bine lirnba
si care-;i mlddie atit d,e artistic ginil'i,rea."
CeIe erprimate rnai sus, Dizibile in oersurile lui A. Vlahul6,
au fost sesi,zate, cu finete, (in ciuda altor eragerd,ri, de care dtn
anintit) de cdtre Gherca.: ,,Concepfia poeticd, a lui Vlahuld e
mult ntai pulin uastd, dec& a lui Em,inescu, $i multe chestii filo-
zofice ori soci,ale nu sint atinse".,. In uersurile sale, mai ales cele
d,e inceput, Vlahu[d. Da da glas un"or nelini$ti gl ilezarndgiri pro-
oocate de o societate ostild scriitorului, Aldt'uri d'e zbuciuttt' su'
fletesc Si resemnare oom intilni, n1,oi cu searnd' tn perioadn' ma-
turizdrii, care corespunde cu apropierea sa de Gherea, ileci' ile
sociali.gti, o eliberare clin starea ilepresiod,, o ptiobe rna,i senind
dsupra oielii gi. in acelagi, tim,p o reooltd. tot mai profundd. ttn-
potriua nedreptdfilor. Temele abordate in poezie sint similare cti
cele pe carc le gdsim in articole, sehite, nuoele ;i in rcrnanul Dan'
Urmdrire.a cronologicd a oersurilor lui Vlahuld inueclereazd,
cele bnunlate mai sus, $i care se referd. la octiui.tatea poeticd ile
pind, la 7900, deoarece d,upd. aceastd. ilatd. mani,f estd,rile lui Vlahugd
in ilomeniul poeziei uor fi, di.n ce in ce mai sporailice $i lipsi.te de
ualoare ortisti,cd, poezia, deosebit de oaloroasd,, 190? 7 despre
care am mai oorbit
- constituind o ercepfi,e"
Scri,i.tor cetdtean, Aleranilru Vtahuld ilesfdgoard, o bogatd, ac-
tiuitqte publici.sticd gi, li,ter ar d :
XXIII

13. Opera tui,
- in ce are mai, xaloros
- rd,mi.ne o m,d,rtwri,e a
ilragostei sale pentru poTsorul asuprit, gi in acelagi tinLp uw a,ct
ile acu,zare Ia adresa nedreptei societdli d.in uremea sa, a'l,e c&rei
pri.ncipate institugii; n-au scdpat de sub aseugi,gul critic al penei,
care a scris poezi,a t907.
Inzestrat cu un resl talent literar, animat de i,natte idealurl
urnanitare, muncind cu riluni, Vhhufd, ne-a ld.sat o rtuo$teni,re scri-
itariceascd, care rneritd, sd facd parte din i,storid, literaturii rornd.ne,
ehiar d"acd nu se tid,icd la o oaloare artisticd, similard, cu @. !ne-
rilor sdi cantenporani,: E.ninescu, Caragi,ale, Slauici, Co$buc.
ttT, VIRGILIU ESg
CRONOLOGIE
1858 La 5 septembrie, il'r satul Plegeqti, judetul VasXr..li, se na$te
Alexandru Vtrahu{6, (Astdzi comllna poartA numele scriito:
ruIui.)
l$67 Este inscris in ciasa intii prirnard.
1879 Dupd ce trece examenul de bacafanreat, se iirscric" Ja liat:ul-r
tatea de drept. '
Noiembrie, Se stabileste ia Tirgovi$te
"n880 Vlahu!5 este profesor de latind pi rornAnb la Cirnuazii.rl Ya;
c[rescu, din Tirgovigte,
Aprilie. A. Vlahui& debuteazd ca poet in
birilor literare.
pasini,le Cori.uoRi
,l
I
JESi Este profesor )a qcoala divizlonard cle la Minds{il:ea Dealttlu.!.
/EEZ Pentru faptr.rX cb A" Viahutd atacase in unele anticole mora-
vuriie inaitei societ&{i din Tirgoviqte, Consiliul pcrr"l'lanent
- al judetului lliml:or,ita il destituie din postr"rn cle profesor: tra
girnnaziu.
/E83 La 5 ianuarie r" Vlrlhu{d plecleazl in fa{a Cr-u1ii cl_r jur.t clin
Tirgovipte prlmutr s$u proces.
JdE4 Il cunoaqte pe Enrinescu, pentru care ayea rr, c.leosei:lt6 llcl-
milafie.
liiEd In luna aprilie, tine Ja Ateneu conferinfa S.flpcnreo. Iider.ord.
Depi debutase ca poet, cel dintii volum semn;rt cle ,A. Vla-
huld cuprinde Nuuele"
XEE? Prirna rnar"e clezamrigire a lui A. Vlahr"rfi: Ia pri,opunerea Jui
A" Rornan (27 martle/E apriiie), Academia l"esplnge de la pre-
rniul ,,Ellacle R&ciulescun' volumul lui de .iViii"rele" )!.
.A V

14. ln decembrie, ii apare primul volum de poezii.
A. Vtahuld este redactor la Reui.sta ,oui,
^
lui B. p. Hasdeu..
Colaborarea la aceasti. publicafie se va prelungi pind in mari
tie 1891.
1888 O nou6 mare dezam6gire : volumul
de la premiul Academiei, in ciuda
tocmit de cdtre B. p. Hasdeu"
de Poezii, este respins
raportului favorabil in:
7892 La 12 martie {ine la Ateneu conferinta curentur Eminescu)
la sfirqitul cdreia citegte poezia IJnile ni sint 1)i,sdtoiii?...
$pare volumul Di,n goana oielii.
. lolumul de Poezii este la a II-a edifie.
1893 f,ine pe data de ? martie, tot sub cupola Ateneului, o nouii
conferin{d z Onestitatea in artd,.
La 9 martie, La propunerea lui I. Vulcan, scriitorul A. Vla;
hutd este ales membru corespondent al Academiei. Citeva
zile mai tirziu, la 16/28 martie Vlahuld public6 in Consti_.
tulionalul o semnificativ6 scrisoare de refuz.
La 28 noiernbrie apare'primul numdr al revistei. Vieala, de
sub conducerea lui A. Vlahutd 9i dr. Urechid. Revista va
fiinta pini in anul 1896, luna ianuarie.
Apare la sfirgitul anului romanul Don.
1894 La inceputul anului, A" Vlahuti scoate un nou volum : poi
ezii uechi, gi noud"
': fn martie apare edifia a III-a a volumului Din goano oiefiil,
tn decembrie, publicd volumul IJn an d"e luptd"
1895 ln acest an A. vlahufi tipdregte dou6 volume : Icoane lterse
(Nuuele gi, aminfiri) qi lubire, poezii.
t896 A. Vlahuti scoate alt volum de prozi : In oiltoare,
1897 Volumul de poezii Iubire se afl5 la a II_a editie.
Din nou, A. Vlahufd prezint6 Academiei, pentru premiere,
un volum : In oiltoare. Este respins pe motiv c5 autorul lui
refuzase titlul de membru corespondent al Academiei.
1899 Apar doud volume : Clipe d,e linigte Si poezii, Ed,ifie com-
pletd,.
1900 Volumul Clipe d,e lini.ste primepte
- .dup5 a doua votare _J
. tr$emiul ,,NAsturel Herescu,, al Academiei Rom6ne. ;
xxvl
1901 ln luna octombrie apare volumril Rontd.nia pitoreascd'.
La 2 decembrie iese de sub teasc revista Semd'nd'torul. !1i-
rectori : A. Vlahuii 9i G. Co5buc. Numele lui Vlahuti va
apare, in calitate de director, pind la 20 decembrie 1902'
1902 Se retipdre$te volumul Romtnia pitoreascd',
Romdnia pitoreascd, primegte premiul Academiei RomAne.
lmpreund cu G. Coqbuc semneazd Cartea de citire (Partea I),
pentru clasele secundare.
1904 Apare volumul Poezii
- 1880-1904.
1905 Volumul Poezii este respins de citre Academie de la Ma-
rele premiu,,N[sturel".
1907 Publicd, in mai, in revista Viala ront6'neascd' poezia 7907.
Face o cdiStorie la Paris. (In anul urmdtor va vizita Italia.
Trei ani mai tirziu va vizita din nou Parisul.)
1908 Publici doud volume ; Di.n durerile lumii pi Ditt. trecutwl
nostru. Acest din urmd volum este prezentat, in anul 1909,
Academiei pentru premiere. Esle insd respins.
1909 Tipdreqte alte doud volume t Poezii
- 1880-1908 gi FiIe
rugtte.
1910 Apare volurnul Pictorul N. I. Grigorescu,
ISII Publicd un nou volum : La gura sobei.
tr9lJ Face o cdldtorie in Norvegia.
Volumul Pictorul N. l. Grigorescu este 9i el respins de Aca-
demie de Ia Marele premiu,,Ndsturel".
I9J4 Apare volumul Dtept<Lte.
I9I5 lgi aduni versurile intr-un nou volum i Poezii
- 1880-1915,
1919 Volumului Poezii
- 1880-1915 i se acordd Marele premiu
al Academiei.
La 19 noiembrie A. Vlahufd se stinge din viat6.
dr. VIRGILIU ENE

15. POEZTI
iw
VIETNI
PUBLICATE
Tr h{Put
AUTORULTJI

16. Iw vor,unryn
Dac-ar fi un foc in sobd,
Mi-ar pdrea cir suntem doi,
Aq mai sta cu el de vorb5,
Mai uitind cele hevoi ;
Ne-am pricepe-nde noi plinsul,
Eu cenupd
- eI scintei,
Cite nu mi-ar spune dinsul
Din povegtile cu zmei !
Anevoie vremea trece
Cind uritul greu te-apasd.
Ce ursuzi-i vatra rece !
Parc-ag sta c-un mort in cas5.
II
Se aude-n horn nebunul
Viscol, aprig vijiind,
$i din striqini, cite unul,
Cum cad turturii plesnind ;
Sun5.-n crengile lovite
Uscat zgomot ca de oase,
$i virtejuri, repezite,
Bat in ugi minioase"
Se aratS-n neguri luna,
Albe stelele sclipind ;
$i de ger s-aud intr-una
In pod corzile trosnind"
Mi-ar prii, pe-o aqa iarn6;
O-mpietritd amortire
Indclung sd mi s-aEtealnd
Peste cuget qi simtire :1
Sd adorm, capul si-mi scuttrn
De povoara cugetirii...
Cit aS da si vid un flutur
Tdind pars lumindrii !
PE DEAL
Pe eer cifiva,nouri inci, palizi, zdrenluili de soare,
Se topesc ca fulgii iernii, pe pimint umbia lor moaie;
Ft. - nemirginire-albastid,los e mdrginitul verde.
ln-polop de umbrd satul, sub copaci stufogi, se pierde;
Stincile iqi scot din dealuri a loi frunli iniUatririite ;
llf p" vale-gi, duce girla undele-i nelinigtite"
Itinca zice girlei :
- Spune-mi, pentru ce eqti trecitoare ?
Pentru ce, gi zi gi noabte, $i pe lund Ei pe soare,
IJe aI vremii bici gorfitb, tu alergi neincetat ?
Nu vezi eu cum rid de vreme gi de zboru-i necurmat ?
F *e bate cu aripa-i, bici cu-plumb in virf, qi eu
Dol1n pe cdp5tii de veacuri, pacinicd, ca Dumnezeu !
: Tu, rdspunde girla stincei, tu ai somnul drept ursitE,
Iy i" mine port viafd. Dormi. Eu sunt neadormitd !
Fj port
-grai in a mea undd, gi din leagin ta -""miriMerg, $i-n mersul meu spun'lumii cd-f cumplit al vrlmii
Cd-s ziddrnicii, nimicuri toate cite-s pe pdmint,
zbo4
$i ci totu-i trecdtor !
LA VATRA RtrCE
Oblonitu-mi-a fereastra
Gerul, cu-a lui flori de gheat6,
$i, in toati cdsa asta,
Eu sunt singura viali.
a
.E

17. DtrN PRAG,,;
O, dar e miqelnic trucr-u singur zile,le s6-gi curmi !'
C_e cumplit imi vinturi mintea, qi cu ce-ndirjire*mi scurmi
Noaptea ginduriior mele, Moarte, cind ifi-stau in fali !
Simt c6-nnebunesc... 1M5 turbui. Fr,lgi au neagra ta pova!6,
Inleleg, impirdlia ta, cu vegnica-i 6dih*d,
Este singura-mi sciplri"e"
-l O sd fiu acoio*n tihnS :
Nici urit, nici dor ; nici cobea neprietrnicelor ginduri
N-or rnai rdscoli cenuga rece, lintuitd-n seinduri"
In sicriu dorrni sornn de piatfd"
- Nici un zgomot, nici o
Viermii nu te rnai intresbd de-ai fost aur. A*-ui loSr"ij5
i
,
r . tv *
Qap-de geniu, ori de vitd : tot o hircd scofilcita,scnrJa
''
Goa15, batjocoritoare gurd, purlrrea rinjitfl,
p;o sd dorm, in intuneiic qi in liniEte etern6-
N-o sd-mi pese cSpdtdiul de*mi vi fi pietnoi, ori pernf,"
pe-mi va putrezi iicriul qi gdteala de'pe nnine,
lgntrg galbenele-rni oary1.nu va fi irici r6u, nici bineJ
Neastimpdralii qoareci dacd-n capul meu qi-or face
Cuib, nesuR3.ratri de nimeni, vor-petrece-acolo-n pace"
l3ate_-9 lac-rim5,_pe piatra ce-rri ia coperi mormfntul,
Va cddea din ochii mamei, poate scutul:a-va vintul
!{ifiqorii vrunei sdlcii peste groapa totuna.
Plins de mamd, pllns de creangd... tot nimic eu nu voi qti,
F je c5-n senin ori no,uri va s,ta soarele ori Luna,
F ie cd va da zdpdLdd; ori cH, iarba va-nverzi"
trnsd, uite, m5-nspiimint6 intunericul de veci,
Nentreruperea aces:tei liniqti irnpietrite, reci :
S5 nu mai revin in via!5 niciodatd ?.." Niciodatd?.::
p grozavi vorba asta !... I-imbi nemaidezghelatd,
!]um5, nemaiincdtrzit6 de sirnliri qi de idel !
Nu de moarte m5 cutremur, bi de vegnicia ei.
Viforoasl mi-e via{a, qi deqartS, qi amar6.
Ce trudit mi simt sub cruda suferin{elor povoard !
lMi-i greu capul, ca de-o noapte petrbcut$intr-o orgie.
!arq,aq fi de-r.rn veac pe lume... O paraginHi pustie..'.
Spulberatu-mi*s-a pin'; si scnrrnul visurflor rnele.
p_qcum gindurile to,ate, ca de plumb, rni le simt grele;
Mi-a rSmas inima rece qi-mpietritd de durere,
,-S S.hijd
- fontd, tuci.
4
!{l mi-i silfl de-un prietin, de-un cur{nt de mingiiere'
f)c-o privire ce-mi zimbeqte vese16, de mine insumi.
,{r vol sd nu-mi intrebe nimeni cugetul qi plinsu-mi.-
(lri un vint printre ruine simt c5-mi vijie intre timple"..
l,l.rrluneric picenuEi... Tot aqtept s5 mi se-ntimple
Vlrr nenorocire mare ca s[ m5 mai miqte-oleaci,
liri rnai fulgere in noapte-mi, ca uritul sb-mi mai treaci"
('ri s.l mor !... Si m5 intunec pe vecie ?... Prea e crud.
lir'r nu mai gindesc nimica, nici s5 vbd, nici si aud ?
f"iii nu mai primesc vdpaia soarelui de primivarS,
( )r'i si-mi rdcoresc viala Ia un amurgit de sard,
gi s-ascult, pe ginduri, d.oina
- triEca de la tirii,
Slu duiosul plins al apei qopotind noaptea pe girli ?
l:.;::;:;:::::::i
A, e negrbit de lesne sb-ti repezi un glon! in creier !..1
I)ur pe cer scinteie luna, dar in iarb5 cint-un greier,
I,)-o migcare) e un farmec care-n veci nu se mai curm5..;
$i cind te iirtorci qi cugeti, Iung privind ce laqi in urrn5,
Simli ci nu-i chip sd te saturi, c-a trd'i i'.o fericire.
Primeqti orice suferintd, dar eberna nesimtire,
Nu"
- Durerea are-un capdt.
- Moartea-ti zice :
Niciodatd.
Alti viald ?... Alte lume ?... i-o poveste minunatS ;
lns5. ca sd-i dea crezare, in veci mintea-mi n-o s6 poatI.
llu o lacrimd de-airea nu mi-ag da-o pentru toate
NesfirSita fericire din viala de apoi.
Citeva lopeti de tdrn6... R5mii lirni gi gunoi !
Bine e si stii. la m,oarte, c5 o dung6 laqi
- un nurne'
C-ai sdpat la zidul noptii, c-ai muncit s6-ti sco{i in lume
Din ai cleierului zbucium, ca pe-un diamant, ideea.
Urma-ti fi-va cunoscutS pe-unde ti-ai purtat scinteia..i
$-o scinteie-n alergare e o ra25.... Mingiiere !...
Dulce-i sA ti-o qtii la fundul vietii pline de durere.
Ah, fugili, gindtrri nebune, soli ai negrului morrnint !
Nu m5-ndur.
- Pe cer sunt stele, flori qi pas$ri pe phmint.
3 - "lflhulA - versuri gl prozl

18. ftapoi.., e nripelnic luc_ru singur zilele si_!i currni.,"
fi-i zadarnicb ispita, Moarte, "o, -O"Su;6"_mi
scurmi
+r-mr mar vlnturi mintea,_n ldturi, .[ugi cu ncagi.a ta
Inaintea morfii mele
- moartea dragostii u" *ufuo."utt
!
DIN TRECUT
1!cum, cind nu ne mai iubimo
Vino cu mine-n {intir.im,
Acolo unde, ingropate,
Zac, coperite de uitare,
$titea visuri inghetate
De vreme qi Ce nepdsare.
Ciinta-n)[tur6-fi, qi vind :
Nici eu, nici tu nr.r egti de vinfi"
Ce de *li .r,r"i stau pe cdrare !...
Aicea*i prima sdr-utare :
Luna, privind cu drag a noastrd
Prim[vdraticd irrbire.
Sclipea in lumea ei albastrl ;
Iar noi plingeam de fericire,'
pl.lqcrdmile de pe fa{d
Ni Ie sorbeam, cuprinEi in brafe.
Dincoace-un dor
- sigur iI gtii :
E dorul celor doi copii
I)e-a merge-al5turi pe clrarca
Viefii 1or, de visuri plind,
Q*u-n singur gind, ca-ngemdnarea
A doud raze de lumind.
Copiii sunt
- noi amindoi...
Ce-au dorit ei !... Ce suntem noi I
Dar colea,-n mai adinc mormint,
E primul nostru juldmint.
Tu-mi stai pe blafc visiitoarc,
Eu ochii dr"rlci ti-i. sdrutam,
$i qoapta necuvintdtoare
A inimii ne-o ascultam...'
O, sfintd, reqnicd iubire,
Cine-li m:ri qtie azi de gtire !
A1dturi, in adincd pace,
Somnul ff,rd trezire-pi zace
Surspinul nostru cel dint6i,
Cu cel din urm-adio,
Cu lacrima din ochii tAi,
Ce-n veci mi-oi aminti-o,
Cu-:rtitea visuri, stinse toate
Sub durerosul ,,nu se poate !".
Ial lrzi, sirn(indu-ne-amindoi
Cu inimile reci in noi,
C-o prefdculii nepdsare
Unr-il la aitul ne uitdm ;
Cici tot mai e ca o mustrare,
Ce-ascunsf,-n cuget o Purtim,
Cind, fdri voie. ne gindim
La ccl trecut din {intirim.
LA ICOANA
Noaptca s-a lisat pe vale, 5i citunr-t-i adolmit.
ln bordei sirrac, la vatt'ir, suflet tr:ist Pi chinuit,
li'iu.'i, somn, tinlra mamf, copilaqu-Ei line-n poali,
$i ptingind il neteze;ite pe obrajii arqi de boal5.
[)c cu sarir mititelul incetase s[ mai tipe :
Se clucea, vf,zind cu ochii, rziata-i fdrimit5-n clipe.'
t)este ochii mari .,si tulburi cad pleoapele-obosite,'
Sr:mnu-l biruie * adoarme. Sultdri repezi, ca gonite
I)c al morfii frig, din urmd. trec mai slabe, mai curmate..l
Iia tresare; cum le-ascu1t6, qir de fulgeri ii strbbate_
Intunericul din suflct.
- Pe p5reti, in bezna rece,
l'tlfiind ca o aripd, para focului se trece. ,i,.
3.,.

19. Iat-o scoborind la vale, galbend gi istovitd,
9u odorutr strins la-sinlr_"i ; cu pi1"ii"a afintit$Spre biserica cu sfinta,.
"d_qi
rir-*lte'i"..iiu:i'p"r.De trei nop_fi qi doud zile f;;"-;;; fdr, de popas;g-ar fi ocotir pdm_rntut fd;_;;;-;;ti tluditd :
Ea credea p"oi""o,
-o*u;$te.:
iarii'ii nenchipuitd
E credinfa ce-ntr-un suft6t fu;p-tai ;i kirt-i#"#!
,Nu se poate fac.btoarea de minuni s5 nu mi_l scnrrp
Iqi zicea-rret'eu in gi"a*il i1ild il *Jt:r'iii, '."o*.
gi-ncd s-an zdrobi de mila. foata J"tl* -"r_ pustie
Mi-oi pleface-o-n r-ugAciune ta pic'loare:u pr"."_iii"toi ,
g-in cucernicd-nchinire, qi plinfinJ ri"_r"i'
"ri;1;;',Pin'ce l-oi vedea d.in somnu_i o"chii mori Uti,..,J'"'-
',
ff*l.r:'_ :ul,."$ :!1. mine, 5i minuiele,,"rli"o'.1fin
d u-5 i'
uum sa nu-ntel.eagd sfinla giasul sfintei mele plingeli ?
p3 aJita am pe turne, pe ct"nd ceru_i pnn ae i"S;;,i"1::'
9lindd, cu Isus in bra{b, aln argini, F-ecioara
""Ta
- '-
Cu iubirc.spre spisita'rnama. ;3i ii-,g""u"cheati :
rarc-ascu tta gr-nt elege",... .
gi din ,ochii tii c-o raz{ .1*
"u[ *"Ht:$1:j"'
priveste-tr,
Qegi !u trtii ce farmec d,-r-tce-i sa-ii lipeEti pruncul de piept,
A{intit sd-[i sreie-asuprd-i, qi prin io-r; ochiul J"ti"rrT,"
Fi:u* inirna-fi tresare, c-un scincit cind e1 te cireainai"'
Si-l acoperi cu iubirea gi cu paza ta de mama,
Vezi-l, tiniitor. cum
-doarmi-n f*"ru;;i"*t ingereascfi ..iCum putere-ar fdrd diili ;;;J iri ,a mai triiascd ?
Te indur& _ din rn{paia v:ie1ii. tale Ja-i ,.i"tre,
Sd-mi cuprindl iar grum*zui cu miculele lui'bra{e"
Ca pi mine,stringi la picptu-fi lumea_ntreagi_n fiul t$r.l".lO, de-ai qti cu ce-ntuneiic copere ,uttutut -",, r
Ochiu-i stins
- $1 ce pustie m;*a" fi viata fdri dinsutr"
N-ai putea sa stai. o
"tipe. """u, "".,.rl;ffir;; oii"*i :.,Dar deodara-qi r.upse lroiUu _ lJ'-;;;'amufise_n gurfi"Spre copil qi--ntoarce iute lacoma-i ciutaturd.."
Era moit.
- Inmdlmuritd, stdtu ;*pi;" pr,rr.u_r.r brafe,Cu ochi groaznic de minil u" priui'iJoana_n fafd,".
a- Cum ? Tu n-ai sim{it, p"""Sfinto,-*ifa an .uinpilta_*l
Eu, sf;i n'lana, pling, cei.gindu-li raza indurerii tuio,
idu ?
I
$i tu, rece qi cu pumnii inclegtafi mi-l dai vederii ?..1
Astfel inlelege cerul lacrima, limba durerii ?
S*a sfirsit orice nidejde !... $i privirea ta de lemn
Alintitd stete-asupra-mi, fir5 ca sh-mi dea un semn
C-a mea rugS-i ascultatd qi durerea mea-i crezuti !...
Ia-!i qi 1utu1... Ca qi dinsul impietlil5 egti gi mut5 !...
$i - c-un hohot lung
- cadavrul iI aruncS-n fala sfintei,
Care., huruind greoaie, la pdmin.t c6zu-nairite-i.
$i durerea i se sparse-n neagrd deznbd6jduire,
De minie-i scapdr' .ochii
- ea strigd in aiurire :
-- O, desigur, n-ai fost mam5, gi de porfi un prune la sin,'
E-o rninciunl !... Ce smintitS-s unei scinduri sd mb-nchin !
$i izbind icoana-n fa!5 cu piciorul, ,,e-o minciund !"
iVlai rdcni-ntr-un ris sdlbatic, gi porni... Era nebunS.
LUi EMINESCU
Tot mai citesc mdiastra-ti carte,
Degi {i-o qtiu pe dinafarS :
Parci urrnind girul de slove,
Ce-a tale ginduri sdmdnard,
Md duc tot mai afuird cu mintea
ln lumile de frumuseli,
Ce-au izvorit, eter:ni luceferi,
Din noaptea tristei tale vieti.."
$i te-nteleg
- te simt aproape :
Cu-aceeaqi suferint5-n fa!6,
Cu ochii ginditori Ei galePi,
SStui de trudnica-ti viai6.
A, nu mi mir cl ti se dete
O zodie atit de trist6,
Ci, zbuciumat de-atitea Patimi,
Rivneqti pe cei ce nu existS,

20. $i cd potop de negre ginduri
Se string gi ti se zbat iub frunte :
Pe veci intunecalii nouri
Sunt flatii virfului de mnnte !
O, dacd geniul, ce scoase,
Ca din adincul unei mdri,
,Din fundul inimii zdrobite,
Comoara asta de cintd.ri,
Nu.te-ar fi ars
- zvicnindu-fi timpla
De ftrdcirile nibusite,
Ce-fi luminau ale gindirii
Lnpdr'5f ii nitdnnurite,
$i de-ar fi fost }Ssat prin lume
Sd treci ca orice om de rind.
Ce lesne-ai fi pus friu durerii
$i rdzvrdtitului tdu gind !
$i cit de f5^r6 de pSsare
Ai fi privit atunci la toate
X'fizeriile-n cari lumea
Ursitd-i pururea si-noatc !
Dar fi-a fost dat sd fii deasupla
Acestor inimi seci qi strimte. ^
$i fp. sd-nduri toatS durerea
Pe care lumea n-o mai simte.
Sd plingi tu plinsul tuturola...
Din zbuciumul eternei lupte
Sd smulFi fulger'dtoale velsuli,
Bucdl.i din inima ta rupte...
S-aprinzi in botta vremii astri
Din zborul tlistului tdu gind...
{5paie !... Ce'-o sd-i pesJ tumii
Cd tu. te mistui luminind ?
A MELII VISURI..]
A mele visuri risipitc !
Ce-mi umplu inima de jale,
Le vdd in frunzele pdlite
. $in pustiirea de pe vale.
De-a pururi sta-vor troienite,
Sub vremea ce s-a;terne-n pale,
A mele visuri risipite,
Ce-mi umplu inima de jale !
Copac, cind zile fet'icjte
Ifi vor intoarce iar din cale
Podoaba ramurilor tale,
ln noapte-or sta mai adincite
A meie visuri risipite !
SONET
Vuind s-azvirl quvoaiele devale,
Pc dcal std. zarea de brindusi albit5.
In aer i-o ctilclulir liniEtiti,
Pe bolti un nor de-argint se rupe*n pale.
Sar apele din matca prididitd ;
Un cocostirc, pe mal, pdgeqte-agale,
_Dind spaimS-n broagtele ce-i fug din cale.
Ies aburi calzi din pajiqtea-ncropita.
$i nici un sloi n-a mai rlmas pe girld ;
Doinind, s-aude triqca de la tii16.
Iar mieii, stringi in cirduri, zburd5-n soare :
Pdmintu-ntrcg, ca-n prima-i dimineald.
Se umple de lumind gl vla1'6,
Iar inima-mi se-ntunecl ryi moare.
1q
t1

21. TN PADURE
Cum rn-ac,linceqte-n visuri lduntrul t5u fecr'ic,
$i cit ii-irl pari de sfintd !"." Tu md uimeqti, piclur"e,
Cind pe sub bolti tdcute gi pline de-ntuneric
I-as pa;ii sei md poarte ;i gindul s5. md fure,..
Cum m-adincegte-n rrisuri liuntrul tdu feeric !.,.
Cinr:l md adormi de farmec, in pacea umblei tale,
Ce duici vedenii tainic subt ochi mi se strecoal'5 !.."
Se-ntorc morfii ciin groapd si vremile din cale,
$i iar: mi sirnfi copilul nebuit cle-oclinioarS,
Cind mi aclormi de farmec, in pacea umbrei. tale,
Cdci pesle-a mel.e chinuri uitarea se agterne.
Din vremi renvie basmul, gi-rrri torn palate iar:a;i
Din aut'ul luminii ce printre crdngi se cerne.."
Veniti. clai din puveste, ne-om princle ian tovardqin
Cici peste-a mele chinuri..lilarea se apter_'ne | '
Qepai'te cle-alc lumii clureri neinirerupte
Cdta-vom Cosinzene, ascunse prin pdate,
Iar zmeii,.pe Ia poduri, de-or s1a c,rnoi sh lupte,
I^om bir"ui, 5i-n alte tflrimuri vom rizbate,
Departe de-ale lumii dureri neintrerupte"
lncet... clin fund de'vremuri un glas iubit m6 eheam6"
Revino,
-cal"
ndprasnic qi qtiutor de ginduri ;
f)e clorul ce m5 arde aprinde-te Si i-armd,
lIai du-md*n zbor pe unde m-ai'dus $i-n alte r.incXuri"..
Incet"." din lund d.e vrernuri un glas iirUii me ch*;n06".:
lopacl. bdtrini * amicii copitdriei metre
-LAsa{i potop- cle.flunze aicea sd mi-r:g:.oapq
In falinece de visur.i ql-n pulbere de sTele,-
[d dor.ql sub straja voastrh, in veci de voi aproape,
Copaci bdtrini * arnicii copii5riei n:eXe !
DELEI.IDUIvI "".1
i'Iaide, suflete, ridic[-fi leghioanele de ginduri,
$i-mbr'5cate-n za eternii intocmeSte-le in rindur:i,
Bate-te cu tine insuti, zbucir-rmd-te nopti intregi,
C-a durerea ta in ritrnul sfint al versului s-o legi !
$i m-agez s6 scriu Ia masa de hirtoage inc5r:cat5..'
NTintea-mi arde-nv*lmiqit5
- timplele incep s[-mi bat$.
Am atins abia condeiul. qi m-au apucat fiori.'.
Parcd vdd cunr st,au Ia pind5. pdtimapi qi cirtitoi'i,
Nevoia$ii noEtri cr:itici
- spadasinii damblagir,
Cari nepr,rtind s5 rni.tqte, morfolesc l-rrta-n gingii !
'frebui sd respecli bontonul, s6-!i gdteEti versul in flae,
Dacd tii ca prin saloilne sd poli fi lumii pe plac"
Nu*ti iisa simlirea caldd, plin.i, vie ;i intreaga
Sd zbucneascd, qi veEmintul, care-i vine, s5-;i aleagd ;
Ci li-o-inbracd-n floricele. qi-i dd-ncttnjur: pe departe
Plingi, urigte qi blestemi dup6 regula din carte.
Fii gaiant * nesocoteqte-li patima-n care te zbafi,
Nu iumva si superi nervii criticilor derlicati :
Poezia s ,)un cintec dulce, ttn parfutn ceresc !...",
De-aqa arti porJrrrn'atd, Q, vd foar:te muilurnesc ! -
Cind mi-i inima*ncircatA, qi cind ginclulile-n muncS
Bat ;i r:up z5gazul p5cii, Ei din matca lor s-aruncd,
Toate lai:mq*nsetate d-a iegi din haos, clare,
Ferecate-n cetluita versurilor incleqtare'
Cind viafi mea intreag[ mi-e in flacdri, zbuciumat5'
Nu cumva c-are sd-mi tie grija si desshid indati
$i si vtd.cum md inva!.6 ctidul bunelor manieri
Sd-mi vais patima pe clroaia ingimfatilor bucheri,
Sd apuc de piept pe-falgii zei, sd-i tirii din altar,
gi, sinr.rtgind dnsi* Etiihtrii de pe chipul lor murdarn
Sd-i dcn*unl in Eula mare, ca sa vadd*ntt'caga lume
Cine'sint aceEtilluqtri holi de slavd qi renume !
0, l5sa!i-mi, cu nervii voqtri d-e cucoani mare'
Voi ce vrefi'sd-mi punefi arta la regirn gi la-nfrinar:e,
Silmi strimbagi din nas la toata v,;rba mai de-a- dr:eptn)
spusJr !
12,
$ Ceea ee trcbuie distruii (Xot,).

22. {-ar pldcea sd qada smirna, gi la ml! sd fie pusi
.l3iata artd, ca micutii cari nu-s astimpdrafi i...
A, atunci, gi yoi, desigur, afi fi critici mlriunili 1.":
llirriiciriii!;t!
Iatd droaia de nevolnici, stragnicii stihuitori;
Literafi, ce
-pentr-o odd
'bagd
muzele-n li";i,
Cintdreli, lihniti de pompe-gi de snrbitori solemne;
91li .ti1.cu tot prilejul, ii s-arate, sd se-nsemne,
late-i tofi, porni{i sd ieie nemurirea cu asait :
l9"t{y ei nu-i poartd-nchisd, gi nici scaun prea inalt.
Sint bitrini cu barbe albe, tinbri fdrd de musteli,
- ---
Ucenici Ei. capi de gcoald, poefi mari si mici poe1.r,
Do_nchiqofi ce-n a lor pieie de mindl.ic-abialsi 'incap
:
Sulili de carton in mind, qi cu chivere pe cap,
Urieqi cu talpa-n tind gi cu creqtetul in nr.rri,
Dornici de eternitate qi de staiui visdtor.i !...,
Toti impingi de-acee-a;i sete, pe volume-ntregi ciliri,
Se-mbulzesc
- se auc se..spargd noaptea v6gnicei uitiri,
Qi-nag1oriei1umindcu-jjoricr-ier'i.s5'asaLa'-^
S5 rSmiie-n nesfirqitui timp, ca nigte iiifpi"ie bara !
O, ridiculd tohortd de milogi neputincioqi, .
Ce spurcati cu-al vostru .lli"o g"iiqt Uun'ittr strimoqi,,
O, vinturitori de fraze, scripcarl sarbezi qi smintili,"'-'
Nu vedeti in ce moc.irld de prostii va nitacltri?'-'-' ,
$e 1e9nqu,c-a{i py..la mustru' nigtc biete vorbe goale
tj.-ali umpiut, cu chiuita, de celneal-atitea coale,
P-entru c-a!i scincit la-Iund, ca to{i barzii risufiatri.
.Yl lTof=.trdin, .qi
patimi vechi, ce nu ie_ntrelegeaii;
Urcdell ca-i de-ajuns ca lumea si vd dea_n genu"chi'
Qi in
-veci a_ ei uitare gi dispre! sd, nu vd-nghitd ,
uimita
P.u".4: cind neruginarea, spunia frazelor umflate
Di ridicula-ngimfare drept talent po[ fi ]uate ?
pe. qind. gloria s-e vinde, ia femeile ae straaa,
'
'
Oricirui neghiob, ce-n
'cale-i,
cu ochi dulci,'vine sd_i
' cadd ?
Lenegi, ignoranli, cu capul plin de fumuri ;i de plcavdo
Din nimic cum vre{i sd iasd gi sf, face{i o ispravl ?
Arta nu-i de voi. In lituri, stirpituri fdr' de simfire,
Ce da{i zor lumii blajine cu de-a,. sila sd v-admire !...
Dar la glorie-n ce r"'remuri gi in care tar-ajung
Astfel de paiati de bilciuri qi gu'sa{i de Cimpulung ?
O, biiguitori de fleacuri, I5utari neruqinati,
Ce dati buzna pe la chefuri qi pdrdzi, ca sA cintali,
I)e v-ar scdpira o clipd mintea, s[ vd privili bine,
Afi intra-n pdmint de scirb[, de oroare gi rr,rr;ine !,'"
* Mustru
- exerciliu militar ; aicl cu sensul de a pune in
ordine, a disciplina.
MAMEI
Din vremile apuse g-atit de fericite,
Aducerile-aminte adesea mi-mpresoar6.
Ce de viat5-n urmd. !... Ca un potop mi-nghite
Comoara mea de l'isuri, pierduta mea comoard
Din vremile apuse ;.atit de fericite !
Cum se desfac, din noapte, icoane vechi ;i sliirtc !
$i ca din cdrti, trecutul fantastic mi s-agternc ;
Atitea dulci vedenii imi picurd in minte,
Cu durerosul farmec al pierdelei eterne !...
Cum se desfac, din noapte, icoane vechi gi sfinte !
Figura ta cuminte, duioasi pi seninS,
Rdsare,.scumpi mam[. din vremile acele,
Ca o madond sfint6, scdldatd in luminl.
Ce clar[ sti*n pervazul copil[riei mele
Figui'a ta cuminte, duioasi rsi senind !
0 lene grea se lasd din cerul cald de var:[.
De soare-i plind casa. Tu-ncet, pSgind pe scinduri,
LaEi storurile groase qi dai muptele-afari.
Apoi, prostii de-d mele asculti qi cazi pe ginduri.
O lene grea se las6 din cerul eald de var[.
l4
i:. i

23. eurg valuri rnari de umbri gi se-mpinzesc pe vale.
Din qes, privim spre codrur cum soarele se--neac5.
h: mjrosul de iarbd, t6culi pdgim agale,
$i bolta rdcoriti mai jos paic5 s-apTeacd,
eurg valuri rnari de umbra qi se-rirpinzesc pe vale;
Stai dre_apt5-n strana vechii biserici de la lard ;
Eu bat,la p{inli mAtiinii, gi-i pup, gi-i rog cuminte,
Cuni blin-dele-fi povele de mic m; invapird.
Tu, palid5-n extazul induiogdrii sfinte,
Stai dreaptS-n strana vechii biserici cle la 1ara"
Din cdrfi cr-r slovd veche gi cu figuri frurnoase,
C) lume ca de .,.isur.i, cu totui nirir_lnati,
&Ij-o scoti, gi pe-,rclelete incepi a mi-o desccase.
ult ipi'mcc t'-n i'cr.asti via{a, arlLrnala
Din c5r'!i cu llovl veche pi'cl-r figuli frurnoase !
{,a patul meu. tacutii. veghind neaclorrniti,
Incet, pl fruntea-mi arsd de {riguli, mina*}i luneci,
In rnjne-ti l;tf; via{a... intreaga ta ur:sitd ;
$i dupi ctim mi-s ochii, te 'i1ucr;r,i sau te-ntuneci,
tr-,a patull meu, ticutd, veghind neadorrnit[
Din cili copii pe lume-s, nici unul nn-i ca mine.
$i cii mA rzcz-i cle mare in pl;rnurile tale !...
La zodii chiar s-arati cur:r am s-ajtrng cie bine,
$i ce mbriri m-agteapld in noro'coaia-mi caie !
Din cifi copii pe lume-s, nici unul nu-i ca mine..,
Ce dureros se stinse degarla-fi agLeplare !
Pierdut, te viicl, clin cruda vielii vijelie,
NenorocitS. rnamir, pi pling cii nn-s in stare
O slabi mingiiere sd-!i dar-r. cit de tirzie.
Ce dureros se stinse de;arta-li agteptare !
9e fiul t5u depar.tc., stinghci,A si tri_rcjiti,
Ncamaiavind pr-tl"r'r.< ir dc-a tc i.ug:r gi pliuge,
Azi ifi plivcsti. c'u sili. villa am,igin-a,^
9"q.""r"timag purstie gi cit cle trist-rse stinger,
De fiul t[u d*rparte. stingheri ;i trr_rditir"
1{i
Ca pef"e ntari de ulrnbn6 pe*o niiri;rte uscatir,
Aga, pe-a iiroastr-d urnxJr, irec stolui.i lungi dc ql,rrlur.i.
Nin"lic nu nrai existd clin cite*air lost r.icliita.
$-asupi'a noastrd anii pusiii tr.ec. r"intlurli-iii,r,t,,,.l,
Ca petc nlillji dio urnlbr"fl pe-u. nlll.irrtci r-lscll;r.
Ciil IiEIIICTTI Atid FI-l,trIiRELjtr,tA !
llol l'lrt j"ie-anl slfr-l-i-rl. clul vt-zi hir-rc
elil lle ii"tl:in:l ; ll ric]:ii tai
lJe mult agtcapti* clc ia tline
S;,1. spun cr-lvintuj gr.ru rlinlii.
C-'lilincX ne-nl ilninr. e-o i'cr'lcll'e,
C'r'-Ant J'rrst dol !t-rr lrnincirri ;
ui-i linri-lA-n sliri t. sa i',s,r'r.
D-t'. r'1'fii cjtt' nr' sprin(m n,,r !...
Sr ..,ill-1. iltilrtei Si iirst:it,i,..
A noastre lact)ne prlviri.
Acelia;i gind gi ctror n*-ilbate.
Acetrea6i tainice polr.lir"i.
$-:rrjti-l 1i-i r)t ilti('lr asi)
Cr.l'fll'ea tlchik:r mei ti.isti,
Cal {.e ln-qtsti, ca u mli't,asii"
('l.Jro rli. Itcrvos buzt'lr'-ii mr...l i..:
$ii dlrLrlce-nrii cali o dcrzmierdare,
Fe-ascuns un zinrl-lct inri tr.imr:{i ;
fn nr.ri, lintulrecal , tl.r.:s*r'e
$'{lsterr"ll veqnieei riieii,
O, ne-n{elcgenr cle minnne,
Clu cit ne intilnirn mai db3:
$i, totuqi, ne sfiin:l a spr.lu{*:
eq,frlttcane-an"l in{plr,rs"

24. De- rdmincm singur.i vlodalu.
StAm mufi, cu ochii in pamint,
Tu palc-agtep{i infioratal
Eu in degerl. nrrntca-nri f'r.imint...
De ce nu vrei ?... I{ai lesnc-{i r,,ine
S5-mi faci tu cale la-nceput :
Apropie-te blind de rnine
$i-ntinde-mi mina s-o s5rut.
Din vraia dulcilcir, ispite
Nemaic6tind sd te abali,
Nc-om pomeni. pe ncgindite,
Ca de cind lun-rca-mbr"ali;afi.
La ce vrei sd se risipeascS
Atitea visuri in zaclar ?
La ce comoara ta fireascd
Sd !i-o ingropi, ca un avar ?.";
Acum tri-i i*irna fierbinte,
Frumoasd e;ti, iubiti eqti...
!9 m,ai. aqtepfi, aqa cuminle,
+r-n tama singuli tinjc;ti ?
Nu sim{i cum princle sI tc-mbctc't ana-nfrintelor dolin{i ?
Nu vqzj.cum arzi cie sfinta sete
A slrirtdrilor fielbin{i ?...
lnden'rnul tincretii tale
4scult5-l - cit c de-n[clcpt !
Cu-atita dor ifi cat in 'cafc
i
'
-Ui-atita timp de cind tc_aqtcpt !..;
Ce fericdi am fi-mpreund !,.1
I^Ve-am. alinta, ca doi copii.
--"
Acu,nl-l .vremca, numai btrnri,
De dezmielddr.i, de nebunii !...
O, vino, fd ce vrei din mine,
Stdpina vietei nele fii,
Rentoarce-mi vremile senine,
Comoara de copildrii !...
LINI$TE
Amictiiui meu Del.avrancea
'finere, ce-fi stringi in palme timplelc infierbintate,
I)e cind rnintea ta, in frigut'i, ca o flacdri se zbate,
Ndbuqiti inlduntru, dacd, dup[ nopti de trudir,
Migdlind vorbd cu vorbd, c-o-nddritnicie cludd,
Ai ajuns si-ti legi in stihuri vro durere, sau vrun vis,
Nu-!i intemeia o lume de iluzii pe ce-ai scris,
Nici nu te-mbita de vorba cui ar sta sf, te adnire !.
In dezordinea vielii inecind a ta gindire,
$i spdrgind smallul de forme Ei de amdgiri'r' ce-ascunde
Miezul urilor eterne E-al durerilor profunde,
Vei vedea cit de fatald-i duEminia celorlalfi,
Cind deasupra lor talentul ti-a dat aripi si te.nalli
$i cind lenega 1or minte, datd de gindiri ugoare,
Se impiedicd de-o muncd ce-o cutremurd g-o doar-e.
Fermecati de-o ciripire liniqtitd gi dulceagi,
Adormiti de vorbe goale, cum vrei tu sd-{i in}eleagi
Versul incdrcat de ginduri, gi cum crezi c-au si te iertc,
Cind ii smulgi din pacea frazei sundtoare gi dersertc ?",.'
Nu, nu te-agtepta s[-!i fie cu flori calea sdmdnatS,
Munca de artist e crudd, qi e trist-a ei rlsplatd.
Ars de-a purllrea de setea formelor hepieritoareo
Cu dorinla ta maestrul neputind sd sc mdsoare,
Cite visuri nu-{i intuneci tu, cinstit preot al artei,
In discurajarea tristd dc-a vedea cit dc departe-i
Strofa ce-ai purtat-o-n minte de cea scoasi la lumind !..1
Amelit, trudit, pe minl capul greu !i se inclin[,
$i suspini amar de mila frurnuselii care-Ji moare
Zugrumatd-n inchisoarea vorbelrrr nenclpdtoare"
18
d In uitima edifie antunrd amdgi,re.
19

25. $i dac-ai putut alege qi-rrtrupa vreo icoand
Din de""s;1a, viforoasa existentrii t;i"- ;;;;;,C..um, vri-.i,tu ca in pervazul atdor miir!, aita lumini.[moraclnd-o. sd r.imiie tot icoana ta,'senind ?
$j:.::l-"_
in ingtrsta.-i miniri ;t;,J";" fi s_o pr.inclA,
Dtnmtla ;i mctotolitd, ca_ntr-un ciob prost ci" ogiirrdA,
Va vedea-o-n el, pdtatd de-a fU propriu prostiel-------''
*, :_i.11 -{"t:ci1i
aceia cdrora nu li-i ctat sd qtie
A crc.ar.lt dureri sfinte, qi pe.care ti imhratd
Ritmul_genercs in car.e ipi'scriu pnoru nesdrati_i,
Toaca bunelor silabe, ;i duicaiai_""r"Ai"laru '
C5-nsemnafi cu stemd-i: fr.unte, ce_au scris ei e lucru
Al ace.stora-i t::iurmfr-rl : vecinic fetele senine,
mare !
P,r:ttl: inlumurali, c-Tn zimbeL protector pr"ivcsc la tine.trl suni vcseli: au o gluatd de naivi ca si_i aclmire,
$i s.e-ngraga_ dc pr.ostle. de nor.oc si nesimtil.e"
CAci cuvintelc blaline gi nimiculile lor,
Dezmierdind frumbs ,r:".ir.n,
"oJ
i,i gustuf tuturor.
S-or gisi qi pentru tine, suti*t generos qi mare,
$-inca mul{i. ca sd-fi ar:unce
"fr """i"t'de_ncurajare._Vei ar.ea cinstea sb intri ;i prin
""rblu
bogate, "----'
Unde !i-or intinde mina, l-o_"g.ijife bunaT"rte,
Doamne mari, ca.i-,si vcir to"u'i,oi.,ii nii;i ;;"; te vadi,
li1:r1 pgriuma!i,.de. spirit, sclivjsiti ca de paradd.
'----'
Dr d()rnni g'avi. plinj.dc a{'aceri. ce te-o' intreba disctet :
uan] ce suma sf, cigtige cu-a lui ,u,ersuri un poel L.,
$i vei sta cn ei l:r masd... A... dar ia aminte bine,.
fii-1=lo1ton sint pr"avili g."t* p",.tr_Jn ,recioplit'ca tine.
l. e paze$te, sd nu vdtdmi a li;r. gusturi rafinate.
In dis-cufii * orice-ar zice -_ la'se-i, dd_le lu:- drcptate.
Anecdota. calamburul
- acr,lo f;inj h pret _
9at5-le prin almanahi_rri, qi vei tr="* iJlii"l.P€n-atunci, neavincl spiiit,.
".0
pr=*--rliinde r,,t_rrba multd ;Nici sd taci aga intr-una, cdci td'cereer ta_i insultii...
DupS masi
- se-nlelege ...-- doamnele te vor. l"nga,
Cu obignuitr-rl zimbet, Ja sA ie
"itiiti "o"".Tu, migcat de-atita cinste, iti .,:rU frije inclatd.
Sfiicios cdlind la lumca ce-l:rrijlejurul iitr std ioal6,
20
'l'c inchei frumos la hain6 qi... incepi. Una suspinfl;
Alta ride, face semne gi s-ap1eac6 Jpre vecind.-
(lonversafia incepe : de cop1i, de slugi, de rochii.
,,Are haz", qoptegte gazda, spionindu-1e cu ochii.
,,tif ! ce anost ! Cine-i estt ?,, intr-un col! se-ntreabi
,,1)r:, inchipui-fi, siracul !"." de
;; ; .
pove$ti ne arde
"":;"tlt
!a
,,A, s-a ispr6vit !..." Din vorbd se-ntrerup penlfu-un
moment;
lfiecare se sile;te s5-!i arunce-un compilment :
,,lnspirat ali fost de muze !... Prea flumoasd poezie !,,
Nu urita c-aci se cere sd rosegti de modestie.
I)atoria ta f5cuti
- poli sd te retragi curminte.
l),larnne1e-gi reiau in pace vorba lor de mai nainte.
Spune-acum dac6-li suride o asemenea viafi,
$i de crezi cd e o soartd fericitf, Ei m5r:eali
l)e-a lasa acestor oameni dreptul si te rimileasc6 !
Caci, pentr-un sirac ce simte, nu e rana sufleteascd
IVIai glozavd decit rnila rea gi dispre{uitoare
Cu care-l privesc bogatii din deqiarta 1or splendoare !
Ce ? Atita. timp sd cauli dureroasa intrupare
A unei lumini de-o clipd ce-n via{a- ta r.isare,
$i din har-rsul de ginduri s-alegi sfintele icoane,
Ca sir. faci frumos cu ele la boier.i q;i la cocoane ?
Dar ar fi sir te cutremuri de dizgust'6i de ruEine
Cind ai $ti cu ce-ngimfare, ce de sns privesc Ia tine
Tr,{i neghiobii ce-ti dau rnina socotind cf,-}i fac onoar.e !
$i n"rai vii s6-nfi'ingi disprelul nesimlirii zimbitoare
g-al biletelor de bancd
- cu ce-ai scris
- cu ce-ai gindit ?
Cine vL'ei s5 te-nleleagd, saltimbal'lc nenorocit ?.." -
A, pu-tri tdvdli talentul prin saloanele bogate,
llnde capul nu gindeEte, unde inima nu bbte
Decit dup-o anumitd qi stupidd invoial5,
Urrde omul. i-o pdpugi, gi viala o spoiali !
Furgi de zimbeturi fatarnic gi de sti'ingerea de,: min5
A acestfor m5*s{,i ge firea omeleasci o ingin5...
I'ugi. E-un vicleim r.idicul. rnonoton din iale-afar5 ;
Vegnica degdrtf,ciune line cap6tul de sfari !
zt

26. ' yft""!.r".g."t de. ginduri sfinte gi nepieritoare,
k3.i-1i clipele vielii intelept si ie stiecoare,
.nirsannd de pe-a. lor urme, {rrngi negterse de lumini ;,il de vrei sd-fi deie
-arta mingiierea-ei senind,
9p _r., pustnic te inchide in oiaia ta sdracd;
$i dorintilor deEerte porunceEte-le sd tacd:
Lumea ce ai fost visat-o neaflind_o nicdirea,
Cautd-li in tine insufi linigtea gi fericirca.
PROFILURI
No. I
Daniil, bitrinul starif,
$ade-n je{u*i, rdsturnat :
Chiput lui i-g-rbr-acd umbia
Gindulilor ie-I stldbat,
$i cum std, in rasa-i lungd,
Cuvios gi neclintit,
In tdceiea asta sfintd.
Ai jura cd-i zugrdvit.."
Numdi dreapta lui, alene
Rezemati de spdtar,
Cum ar bate tacttrl vremii,
Se clintegte-ncet gi rar :
Printre degetele-i slabe,
f,dcdnind, cad * somnoros,
Din giragul de mitdnii,
Boabele de chiparos,
$i, in ritmul 1or, trec umbre -.Amintiri din vremuri vechi
-Glasuri, vuiete de clopot
Ii rdsuni in urechi"
H
* In ultinra edilie antumd ; canr"
.t.l
&a
$i ce haos, ce amerstec
Dc vidcnii ;ri-ntimpldli !
Se frlmint-o lume-n minte-i,
Ca-n-.adincul unei mdri :
Chiote dc veselie,
Jupdieli de oameni beii
-Striciciunea ;i desfriul
tinci lacome vieli ;
Inh[itirri de crai derzmetici,
Trupuri goale de fc-.mei,
Ce-au hulit pe Nlscdtoarea
$-au scuipat in fata ei ;
Gcmete qii chipuri slabe
f)e calugiri chinuiti ;
Aur stors din suferinfa
Cclt-rr plo:;ti pi umiii!i !
Rafuieli cu iccinomul :
,,Gherasime, riu te porfi !
Undc-i partea nrca din rnese
$i din leafa celor morli ?
Itie nu-mi plac hrdpitorii...
Ce-{i faci cruce ? Nu Eliu eu,
Vinde sfintele odoare
$i pl5tegte-mi ce-i al melr...',
.*
Dar ce guri de foc sc cascir !...
Vai, gheena s-a deschis !
Daniile, ia-{i ceaslovul
$i mai zi un paraclis !
SlIbInog, ingenuncheazi
$i cu miinile la piept.
Catii-nfricoqat la slava
Celui milostiv r;i drcpt :

27. u,Doamne, gura-rni p&cd.icoas6
Nn-ndr'Szneqte-a l.e r"uga
-Ca un fdcator de lele -
lnremur inaintea ta"
Tnlinat funi este tr,,tpul,
Sr"rf le.tr-rl nelegiuit.
$i cu gindti l, 5i eu r,ol'ba.
$i cu fapta arn greiiit.
fnsa r:ril:l ta'e ms.r'e.
Eqti at<.rateiertltor...
ltru ]asa in rdtd.cire
$i in striciciur:i sii mor I
Ci ci"r duhr"rl gur.i{ tale
Sufli, sa ml izblvc";ti,
I-inrr-ilindr-i o-nri Ir'upu]. nrjrrtca
X-le-n tiniirile lun-re.9ti.
$liuloi'ulc dq. inimi.
Xa amintc spre cel riu :
T'inde-{i . mina nevizut&.
DLltru sfint l[cagutr tdu,
$i mi snrtrlge, cfl pc ,&Ifi(:g,
I)in cumpiitul meu phcat,
Crici la tine rnintuirea
$i sc'nparea -T o cat, !..,',
T''renrul'il b;itrinul stal.i$
$i, cu fala la pdmint,,
S1A in taina gi cer:5cqtc
Inciulrlca eelui sfint"
;;;;;;i;:;;
Daniilc" Daniilc,
l4utrt ai ris q-ai huzur:it l
Undc-i rumdna Giafira
Sd te vad-aga smerit !
No" 2
Miqu iese la primblar"e
Parfumat gi sclivisit,
In costum ugor de var5,
Vesel, mindru, fericit.
Nalt Ei mlddios p5gegte,
Legdnindu-se uFor,
$i salut[-n dreapta,-n stlnga,
Gratios, suriz5tor ;
Cdci, bdiat purtat qi ferchq,
$tie traiul pe la bdi :
Cunogtin{i nenr.lmd.rate
$i-a fdcut din ziua-nt6i.
' Iat-un grup de dame-n cale-i,
Ce surprizS, ce noroc ! '
Iute-gi scoate pii5ria,
Intr5-n vorba lor pe loc I
$i mustafa risucindu-qi,
Spune hazuri fel de fel,
Rid cocoanele in hohot,
Cu ochi dulci citind la el.
,,M-am trezit din somn in friguri ;
Cine mi-a bdtut in gearn ?.."
Uite cum vi princle tno"*ul !
Nici nu vA mai cunogteam.."
$titi cd doamna X, asear5,
Dupi ce ne-am dcspdrfit,
De mustrare-a vrut s5-gi taie
Beregata c-un culit.
E qi greu s5-!i duci viala
C-un bdrbat aga urit.".
Dar din toati daravera
S*a ales c-un semn ta [it...
24
j ;4 kinrrrri *' aicl cu sensul ele il pui'ililc:n
2s

28. Uite junele Borcescu,
Cum se primbl5 de-ncruntat
-Bacaraua de ieri noapte
Stragnic l-a descurajat !...
Dar migrena dumneavoastr'i
Ce mai face, v-a trecut ?
O-ntilnii adineeorea
$i-mi fu fricd s-o salut...
Apropo, gtiti cd NXargulis
Cu ncmtoaica a fugit,
$i-a uitat, in grabd, birtul
$i otelul neplitit.,.
Ia privifi cum qade domnul,
Ca un iepure-mpiiat..."
,,Ah, ce mr,rcalit e Migu,
I-o grddind de biiat !..."
'.tJ '
*
A trecut o s5ptdmini,
Mi;u std-n odaie tristo
E frumoasl vremea-afard.."
Azi el ins5-i pesimist"
,,Ce de;altil e viafa !
Lumca-i plind de duleri,
Ah, de cc n-am putut str.inge
Birni;olii mci de^icri ! "
Am avut o pasri,k buni,
Cirstigam destui d.e muit,
Ldcomie, l5comie.
Cine m-a pus sd te-ascult !.".
$i-am rimas la toatd lumea,
Pin'gi la gargoni dator.
Nici aicca nu-mi pliegtc...
I{aidc, ia-o la picior !,,
$i incogni.to dispare,
Luind cheia-n buzunar.
Va mai da, sau nu, pe-aicea ?
Asta*i chestie de zar I
Migu e deprins cu drumul
$i schimbdrile de loc.
.Va g[si, la urma urmei,
Alte bdi mai cu noroc I
trarr.llr
aar.!t..!!a
Ce tristele pe cocoane !
Unde-i cavalerul lor ?...
Cine-ar fi crezut ci Migu
Nuri decit un cartofor !
Ntr. 3
Dancu zvirle jos gazeta
Cu mutdri gi-naintdri;
Se mai scarpind la ceaf5,
Trist se mai scobegte-n n6ri,
Apoi cheamd vistavoiul *n
Doud palme-i d5 strigind :
,,Di-mi chipiul de pe mas6..i
Drrace ! Dd-mi-l mai curind.
$i ce-mi umbli-aga zinatic,
$i-mi tot ca{i posomorit ?...
Casc5-ti ochii, mii de bombe !
C6-{i bag sabia pe git.'j
VAd gi eu ci mi-i eroul
Cam nervos, cam zurbagiu;
Dar ce vreti ? de-atita vreme,
Tot trei firuri la chipiu !...
a{i
* Pasd,
- tur la jocul dc ciir:fi. + Visiattoi
- ordonanih.
27

29. Ntt-ntrebali unde se cluce ;
E aqa de necdjit !
Ittrumai nasui lui privili-I,
$i pricc'pegi, negregit" ,
tsietul om, .sdrac ai veciirie
Prigonit de creditori,
Doar in pihirut mai aflfi
Mingiiere uneori !
La o hun&-nsur'&toal'e"
E| nici vorl:d, s*a gindit,
Ca sd puie burldciei
$i nevoilor sfir'git ;
$i mereu a dat tir"ccr;:lle.
Dichisit, pe sr"rb fereqti ;
Ochii lui pireau a zice :
,,Ce fr"um,as'sunt ! md iubeSti ?-]
Din inalta nobilime
A acestui ordryel,
Multe fetg se-ntelege,
Au.cdtat cu drag la el"
fnst. Dancu e om practie,
Nicidecum nu s-a gribit,
Ci s-a pus sd afle care-i
Cea mai bund de iubit"
A-ntrebat, ba ici, ba cotro,
De cuprinsul tuturor,
$i-a aflat ci-i este dlag6
Fata unui ncgustor'"
Deci. cl mleielc-qi inrincle,
Ca un agel nrilitar'.."
Insi vedc. cu dulerc,
C5 sunt toate'in zadnl. ;
CAci, mai ager decit dinsul,
li sta-n eald-un arendaq.".
Foc se face c5pitanul,
Cd-i din fir:ea lui abrap * !
$i-ntr-o seari la gridind,
Sd vedefi ce s*a-ntimplat :
Dulcincea cur pdrintii
$i ales-r-rl slau la sfat ;
Sonrbru, zdrdng[nind ff:igarea,
Iacd domnul cdpitan,
Hotirit s5-nrnete minte
Fe .,iniarnuJ mitocan".
$i-i arunc5" o privire
De insr.alta ;i dispre! ;
Furios el cat& ceart[
$i duel cu olice pref"
Arendapul" stind pe bancd.
Intinsese un picior ;
Nici nu se uita ]a bi'avul
Patr:iei apdrdtor,
Dar cind il izbi strigindu-i
,,Ia-ti picioarele din drum !"
Arendaqului, se vecle,
Nu-i fu fricd nicidecum"...
Doud palme s-auzir&,
$-un chipiu zbur'5 in vint...
Cit ai eice, eiipitanul
Fu grdmadi Ia pdmint"
*
Dancu se intoarce-acas5,
Piin de praf, in ,,rularg forrtato,.,.
Singur nu se domereqte,
Ce*a ferst asta ?.". A visat ?.."
od
{o
Abro.;
- riiu. u!olent"
2g

30. Stiiul-fard de buduaruri
Plin de stele qi de flori,
Epitetele galante
Ce dau babelor fiori !...
Astfel, norocosul Sander,
Cu de toate inzestrat,
Se ridicd-n cinstea lumii,
Ca un fiu de impdrat :
FdrI muncd, fdrd zbucium,
Toate cele-i melg in plin ;
Doar cu gindul le gindeqte,
$i de-a gata toate-i vin.
Nici o poarti spre mlrire
Pentru el inchisi nu-i.
Allii luptd qi asud5,
Iarizbindacalui.
Iatd-l, radios ;i falnic,
Pe-aqa stepend'r-n5l!at,
Cd, privind in jos, se simte
De-adincime fascinat.
Toatd lumea il admiri;
Insugi veselul hagi,u,
Cu ochi mari cdtind la dinsul,
Nu se-ncrede c5-i e fiu !...
Insd viermele dorinfii,
Pururea neadormit,
Nu ingiduie pe nimeni
Sd se creadd fericit.
,,Ce folos, iqi zice Sanc1er,
C-am ajuns a$a de sus,
$i averea ce mi-i bu.nd,
Dacd fiu de nobil nu-s !...
Apoi cheamd vistavoiul,
Patru palme-i dd strigind :
uTr-age-mi cizmele, tiloare +.
$i fn-mi patul mai ctrrina t...-;
No. 4
Sander, fantele de tobd,
Sportmen, cavaler vestit,
Trist, sc cati in oglindi
$i giscptc c-a sldblt.
Rasturnatd-ntr,-un fololiu
$i gdtiffi ca de bal.
I)uamna lui sta qi citcltc
Un loman scntimcnlal.
llneori spre el privirea
9." 4i" s15r'i Si-o lasi greu,
$i zbircind din nas murmurd:
,.Ce figur.S,de lacheu !.,.,,
El ii vede in oglindd
Ochii mici, r6utdcioEi ;
Dar, sub nobila ei frunte,
Ii gdsegte tot frumogi.
$i. in gindul lui misoar[
Drumul lung pe care-a mers ;
Suspinitrd pi-i-r-c5{q-n,tt'rni
Cite fericiri s-au lters !...
LusLluit pr.in qcoii str.iine,
Tinir, frumu5el. bogat,
In saloanc, printle i.trchii,
E copilul riisfdftrt.
De gltcleie din baluli
Pajul suxului flunros
Scrie cronici parfumate,
Vinturind ctcrnul sos
-
30
!, Tigoare
- lermen injurios : om cle nimic, trintor." 6 ,tlepencT
- treapii, rang,
31