https://neculaifantanaru.com Vincent Van Gogh - Scrisori (vol.1)

1. Vincent Van Gogh
SCTISOTI

2. VerzamelJe Brieven
VAN VINCENT VAN GOGH
@ Fundalia Van Gogh, Laaren
Vincent Van Gogh
scrlsort
Volumul I
in rornAnegte de
EM. SERGHIE
EDITURA MERIDIANE
Bucuregti,1970

3. Pe coperta l:
VAN GOGH, Ccmerc de culcare, 1BB9 (detaliu).
UIei pe pinzd, 72x90.
Col, lr V. W. Van Gogh, Laren
d iapozitiv color: Mus6es
Nationaux, Franta.
Pe coperta a lV-a:
VAN GOGH. Omul cu PiP€. Arles.
lanuarie-februarie 1889.
Ulei pe p?n25, 51 x45.
Col. Kramarschi, New York.
DIN PARTEA EDITUR,II
f orespondenia lui Vineent Van Gogh cuprinde
*- 652 scrisori, in cea mai mare parte adresate fra-
telui siu Th6o, in perioada 78J2_ 18g0.
lntre cei doi frali, unili printr-o profundi afectiune, se
stabileqte un fel de dialog care a dat nagtere acestui docu-
ment, unic in felul sdu, care oglindegte viala luiVincent
Van Gogh, gindurile sale despre artd in general, despre
creatia sa, concep-tia sa despre viald.
trublicarea acestei corespondenle se datoreazd Johannei
Van Gogh-Bonger, solia lui Th6o, care a avut marele
rnerit de a aduna, a studia si a clasa aceste scrisori, Fi
datoritl odreia ele au fost editate in Olanda tn 1914 1.
Frima traducere a unei culegeri din scrisorile lui Vincenl
apare in America. I)e atunci cartea se traduce ln toate
{drile, afirrnindu-se ca un monument literar de mare
interes.
rr Chiar dacd. Van Gogh n-ar fi pictat nimic, ci ar li fost
doar autorul acestor 652 de scrisori, existenla sa drama-
tici, viala sa de o inaltl exigenld moral5 ar constitui
1 Primele scrisori care vdd lurnina tiparului sint < Scri-
sorile ciltre Emile Bernard l, publicate sub ingrijirea
pictorului Bernard in 1911.

4. un exemplu demn de a fi cunoscut, iar scrisorile sale
o hrani spiritual5., o lecturd aptd s[-l determine pe
cititor s{ gindeascd la obligaliile sale morale r>, scrie
autorul selecliei de fa![, regretatul critic de artd
Eugen Schileru.
ln Franla prima antologie a scrisorilor lui Van Gogh
apare in jurul anilor 1930, sub ingrijirea lui Charles Terasse.
O noud antologie, datorat5. lui G. Charensol, apare in
1950, la Editions Bernard Grasset, iar in 1960 Corespon-
denla generald, la editura Gallimard-Grasset, tot sub
ingrijirea lui G. Charensol. Aceastd din urmfl edilie avea
la bazd monumentala edilie olandezd in patru volurne,
publicati in 1952 cu ocazia centenarului naqterii lui Van
Gogh, de citre nepotul sdu, inginerul Vincent Yan
Gogh-Bonger, fiul lui Th6o Van Gogh.
Antologia de fali ( eu am alcdtuit-o cu zgircenie, de
mai multe ori dintr-o scrisoare dind doar unul sar.l
clteva fragmente. Am c5.utat lns5. sd dau din toate
epocile qi din scrisorile trimise nu numai lui Thdo, ci
qi eelorlal!i corespondenli, cdci, de pildX, cind scrie
pictorilor, e mai tehnic, trateazd probleme mai tehnice
declt ctnd scrie lui Th6o. Numai aqa cititorul poate
reconstitui cum s-a format ln timp omul qi artistul
Vincent. Numai aqa cititorul percepe dominantele dar
qi armonicele personalitS.lii lui Vincent. Numai aga
cititorutui i se spulberd cligeele create de autorii de
vieli romanlate r (Eugen Schileru).
Scrisorile lui Vincent slnt scrise ln trei limbi - olandezd,
englezd gi francez5.
- cu azi gtiute incorectitudini. in
prefala sa la edilia din 1950 a scrisorilor lui Vincent c[tre
Van Rappard, Louis Rotjlandt scrie: < Stilul lui citeodatd
e jalnic, textul e plin de gregeli de ortografie, e ln perma-
nent rdzboi cu gramatica qi punctualia... Dar ce impor-
tanli are ! Scrisorile sale fac parte din patrimoniul uma-
nitd!ii r.
*
NumS.rul din stinga de la fiecare smisoare respectS.
numerotarea scrisorilor din edilia oiandezd, edilia Cen-
tenarului. Litera aldturatd indicS. persoana c5.tre care e
adresat5. scrisoarea: T (Th6o), R (pictorul Van Rappard),
W (Wilhetmine), B (pictorul Bernard) etc.
rincent nu-gi dateazi toate scrisorile. Data cuprinsd
lntre paranteze nu figureaz5. in scrisoarea originalS..
Notele introductive la diversele perioade, notele de subsol
gi indicele de nume citate in text au fost tntocmite ln
redac!ie.

5. )
I
j
l
I
HAGA. August 1972- mai 't873
Vincent Van Gogh, fiul unui moilest pastar
caloinist, se narte la 30 m.artie 1.853, la Groot'
Zesndert, Olanda. Fra1ii tatitlui sd'u lucreazd.
i,n comergul cu obiecte d'e artd,. Vincent intrd'
la L6 ani funclionar la, Galeria d,e artd' a casei
Goupil d,in llaga. Este u,n funclionar mod,el, se
ocupd, cu mu,lt interes de ptnzarea reprodw'
cerilor de tablou,ri.
Thdo, fratele siiu mai mic, oa intra la rt'nd'tt'[
sdu f unclionar la filiala din' Brunel,les a
firrnei Goupil.
lntre cei doi fraPi, legaYi printr-rt mare prie'
tenie, tncepe o corespondertld' care, cu scarte
intermitenle, oa d,ura pind, la moarteea lu'i
Vincent. Prima scrisoare cd.tre fratele siLtt,
Vincent o scrie Ia r:trsla de 79 ani, i,ro
1872. Thio a()ea pe atunci 75 ani,
T7r
Haga, august {872
Dragd Th6o
I1i mul.tumesc pentru scrisoare, m[ bucur ci ai
sosit bine. In primele zile !i-am simlit mult lipsa;
mi se p[rea ciudat de tot c5. nu te vedeam cind m[
intorceam acasi la amiaz5.
Am petrecut impreunl zile foarte pld,cute. Printre
pic[turi ne-am plimba de multe ori ducindu-ne
s[ vedem ba una ba alta.
Ce vreme ingrozitoare ! Te I'ei fi plins qi tu desigur
de ea in cursul plimbdrilor tale de la Oisterwijk.
Aici am avut ieri alerg[ri de trap cu prilejul expo-
ziiei; dar, din pricina vremii urite, ilumina.tiile
qi- {ocurile ,le artificii au fost aminate. ln puline
cuvinte, bine ci n-ai stat s5. le vezi. Familiile Hane-
beck qi Roos igi trirnit salutdri.
Cu aceeati dragoste, al tdu
VINCENT.
1 Cilra de la inceputul fiec[rei scrisori indici numdrutr
sub care figureazS. in edilia completd in ltr. olanclezh,
edi!ia Centenarului.
d
4
.1
'1

6. T4
Haga, 28 ianuarie 1873
. . . Ce pldcere mi-ar face sd vdd acel tablou de Cluy-
senaer ! N-am vdzut de el decit doar citeva pinze
gi mi se par foarte frumoase. Scrie-mi dacd qi celd-
lalt tablou este de Alfred Stevens, sau dacd nu este
de Alfred, care este adeviratul prenume. Fotografia
dupd Rotta o cunosc; am vdzut chiar tabloul la expo-
zilie, Ia Bruxelles. Jine-md in curent intr-una cu
seea ce mai vezi, asta imi face intotdeauna pl5.cere.
Alburnul al cdrui titlu mi l-ai indicat nu e acel la
care m*am referit, care con!,ine numai litografii
dupd Corot.
LONDRA. 13 iunie 1873
- 15 mai 1875
Vincent este aaansa.t ,i trimis la sucursala d,in
Londra a firmei Goupil. Locul lui Vincent
Ia Haga i,l ocupd, fratele sd,u Thdo.
Vincent locuiegte la o doamnd Loyer, de a
cdrei fiicd, Ursu.la, se tnd,rdgostegte. Ii mdrtw-
risegte d,ragostea dar afld, cd, e logoditd. Vin-
cent e foarte deprimat; trece printr-o crizd.
misticd. Pentru a-I smul,ge din aceastd, stare,
unchiul Cent obline detasarea lu,i Vincent
tn septembrie 1874 la centrala firmei Goupil
d,in Paris. Din prima sa cdldtorie la Paris
nu s-a pdstrat nici a scrisoare. Corespondenpa
tntre cei doi frag.i se i,ntrerupe pind. in febru,arie
1875
- i.ntr-o perioadii foarte importantd,
pentru ettolulia lui Vincent.
710
Lonclra, 20 iulie 1873
Dragd Th6o,
. . . Arta englez[ nu md. atrigea prea tare la inceput,
trebuie sd te deprinzi cu ea. Sint totugi aci pictori
indeminatici, intre allii l{illais, care a picLaL Hughe-
notul, Ofelia etc. ale clror reproduceri in gravurd
ar trebui sd cauli sd le vezi, sint foarte frumoase.
Apoi Boughton, din care cunoqti Puritq,nii d,uci,n-
d,u-se la bisericd, din colec,tia noastrl de fotografii.
Am vdzut de el lucruri foarte frumoase. ln plus
dintre vechii pictori, Constable, un peisagist care
a triit acum vreo tueizeci de ani. E minunat; dato-
reaz[ cite pulin qi lui Diaz qi lui Daubigny. Apoi
Reynolds qi Gainsborough, care au pictat mai
cu seamd portrete frumoase de femei; qi apoi
Turner, dupd care desigur c5. vei fi vizui gi tu
niqte gravuri.
Sint aci qi ci,tiva buni pictori francezi, intre care
Tissot. . . Otto Weber qi Heilbuth. Acesta din urmd
face acum niqte picturi frumoase, in genul pretios
al lui van Linder. Scrie-rni, intimpldtor dacl sint
ttr fotografii dupl Wauters, afar5. de Hugo lran der Goes
Portretul lui Th6odor Van Gogh de J.
(Vincent nu a lucrat nici un portret al
IsaAcson
lui Thdo)
10

7. ti de IVIarie de Bourgogne, gi dacl ai vdzut gi fotografii
ale tablourilor de Lagye qi de Braekeleer.
Nu la bltrinul Braekeleer m[ refer, ci la fiul s5.u,
cred, care a avut la ultima expozilie de la Bruxeiles
Lrei rninunate tablouri, intitulate Anvers, $coala qi
Atlas.
. . . Dac[ vezi de asemeni ceva de Lagye, de Braekeleer,
de Wauters, de NIaris, de Tissot, de George Saal,
de Jundt, de Ziem, de Mauve, scrie-mi numaidecit,
sint pictorii la care lin foarte mult.
"! 12
Londra, 19 noiernbrie 1873
. " . Va trebui cindva sH-mi scrii ce pict'ori t.ti plac
rnai rnult, atit dintre cei vechi cit qi clintre cei mo-
iterni. Sd nu ui!,i de asta. Slni loarte curios sd aflu.
$i, vezi, du-te adeseori la muzeu, fiinclc[ e bine sd
cunogti
"si
pictorii vechi. Ori de cite ori vei avea
prilejul, citeqte cdr!,i despre artd, de asemenea qi mai
cu seamd publica,tii periodice, ca7 de pild6, Gazette
d,e Beaur-Arts eic.
Cind voi avea ocazia i,ti voi trimite o carte de Burger
asupra muzeelor din Haga qi tlin Amsterdam. Vei
gdsi desigur vreo posibilitate sd rni-o inapoiezi dupd
ce o vei fi citit.
T13
Londra, ianuarie 1874
. . . Ved cd te intereseazd rnult arta qi asta este un
semn bun, dragul meu. Sint lnclntat cd tli place
Millet, Jacque, Schreyer, Lambinet, Frans Hals etc.,
fiindcd, dupd cum zice Mauve, < asta e ceva !r
Da, tabloul de Millet Rugdciunea de seard. ( e cevaD,
e mdre!, e plin de poezie. Cu bucurie ag mai vorbi
despre artd cu tine - dar n-avem decit sd ne scriem
adeseori; sd .ti se pard frumoase lucrurile, 9i asta cit
mai adeseori; celor mai rnulli nu li se par indeajuns
de frumoase.
I1i inqir mai jos citeva nume de pictori pe care ii
preluiese indeosebi:
Scheffer, Delaroche, H6bert, Hamon, Lyes, Tissot,
Lagye, Boughton, Millais, Thijs l{aris, de Groux,
de Braekeleer jr., Millet, Jules Breton, Feyen-Perrin,
Eugdne Feyen, Brion, Jundt, George Saal, Isradls,
Anker, Knaus, Vautier, Jourdan, Cornpte-Calik,
llochussen, Meissonier, l,Iadrazzo, Ziem, Boudin,
Ger6nie, Fromentin, Decamps, Bonington, I)iaz,
'fh. Rousseau, Troyon, Dupr6, Corot Paul Huet,
,Iacque, Obto Weber, Daubigny, Bernier, Emile
Ereton, Chenu, C6sar de Cock, Mele Collart, Bodmer,
I(oekkoek, Schelfhout, Weissenbruch qi /ast but not
leasl 1 Maris qi Mauve.
$i ag putea continua astlel nu qtiu cit timp
- qi
mai sint cei vechi qi desigur cd am mai uitat de cifiva
dintre cei mai buni dintre moderni.
Plimbd-te mai departe mult, iubeqte mult natura,
cdci e singurul mijloc de a invdla sd inlelegi arta din
ce in ce mai bine.
Pictorii, ei, inleleg natura; o iubesc qi ne tnoald sd
*,ed,ern. $i unii dintre ei fac numai lucrdri bune, nu
pot f.ace ceva prost, dupd cum unii oameni de rind
nu pot face cer.a bun.
Eu o duc bine; am un interior minunat qi md bucur
tare sd cercetez cu de-ami.nuntu] Londra, sd studiez
Ielul de via.td al englezilor qi pe englezii inqiqi. Apoi
am la. dispozilie natura, arta qi poezia; dacd astea
nu sint de ajuns, ce oare o fi de-ajuns ?
Dar nu dau uit[rii OIanda, mai cu seam[ Haga qi
Brabantul. ln ceea ce priveqte nego!,ul sint,em foarte
ocupali. Am inceput s[ facem inventarul, dar a trebuit
sd-l isprdvim in cinci z17e; o si ne descurc5m, agadar
oarecum mai uryor decit voi la Haga.
Sper cd ai petrecut zilele Crdciunului ca gi mine,
in mod minunat.
Acum, dragule, noroc. Scrie-mi cit rnai curind. Arn
bdgat nesiingherii in aceastd scrisoare tot ce mi-a
venit in virful penitei. Sper cd ai s-o scoli la capdt
cu ea.
La revedere, salutdri din partea mea celor din galerie
sau oricdrui altuia care intreabl de mine qi de aseme-
nea, mai cu seamd tuturor celor de-acasd de la
fante Fie qi de la Haanebeek.
VINCENT.
12 13 1 ln lb. englezi - ultimul, dar nu cel rnai pulin important.

8. T17
Londra, 16 iunie 1874
Socotesc s[ plec de aici joi in 25 sau simbdtd in 27
iunie, dacd nu intervine ceva pin5. atunci. Sint tare
nerdbdS.tor s6-i vdd pe to!,i qi sd vid Olanda ! $i
apoi mor de dorul de a vorbi despre artd o dat5.
pentru totdeauna cu tine; chibzuiegte bine, gindegte-te
dacd ai s[-mi pui vreo intrebare.
Avem aici multe pinze frumoase, intre altele un
admirabil tablou de Jaquet gi un izbutit Boldini.
Sint lucruri frumoase, anul acesta, la Royal Acaderny.
Tissot are, intre altele, trei tablouri.
M-am apucat iardqi de desen, in ultimul timp, tlar
nimic prea deosebit.
M-am bucurat aflind din scrisoarea ta c5. te duci in
viziti adeseori la familia Haanebeek. La reved.ere.
Salutdri din partea mea tuturor prietenilor.
Tot fratele t5u,
VINCENT.
Sint incintat' c5-l pre.tuieqti intr-atit pe Cdsar de
Cock. Este unul dintre pulinii pictori care a ln.teles
lntrucitva mai adinc Brabantul nostru. Nu gtiu daci
.ti-am spus cI l-am intilnit la Paris anul trecut.
720
Londra, 3t iulie 1874
Sint mullumit c[ ai citit Michelet qi ci tl in.telegi tn
acest fel. O asemenea carte ne invali cel pu.tin s[
vedem cI in dragoste sint mai multe lucruri decil
ceea ce oamenii au obiceiul si caute.
Pentru mine unul, cartea asta a fost o revelalie qi
totodati o evanghelie. < Nu se afl5 pe pdmint femeie
bdtrlnfu: nu inseamn[ c6 nu sint femei in virst5,
dar ci o femeie nu lmbdtrinegte atita vreme cit
iubeqte qi cit este iubitd.
$i apoi ce bog[lie intr-un capitol ca, de pild6, < Nos-
talgiile toamnei !> Cd o femeie este o fiin!,[ cu totul
altminteri decit un birbat (qi o fiin![ pe care n-o
cunoaqtem decit in mod cu totul superficial), dup6
cum spui tu, da, asta o cred cu ti.rie. 14
$i ci un bdrbat gi o femeie se poate sd fie aidoma,
sd ajungi o unitate, sd zicern sd facl un intreg qi nu
doud jumit[,ti, cred qi asta. Lui A. ii merge foarte
bine. Facem impreun[ plimbdri minunate. Totul
e atit de frumos pe-aici, numai sd ai un ochi ager
gi candid, si r'-ai in ochi prea multe birne care sd-ti
stinghereascd vederea. Daod n-ai afa ceva) e frumos
peste tot locul. . .
Acel tablou de Thijs Maris, pe care dl. Tersteeg l-a
cumpdrat, va fi fiind desigur foarte frumos. Am qi
auzit vorbindu-se despre el. Am cumpdrat qi eu unul
qi l-am vindut, cu totul in aceeaqi manier5. Rivna
de a desena, care m[ apucase aci tn Anglia, a disp[rut
din nou. Dar poate cI toana se va redegtepta intr-una
din zile. n{-am pus d.in nou pe citit cu nesa!,.
T24
Londra, 6 aprilie 1875
. . . Am copiat oare Meerestille de Heine in carne.telul
[du? Acum citva timp, am vdzut un tablou de Thijs
Maris care mi-a evocat poezia aceasta.
Un vechi orag din Olanda, cu qiruri de case de un
rogu-brun, cu pinioane in trepte, cu sciri inalte gi cu
terase cu acoperipuri cenuqii, cu uqi albe sau galbene,
cu prichiciuri la ferestre qi cu corniqe; canale cu multe
cor[bii, qi un mare pod mi,sc5tor, sub care se afld
un qlep cu un bd.rbat la cirmd, cu cdsula paznicului
de pod pe care il vezi pe fereastr[ aqezat la biroapul s5u.
Ceva mai incolo pe canal, un pod de piatrd peste care
trec niqte oameni ;i o c5ruld cu doi cai albi.
$i peste tot miqcare: un birbat cu roabd, altul rezemab
ele parmaclic priveqte in apd, femei imbrdcate in
negru cu bonete albe. In primul plan cheiul acoperit
cu lespezi negre gi un parmaclic. ln depdrtare un
turn se inal![ pe deasupra caselor. Peste toaie acestea,
cerul de un alb bdtind in cenuqiu.
E un mic tablou pe tndllime.

9. PAR lS. 1 5 rn ai 1 875
- 28 mart ie 1 876
l/incent este tnutat la Paris. Munca in galeria
de ortd it pliclisegle. Criza mislicd. ia fontte
autle. L'ortcomitent se interesea=d de picturi,
ln aceostd. perioadd, dcterminartld, pentru eeo-
Lulia sa r:iitoarc, incepe su roleclioneze groe,trri,
piziteazd Luvrul.
I n d,ecembrie 787 5 t;i petrece c,acanla de Crd.cir.vt
la Etten, unde a fost nutat pastoru.l Van
Gogh. La tnceputul lui ianuarie tgi dd demi-
sia de la Boussotl & llaladon^ succesorii
firm.ei Goupil.
l
J
727
Drag5 Trrdo,
tsaris' 3t rnai x875
. . . Ieri am vizitat expozi!,ia Corot. Era acolo, printr€
altele, tabloul lllttntele Md,slinilor. Mf, bucur ci a
fost pictat.
La dreapta, un pilc de rnS.slini, intuneca,ti pe albastrui
cerului din amurg; mai in fund coline cu arbuqti gi
ci.tiva copaci mari rota,ti, deasupra cS.rora strXiu-
ceDte luceafdrul de seard.
ln Salon sint trei tablouri de Corot, foarte frumoase;
cel mai frumos, pictat de Corot cu pulin inainte d.e
a muri, Td,iel.orii d,e lemne, o gravuri in lemn, rra apare
probabil in l'Il,lustration sau in Le Mond,e lllustri.
l,ti inchipui desigur c5. m-am ctus sd viziLez qi Luvrul
;i muzeul Luxembourg.
Tablourile de Ruysdael de la Luvru sini minunate:
mai cu seamd ?afr4ul, Stdvilartil si In plin soare.
Ndddjduiesc c5. vei vedea intr-o bun[ zi tablourile
mici de Rembrandt care se afld acolo, Pelerinii d,in,
Emmatts qi cele d.oui tablouri Filozofii,.
16
l/incent pdrdsefte Farisul.})upd un scurt
popas la pdrin.li, la Etten, lucreazd. ca invd,-
t.dtor la Ramsgate, apoi i,ntr-o suburbie d,in
Land,ra, Isleworth. Zguduit de nzizeria incott-
jurdtoare, vrea sd. tlevind, pastor. Intrd. ca
ajutor d,e predicator Ia yoala utzui pastor
metod,ist, domnul Jones. Crdciunul tl pelreee
la Etten. Pdrinlii, tngrijorali de starea de
eealtare a lui l/incent, ii cautd de !,ucru tn
Oland,a.

10. DORDRECHT. 21 ianuarie - 9 mai 1877
Yincent intrd. funcl.ionar la librd,ria Blussi
& Van Braam rlin Dordrecht. Este din ce
in ce mai hotdrit sd d,ecind, pastor. In aceastd.
perioaild i.ncepe sd, d,eseneze in mod asiduu, gi
deseori in scrisorile sale citatele din Biblie
alterneazd. cu peisaje descrise cu un ochi de
pictor.
730
Paris, 6 iulie 1875
. . . Am inchiriat o c[rn5.ru!,i in l{ontmartre unde
!i-ar pllcea si stai. E micd, dar di intr-o grldini,td
lnconjurat5. de iederS. qi de vi!5 de vie.
Hai s[-.ti spun ce gravuri am pus pe pereti: Ruysdael:
Tufi.Sul qi Spdld.toriile; RembradLi Citiree Bibliei
(o camerd. mare, Olanda de altddatd) - seara; pe
masd o luminare; o mamd tin5.rd., stind lingd leagdnul
copilului, cibeqte din Biblie; o femeie b[trin[ stind
jos ascult5.. Scena i,ti evocd versetul: <Adev5.r grdiesc
vou6, c[ unde sint doi sau trei, ad.una!,i intru numele
meu, acolo slnt qi eu in mijlocul lor>. E o gravurS.
veche pe aramd, deopotrivS. de mare ca ;i TufiSul,
minunat de frumoas5. Ph. de Champaigne: Portretutr
de femeie; Corot : Seara; Acelagi: idem ; Bodmer :
Fontainebleaa ; Boningtot; Drumul; Troyon: Dirui,'
neala; Jules Dupr6; Seara (Mulsul oacilor); Maris:
Spdld.Loreasa; acelaqi: Un botez; Millet: Ceasurile
zilei (gravarl pe lemn, patru foi); Van der Maaten:
lnmormi,ntarea tn gri,ne; Daubigny: Aurora (Cocog
ctnti.nd,); Charlet: Ospitalitate (fermi inconjuratl
de brazi, iarna, in zdpad[; un l'dran qi un soldat in
fala por.tii); Ecl. Frbre: Croitorese; acelaqi: Un clagar. 18
733
Paris, 13 august 1875
. . . Pe lista de tablouri pe care le-am atirnat in
camera mea am uitat si trec:
N. Maes: Nasterea Domnului; Hamon: Dacd aq fi
iarna ceu mohoritd.. Frangais: Ultimele zile frumoase.
Ruyperez: Imitatria lui lsas Christos. Bosboom:
Cantabimus et Psallemus.
Fac tot ce pot ca sd gesesc qi pentru t,ine o gravuri
dupd Rembrandt: Citirea Bibliei.
785
Dragd Th6o,
. . . Desigur sint, prin alte !{ri, lucruri unice in felul
lor, de pildd: coasta francez[ pe care am vdzut-o
la Dieppe; maluri la marginea mirii abrupte incu-
nunate de gazon verde, marea, cerul, porturi cu bdrci
vechi asemenea acelora pictate de Daubigny, ni-
voade gi vintrele regre, cdscioare pe unde, ici qi colo,
se deschid hanuri cu perdelule albe, cu ramuri verzi
de brad la ferestre; cdrule trase de cai albi, cu harna-
qamente impodobite, cu partea friului trecind pe dupd
urechea caiului, albastrd, cu ciucuri rogii, cS.ruta;i
cu bluze albastre; pescari bdrbogi in straie cernite,
minjite de ulei; femei din Franta cu obraji palizi,
cu ochi negri, cu privirea adinc[ adeseori, cu fuste
negre qi cu bonete albe.
Da, qi alte lucruri ciudate; de pild[, strdzile din
Londra, pe ploaie, felinarele 1or aprinse, o noapte
petrecutS. pe $cara de la intrarea unei biserici vechi,
cenuqie toatd, cum mi s-a intimplat astd-vard, dupl
drumul strdbdtut pin[ in Ramsgate. Desigur, sint
in alte .tiri lucruri unice in felul lor, dar, pe cind m5
plimbam, duminica treouti, pe acest dig, imi zicearn:
<rCe minunat e p[mintul Olandei !r

11. AMSTERDAM. 9 mai 'tgV7
- iulie 1878
I/incent e hotdrit sd, depind pastor. Pdlingii
ntr sbrt tn stare sd-i asigure sprijinul material
pentru stud,iile necesare. La rugdmintea pd-
rinlil,or, unchii sdi tI ajutir, sd se pregd,teascd,
pentru esamenul de intrare la wtipersitatea
din Leyd,a. 15 luni de eforturi se soldeazd
t,nsd tu tut egec lolal.
T 103
Amsterdam, 27 it;Jie 7877
ilragd Th6o,
. . . Nlendds r mi-a dat speran.ta cd dupd trei luni
incireiate vom fi la fel de lnainta.ti precum nddljduise
el, dacl toate ar merge bine. Dar lec.tiile de greacd,
ln inima Amsterdamului, in inima cartierului evreiesc,
intr-o dupd arniaze foarte cXlduroas[ Fi zdpuqitoare,
cu gindul la atitea examene grele pe care le arrem pe
capul nostru ca sd le trecem inaintea unor profesori
vicleni gi foarte inv[.ta.ti, lecliile de greacd, zic, slnt
mai ind.bu"sitoare decit lanurile de griu din Brabant,
care vor fi fiind probabil straqnic de frumoase intr-o
zi ca asta""
T 106
-dnrslcrdant, 18 augus[ 1877
. . . U-am sculat dis-de-climinea![ gi arn privit ]a
mtincitorii care veneau ia gantier, pe un rds5rib de
1 Un tiner rabin Mendds da Costa care-i didea lui Van
Gogh leclii de latind qi de greacd in vederea examenelor
sie intrare la universitatea din Leyda. 20
soare mdre[,. Sint sigur ci !i-ar fi pldcut s[ vezi
acest tablou ciudat, acest fluviu de siluete negre' mai
mari qi mai rnici, mai intii pe stracla ingust[, unde nu
rdzbate decit foarte pulin soare, ;i apoi pe qantier.
Am luat dupd aceea prinzul, o bucat5. de piine goali
qi un pahar de bere; e un mijloc recornandat de Dickens
celora care sint cit p-aci s[ se sinucidd, spre a-i nrai
abate citva timp de la acest proiect. $i chiar daci nu
eqti cu totul intr-o asemenea dispozi{,ie sufieteasci."
e bine s5-i urmezi sfabul din cind in clnd, gindindu-te,
bundoarS, la tabloul de Rembrandt Pelerini.i clin
frntntau s.
T 117
Amsterdarn, I ianuarie t87li
C.N{.l m-a intrebat astdzi dac5. nu-mi pare foarte
frumoasd Phrynea de G6r6me. I-arn spus c[ aq avea
o infinit mai mare pldcere sd privesc o femeie urit6
de Isratjls sau de Miliet, sau o bS.trinicd de Ecl. Frbre"
C[ci ce inseamni, ca s5. vorbim fdr[ inconjur) un trllp
frumos ca al acelei Phryn6 ? Un corp frumos au qi
animalele, poate cd mai frumos decit al oanleniior,
dar un suflei ca acela pe care il an oamenii pictali
de lsraijls sau de Millet sau de Frdre, iat[ ceea ce ani-
malele nu au. $i via.ta nu ne-a fost ea dati spre a
ne imbog[{'i sulletul, chiar cind f izicul ascunde
suferinla ?
Nu simt,. in ceea ce mi prive',ste, decit foarte pu!'inX
simpatie pentru acea imagine de G6r6me. c[ci nu
deslugesc inLr-insa nimic: n-are nici o semni{icalie.
Ni,ste miini purtind semlele muncii sint mai frurnoase
decit cele care se vdd in acel tablou.
$i mai mare este deosebirea intre o asemenea. fatd
clr[guld pi un om ca Parker sau ca Thomas A Kempis,
sau-ca fipturile pe care le picta l'treissonier; dupi
cum nu po{,i servi la doi stlpini in acelatsi timp, nu
se poate sd-!i placl nigte lucruri atit de diferite qi
s[ nutregti amindurora simpatie. C.I'I. m-a intrebat
apoi dac[ o femeie sau o fatd cal'e ar fi frumoasd mt
1 Cornelius-Marinus, unchiul ltli
si unchiul Cor.
Vincent, denurnit uneori

12. mi-ar pl[cea; i-am rdspuns cd aq prefera sd am a face
cu una care ar fi uritd sau bdtrind sau sirac[, sau care
ar fi nenorocitd, intr-un fel sau intr-altul, d.ar care
din
-experien.ta
vielii, din necazurile ei, gi-ar fi insuqit
lnlelegerea pi un suflet.
T 121
Amsterdam, 3 aprilie lgTg
Am reflectat din nou la subiectul convorbirii noa$tre
qi, instinctiv m-am gindit la vorbele <Sintem astdzi
ceea ce am fost ieriu. Asta nu inseamnd ci. trebuie
sd batem pasul pe loc Ai cd nu se poate sd nu cd.utdm
sd ne dezvoltdm; dimpotrivd, se impune tn mod.
imperios s5. ne dezyoltdm qi si descoperim mijloacele
potrivite.
Dar spre a rlmine credincioqi acestui indemn, sd. nu
.sov{im gi, de indat[ ce am lnceput sd consid.erdm
lucrurile cu o privire liber{ qi increzdtoare, se nu
ne intoarcem inapoi, sau sE ldsdm totul in voia sortii.
Acei care spuneau; < Sintem astb.zi ceea ce am fost
ierir au fost < oameni de treabdr, ceea ce rezultd in
mod deslugit din legea fundamentald pe care au re-
dactat-o, lege care va ddinui pe veci qi despre care s-a
spus cd a fost scrisi < cu razd de susr qi cu < deget de
foo. E bine sd fii < om de treab[r, sd cau,ti intr-idevdr
sd ajungi ceva mai straqnic; qi e nimerit sI crezi cd
aceasta inseamnd sd fii < om cu viatd. interioard qi
inteligent>.
DacI oamenii ar avea convingerea cd aparlin acestei
categorii, gi-ar urma drumul in liniqte gi cu iinge rece,
fird a se indoi de rezultatul final. A fost odlatd un
om care, intr-o zi, intrd intr-o bisericd qi intrebl:
rr Poate cd zelul meu m-o fi ingelat, cd voi fi apucat
pe o cale greqiti qi cd voi fi ales-o prost ? Vai, dac5 ag
scdpa de aceastd nesiguranld qi daci a; putea s[
arn ferma convingere- cd in cele din urmd voi invinge gi
r,'oi reuqi !r Iar un glas ii rdspunse: < $i dacd ai ivea
siguranla, ce ai face? Procedeazd ca qi-cum ai avea_o
vqi nu vei mai fi umilitr. Omul atunci iqi vdzu de drum,
nemaifiind neincrezdtor, ci plin de lncredere; se
reintoarse la lucrul sdu, fdrd a se mai indoi, fdrd a
mai govdi. 9q
ln ceea ce priveqte a fi <<om cu via,td interioar[ gi
inteligentr nu s-ar putea dezvolta aceasti stare in
propria conqtiinli prin studiul istoriei in general qi
al a:rumitor persoane din toate timpurile in particular,
din vremea Istoriei biblice pin{ in vremea Revolulieil,
ryi de la Odiseea pini clnd gi-au smis c[r,tile Dickens
qi Michelet ? $i nu s-ar putea trage o invd!5turi din
opere ca, de pildd, cea de Rembrandt sau din Buru-
ienile d,e Breton sau din Ceasurile zilei de Millet,
sau din Benedicitiz de De Groux sau de Brion, sau
din Recrutul de De Croux (sau dac5. nu, de Conscience),
sau din Stejari inaltri de Dupr6, sau chiar din morile
;i din nisipiqurile de Michel? Am sbat indeajuns de
vorbd despre ceea ce inseamn[ pentru noi datoria,
qi ln ce chip am putea ajunge la ceva de seamd
gi am tras concluzia cd, in primul rind, tinta noastrd
este s5. alegem o profesie precisd, o ramurS. de activitate
cdreia s5. ne putem consacra pe de-a-ntregul.
$i cred c[ am fost de asemenea de acord in aceasb5
privinti: se cuvine mai cu seamd sd avem in vedere
linta qi cd o biruinld atins{ dup{ o via.td intreagd
d.e munci qi de sfor![ri este preferabild unei biruin.te
ciqtigate mai repede.
Cine trdieqte cinstit qi nu cunoaqte decit trud[ qi
dezamdgiri, qi totugi nu se lasd abdtut de ele, este mai
valoros decit acela cS.ruia ii merg toate in plin, Ei
care nu cunoaqte decit o prosperitate relativd. CSci
o valoare superioard se constatS. in modul cel mai
v{dit la aceia cdrora li se aplici vorbele: <Plugari,
viala voastrd e tristi; plugari, voi suferiti in via.t5;
plugari, voi sinte,ti prea fericitiu; la aceia care poarti
stigmatele < unei intregi vieli de lupti qi de muncS
sus.tinuti fdr[ a se da bltuli vreodatdu. Se cuvine
s5. ne str5.duim si ajungem ca dinqii.
Si inaintim deci pe drumul nostru, ind,efessi favente
Deog. Cit despre mine, trebuie sd ajung un bun pre-
dicator, care s5. aibd de spus ceva bun qi folositor
1 E vorba de Revolulia FrancezS. din 1879.
2 In b. francez[. (RugS.ciune inainte de mas[.)
3 In latin{ - neobosili cu sprijinul lui Dumnezeu.

13. semenilor $i se pare cd e de preferat sd md preg{tesc
un intervatr de iimp relativ lung qi sd mi intdresc
temeinic intr-o fermd convingere, inainte de a fi
chemat sd vorbesc altora despre ea . . . Din moment
ce ne vom strdd.ui sd tr[im o via.td dreaptS, totul va
rnerge cit se poate de bine; fdrl indoiald, va trebui
in mod inevitabil s5 avem adevdrate necazuri, ade-
vdrate dezamS.giri; probabil cd vorn s[virgi greqeli
mari gi vom comite fapte rele I dar nu e mai pulin
aderrdrat cd e rnai bine sd ai spiritul infldc[rat, chiar
clacd astfel comili qi mai multe greqeli, decit sd fii
mdrginit qi mic la suflet.
E bine sd iubeqti cit lli st[ in putin![; intr-asta rezidd
adevdrata fort[: cine iutreqte mult indepiine;te multe,
poate indeplini multe lucruri m5.re!,e, qi ceea ce se
face din dragoste e bine fdcut; eqti impresionat de o
carte oarecare, de pildd, Iuind la intimplare: Rtndunica,
Cioci,rlia, Priviglzetaarea, Nostalgii d,e toanznd,, Vdcl
rle aci o d,oatnnri, Inzi pld,cea acest ord7el ciu.d,at d,e
Michelet, numai fiindc5, aceste cdr,ti au fost scrise
din inim[, cu simplitate, cu smerenie. Dacd n-ar fi
sd spunem decii putine vorbe, dar care sd aibd un
inteles, ar fi mai nirnerit decit daci am rosti nenu-
m[rate care n-ar li decit sunete goale, chiar dac{ ar
putea fi rostite cu mai mare uqurin!6, cdci ar fi de
putin folos.
DacI vom iubi cu statornicie ceea ce e intr-adevir
r-rednic de iubire qi nu ne l'om risipi dragostea con-
{erind-o unor lucruri de nimic, neserioase qi uquratice,
r.om dobindi in drumul nostru tot mai multd lumin5,
vom ajunge tot mai puternici.
Cu cit vom c[uta mai repede sd ne desdvirqim intr-un
domeniu precis de activitate ,si intr-un megtequg
anumit gi ne vom lnsugi un fel de a gindi qi de a lucra
relativ independent, cu cit vom respecta mai mult
unele reguli fixe, cu atit va fi mai neqovditoare struc-
t'ura psihicd ,si morald pe care o vom dobindi. Nu se
aade din aceastd pricind sd ajungem mirginili.
E in,telept sd proceddm intr-acest fel, fiindcd via,ta e
scurtd, fiindcd timpul trece repede; dacd ne vom
desdvArqi intr-o singurd activitate $i o vom pricepe
hine, vom ciqtiga in acelaqi timp in!,elegerea Si cu4o$-
tin,te in multe altele, pe deasupra.
E uneori bine sd ieqim in lume qi sd venim in contact
cru oamenii; citeod.atd sintem intr-adevir obliga.ti,
chema{,i sd avem legituri: dar acela care ar prefera sd
stea singur qi linigtit la treatra sa gi n-ar dori sd aibd
decit foai'te pu.tini prieteni? acela ar circula cu cea
mai mare siguranld printre oameni ;i in societate.
Sd nu ne hizuim niciodatd cd sintem scutili de gre-
rit,i!,i, de griji, sau de piedici;nu se cade sd ne cr.oim
o vialir prea uqoar5.. $i chiar in iumea celor cul!,i qi
in societatea cea mai bund, ln imprejur[rile cele mai
prielnice, trebuie sd pdstrdm cite ceva din firea ori-
g:inarI a unui Robinson Crusod, sau a unui om in stare
naturaid, altfel nu avem rdddcini in noi ingine; si
nu lSehm nicicind sI se sting6 flacEra din sufletul
nostru, ci dirapotrivd, s-o intretinem. $i cine p5.streazd
s[rdcia pentru sine ;i o iubeqte, are o mare comoard
qi va auzi continuu in mod limpede glasul conqtiintei
sale; cine ascull,d ;i urmeazd acest glas dinlduntru,
care e cel mai mare il.ar de la Dumnezeu, va afla in
,:ele clin rirmd intr-insul un prieten qi nu va fi nici-
cind singur...
. . . N-avem nevoie de nimic altceva decit de infinit
li de minune qi cmui are dreptate sd nu fie multumit
de ceva inferior aces[ora qi sd nu se simt[ bine atita
timp cit nu l-a at,ins qi nu le-a admis.
Aceastd mdrturisire au exprimat-o in operele lor
oameni ale"*i, toti acei care au gindit aga mai departe,
care au cdutaL ;i au muncit ceva mai mult declt
ceilalti, care au iubit mai mult decit ceilalli, care au
p[truns in adincurile din oceanul vielii. Sd ne indrep-
tdm spre adincuri, e datoria noastrd, qi a noastrd dacX
r-rem sd ne alegem Ia pescuib cu mreaja plind; iar dac[
se intimpld sd pescuim in tot cursul nop{,ii qi s5. nu
prindem nimic, e bine sd nu renuntdm, ci sI aruncdm
inc5. o datX plasa in zori de ziu[.
-A.gadar sd ne vedem mai departe in lini;te de ale
noastre, fiecare pe drumul s5u, mereu indrepi,indu-ne
spre lurnind: Sursttm, cordar; asemenea celora care
;tiu ci sintem ceea ce sint qi aitii, qi cd ailii sint ceea ce
sintern noi, qi c{ e bine s5 ne iubim unii pe al1,ii, cu
r in latinl - Sus inimi]e ! (N. tr.).

14. o dragoste dintre cele.mai curate, a celui ce crede,
sperd gi indur6 toate qi nu piere niciodatf,.
$i sd nu ne, prel pese cle m-etehnele noast,re, intruclt
crne r-are. de fel, are totuqi una, si anume cd nu le
are, iar cine qi-ar inchipui ci ests cu totul inlelept,
acela ar face bine sd inceap{ din nou cu inceputul,
adicd sd inceapd a fi prost.
ETTEN. BORINAGE. BRUXELLES.
lulie 1878
- 12 aprilie 1881
Vincent aspird sd, d,eoind, ecanghelist, sd.-i ajute pe
cei sdrmani, preilici.nd biblia. Urmeazd, Ia Brurelles
cursurile pastorului Bokme. Dupd, trei luni i se
refuzd tnsd postul solicitat. Dezamdgit, pleacd, d,in
proprie iniliativd tntr-o regiune minierd, la Pdtu-
rages. Pred,icd. Biblia, ajutd pe cei bolnapi. ln
ianuarie 1878 i se confirmd, postul de evanghelist.
Predicii la Wasmes, d,ind, d,o?aild d,e un zel consi-
tlerat ercesirt de comunitatea eoanghelistd. In iulie 1879
e neeoit sd,-gi dea demisia. In aceastd. perioadd de
mari frdmi,ntdri sufletegti el continud" sd deseneze,
fixind, scene d,e mizerie d,in oiala minerilor. Thdo,
pizitindu-l ln Borinage, ti pede schi;,ele .f i-l
sfd,tuiegte sii perseoereze pe aceastd. cale. Vincent
rd,tdcegte prin Belgia. Thio iI ajutd, bd.nepte prin
intermediul tatd.lui lor, pastorul Yan Gogh.
T 123
Etten, 22 iulie 1878
Drag[ Theo,
. . . Dupd cum ti-o fi qi scris, fdrd indoial[, Pal,
ne-am dus sdptlmina trecute Ia Bruxelles, insoli.ti de
Pastorul Jones din Isleworth, care a petrecut aci
ziua de duminicd . . .
Am vizitat qcoala flamandd de pregltire, care cere
un curs de trei ani, pe cind, dupd cum qtii, studiile
din Olanda iau cel putin gase ani. $i se poat,e chiar
sd oblii un post de evanghelist inainte de a-!,i termina
studiile. Pentru asta se cere doar din partea candi-
datului s[ fie vrednic, sd -tind conferint,e populare,
pe un ton cdlduros sau sd se adreseze poporului prin
cuvintdri mai degrabd scurte qi insufle,tite, decit
savante qi lungi. Aqadar se pune mai pu!,in preJ, pe
cunoarsterea aprofundati a limbilor moarte qi a
indelungatelor studii teologice (cu toate cA tot ceea
ce po,ti sd qtii in acest domeniu constituie o bund
recomandafie), dar se iau mai cu seame in conside-
1 E vorba de pastorul Theodor Van Gogh, tatdl fralilor
Van Gogh.

15. rare aptitudiniie in legdtura crr mlrnca practicd gi cu
credin,ta curat5 ...
Aceqti domni din Bruxeilcs ,*, au exprimat rlorinta
sd intru ia dinqii pe rln termen de trei 1""i. ,";J;i;.
cunoaqtem mai bine, dar acea,rta ne-al c._,st" 1,r,r.t
scump qi trebuie sa evitim cheituielitre. Dt, asta prefer.
pentru rnoment s[ stau pe loc ]a Etten ca sX lucrez
pu,tin ,si r^u *d pregltesc: rlin citd in cind mi voi
cluce sd fac cite o viziti pastorului Fieter;en. ia
Malines, ori pastorului De .Ionge, iu g.".,rli*r,
-ri,.;:
duindu-m[ sd-i cunosc mai bi"ne. Cti ti;;';.;';;;,,
aga--ccva va depinde in totul de i,..sa .:j. ,q;-_ 1,a iipunil
la Bruxeiies...
In ultimul.timp L,ittu.strutioit a i;uLriicet o r.xr:eienia
gravuri sub tiilul Lin tf,nir cet-i1,:in d,irt o.tiul u} i-_le*.
de Jules Goupil. Ai -,-dzut_o,' Am izbulit ori ,nj .,
procur ; all atirnat -o de trterete in ramdrufa car,r:
mi s-apus la dispozilie, aCicl ln catier& dt,-gtudiu car,t
are o fereastrd dind in grldini gi al cirei perete iJe
afarl este acoperit cte ied.-erd. IatX ce scrie revista mai
sus pomeniti despre aceastd gravuri: < O privire care
a vdzut priveliqtea ingrozitoirei ghilotini,. un gin,1
:11:_,.1,*uprar-ieiuit tuturcr scenel,in reroluiiei.
rrrvttorul e alroape uimit, r:i se afli. inca in viatd
dupd. atitea gr.oazriice ncnor, j,.il,ir.
Aceastd operd este uil er.enjment vrerlnic cle luat in
seame.ln
!a!a artistici; ea r-a atea nrulta vrerne {-r
!lt.-*t:A influen!{ asupra multora 1ti va impresiurn;t
pe acer care aU sentimentril artei marete tot atii
cit o lucrare de Fabritius sau cit ;i alte tablouri mai
mult sat mai putin mistire ,i;n lioata lui IL.m-
brandt.
T l2.t
.^. . in uilimeie zire arn ,".lji'ij,'i"1. T:J::j ;ill
Intr-o d,umitricd, d,iminealri de 1imile er;to,i"i* peni{rl,
cu,cerneald qi in creion: ce frumoasi e aceast{ operi_
a. lucraL ceva spc.ciql anrrl l,"nsla ;i ,i ,:irui*,if t*
clrntre Jucrdrilc lui ? :!m scris ieri ,<i astazi o disertatie
*::ll. par.ar",oJa gia.ntetii fu rnuqtar, ;"; ; ;ir;i;,
oouazecr;r;apte de pagini.,-leie ctl de sus sii contini
ceva bun.
'[' 126
Leeken, {5 noiemLrrie :i878
" . . Era tocmai in riipa cind md.turdt,orii de st,radd se
iril.:rceau cu ciirulelc lor ia care erau inir[ma{,i niqte
hirtriri oai alt'i . . . un lulg gir de c[ru!,c de-acestea
st.aliona ilngd Areritiarea guloaielor, dc unde incepea
ch'umu] e,dccului. Aceste rnirt,oage ali:e mi-au amintil
rie o r.echir gr€rvur'd iri rquatinta. pe care poate ci o
,:ri]losti gi 1..u: gravura in sine pcirtc cd nu are o prea
luare .".aloare artislici. r-lar m-a impresionat. X'i[ refer
ia uiti;ra din ercea. serie inl,iiulali. 1:ir4a unt.ti cal.
1nf5.1i,q,,azi' ul ]rirl,r'iil cal ali: costel;1', peste m[surd
cle istovit $,3 ,3 r.iali lungd de munc[. l{enr-,rocitul
animal se {ine lle l-}ificar"e intr-un ioc cum nu se poate
mai jalnic si mai piir[sit, inir-un cini.p unde creqte
o iarbd sfri;it[ gi auernicd, pe ici pe colo cu cite un
,,'ci'lao strimh, lncoi-oiat, sau currnat de lurtuni. O
':iipd{lnd zace pe pdrnint,; in depirtare, in fund de tot,
rcheletul spdiat de p,loi ai unui cal zace iingi coliba
jupuitorului. tln cer de lurtunI ai,irnd pes're tot;
i: a zi innunt,rrtir ;i asprd, o vreme posomorii[.
f'riveli;te sfilietoare. nespus de trist6, care ar miqca
desigur pe olicine i,*.i d.5 searna,,.*i simte c5. intr-o zi
si noi vcm ajunge in siluaiia nenorocitl f[ri ieqire
f ar'e se c-h-eami, mcartea 1i cd sfirgilul vielii omeneqti
insearnnd lacrimi sau pir all:. Ce se afli dincoio de
liii!f, r:st,e ul adirrr r:lis1.er. pe care doar Dumnezeu
11 c'un+ogio. Ff car(r e} to'uugi ni i-a destdinuit in
Iucr] li"muril in Cuvinf.ul sdu: va fi o inviere a
rnor!,ilor.
crroros'iiul r-'al. l-,irlrinui sen'itor credincios iqi aqte-
apti ceaiul ccl drn urml c:oio, cu rlbdare si cu resem-
nare, celrajct toiurti, daci indrdznesc si spun, cu
ctri;'zcnir,. cir si acea qardi care a zis: < Garda moare,
clar riu se predi,i. }l-arn gindit, fdr{ si vreau la toate
aecstr:a in scara cind am vdzui, acei cai albi inhdmai,i
la , i,rui,lr de , irat gunoi.
Cib rlespre r-:5ru!agii cu zdrentele lor soioase, pS.reau
rcufundati, inrdddcinati mai adinc in sdrilcie decit
acel lung 1ir, sau mai exact decit grupul de nevoiaqi
piotali de cdtre f}e Groux in acea Ban:cd a sdracilor.
{I impresioneazd tocmai pi imi pare semnificativ
cd imaginea plrdsirii desdvir$ite, cu adevlrat peste

16. puLintd de exprimat, a singurdtdlii qi a lipsei totale
de la sfirgitul iucrurilor, sau a vigoarei Ior, ne jmbol_
degte sI ne gind.im t" ri*o.r.o."l;;';;'r. inrimpl[
;i mie. O spune doar..qi
l"; . p.rf.ira'iuo cuvintul
Ia cimitir, fiindcd toJ,i'cdlcdm ac"oI" ;.i"qi p5mint,
qi nu numai fiindcd pimintul acoi" .rt,
"rA"qi
pentm
to.ti, dar fiindcd ne* d5m
_rr"*u au"".#intr_adevdr
de indal,d ce punpm pir"iorul u.oioo."'*
Jrnt bucuros cd am putut vizita muzeul impreuni,
qi mai cu seamd ,e
1T vlzut opere d;;, Groux gi
de. Leys qi atitea alt.-tabto,r.i'"arril.#1. ca acel
peisaj de Coosemans. M_*_ t;;";;'l""ir" mulr tle
;ft":..9:.|? gl"""Ti pe.care mi le-ai ae.oit, clar s_ar
rr uuyenlr sa prrme$ti de la mine acea micd acva_
Iorte, Cele trei mori.$i apoi t,
"iffXtli_"
din banii t5i
- n-ai vrut tici chiar pre,tul p. ii"
-a""X,
cum aq fi
dorit atit. pdstreaz_
ua,or,"riie.-;;ffi;".;i*illil"#yli'i.,,.";.l,lliri
ln neqtiin,ta mea, imi,venea s_o atribui lui Brueghel d.e
Cutif.:u.,t1jd mizgalirur" d.;p;;';;.,*"-rort _,o*nu
- ,.tu cna.roonnq,ge.
Sint_ ispitit sd d.es]enez crochiuri sumare d.upd nenumd_
ratele_ lumuri de care dau in ilili;.d dar nu e
l:X.9:::r:t:indci asa cwa poare cd m_ar distrage de
ra munca
.mea, e preferabil si_nu incep. Dupd ce am
sosrt acasd am incenrrt o predicd de-sfre"<,'Smochinul
cel sterp>, Luca, XIII, 6:d.
'"- uLovrr (
Acest mic desen ,4a charbonnage, nu e intr_adevdr
ceva extraordinar. L_am
.fdcut igu, *ul;rr*I. fiirldcd
nl:: lilt llulli.oameni care il;;.;;'i; scoarerea
oarDurlelul. Sint tinuri intr_adevdr caracteristice. . -
Aceastd cdsutd ,. uild tingd dr;ui
"al#rri, la drept
vorbind e o cafenea ,"i.i, unau-;";;;;; vin s[-9i
mlaince piinea qi sd bea un pahar de bere la ceasul cind
se imbuc[ ]a repezeald cevi.
Intre timp am solicitat in Anglia un loc de propovd_
duitor al evangheliei printre "*irr*i;-*i-J_" .erpio,
cererea, pentru cd s_ar pdrea cI ar trebui sd am cel
pu,in do_udzeci gi cinci d! ani. Siti J""" Jiunul dintre
principiile ori d.intre.
lde"Arri.il.-f*jirril"r"le, nu
lllL::t. pvangheliei.dar are int"rgii B;;i, esre cd
( lumrna
, strdluceqte in intuneri,." prin intuneric
spre lumind. Or, cine are intr_ad.er.a, ,rurroiu d.e acest B0
adevS.r in acest moment ? Experienla a ar5tat cd acei
care lucreaz[ in intuneric, in mlruntaiele p[mintului,
ca minerii in minele de c[rbuni, sint foarte impresio-
nati de Cuvintul Evangheliei gi cred intr-insul. Or,
este in sudul Belgiei, in Hainaut, atit pe aproape
cle Mons cit qi la frontiera francezi, chiar qi mai in-
colo, o regiune numit[ Borinage, unde tr5iegte o
popula,tie de mineri qi de lucrdtori in exploat[ri de
cdrbune. Iatd ce am g{sit intr-un manual de geografie
in privinlei acestora:
< Borinii (locttitori din Borinage, regiune la apus d,e
Mons) nu se octtpd. dectt ar ertraclia cd.rbunelui.
Sint o priveliste impuniitoare aceste mine de huild,
deschise la trei sute de metri sub pd,mi,nt, und,e coboard
zi d,e zi o popttlcie mttncitoare, vrednicii de consideralia
Si de elragostea noastrd.. Lttcrcitorul din minele de huild
este un tip propritt regiunii Borinage, pentru eI ziua
nu e zi gi, afard de duminical nu se bucurd mai d,e fel
de razele soarelui. El lucreazii clin greu la licdrirea unei
ld,mpi a cd,rei lumind. e palidd, Si spd,ldcitd, tntr-o
galerie strtmtd,, cu trupttl frint tn doud. Si citeodatd silit
sd, se tt,riie; htcreozd pentru ca sd, smulgd, ilin md.runta-
iele pd,mtntului acea substanld, minerald, a cd.rei
mare tttilitate () cunoaftem; lucreazd,, tn sftrsit intre mii
de primejd,ii, reapdrind, feird. contenire, dar minerul
belgian are o fire bund., s-a deprins cu acest soi de vialid,
;i ctnd, coboard, f,n ad,tncul minei, dercupra pdldriei
cu o ldmpild menitd sd-l cdlduzeascd, prin intuneric,
are i,ncredere tn Dttmnezeul sdu care e m{trtor la munca
sa Si i,l proteguieSte pe dinsul, pe n,evastd,-sa, pe copiii
sd.it>.
Agadar Borinage este la sud de Lessines unde se
afll carierele de piatr5.
Tare aq vrea s[ mI duc prin partea locului ca propo-
vdduitor al Evangheliei. Stagiul de trei luni cerut
de domnul de Jonge gi de pastorul Pietersen e pe
sfirqite. lnainte de a incepe sX predice gi de a porni
in lungile sale cll[torii de apostolat qi de aotivitate
in rindurile Gentililor, Apostolul Pavel a pstrecut
trei ani in Arabia. Dadd aq putea timp de doi sau trei
aqi s[ lucrez in liniqte intr-un asemenea linut, si
studiez qi sd observ continuu, nu m-aq intoarce flrd
sd am de spus ceva care s5. merite intr-adevdr oste-

17. neaia de a fi ascultat
- $pun asba cu loatd sureicnia,
clar,ru sinceritate deplini.
. . . i'I-am plimbat in acea zi pinl dincolo de Foresl :
am apucat pe drumul cel mai scurt ducind la o
bisericu.iS. cu pere{,ii acopeli!,i de iederir. A"m v[zut
acoio nurneroqi tei cu crengiie gi mai incilcite, qi ca
s{ ric arca mai gotici decit acei pe care i-am r,5zut
leoi in parc; de-a lungui drumului desfundat ducind
ia cimitir, trunchiuri qi riddcini rdsucite, ciudate ca
acelea grar-ate de c[tre Diirer in Cd.kirelul, Moartea
6i Draml Ai vdzuL r.reodat[ ta]:loui (sau reproducerea
in folograiie): ]luntele Xldslittilor de Carlo Dolci?
Are intr-insul ceva din Rembrandt,; l-am v[r:ul de
curind.
Cunogti fdra indoial[ acea acr.aforte mare, lucraid
do ajuns cie prost pe acelaqi motir', dupd Rembrandt.
Esie vorba c[e,cpre perechea acelei Citi,re a Bibliei,
ou doui femei ;.i cu un ieagdn. fle cind mi-ai spus ci
ai vdzut tat'loui bdtrinului Corot cu acelaqi subiect,
mi-am tot amini,it cle el: l-am vlzut intr-o expozilie
a operelor sale indatI dupd maarLea sa; m-a irnpre-
sionat foarte tare.
Cibe frumuse!,i cuprind operele de ar*"i ! Cu condilia
ca s[ {,ii minte ceea ce ai v[zut, nu eqti niciodatd
lipsit de preocuperi, nici cu adevdrat singuratic,
nicioriatd siirgur.
rn7
Peiit-Vasrnes, 26 decem]:rie 1878
Borinage, I{ainaut
hI[ gr[besc sd-!i spun ci nu sint tab]ouri in Borinage,
cI in general nu se qtie ce e un tablou. E a;adar de
la sine inteles c5. de la plecarea mea din Fruxelles
n-am mai r,-izut nici o operd de artd. Dar nu-i un
motiv ca regiunea sd nu fie foarte caracteristic[ qi
foarte pitoreascl; totul pe aici vorbegte, ca si zic
aga, gi totul e foarte expresirr.
Zilele din urmd, de dinainte de Crdciun, au fost
intunecoase, a nin$. Totul amintea de tablourile
rnedievale ale lui Brueghel qi de multe altele care
au izbutit sd exprime lntr-un mod atit de izbitor
efectul caracteristic al rogului qi al verdelui, al negrului
;i al albului. Ceea ce v[d aci imi evoci intotdeauna
opera? cle pild[ a lui Thijs Maris sau a lui Albett
Diirer. Sint pe aici niqte drumuri d.esfundate pe
margini cu mdr[cini qi cu bS.trini copaci rS.sucili cu
r[d[cini fantastice, care searnS.nd in botul cu drumu]
dint,r-o acvaforte de Diirer, Capalerul Si Moartea.
in ziieie din urmd mai cu seamd a fost inLeresant
sd-i priveqti seara? pe zS.pada albd, in ceasul amurgului'
pe lucr'[Lorii minelor intorcindu-se pe la casele lor'
()amenii aceqbia sint negri pe de-a-ntregul cind ies
din mine ia lumina zilei; parci ai' fi niqte colari'
LocuinJ,ele lor sinL in genet'al mici, mai degrabi
niqte colibe, risipit,e de-a lungul drumuriior desfun-
date, prin pddure qi pe povirnigul coiinelor. Ici colo
se mai vid acoperiquri de case invelite cu muliriri.
qi in faptul serii fercstrele cu ochiuri mici arunci.
o lumili placuli.
Se vdd pe-aci, imprejurul gr[dinilor, a lanurilor qi a
ardturilor, garduti de acelea de m[r[cini negri, cum
se vdd prin meleagurile noastre, in Brabant,, desiqrui
qi cringuri de stejar, qi in Olanda, silcii cu coroana
retezatS.. Cu zdpada care a c5.zut in ultimele ziie.
toate acestea cl[deau impresia rinui scris pe hirtie
alb[, ca paginile Evanglieliei.
. . . Slpt[mina aceasta am comentat tcxtul din
tr'aptele ApostoLilor XVI, 9: <r Noaptea i s-a aritat }ui
Pavel o vedenie: Un birbat macedonian sta rugindu-l
gi zicind : 'freci in lVlacedonia gi ne ajutl !r {-au ascul-
tat cu atenlie cincl am incercat sd descriu infSlitsarea
acestlri macedonian, insetat de mingiieriie Evangheliei
gi de cunoaqterea unicului f)umnezei.r adevlrat. Le-am
spus c[ se cuvine si ni-l inchipuim ca pe un muncitor
cu trd.qXtuii de durere qi de necazuri qi de oboseall:
ca pe un muncibor oarecareT simplu ca ati,t,ia allii,
dar cu un suflet nemuritor, lacom de hrana care nu
piere, adic[ tle cuvintul lui Dumnezeu. Cii Isus este
inv5..t5.torul oare poal'e int5.ri, mingiia Ei ajuta pe un
muncitor care duce o via.tf, grea, {iindci El insugi este
om al suferintrei, el cunoa;be toate cusururile noastre;
i s-a zis fiul teslarului, cu .Loate ci a fost iiul lui Durn-
nezeu; el a lucrat treizeci de ani intr-un si.rEcicios
a:telier de dulgher al t.aliiui sdu spre a implini voia
Iui l)umnezeu. Dumnezcu vrea ca, irnitindu-l pe

18. Cristos, omul sd ducl o via!,d modestd pe p5mlnt,
nen6zuind spre lucruri mdrete, qi sI nu strimbe d.in
t3r ln fala simplitdlii traiului sdu umil, invd,tind
din Evanghelie sd fie intotdeauna blind. gi cu sufletul
smerit.
T 129
Wasmes, aprilie 1879
E qi timpul s5-!i trimit din nou veqti d.espre mine.
&Ii-au scris de acasd ci te-ai dus sd petreci citeva
zile la Dtten, qi cd ai plecat pe cheltuiala firmei.
Imi place sd cred ca totul a mers bir..e ln aceasti. cdld-
torie. lmi inchipui ci in aceastd perioadi din an faci
din cind iq cind cite o excursie la dunele d.in Scheve-
ningen. Pe-aici, prim[vara e foarte pldcutd; ici gi colo,
prin unele locuri, ai putea sd te crezi printre-dune,
din pricina colinelor.
Nu de mult am fdcut o plimbare interesanl[, am
petrecut gase ceasuri intr-o mind.
$i incd lntr-una dintre minele cele mai vechi qi mai
primejdioase de prin imprejurimi, numitd Marcasse.
Aceatd min[ are o foarte proastd faimd, d.rept urmare
a numeroaselor accidente care se produc intr-insa,
fie la coborire, fie la urcare, din pricina aerului ind-
bugitor, din pricina exploziilor de grizu, a apei subte-
rane, a surpdrii vechilor galerii etc. E un loc sumbru;
la prima aruncdturd de ochi totul are o infd!,iqare
inspdimintdtoare qi jalnicd.
Nluncitorii din aceastd mind sint in general oameni
foarte slabi qi gdlbeji,ti de friguri; au o infd,tiqare
obositd, istovitd, cu pielea tdbdcitd ;i imb[trini,ti
inainte de vreme; femeile indeobqte sint qi ele foarte
palide qi vegtejite. lmprejurul minei, pdcdtoase sdla-
quri de mineri, cu citiva copaci usca.ti, pe de-a-ntregul
innegrili de fum, cu garduri de mirdcini, cu grdmezi
de gunoaie gi de cenuqd? cu mormane de cdrbune steril
etc. Maris ar fi fdcut din astea un tablou admirabil.
Voi incerca in curind sd lucrez un crochiu, ca sd poli
avea qi tu idee.
Am avut o cllduzd bund, un om care a lucrat in
adincul minei timp de treizeci qi trei de ani, indato-
ritor qi rdbddtor; a fdcut ceea ce i-a stat in putin,tl
ca s5-mi explice totul. 34
Ne-am coborit impreunS. pln[ la 700 de metri adin-
cime qi ne-am dus s5. vedem ungherele cele mai in'
depirtate din aceasti lume subteranS.' Se numesc
(otele celulele unde lucreazi minerii, iar cele raai
indep[rtate de ieqire, a,scunzdtori (locuri misterioase,
locuri pe unde se scormoneqte).
Aceast[ min5. are cinci etaje. Cele trei etaje de dea.
supra sint sl:ite qi prin urmare p{rd.site; nu se mai
lucreazd in ele tiindcS. nu se mai gdseqte cdrbune.
Dac[ i-ar veni cuiva in minte s5. facl un crochiu dup5.
aoeste ctele, ar crea ceva nou, ceva nemaiauzit
sau, mai precis, ceYa nemaivd,zut. lnchipuieqte-,ti
o serie de celule intr-o galerie de-ajuns de strimtd. qi
f oarte scundd, sus.tinuti de o scheldrie rudimen-
tar[. ln fiecare dintre aceste celule, un lucr[tor
imbrdcat intr-un costum de pinzl ordinari, slinos
qi minjit ca al unui coqar, desprinde cdrbunele cu
lovituri de cazma, la lumina slab5, a unei mici
ldmpi.
ln unele dintre aceste celule muncitorul sti in p!
cioare, in altele e culcat pe pdmint. Aceastd orinduire
seamenS. mai mult sau mai putin cu chilioarele de fa-
gure ale unui sttrp, cu intunecatul coridor al unei
temnile subterane, cu un qir de mici rdzboaie de
tesut sau, mai exact, cu o serie de cuptoare de piine
din gospod[riile .t,[ranilor? sau $i mai mult, cu despdr-
.titurile dintr-un cavou. Galeriile se aseamine cu
marile hornuri de la fermele din Brabant.
ln aceste galerii picurd apd de peste tot qi lumina de
la lampd, care produce un efect ciudat, are aceleaqi
rlsfringeri ca intr-o peqterd de stalactite. O parte
din muncitori lucreazd in etajele superioare, allii
incarcl blocuri de c[rbune in vagonetele care sint
indreptate pe nipte linii asemenea cu cele ale tramva-
iului; printre aceqtia din urmd sint mulli copii, fete
;i b[ie!i. Am v[zut Ia 700 de metri adincime un soi de
grajd unde stiteau vreo qapte cai bdtriqi care vor
fi trdgind desigur mai mutrte vagotete deodatd spre
locul de ieqire din galerie, adicd spre locul uode sint
urcate sus. Alli muncitori se mai ocupd cu repararea
vechilor galerii, care stau si se surpe, sau sap5. altele
noi. Dupd cum marinarii duc dorul m[rii ci4d sint
pe uscat, in pofida primejdiilor qi a suferin{,elor care

19. ii plndesc, rninerului ii piace mai mult sI se afle sub
pEmint, ciecii deasupra.
Satele au o inf[tiqare de aclincd int.ris'lare, t1e pustie-
tale, de mcarte, fiindcd r.ia!,a e colcentratd sub pdmint,
gi nu deasupra. Poli s[ tr[ieqti pe-aici ani qi ani gi
sd nu-!i dai seama de aceastd stare de lucruri, trebuie
sd intelegi ce e cu mina pentru ca sd inLelegi multe.
i.ocuilorii sint neqtiutori de carte ,si foarte necultivati,
ctrar deqtep!,i, inrJeminateci in meseria Ior, curajoqi
qi zeloqi qi tin {oarte muit la libertatea lor; sint in
genere mici de slat, lati in spate qi cu ochii adinc
infundati in orbite; foarte dezghe!,a{,i qi iac mult[
treab{. Foarte nervogi de altminteri, nu vr.eau sl
zic -"labi de fire, dar sensibili. Sint insulletiti de o ur5
fcroce qi aclinc[ ;i cle o neincredere instinotir'E im-
polriva acelora care ar vrea sd le impund legea. Ca
sd ai iegituri prieteneqti cu minerii trebuie sd fii
miner, si nu faci pe infumuratul, s[ n-ai apuc[turi de
om increzut, nici ifose de atotgt,iutor, aitminteri nu-i
chip si te ln!,elegi cu ei qi nu le poli cirrl"iga increderea.
!i-am vorbit cumva de acel miner care a fost ars in
mod groaznic intr-o explozie de grizu ? l,iul!,umesc
cerului, acum s-a inlrernat, iese pe alard qi a inceput
sd se piimbe ca sd inve{,e si umble; are foarte pu,tini
putere in miini qi nu se va putea sluji de eie incl mult[
rrreme ca sd lucr:eze, dar a fost salvat. S-au semnalab
numeroase cazuri de iebrd lifoid[ qi de friguri, care
se rluille-qc pe aoi friguri proaste, ca.re pricinuiesc vise
foarte triste, co;maruri qi provoac[ delir. trati at,il,ia
bolnavi, c[zuli la pat, sleili de puteri, f[r[ viagi qi
ner.olnici. Am vizitat o famiiie unde toti ai casei
sufereau de friguri - ace,gti oameni n-au decit un
siab ajutor sau n-au nici unul, cei bolnavi ingrijesc
deci bolnavii. Aei, bolnavii ingrijesc pe bolnavi,
imi spunea gospoclina, clupd cum cel sdrac este pri-
etenui s[racului.
-A.i mai v[zut lucruri frumoase in ultimul tinip ? Ard
de nerdbclare sI primesc o scrisoare de la tine.
Israeils a lucral, rnult intre lirlp ? Acum citer-a zile, o
iapd a f[tat un minz in grajd, un incintitor cllu!
care igi implinl,a solid picioarele dupd pu!,in timp.
Muncit,orii cre sc calire ; se vid qi miei pe lingd toate
gospcddriile minerilor, Irrecum ;i iepuri de casl Jil
aprciape pesie l,ot locul. Tr.eliuie s& md duc sd vizitez
boinar,ii, adic[ trebuic si leg cle gard peneiul. Tri-
rniLe-mi cit mai curind qtiri despre tine, dac[ ai
l.reme. S[-!i mearga in plin l,ria.le ce]ea qi lii sigur
cd sint., cu o stringere d.. mind,
fratele tdu devotat
'INCENT
Coi,roritul in minh ili lasd o impresie mai degrabl
jalnicir. Cobori intr-un fei de cu;cd sau de paner, ca
u gdieatd in finlind, dar intl-o fintind la 600-700
metri aclincirne; Ia sosire, dacd r'idici ocirii, ini,re-
zS.reqli o licdr'ire nu rnai n'lare clecit a unei stele de
pe boita cerului.
:i aceea;i senzatic ca. qi cinii te aili pentm prina dati
pe hordul unui vas in largul mIr'ii; mai ncpldcuti.
ea nu cliinuieFte inttelungi vremel din fericirc.
ilinerii se tlepr'ind repede, tlar au totuqi un fei de
spaim[ pi de groazd de r:at'e nu mai scap[ qi nu firi
rniiti-.' de allminter'i.
[]e inriata ce ajungi jos, pasul pr'imejdics e {[cut ;i
osteneala pe .are !i-ai ciat-o este rlin belgug rdspldtlti
prin ceea gq rtezr.
Iati adresa mea: iincent, van Gogit, ia Jean-tsaptisLe
Denio, slraila Fetit rasr::ies, -v'rsmes (Borinage,
i{ ainaul).
T t,30
Iasmes, iunie 1879
. . . Acum t:it,er-a zilt', aD1 iivut pe la ceasurile un-
sprezece o furbun[ inspiimint[loare. Foarte aproape
iie air.,i, se afjd o inal!,ime de uncle se zdreqte hdt-de-
parte, in funtlul r'[ii. o part,e tlin Borinage cu hor-
nurile de pe acolo, cu dealurile de cdrbune, cu casele
muncitorilor qi in timpul zilei cu o intreag[ forfoteal{
de siluete negre pe care ]e-ai socoti drept furnici.
La rnarginea zlrii, se deslu;esc niEte pEdur'i de brad
rte }lngd care se desprind c[suIe alite, clopotnite mici,
r'; I'eche rnoard etc. l{ai toatd vremea p}u*"e;te pe acolo
un fel de neguii,r deas5. sau e doar un efect ciudat de
urrl-,r[ qi tle ]umina pricinuit de uori; totul i,t,i in-

20. ll_.lp!a gindul spre tablouri de Rembrantlt, de
Michel sau de Ruvsdaeil.
ln cursul furtunii d.ezldntuite in toiul unei nopti
intunecate ca infernul, fulgere luminau intreg acest
peisaj, pret ca la un minut gi produceau ciudabJefecte.
In primul plan, inaltele constructii ale minei < Mar-
casse), care se iniiitau singuratice pe cimpie, evocau
in adevdr, intr-acea noapte, arca lui Noe, apa cum o
fi fost desigur in b[taia ploii, cind un fulger sfiqia
intunecimile potopului. ln urma impresiilor produse
de aceastd furtund, am citit in seira asta audito-
riului meu istorisirea biblicd a unui naufragiu.
Recitesc adeseori pagini din Coliba Unchiului Tom.
Sclavia e lncd in fiinld peste tob locul intr-aceastd.
lume gi problema a fost dezbdtut[ in aceast[ carte
minunatl ca in{,elepciune, dragoste, i4sufle!,ire qi avind
o grijd exemplari de bundstarea sdracilor asupri!,i;
o redeschid intr-una in mod automat qi fac intr-insa
de liecare datd noi descoperiri.
Nu cunosc o mai bund definilie a cuvintului < artdr
decit aceasta: Arta e omul adiiugat naturii,- naturii,
realitd,tii, adevdrului, dar cu o semnificalie, cu o
interpretare, cu trlsituri caracteristice pe care artistul
le scoate in relief ;i cdrora le d.d expresie, pe care
< le desprindeu, pe care le descurcd, le elibereazd.,
cS.rora le d[ culoare, strllucire.
Un tablou de Mauve sau de Isradls spune mai mult
qi vorbeqte mai deslugit decit natura insdgi.
Se intimpld la fel cu unele cdr{,i, cu, de p1ldd, Coli,ba
unchittlui Tom, unde artistul, prezentind lucrurile
intr-o lumind noud, a innoit viziunea noasl,ri, cu
toate c5. opera lui, publicatd acum multi ani, inceps
sd.treacd drept o vechiturd. Este o rev5rsare tlo sirrrtrf,-
minte gingaqe; o oper[ foarte bine lucratl, inir-
adevdr de o min5. de maestru. A fost alcirl,rril,i r:u
mare dragoste, cu multd sinceritate, cu mrrlt,ii lrrrna
credinld. N-are prea mult[ strdlucire, e sirrrlrlii. rl.rrl
sublimh, nobilS qi toarte distinsd.
lntr-una din zilele di4 urm5, am citit o lucrarc irsul)rir
regiunii miniere engleze care nu e prea bogrrlrl irr
amdnunte.
De curind am fdcut cunoqtintX cu cineva cilrl rr losl,
supraveghetor intr-o min[ de cS.rbune timp rlt rrrrrll,i
ani. De obirqie modest5, nu-qi datoreqte decit sie lnsuqi
situa,tia la care a ajuns' Sufer[ de o boald de piept
de ajuns de gravd qi nu mai e in stare sd coboare in
min5..
E interesant s[-l asculli vorbind despre meseria lui.
A rdmas prietenul muncitorilor' spre deosebire de
atilia al,tii care nu se inal.td in situa!,ii decit pentru
bani, nu pentru ca sA se disting[ cu adevdrat; aceqtia
sint insufle!,ili de imbolduri mai pu,tin nobile, chiar
vulgare. Are inimd de muncitor sincer, onest qi cura-
josfiar in ceea ce priveqte cultura generald e superior
celor rnai mul!,i dint,re tovardqii sdi de munc5.
De atitea ori, in decursul unei greve' numai el a putut
vorbi muncitorilor; aceqtia nu voiau s5. asculte decib
de el, dispre,tuiau sfaturile celorlalti qi pretindeau s[
asculte numai de el in ceasurile de primejdie. Cind
l-am vdzut pentru prima datd m-a dus gindul la o
acvaforte de Meissonier pe care o cunoqti, desigur:
Cititorul.
Un fiu al lui Denis e mai mult ori mai pulin logodit
cu fiicd-sa, de asta vine aci, dar arareori. De altmin-
teri aci am fdcut cunoqtin!,d cu dinsul. De atunci
am fost de mai multe ori la el.
Ai citit Pdrinlii ;i copiii de Legouv6 ? E o carte deose-
bitd pe care mi-a imprumutat-o acest om qi pe care
am citit-o cu mult[ insuflelire.
T 132
(15 octombrie 1879)
Sd fiu perfecb, oare nu a$ n[zui la asta de fel, sau nu
ag avea nevoie de aqa ceva? Aq nizui sd ajung mult
mai burr. Dar tocmai fiindcd jinduiesc dupd asta'
rni-e teamd de leacuri mai rele decit rdul. Se poate sd
imputdm unui bolnav pentru cd face stiruitoare
cercetdri asupra valorii medicului sdu qi pentnr cd nu
admite s[ fie ingrijit de-a-ndoaselea, ori de cdtre un
;arlal an .'
T 133
Iulie {880
Dragul meu Th6o,
Scriu cam fdrd voia mea, fiindcd nu .ti-am scris de
atlta timp qi asta din mai multe pricini.

21. lntr-o oarecare mlsurii ai ajtins pentru mine un
sir[in qi eu de asemenea pentru tine, poat,e cd mai
muli decib ili inchipui. poate cr1 ar fi niai bine si nu
mai continuim astfel. Poabe c[ rlu 1i-a$ fi scris nici
acurn, daci nu a; fi fost. silit, dacl n-aq fi avul nevoie
s[-ti scriu, dac[, zic eu, tu insufi nu rn-ai fi obligat
la asta. -4.m aflat ia Etben ci mi-ai trimis cinciz,-eci
de franci, ei bine, alt consimtit si.-i priinesl. Desigur-
cI impotriva vointei rneie. cuprins clesigrir cle
-un
senlimenl cle rnelancoiie. dar nii ailu inti-un fel tLe
impas sau de lncurciturl; t*m a; putea firr,e alt-
rnint,eri ?
$i deci, spre a-,t,i multumi, it,i sir,iri.
Cum.poate cri qtii, li-ani inlors in Borinage; tal,ri
iini zicea sd st.at ntai dr.'grabl in apropiele cLJ Utten;
eu am rtispuns cir nu slau. ;i treiL ca am ficut cit
se poate dc bila. F[ri si 1-reau aln ajuns si. fiu
considerat in {amilie drept lin soi cle persoiraj impc-
sibil qi suspect, un onl car.e t!11 lnspirl increder,e;
la ce ag mai putea. in vreul iel oarecare. fi cle folos
cuiva l
De asta, inainte cle toale inclir si cred. ci e folositor
;i c[ e hotirirca cea mai irrtnir ,,si cea mai cu jud.ecata
s-o iau cLirr loc ;*i si stal la distanta. r,u.eni'Li, si
fiu ca qi cum e-aq fi...
Ceea,ce .esie nlpiriireir peirtru pdsEt,i, r.{stimpi_rl
cind ele igi schimbi pen:ic, e rdslri;tea gi neuoro,:irea,
zilele anevoioase peni,ru noi ce;i,ilaiti, fiintele omeneqti.
-Se poate si rimii locului in acest. rdslimp tie n[pl.-
iire, se poat,e sf, qi ie;i tlirrtr-insui ca. qi reinnoit. clar
lotuEi aqa ceva sd nu se pet,reac[ in oc]rii lumii, nn
e prea piirrul, d.e asi,a cieci sr: cadr sir ie iaci ner.izut.
Bine, fie.
Acum, cu toate tf, c;te rr. ei rnult sau rnai putin
clescurajal,or de greu si i.ttci;tigi increrlerea unei
iLrircgi familii, poat,e c5. nu cu totui lipsiti iie preju-
ciec{!,i qi de alte insu;iri la fel rie cno.al,iie ;,i conforme
manierelor elegaute, ir:iu;i eu nu-rni pielil cu clesb.r.ir-
,sire _
nldejtlea t,ii pr-ii;n cil-e pu*.in, lnrei ;i sig;ur,
inbeiegereii corclialE sr: t-ir r,i,sLaltiii cu. unul sau i,rr
aitul.
Astfel, in prirnr-rl rind. t:rre i..1 rlori sir vicl aceasi:i
intelegcre cordiaif,. c:r .qd nLr sptn rnai rurlt. rest:rbiiita ,ifr
in'ire tata ;i mine, qi apci aq tinr: lot atib de mrilt
ca ea s[ se restairi]easc[ intre noi aminii.oi.
ln,telegerea corcliaia e infiuil ma-i bund tlecit' nelnlc-
legerea.
-{cum am sd te piictisesc .u o&ir€c&le cliestiurri
al:stlacte, tolu;i lare aq dori sa ic ascuili cu rdildar'e'
in ce m{ pliveEte pe nine, sint, un om pasicnat,
in siare qi pornir s[ {ac ]ucrui'i mai muil s"q-u mai pubin
nesdi:uile,-de care mi se irriimpld s{ md cdicsc mai
mrrlt sau rnai pulin. lii se intimpl5' sd volllesc sau
-qi trec la iapte cam pr.a iut,e. cind a:'fi nrai bine sil
ari',epi, cu mai multE li.i,dare. lii se lla;'e ci iilte pei'-
."oane poi, gi eie ulicoli sii{ir1i asrm.nea nesottil,irr'i'e"
-'l.qe,dar a,sa s'rirld iurrluriie' cc:-i tie iacul.' ile cade
cumva s5. mir consi{ier tiiept un om pi'lilej'-iios ,si
incerpabil clc nimic? Itl , r, '1. Lia.r' L -(rilJa sd md
slr[duiesc prin orice rnijioacc sd t.ia3 r-iin acestc
pasiuni inse;i trn foios. De 1ri1dii, ca sd niiinesc riria
,ii,ltrn pasiuni, am pasiunea mai niuib si]-u illai Fuli[
irezistiirild a clr{ilor Fi am ner:oic s5. lnil ins.Lrujeilc
netutrerupt,, s[ studiez, eiaci vrei, toi, aia pi'ecum ant
nevoie sri-mi inghit dumieatni tle piine. Tu, 'ru ai s[
intelegi aceasta. Pe cintl mil afiam illtr-un alt uediu,
Ln-preajna rinor bahlou;i ii in i-'reajiria Ltiit-ri' obiecte
tle art[, tu ql ii prea irine r:i m-a cuprins petrtlu aceslea
o nestf,prinii.ri pasiun.,r cal.r mirrliea piu[ ia ini dcdlare.
$i lru-mi pare rdu de as'ia,;i acum cliio'i' tle;:'artc
'Le
l[rimui uata-1, acleseori mi. prinder nostalgia tlc t6rimul
natai, cie lErimul tablouriior'.
Ili aniinle;ti probabii binc cd m[ pricepeam in-
tllajuns (;i se prea poate cd md pricep 1i ar;um) ce
insemna llcmbrandt,. sau ce lnsemna tr'Iiliet sau Juies
Ilupr6 sau Delacroix, sau I'Iillais, sau dl. l'Iaris ?
Iezi, asdS.zi nu-i mai am iir preajma mea' totuqi e
acel ceva care se ciream[ suflet, gi despre care se sus-
!,ine c[ nu ll]oare nicicdatd, ba cd trlieqte int'r-trna
Ei caute intr-una qi intr-una qi t'ot inlr-una- In loc
ia ma las doboril de dorul de tdrimul natal' mi-am
zis: <T[rimu] natal sari patrilt este peste +'otr. ln
ioc s[ md las deci irr voia de sirerdrii' arn inclinat spre
melancolia acti.,'d, intr-atit, cit md !,ineau puterile
sd lucrez; sau cu alte cuvinte am preferal meiancolia
care n[ddiduieqte, qi ndzuieqte qi caut,5, aceleia poso-

22. morite care lincezeqte, descurajeazd. Am studiat
aqadar mai mult sau mai pulin serios, cdr{,iie pe
care le-am avut la indemini," Biblia qi Revolutia
tr'rancezd, de Michelet ;i apoi, iarna trecutd,-pr"S"t;:
kespeare qi cite ceva d.e Vict,or Hugo, de Dickens, de
Beecher-Stowe ;i de. curind pe E"sciryle ;i apoi pe
mul!,i al,tii, mai putin clasici, p. -ui mul,ti vesti,ti
maeqtri de-a doua mind. $tii cLoir qi tu c[ unul care
Tt-. plr printre maeqtrii de a doua min[ se numeqte
Fabritius sau Bida.
9"1 f. adinceqte in toate acestea uneori e supdri.tor,
shoching
- pentru ceilal{,i qi fdr[ sI vrea p[cdtuieqte
mai mult sau mai p"!1o impotriva unor forme'qi
impotriva unor obiceiu.i qi uno, convenienle sociale.
T9luqi e pdcat sd le iei irr nnme cl,e rlu. De pild{, tu
qtii c[ adeseori mi-arn neglijat imbricimintea, asta
o recunosc, qi recunosc cd. e shocking. Dar vezi, strim_
toarea qi siirdcia au fost o""..urri de vind, qi apoi
asta e uneori un mijloc hotdritor pentru ca si_ti
asiguri singuritatea necesard, pentru ca sd poli-sd
adinceqti mai mult sau mai prl.lio lr".rrn studlu'care
te preocupd. Un studiu foarte necesar este med.icina;
aproape cd nu-i om sd nu se strlduiascd sI qtie cit
de cit in aceastd privin,td, sd nu caute sd priceapl
mdcar despre ce e vorba qi uite ch eu nu ;1i,, in.X
absolut nimic. Dar aga ceva te absoarbe, aqa ceya
te preocupd, dar aga ceva te indeamni sd doresti
cu ardoare, si visezi, sd ginde,sti. Iatd, poate ci
s-au qi implinit cinci ani, nu qtiu precis, de cind sint
mai mult sau mai pu!,in f[rd slujbd, rdtdcind de ici-
colo; acum tu zici ci de la data-cutare qi cutare am
dat indlrlt, cd mi s-a stins flacdra, cd n-am f[cut
nimic. S[ fie chiar adevirul ad.evdrat ? E adev{rat
cd. ba mi-am ciqtigat lrucata de piine, ba cite un
prieten mi-a dat-o din bundtate, am triit cum am
putut, cu mare greutate, cum se intimpla; e adevirat
cd am pierdut increderea citorva, e ader,[rat cd
treburile mele bdneqti sint intr-o stare proastd, e
adev[rat cd viitorul mi-e ind.eajuns de sumbru, e
adevdrat cd aq fi putut face mai mult, e adevdrat ci
iocmai sp_re a-mi ciqtiga piinea am pierdut atita
timp, e adevlrat c[ qi studiile mele sini gi ele intr-o
stare indeajuns de jalnicd qi descurajatoare, gi cH
imi lipseqte mai mult, nespus mai mult decit am.
Dar oare asta se cheam[ a da inddrdt, qi asta se cheamd
a nu face nimic ?
Poate c5. imi vei spune: dar de ce n-ai continuat curn
am fi vrut s[ fi continuat, pe calea universititii?
Nu voi rdspunde in aceasti privin,tI d.ecil, astiel:
costi prea scump ; qi apoi aceast,{ carierd n-ar li
fost mai bun[ decit cea din prezent pe calea c5reia
md aflu.
Dar pe calea pe care m[ aflu, trebuie s[ continui
-
dac[ nu fac nimic, dac[ nu s{,udiez, daci nu mai
cercetez, atunci m-am dus pc copcd. Atunci, vai qi
amar de mine,
Iat[ cum privesc eu lucrurile: sd conl,inui, sd. continui,
iati ce e neapbral, necesar.
Dar care e scopul tdu precis, vei zice tu; acest scop
se va preciza, se va contura pe incetul gi in mod sigur,
dupi cum crochiul ajunge schi,t[ gi schi!,a tablou,
pe misur[ ce lucrezi mai cu seriozitate, cu cit adin-
ceqti mai mult, in toate am[nuntele ideea la inceput
neldmurit5, prima idee fugard gi trec[toare,
- afar[
numai dacd aceasta nu va ajunge o idee fixd.
Vei fi qtiind probabil cI in ceea ce priveqte pe pro-
povlduitorii evangheliei se intimpl[ ca gi cu artiqtii.
Este o veche qcoal[ academici, adeseori dezgust5.-
l,oare, tiranicd, culme a dezoldrii, in sfirqit; niqte
oameni avind drept cuiras5 o armur[ de otel de pre-
jud.ecifi qi de convenlii, aceqtia, ajungind jn fruntea
treburilor, distribuiesc slujbe qi prin vorbe folosite
pe ocolite cauti s[-qi sus.tind protejalii qi s5-l exclud[
pe cel naiv.
f)umnezeul lor e ca qi Dumnezeul be,tivanului de
Falstaff de Shakespeare, ( interiorul unei biserici r,
<rthe inside of a church rr,. intr-adevdr unii domni
propovdduitori ai evangheliei ( ? ? ?), printr-o ciudatd.
intimplare (dacd ar fi capabili de emotie omeneasce
poate ci ar fi ei ingiqi oarecum surpringi de asta)
au acelaqi punct de vedere ca ryi be,tivanul-belivanilor,
in domeniul celor spirituale. $i nu-mi prea vine a
crede ci orbirea lor se va schimba vreodati in clar-
viziune in aceastS. privin!d.

23. Aceas{ir slere de lucruri a-re partea ei rea pentni rine
uu e cle ar:ord cu toate acesl,ea, pentru cine clin l,ot
lrillelui Ei ilin toal,i iniirra qi cu ioa|d iniiignareai tle
('itre e Nepi,ti-'ii proiest,eazl impol.riva ei. in ce md
pr'ir:o;lo grc rni;ee, rcspeci, pe acadtrlir,ienii Uare rirr
sirir; ca. leilrli,i, rtrar: lei vr.ednici de l.cslie,.lL sirit mai
i'rispindiii rier-.i1. s-ar pirea Je pririra vede, c. l_rna diillre
i'l'icinilc pcil'tru care ,ciut, aclrm fir.i slltjhE, pcntru
,,-are ani cic zilc: nnr fos[ fdr[ stujbi" * i:sle pur qi
siniiriu lindrI arrr ;ri1i, .-.Cn,jrnlie r_[cril a,,cfl.i tiomni
i lle riau shrjbelr, ct,lor, lare ginr.l,,sc ua si riil;ii. iiu
e vori.ril ti.r-,artiurtt.,., jrnj:r'icd.rniiite) €iEa (,u6] rrti s_a
il!1I.;Liiili, cir.ii;1il:rrj.,,ir, {;i r: r,or.lta 490.p,,c {.rj"-a r}}t;
aii.int, 1,tt itrr;!'Lli..
De i:e iti rrriu Loate illes'Lca
- 1u spre a rllf, iingui,
llil spr'{j a md cLjzr.iriovlti clt, ceva tir, aai,e }roalt c[
pin: iliai miril, sai.r niai put,in l,incvat, c,i nurnal ca sir_ti
spiln celi .e riimeazS: in L:riri_iul vizitei tale celei din
r,um{, ile ast[-vai,:i, pe cind ne plimbam ilnnr.eun[
i'e. irl*ti. r-aEaiiiia 1;dr,isii;i clcnurnitir i,Ejii,oarea,
trlr-4l !]t]int;t ftr. auca vr(me cin4 ne pltrn]:ilnt la fel
prin preajma canalului gi a molii ilin ilijsrvijk <rpe
atunr:i. ziceai t,u, erant {lo acr,el.qi l,ijler.e ouoprn mul1or
Iurruli, ins:i, ai acliugat. rie
.afunri
tc-ai scliimbat
rnult,, nu- mtri eirt,i acelali,. Ei Liiiie, nrr e erhiar asa,
mi s-e srhimJ:at doar.r.ia.ta: pe aiunci nu el.a esa de
gre a, Ei r.iil +rul nu-mi a1,iir.ea a,,qa de iri,luncc.at __
f9.in ceca ce prir-eqle siflei.ul, irr r.,,a ce giriveqt,e
felril meu cle a vcde-,a gi cle a girtrii, nrr s_au st.Iliu}:at,
lrrlt'-ader'f,r, intr-atil s-c,r, fi i;r.iiimhai iloar incib
ast[zi gin.,lesc, cr.e,j gi iuhosc r; ai adinc criit (1e fi
pe
_at,unc; eindearn, ered,oaln ;i iubeam. Ar fi o p".re_
6e:rid aqacla;r dacd ai slir,ui sd crezi, de pildl, e.r: as?ezi
3!..ji "r-ni nu!,in insufielit {a{yn cle p.'emhranclt,, tle
Pi-i]]et, cie Ilelacroix sau fat,d de or"ic..rr.e allul, dim_
potrivd i numai c&, vezi trq e vrtrba si crezi pi sd
iul:eqti mai muit,e lucruri, e ceva din RemJ:ranCt
in
.Shakespeare ;i din Corregio in lfichelet, qi din
Delacroix in Victcr Flugo, qi apoi e ceva tlin Rem_
brandt in Evarghelie qi ceva din Evanghelie in trlem_
brandt, cum vrei, ceea ce e mai mult,
"sau
mai putin
tot una, numai sd vrei sd inlelegi acest lu"ru, fb.rd
sd cauti sd-l intorci pe clos qi clacd-lii seanra de sensul
i5
nesigur al comparaliilor, care nu pretincL sd micgc,r.ez,r
meribele Lrnor personaliti{i originale. $i in Bunyan e
ceva din l{aris sau din fitillet qi in Beecher Sto."n
e ceva din Ary Scheifer.
Dacd eqti acum in stare sd ier{i vina unui om de-a
cerceta ailinc tablourile, vei recuncaqte ci qi culiul
cartilor e to{ atiL dp sanrtr ca 1i acol p{,nlru il{.nr-
brandl, l.la chiar cred ciL amindoud se completeazE.
lmi place foart,e mull porlretul d.e birbat de F'abritius
la care cindva, pe cind ne plimLram tot imprei-Lni.
ne-am uil,at mul[i yreme, la muzeul din Harlem.
Bine, dar lmi place tot, atib de rnult, [iicltariL Curtott
cie Dickens, din Parisul sdu qi din .l-ondre din anril
1793, gi aq pubea s[-ti arit qi aite liguri pestc misur,:i
de surpriirzdtoare din atitea alt,e cdr[,i, crr o aserni-
nare mai mult sau mai putin izbitoart. $i cred cir
Kent, personagiul din liing Lertr de Sirakeslieare. e
un llersonaj tot atit de nobil gi de distins cii si cutar{r
chip din Th. d.e Keyser, deli Kent gi Regele Lear sinr
considera{i cX ar fi iriit cu mult mai inainle. Ca s[
nu spun mai niult. Duamne, Dulinezerrl.-, cit e dg-
frumos Shakespeare i Cine e atit de misierios ca
dinsul ? '.orba qi felul siu ri.e a scrie sinl irltr-acler,ir
oa un pcnel fremltind de incordare si ile emol,ir.
Dar trebuie si inveti s[ cite;ti, dupa cum trebuicr sir
inveli si vezi Fi si lnr.eti sd tr[ie"rti.
Deci sI nll cumlra si crezi cI t[g[duiesc una sarr alta.;
eu sint un fe] cle credincios in necredinla meu,;i cu
toate c5. rn-arn schimbab, sinl acelagi, zbriciumul meu
nefiind decit, acesla: la ce aq putca oare fi cu llun;
n-aq putea cumya siuji qi fi folositor in vreun fei
oarecarc; cum aE putea ajunge sir ,sliu mai mriit
qi s[ adincesc cutare sau cutaro subiect? liite, asta
md cirinuieqtc intr-una qi apoi mi sc ptrre cii sinL prins
ca intr-un clegl,e intr-o mare sIrd.cie, ce siitt e_tcltrs
de a lua pari,e la cutare sarr crrtiri,e fapt,i buni
qi cd nu-rni sint la indomin[ cutalr. li uuLare iucruri
trebuincioase. Din pricina asta te cuprind.e uneori un
seniiment de tristete, apoi simti un gol acolo unde s-ar
pttea si afli prietenie iri afcrtiuni rdin, i ;i sincere ,si
sim,ti.c[ o descurajare cumplitl misbuie ciin insdsi
energia ta sultreteasci Si o qenorocire de neinldt,urat
se pare ci izbutegte sI pun[ stavil[ irnpulsuri]or tle

24. afec!,iune, qi un val de*dezgust te acoperd . . . $i
apoi i{,i zici: pind cind, Doamne?
Bine, ce vrei, ceea ce se petrece inlluntru apare oare
in afard ?
11 om poartd un mare foc in suflet $i nimeni
nu vine nicicind s[ se incdlzeasci la el, iar trecdtorii
nu bagd de seamd decit o pald de fum sus Ia horn qi
apoi iqi v[d de drumul lor.
Aqa inciL, iatd, ce-i de fdcut ?
- si intretii acest foc
inld'"rntru, s[ fii plin de du_li in sinea ta, sd aqtepli
rd.bddtor, dar cu citd ner[bdare, s[ aqtep!,i ,."*i,
zic, cind un oarecare va bioevoi s[ vini *d' ,. ug.r"
la foc, opri-se-va oare ? Cine qtie ? Cine crede in Dum-
nezeu, sI agtepte ceasul care o s[ vind mai curintl
sau mai tirziu. Acum, pentru moment, toate treburile
mele merg prost, dupd cit se pare, qi astfel au mer$
d.e o bucatd de vreme qi poate cd o s[ mai continue
in acesb fel intr-un r.iitor de mai lungl sau de mai
scurti duratd, dar se poate ca dup[ ce totul parc[
a mers alandala, totul sd meargd mai bine dupl
aceea. Nu md aqtept la aqa ceva, poate cd nici n_o
sd se intimple, dar in cazul cind se va ivi vreo schim_
bare in mai bine, am s-o socotesc drept ceva bine
venit, voi fi multumit, voi spune < in sfirqit ! iati
t:8, deci a fost ceva>.
P."r: I.i. zice tu, e;ti totuqi o fiirr!X ingrozitoare,
fiindc[ ai nigte pdreri nemaipomenite
"*r.p1a
religiei
qi nigte scrupule de conqtiinld copildreqti. Dace am
chestii de acestea nemaipomenite sari copillreqti,
sd dea Domnul sd scap de ele, asta e qi dorinla mla.
Dar iati cam cum stau in aceasbd privinje. rei
alla i4 tr-ilozoful printre ai tui de Souvestre, in ce
chip un om din popor, un simplu murlcitor foarte
sdrac, dacd vrei, iqi inchipuia patria: < poate cX nu
te-ai gindit niciodatd la ce e patria > incepu el iardqi,
Purrindu-mi mina pe um[r, < e tot ceea ce te incon-
jurd, tot ceea ce te-a crescut qi te-a hrdnit, tot ce ai
iubit, cimpia pe care o vezi, aceste case, aceqti copaci,
fetele tinere care trec pe acolo rizind., toate astea sint
patria ! Legile care te ocrotesc, piinea care-li rdspl{-
teqte munca, vorbele pe care le schimbi, bucuria qi
tristelea care iti vin din partea oamenilor gi de la
lucrurile printre care lti duci via,ta, toate acestea sint
patria ! Cdmdru,ta in care odinioard ti-ai vdzut mama,
amintirile pe care ea !'i le-a ldsat, plmintul in care
ea se odihneql,e? astea sint patria ! O vezi, o respiri
peste tob. lnchipuie-!i drepturile qi datoriile, senti-
mentele qi nevoile, amintirile qi recunogtin,t,a, adun5.-le
pe toate sub un, singur nume $i acest nurne va fi
patria. r
Acum, de asemenea, tob ce e cu adevdrat bun qi fru-
mos, frumuse{,e morald interioard, spiritual[ qi sublimd
in oameni qi in faptele lor, cred cd vine de la Dumnezeu
gi cd tot ce e netrebnic qi rdu in faptele oamenilor
qi in oameni nu e de la Dumnezeu, qi nici Dumnezeu
nu le socoteqte drepl, bune.
Dar l5,rd s[ vreau imi vine si cred totdeauna cd cel
mai bun mijloc de a cunoaqte pe Dumnezeu e sd
iubeqti tare. Iubeqte pe cutare prieten, pe cutare
om, cutare lucru, ori ce vei vrea, vei fi pe calea cea
bun5. spre a cunoaqte mai multe dupi aceea, iati
ce-mi zic in gind. Dar trebuie s[ iubeqti cu o adincd
qi serioasd simpatie interioard, cu voin!5, cu inteli-
geq,td) qi sd afli mai multe, mai bine qi mai muit in
aceastS. privin![. Asta indrumS. spre Dumnezeu,
asta duce ia credinla de nezdrunciqat.
Vreunul, spre a da o pildd, il va pre!,ui pe Rembrandt,
dar cu tot dinadinsul; el va qti inbr-adev[r cd este un
I)umnezeu, va crede intr-insul intr-adevdr.
Vreunul va studia cu temei Revolu!,ia Francez[
- nu
va fi neincrez[Lor, el va vedea cd qi in marile eveni-
mente iese la iveal[ o putere suveraq[.
Vreunul care ar fi asistat doar pu,tind vreme la cursul
gratuit al ilustrei universitd,ti a sdr[ciei gi ar fi dat
atenlie lucrurilor v5.zute cu ochii s[i qi auzite cu
urechile sale qi ar fi meditat asupra lor, i4 cele din
urmd va crede qi el, gi va afla despre toate acestea mai
multe decib ar putea spune. Strdduili-vd sd inlelegeli
ultimul cuvint pe care-l spun artiqbii renumiti, in
capodoperele lor, maeqtrii serioqi, ve,ti da de Dumne-
zeu acblo. Unul l-a scris sau l-a implrt[qit intr-o
carte, altul intr-un tablou.
Apoi citi,ti Biblia pur qi simplu, qi Evanghelia, ele
dau de gindit, dau mult de gindit, dau totul de gindit.
Ei bine, meditali mult in aceast[ privin,td, meditali
la tot ce se afl[ in ele, aceasta vd va inllla gin-
direa peste nivelul obiqnuit fird voia voastr5.

25. Fiindcl gtim si citim, sd cil,iln deci! Acum, dupi
ce din cind in cincl s-ar putea si fiu cam cu_
funtlai, in ginduri, cam r-isaior, _ unii a;ung cam
piea duqi pe gindrrri, cam prea r.isdtoi,i,.i.u r.
mi se intimpld qi mie poate? dar vina . n *.o _ apoi,
la.ulma,urmelor, cinl gtie ctac{ n_nq ;".n cle ce fi
astfei ; ctin cutare sau dJn cutare motiv am fost
L,]:"*11, ,preocrrpat,
neliniqrir, Aar iti-i,-ii ia.Xqi in
trr'e ctrn toate astea. Visdtorul cacle uneori intr_o
finiind dar dup[ aceea se zice c[ iese iar;qi ia fala apei.
5i omul cuf undat in ginduri iqi are qi ;i p..r.rr,t" ,a
de spirit ciin cind in-cind, p"..a pr;rr-.Jmpensa1,ie.
t,neori.cile ur orn isi are
"*1iorr.n
it, u il din cutare
siju (.tl,are luut; ., pe care nu-l observi intotdeauna
lil,l ,fr,,,rt11
mornerrl. sall pe r.are il sr.api,lin i.pd,.re
rirtr'l t.rrlundal in girrdrrr.i, rle cele mrri rtrulte ori jn
,Llup rnynJuui,ar. Cine a c[htorit indelung[ vreme,
aruncat r'l.e colo colo pe o mare r-ijelioasri, soseste in
sIirsiL ]a.rio.slinalie. :rccln g51,111" i"r_* paruf r,J nu_i
,y1_,1. nrnuc gr cd nu_i in stare sd indeplineascd vreo
,slujbq,
r'reo. funcliune, in cele d"in o.*a lg; gdscqte
rrnd rqi)"harnic ,si capabil de acliune, se arata crr totul
artier ciccit pft.use a fi din capul loeului. Iti scriu
:5:ii- la intimplare ceea ce lini vine sub condei;
aq 1r tarr rnultumil docd oarecum ai izbuti sd vezi
in mine ailceva decj.u un soi de trinclav.
Pent,ru ci esle trindav qi trlndav, care nu se potrivesc
de fetr intre ei. t-hul e trindav tlin lene qi Oi" Upu" J.
h[rbd],ie a caracterulgi, clil.ticaio;ia f*ii f"i; poli,
qT: ,o:ot.,$.[i.bin-., sd md-iei doept'un..,i a. .rEti"i
,{,por este_alt trindav, trindar.ul intr-aclevdr flrd voia
tru, mrstrrit lduntric de o r.ie dorinti de actiune, care
nu face nimic fiindci nu e in s[are s[fac[ nimic, fiind.c{
l"p.ar,..;
inlenrniLrt in ccr-a, fiindc[ nu al,e rcca cp i_al
]l.lr.i ca^,si {ie productiv, fiindci fatalitatea impre_
.lurdriloi. il.constr.inge la aceast[ situatie; rnnnl tle ace_
;i,ia nu qt,ie nici el ce ar pur,ea sd
'facd,
tlar simte
din inslinct: tlar eu sint hrrir cle ceva, .;*t, .a am lln
motiv de a trii, imi dau seama cd a,1 putea fi un
eu totul alt om I La ce, agadar, a; putea folosi, la
ce aq putea sluji? E ceva inidunlrul meu, ce o fi oare?
Acest,a e un cu totul altfel dp trindav, po!i, clacd
judeci cu temei, sI mii iei drept unul d'e_ace;lia I
I
il
:
*u
!, 4s
O pas5.re din colivie, primb.vara, qtie foarte bine cii
ar putea fi bund de ceva, igi dd. seama foarte bine cH.
e ceva de f5.cut, dar nu-l poate face, ce o fi oare ?
Ea nu-qi aduce aminte bine ce e I apoi ii trec prin cap
ginduri neldmurite qi iqi zice in sinea ei: <celelalte
p{sdri iqi clddesc cuiburile lor qi iqi scot puii qi iqi
c-resc progenitura >, apoi tqi izbeqte !easta capului
de vergelele coliviei. Dar, vezi, colivia std locului
gi pas[rea e nebund de durere.
< Iatd o trindavl u zice alt5 paslre care trece pe acolo,
< paslrea asta este un fel de rentierd. I Dar prizoniera
trdieqte qi nu moare, nimic nu se arat[ pe dinafard
din ceea ce se petrece pe dinduntru; este bine sdnE.-
toasd, e mai mult sau mai pulin voioasi in bltaia
razelor dc soare. Dar vine anotimpul migra{,iunii.
Un atac de melancolie. < Doar are tot ceea ce-ilrebuie I
zic copiii care o ingrijesc in colivie; dar pasdrea se
uit[ afari la cerul innorat incdrcat de furtuni
qi fierbe de revolti impotriva nenorocirii pind in
mdruntaiele ei: < Sint in colivie, sint in colivie si nu
duc lips[ de nimic, imbecililor. Ai tot ceea ce-ti
t.rebuie lie - ziceli voi I Ah, vi implor, reda,ti-mi
libertatea, vreau s5. fiu o pasbre ca celelalte pEslri. I
Omul trindav seam[n[ cu acea pasdre trindavd.
$i oamenii slnt adeseori in neputin!,i de a lucra ceva,
prizonieri in nu qtiu ce colivie ingrozitoare, ingrozi-
toare, ingrozitoare la culme.
Mai e, qtiu, eliberarca, eliberarea intr,-un tirziu. Un
renume stricat pe nedrept sau pe drcpt, strimtorarea,
fatalitatea unor imprejurdri, nenoroci.ca, acestea ne
fac prizonieri.
Nu se poate nicicind spune ce anume te inchide, ce
anume te zdvordqte, ce anume pare ci te ingroapd
de viu, dar simj,i totuqi nu stirr ce bariere, no qtir, ..
z[brele, nu qtiu ce ziduri.
Toate astea-s inchipuiri, nilucire ? Nu cred; qi apoi
te intrebi: Doamne, o fi oare pe timp indelungat, o
fi oare pe mai totdeauna, o fi oare pe veci?
Afl[ ci numai dragostea adlncd, sinceri inlitur5.
inchisoarea. A fi prieteni, a fi fra!,i, a iubi, asta deschide
inchisoarea cu o fortd suverand, printr-un farmec
atotputernic. Dar cine nu se bucur[ de ele r5mine
in moarte.

26. Iar acolo unde renaqte dragostea, renaqte viata.
Inchisoarea se mai cheam5, uneori: prejudecati,
neinlelegere, ignoranld fatalS despre una sau despre
alta, neincredere, sfialS. neintemeiat5.
Dar, ca sd vorbim despre altceva, dacd eu am coborit,
pe de altd parte tu te-ai ridicat. $i dacd eu am pier-
dut unele simpatii, tu le-ai ciqtigat. Aga incit de asta
sint bucuros, o spun cu adevdrat, qi aga ceva md va
bucura totdeauna. Dac[ ai fi fost pu!,in serios gi pu.tin
profund, s-ar fi putut s5. md tem cd asta nu va dlinui,
dar fiindcd socotesc c[ eqti foarte serios qi foarte pro-
fund sint inclinat s[ cred c[ o s5. ddinuiascS.. Numai
dac[ ai izbuti s[ vezi in mine altceva decit un trindav
de soi rdu, m-aq sim.ti foarte bine.
Apoi dac[ vreodat[ ag putea sd fac ceva pentru tine,
sd-!,i fiu de folos in vreun fel, s5. gtii c[ sint la d.ispo-
zi,tia ta.
Dac[ am primit ceea ce mi-ai dat, tu ai putea de aqij-
derea s5.-mi ceri, in cazul clnd intr-un fel sau intr-
altul mi-ar sta in putin.t,[ sd te ajut; asta m-ar bucura
;i ag privi-o drept o dovad[ de incredere. Sintem
ind.eajuns de indep[rtali unul de altul, gi se poate
s[ avem in une]e privinte moduri de a vedea deose-
bi[e, dar totuqi, intr-un anume moment, intr-o
anume zi unul l-ar putea indatora pe cel[lalt.
Pe ziua de astS.zi ili string mina, mullumindu-,ti
din nou penbru bun[tatea pe care ai avut-o fa.t[
de mine.
Dac5. mai curind sau mai tirziu ai dori sd-mi scrii,
adresa mea este la Gh. Decrucq, rue dt Pavillon,
8, la Cuesmes, ling5. Mons.
$i sd qtii c[ scriindu-mi imi vei face mare bucurie.
Al t[u,
VINCENT.
T 134
Cuesmes, 20 august 1880
Dragd. Th6o,
Daci nu md inrsel vei fi avind inc{. Muncile ctmpului
de Millet.
Ai vrea s5. ai bundtatea s5. mi le imprumu!,i pentru
scurt[ vreme, trimi,tindu-mi-le prin pogtd ? 50
AflS c[ sint pe cale sd sohil,ez niqle desele rnari clupd
Millet qi cd lucrez la Ceasurile zilei qi la Semdndtoril.
. . .Am fbcut un desen care inf[,tiqeazd nigte cdrbunari
ducindu-se la min5. dis-de-diminea!5, prin zdpadd,
pe o pirtie de-a lungul unui gard de m5rdcini, niqte
umbre care trec abia desluqindu-se prin amurg.
In fund, ca un d.esen estompai, se zdres-c proieotaie
pe cer vastele constructii ale exploatdrii minelor de
cdrbuni qi elevatorul.
l1i trimit crochiul, ca sd poli s[ !,i-l inchipui. Dar
simt nevoia sd studiez desenul fe,tei dupd maeqtri
ca Millet, Breton, Brion, Boughton sau dupi altul.
Ce plrere ai despre crochiu, ideea !,i se pare bun[ ?
T 136
cuesmes, 24 sept. 1880
Sorisoarea ta m-a bucurat; ili mullumesc pentru cd
mi-ai scris in acesb mod. Tocmai a sosit sulul conli-
nind o nou5. coleclie de acvaforte qi de {oi diferite.
Mai cu seam5. minunata acvaforte: Crtnsul de Dau-
bigny pi Ruysdadl. Asta e. lmi pun in gind'sI fac doud
desene, fie in sepia, fie in altceva, unul dup5. aceastd
acvaforte, celilalt dupd 1,e Four dans les landes de
Th. Rousseau. Desenul in sepia e gi lucrat
- e
adevdrat
- dar cornparindu-l cu gravura de Dau-
bigny vei in,telege cd e slab, cu toate cd acest desen,
privit in sine, are parcd un oarecare ton pi simld-
mint. Trebuie s5. m[ ocup de el, s5-l repunin lucru.
Ltcrez intr-una d:upl, Cursul d,e desen de Bargue
qi mi gindesc s5-l isprdvesc inainte de a incepe altceva,
c[ci pe zi ce trece lucrul acesta md dezmorleqte,
qi imi fortific[ intr-atita mina ,si spiritul, incib n-aq
putea sd m[ sirnt, indeajuns de indatorat fali de dl.
Tersteeg 1 pentru ci mi l-a pus la dispozitie cu atita
generozitate. Aceste modele sint excelente. Inbre
timp md indeletnicesc cu lectura unei cdr!,i despre
anatomie qi a alteia despre perspectiv[, pe care tot
dl. T. mi le-a trimis. Acest studiu este spinos qi une-
ori cdrlile rnen!,ionate sint cit se poate de plictisitoare,
dar cred cd bine fac studiindu-le.
1 Directorul Jilialei Iinnei Goupil clin Haga.
5l

27. Dup5. cum vezi sint pus pe lucru cu inverqunare,
pentru moment ins5. nu am un rezultat foarte imbu-
curdtor. Dar nutresc speranta cd acegti spini vor da
flori frumoase la timpul lor, qi cd lupta aceasta la
prima vedere sbearp5. nu este altceva decit o trudi
a facerii. Durerea mai int,ii, bucuria dupd aceea. lmi
pomeneqti despre Lessore. lmi pare cd-mi amintesc
de acuarelele-peisaj foarte pldcute la infd!,iqare, de
un ton blond, de o facturd la prima vedere uqoarl
qi vioaie, totuqi exact[ qi distinsd, de un efect (fie
zis f5r5. o intentie rea, ci dimpotrivd, cu una bu,n[)
oarecum decorativ, care ii poartd pecetea. Deci
cunosc intrucitva lucrul sdu, qi imi vorbeqti despre
un pictor care nu mi-e ou totul necunoscut. lmi
place portretul lui Victor Hugo, este foarte conqtiin-
cios lucrat, cu intentia vdditd de a invedera adevdrul
fird sd umble dupd efecte.
. . . Am studiat oarecum cibeva opere de Hugo in
iarna trecut5, printre ele Ultima zi a unui condamntrt
gi o foarte frumoasS. carte despre Shakespeare. Am
inceput si studiez pe acest scriitor iqcd mai demult;
e atit de frumos ca Rembrandt. Shakespeare este
fald de Charles Dickens qi fa,td de V. Hugo ceea cc
Ruysdadl este fal,d de Daubigny qi Rembrandl, la{,d
de Millet.
Ceea ce spui in scrisoarea ta in leg[burd cu Barbizon
e foarte adevdrat, qi i.ti voi vorbi despre unele qi despre
altele ca si-ti demonstrez cd. acesta e qi felul meu dc
a vedea. N-am fost la Barbizon, dar chiar dacd n-am
vdzut aceasld localitate, iarna trecutS. am vizitat
Couridres. Am intreprins c[l5.toria pe jos, mai intii
la Pas-de-Calais, nu la Canalul Mlnecii, ci in departa-
ment sau in provincie. Am intreprins aceast{ cdld-
torie, n5ddjduind cd poate o sd gdsesc acolo ceva
de lucru, aq fi primit orice. Dar, la urma urmei, cam
fdrd sd vreau, n-aq putea exact preciza de ce anume.
Imi spusesem: trebuie si vizitezi Courribres. N-aveam
declt zece franci in buzunar; luind la inceput trenul,
in curind fui cu banii pe sfirqite qi, rdmlnind pe
drum o sipt[min[, mi-am tirit picioarele indeajuns
de greu. Totuqi am vizitat Courribres qi atelierul
dlui Jules Breton pe dinafard. Exteriorul acestui
atelier mi-a cam inqelat speran!,ele fiindcd e un atelier
nou-nout, de curind ridicat din cdrimid[, de o
simetrie metodistd, cu un aspeot neprimitor, te
inghea,td gi te enerveazd. Dac5. ag fi putut vizita
interiorul nu m-ag mai fi gindit la exterior, sint
dispus s5. cred aga ceva, ba chiar sint sigur de
asta, dar ce vrei, interiorul n-am putut sdl v5d.
I'iindcd nu indrdzneam sd intru. Am cdutat in
Courribres pi de jur imprejur vreo urmd de a lui
Jules Breton, sau de a vreunui alt artisL; n-am
dat decit peste portretul sdu la un fotograf qi
apoi ln vechea bisericX, intr-un col,t intunecos, am
dat peste o copie dupl, Coborirea i,n mormi,nt de Tilian,
care pe intuneric mi-a p5.rut foarte frumoasf, qi de o
tonalitate demnd de mlna unui maestru. O fi fiind
de Breton ? Nu gtiu, neputind desluqi nici o semniturd.
Dar nici urm5. de artist in via!5. Se afla insd o cafenea
zisd Cafd des Beaux-Arts, tot nou[ qi din clrdmid[,
neprimitoare, qi care te ingheal,d qi te enerveazd.
Care cafenea e impodobit[ cu un fel de lresce sau
picturi murale, infi,tiqind episoade din viala ilustrulu.i
cavaler Don Quijote. Aceste fresce, ca s{ vorbim
fdrd team5., mi-au pdrut atunci indeajuns de plicticos
consolatoare, qi mai mult sau mai pu,tin mediocre.
Nu qtiu de cine or fi.
Dar micar am mai vdzut atunci cimpul de la Courr!
dres, c5.pi!,ele, ogoarele de culoare inchisd sau p[rnin-
tul de marnd de culoarea cafelei, cu pete albicioase
acolo unde se iveqte marna, ceea ce penbru noi ceqti-
lalti, depringi cu terenuri negricioase, e un lucru mai
mult deciL neobignuiL.
Apoi cerul francez mi-a pdrut mai gingaq ,si mai lim-
pede, cu totul altfel declt cerul din Borinage, afumat
qi neguros. Pe lingd asta erau fermele qi hangarele;
igi mai p{streazi, slavd gi multumire Domnului,
acoperiqurile de paie cu muqchi pe ele; am vd.zut
gi stolurile de corbi aiunse de pomind datoritd. tablou-
rilor de Daubigny qi de Millet. Ca sd nr pomenesc
din capul locului, precum s-ar cuveni, despre chipurile
caracteristice qi piboreqli ale diferi,tilor muncitori,
sdpdtori, tdietori de lemne, argati minind caii inh[-
mali la cdruld qi vreo siluetd de femeie cu bonetd
alb5. Chiar acolo, la Courribres, se mai afld o exploa-
tare de cdrbune sau o min5; am v[zut, pe inserate

28. schimbul de zi ieqind la suprafali, dar nu se aflau
acolo muncitoare in costume bdrbdteqti, ca in Bori-
nage, ci numai mineri, cu inf5li,sare obositd qi neno-
ro-cit[, innegrili de praful de cfrbune, imbrdcali cu
zdren,te de mini qi unul dintr-inqii cu o veche rnanta
sold5.!easc5..
Cu toate ci acest popas a fost pentru mine aproape
ucigdtor qi cd. m-am intors sleit de oboseai[, cu picioa-
rele numai rdni ,si ln[r-o sLare mai mult sau mai putin
melancolicd, nu-mi pare r[u, fiindcd am vdzut hicmri
interesante qi fiindci inve!,i si vezi cu al,ti ochi, chiar
mai cu precizie, in asprele incerc[ri ale necazurilor
lnseqi. Am c[pdtat cite-o bucatd de piine pe drum,
pe ici pe colo, in schimbul citorva desene dintre acele
pe care le aveam in valizd. Dar sfirqindu-mi-se cei
zece franci, in ultimele zile am fost nevoit sd-mi
aqez tabdra sub cerul liber, in largul cimpului, o
datd intr-o c[ru!,i pdrS.sitd, alba toata d.e
-chiciur{
dimineala, culcuq de noapte indeajuns de p[cd.tos,
o. dat[ pe o gr[madi de crengi uscate, ;l atteaate,
ctnd a fost oarecum mai bir1e, intr-o ciaie in care
am reugit sd-mi fac un ad[post intrucitva mai
comod, numai ci ploaia m[runt,I nu-mi prea
sporea tihna.
Ei bine, totuqi prin aceste grele necazuri am sirntit
c[-mi recapS.t puterile qi mi-am zis: orice ar fi, ma
voi ridica deasupra acestor greuti,t,i, voi pune iardqi
mina pe creionul pe care il p[rdsisem in adinca mea
descurajare qi voi incepe din nou s[ desenez, ;i din
acel moment, parcd botul s-a schimbat in ceea ce
md prive.qte gi acum am purces la drum gi creionul
meu a ajuns oarecum mai ascultitor $i pare cI va
fi din ce in ce mai ascultdtor, de pe o zi pe alta.
Sdrdcia prea indelungat5 qi prea grea md-desculajase
pind intr-atlt, incit nu mai puteam lucra de fei.
Am mai vdzub ceva in cursul acestei cildtorii: sat,ele
de .tes[tori.
Minerii qi tes[torii sinb incl o semin[ie inl,rucitva
aparte t1l,a r]9 ceilal,ti muncitori qi megtequgari, 6i arn
penhu
-dinqii o dragoste adincd, qi m-aq- considcra
fericit dacd intr-o bund zi ag putea sd-i desenez, astfel
incit aceste tipuri incd inedite sau aproape ilr:dite
sd fie date la iveal5. 64
Omul din fundul prdpastiei, d,e profund,is, e minerul;
celdl-alt, pare visdtor, aproape ginditor, aproape som-
nambul, e ,tesdtorul. Iatd cd s-au gi scurs cam vreo
doi ani de cind tr[iesc laolaltd cu ei, qi am izbutit
sd le cunosc intruciiva firea proprie, cel pu!,in pe aceea
a minerilor mai cu seamd. $i din ce in ce mai mult
aflu ceva impresionant qi chiar sfiqietor la aceqti
sS.rmani qi obscuri muncitori, oamenii cu viala cea
mai pdcdtoas[ dintre to!i, ca sd. zicem aga, cei mai
dispreluili, pe care ni-i inchipuim indeobqte, d.atoritd
unei imagini vii, poate, dar foarte false gi nedrepte,
ca pe o semin.tie de rdufdcdiori qi de tilhari. ttdu-
f5.c[tori, be.tivani, ti]hari sint pe-aici ca qi prin alte
pXrli, dar nu aceasta este adevdrata lor trdsdturd.
caracteristic[.
ln scrisoarea ta ai pomenit in treaclt sd mb. duc mai
curind sau mai tirziu, cind ap putea qi cind. aq dori
eu, la Paris sau prin imprejurimile sale. Desigur, ar
fi marea mea dorintd, dorinla mea arz[toare s[ mi
duc fie la Paris, fie la Barbizon, fie intr-albd parte.
D.ar cum_mi-ar fi cu putinld, din moment ce nu cigtig
nici un ban, qi cu toate cE. muncesc din greu, va
brebui sd. mai treacS. timp ca s{ ajung in stare sd ml
pot gindi la asemenea lucru, cum ar fi acela d.e a
md duce la Paris. Cdci, intr-adevdr, ca s[ pot lucra
cum se cuvine, mi-ar trebui cel pulin o sutd de franci
pe lun5.; se poate trdi cu mai putin, dar atunci eqti
in mare strimtoare, chiar intr-o strimtoare mult
prea mare.
Sdricia ii impiedic[ pe cei ageri la minte sd izbin-
deasc[, zice o vorbd veche a lui Palissy 1; vorbI
care cuprinde mult adevdr gi e cu totul intemeiatd
dacd ii pricepi semnificatia gi adevdratul inleles.
In clipa de fa!d, nu v5.d ln ce'mod acest lucru ar {i
cu putin!,d qi e mai bine sd stau aici, lucrind. cum
pot qi cum voi putea, qi la urma urmei e mai ieftin
sd trdiesc aci. Dar n-aq rnai putea s[ locuiesc prea multl
r Bernaril Palissy (1510?-{590?)
- Ceramist gi emailist
francez, scriitor gi savant, unul dintre creatorii ceramicii
in Franla, celebru prin vasele sale de pdmAnt ornate cu
sculpturi artistice. Arestat ca hughenot, a fost lnchis la
Bastilia, unde a qi murit.

29. vreme in clmlrula unde md. aflu acum. A fost de la
inceput prea mic5.; apoi are dou[ paturi, al copiilor
qi al meu. $i acum cind lucrez dupd Bargue, cu o
coal5 indeajuns de mare, nu aq putea sd-,t,f spun cit
m5. chinuiesc. Nu vreau sd stinjenesc oaminii in
gospodd.ria lor, afar5. de aceasta rni-au gi spus cd in
ceea ce privegte camera cealaltd, nu se putea s-o
capdt, chiar pldtind-o mai mult, clci are nevoie de
ea nevasta ca si spele rufele, ceea ce intr-o cas[ cle
miner firegte se intimpl5 aproape in fiecare zi.
Ag vrea deci s[-mi iau pur qi simplu o c5su.td. de mun-
citor; aga ceva costd in medie nou[ franci pe luni.
N-aq putea s[-!i spun clt de multumit sini cd am
reinceput desenul, cu toate c5. in liecare zi mi se ridic5
qi mi se vor mai ridica in cale noi greutd,ti. De mult
md preocupa aga ceva, dar mi se pdrea c[ ]ucrul ar
fi cu neputin![^gi mai presus de indeminarea, de com-
peten.ta mea. lnsi acum, deqi imi simt slibiciunea
qi dureroasa mea atirnare de atltea qi de-atltea lucruri,
mi-am recdp[tat liniqtea mintii qi energia imi revine
pe zi ce trece.
Iat[ in ceea ce privegte venirea la paris. Daci s-ar
ivi prilejul s5. intru in legdturd. cu vreun artist de
t-reab[ qi viguros, mi-ar fi nemaipomenib de folositor;
dar sd md duc aqa nitam-nisam, n-ar insemna d.ecii
sd repet, in format mare, popasul meu din Counid-
res unde- sperasem s[ dau peste vreo fiin,t[ in carne
qi oase de specia Artist, dar unde n-am d.at de aqa
ceva. E de datoria mea s[ m[ deprind sd desenez
bine, sd. fiu- st[pin pe creion sau pe cd.rbune, sau pe
penel
- o datd ce voi dobindi asta, voi face lucruri
bune oriunde, qi tinutul Borinage este tot atit de
pitoresc cit Venelia cea veche, cit Arabia, cit Bre-
tania, cit Normandia, cit Picardia sau cit Brie.
Dac[ lucrez prost, vina este a mea. Dar in mod foarte
sigur la Barbizon aq putea mai curind decit intr-alt{
parte sd. am prilejul, dacd s-ar intimpla aceastd coin-
ciden{,5 fericit[, sd dau peste vreun irtist mai inain-
tat, care pentru mine ar fi ca un inger trimis de Dum-
nezeu, ca sd vorbesc in mod serios si fdrd nici o exa_
gerare.
Dacd deci mai curind sau mai tirziu, !i se va prezenta
mijlocul sau prilejul, gindegte-te la mine; pind atunci 56 b7
stau liniqtit aci, lntr-o oarecare c[su,td de muncitor,
unde voi lucra cum voi putea.
. . . lmi pomeneqti despre Nl6ryon 1; ceea ce spui
despre el e foarte adevdrat; cuno$c intr-adevlr
intrucitva gravurile sale. Dacd vrei sd vezi ceva de
ajuns de ciudat, aqaz5. una dintre schilele lui atit
de precise qi atit de pulernice al{turi de o planqd
oarecare de Viollet-le-Duc 2 sau de a oric[rui dintre
cei care lucreazd in arhitectur[. Atunci il vei vedea
pe M6ryon in plind lumind datoritd celeilalte acva-
forte care va sluji, si nu ne fie cu supdrare, de mijloc
de a scoate in relief sau de contrast. Ei bine, ce vei
observa atunci ? Iat5. ce. M6ryon, chiar cind deseneazd
nigte cdr5mizi, granit, bare de fier sau parmaclicul
unui pod, pune ceva din sufletul omenesc zguduit
de nu qtiu ce sfiqiere intimd, in gravura sa. Am privit
Ia niqte desene de arhitecturd goticd de V. Hugo.
Ei bine, fdr{ si aibd viguroasa, magistrala factur5.
a lui N{6ryon, cuprindea ceva din acelaqi sim!,[mint.
Ce e acest sim-tdmint? E inrudit oarecum cu acela
pe care Albrecht Diirer il exprimase in Melancolia
sa, pe care in zilele noastre il are James Tissot 3 qi
d-l Maris (oricit de deosebi.ti ar fi unul de celdlalt);
cu drept cuvint un critic pitrunzitor a spus despre
James Tissot: <E un suflet chinuitr. Dar orice ar
fi, se all5. ceva din sim.tirea omeneasc[ qi tocmai din
acest motiv este mire!, imens, nesfirqit, Ei dac[ pui
alS.turi un Viollet-le-Duc, acesta e piatr5., iar celdlalt,
sd zicem c[ e M6ryon, e spirit. 1{6ryon ar li avut o
asemenea putere de-a iubi, inclt, ca gi Sydney Carton
de Dickens, iubegte chiar pietrele dintr-anumite locuri.
L Charles Mdrgon (1821-136S)
- gravor francez. Unul din-
tre primii acvalortiqti din tirnpul siu. N-a fost apre-
ciat de contemporani, a luptat cu mizeria qi in cele
din urmi qi-a pierdut minlile.
2 Eugbne Emmanuel Viollet-Ie-Duc (1814-1879)
- arhi-
tect francez. A restaurat numeroase monumente din
Evul Mediu, printre care qi catedrala Notre-Dame.
B Ja*et ?zssot (1836-1902)
- pictor gravor, emailist
francez. A pictat portrete gi numeroase tablouri pe teme
religioase: seria Istoria fiului rdtd.citor, Din viala lui Isus
Cristos, epocdri d,in Biblie,