Georgescu, Paul Alexandru - Arta narativa a lui miguel angel asturias

PAUL ALEXANDRU GBORGESCU
Arta narativa
a lui
MIGUEL ANGEI-
A STU R IAS

Lei 9,40
EDrruRA rlrDAcTrca $r PEDAGOGTCa
BUCURE;fi
-1971
Cred cI pentru o mai buni cunoagtere a scrierilor
mele, pentru corecta lor interpretare, studiul profeso-
rului Paul Alexandru Georgescu, in care se reunesc cer-
cetdtorul gi literatul, gtiinfa 9i sensibilitatea, va fi o
lucrare indispensabild tuturor celor care imi vor citi
opera, care o vor pitrunde 9i analiza, pentru cI in
cartea de fald vor intilni drumuri noi 9i de pref.
Citind aceastd admirabild lucrare,ne ddm seama c5,
pentru adevdrata criticd, opera literarl este un cimp
neistovit de investigafie, din ea putind si se desprindl
mereu teme noi, gi acest lucru l-a reugit profesorul
Paul Alexandru Georgescu la nivel universitar, f ilo-
zofic, artistic ai lingvistic : sd dea cititorului o viziune
amdnunIiti gi totodati de ansamblu asupra operei
mele a9a cum nu s-a mai ficut pind acum. ln acest
sens studiul s5u este cel dintii 9i A todo sefior, todo
honor (infiptuitorului, toati cinstea cuveniti.)
MICUEL ANCEL ASTURIAS
Laureat al Premiului Nobel
,1ria narai j,,/a
, iui ...
firlss', l,:.., .,,;- 'rg tei
di ltd$i f df/f $fJffi,',,'# jii
#il
j
/#

PAUL ALEXANDRU GEORGESCL'
Arta n a rativa
a lui
MIGUEL ANGEL
A STU R IAS
€DrruRA oroacrlcf St pEDAGocrcA, BucunESTr
- tgzt

MOTTO: ,,Los dioses, los seres, las cosas no
pueden quedar asi, sin que yo las
ordene, las d6 cabida en Ia luz, en la
la sombra, en la palabra devoradora,,.
MIGUEL ANGEL ASTURIAS
El espejo de Lido Sol, p. 87.
Redactor: DICU ARETIA
Tebnoredactor: PROSAN ILINCA
Coperta de: $IIALENIC DUMITRU

IINAs FALAnkAJ I,AIIA DL LEUTOli liIr.fAN(J
'rD1 penetrante estudio del profesor paul Alexandru Georalescu
sobre rnl obra nametiva, no sdLarnente es novlsino en su concep_
cidn y desarollo, sino un ejerp)-o de lo que debe ser la cr,{tlca
llterarie cuando va n6s aIId de Io informativo, cuendo pasa de 1a
letra a la vida, cuando bugca a desentrafrar, en ]os textos, fos
elenentos que constltuyen 1a razdn de existir del refato y e1 poe_
na, sus ralces nds hondas, 1o real v lo r:arav1lloso, 1o conscierrte
y 1o inconsclente y todo cuanto hav de alienaniento, de pesodil.l-a,
de tradicl6n y de revolucionario en la obra llteraria sonetida a
su juicio.
En este estudio crltico, e1 profesor Ceoj,gescu, adenAs de1
andlisis de una literatura muy ajena a 1o errropeo, al decir c1e1
poeta P&ul Va16r.ir, una obra extrafra a.la nentalidad europea, para
recordar sus palabras; estudin.l.a estnLlctura de mis relatos, su
oritien prinario en r.a nenta.riirad de rndipenas pertenecientes a
una cultu'a, fa cul.tura nava, que a1canzd clnas; rre sabirrur{a no
sospechadasl enfr6ntase des;1ru6s con un .l.6xico en eue se atiende
nds al sonido oue al. si.gnificac]o rie 1.as palabras, textos nusica_
1es nds que ccnceptuales, onon:rtolleycos, casl producto rle una
pross sin vigj_lancia de lst intelig,encia,,y 1ue4,o penetrc por el
lntricado universo de l.os nj.tos oncestrales, arnado de conoclnen_
tos fundanentales sobrc las cosmogon/as r:lel Nuevo :"undo.
Creo que para un nejor conociroiento de u;is escri-tos, para su
correcta interpretacl6n, este est,rrtlj-o del ilustre profeson Ceor_
8escu, en quien se reunen el investlgadon y e] Letrado, e1 saber
y la sienslbifldad, ser6 algo indispensaLle pana todos 1os qL:c
1os 1ean, penetren y analicen, va.lue en diciro estudio encontna_
rdn derroteros valiosos e in6dltos.
IIna obra literaria, nori daros cpenta leyen6o este nagnlfico
trabaJo, es carilpo inagotable para la cr{tica, de suerte que sien_
pre hay temas nuevos que de la nisna se desprenden y esto es lo
que el profesor ceorgescu ha logrado: a nivel universitarlo,
filos6fico ! artistico, lingulsticoi una vi.idn rretarr ada v de
conjunto de ni obrrr cono nunca s;e habla hecho. Es e1 primero y
A todo Sefror todo honor!,, . ,,_-'--- -- --
CUVINT PENTRU CITITORUL ROMAN
Pitrunzitorul studiu al profesorului Paul Alexandru
Georgescu asupra operei mele narative este nu numai
o lucrare cu totul noui prin conceptia gi dezvoltarea
ei, dar gi un exemplu de ceea ce trebuie sd fie critica
literard atunci cind trece dincolo de informativ, mer-
gind de la literd la via![, cind reveleazd", in texte,
elementele care constituie raliunea de a fi a naraliunii
sau poemului, rddd.cinile lor cele mai adinci, realul gi
miraculosul, congtientul gi incongtientul, cind pune
in luminS. tot ce existd ca alienare, cogmar, tradilie
;i revolulie in opera literard supusd judecdlii ei.
in acest studiu critic, pe ling5. analiza unei literaturi
foarte depd"rtate ;i, cu expresia lui Paul Val6ry, ciudate
pentru mentalitatea europeand., profesorul Paul Ale-
xandru Georgescu studiazd. structura naraliunilor mele,
originea lor primari in mentalitatea indigenilor apar-
linind culturii /ne.ya, care a atins culmi nebilnuite de
inlelepciune; se confruntS. cu un lexic in care sunetul
trece uneori inaintea semnificatiei, cu texte mai mult
muzicale decit conceptuale, onomatopeice, prod.use
ale unei proze aproape fdri supravegherea inteligenfei,
gi apoi p5trunde in universul stufos al miturilor
I{1 OUIJL -I.I'IUDL AS?UJII AS
/

ancestrale, inarmat cu cuno;tinte rernarcabile asupra
cosmogoniilor Noii Lumi.
Cred cf, pentru o mai bun5. cunoa;tere a scrierilor
mele, pentru corecta lor interpretare, studiul profeso-
rului Paul Aiexandru Georgescu, in care se reunesc cer-
cetdtorul gi literatul, ;tiinla ;i sensibilitatea, va fi o
Iucrare indispensabill tuturor celor care imi vor citi
opera, care o vor pS"trunde ;i analiza, pentru ci in
cartea de fali vor intilni drumuri noi ;i de pre!.
Citind aceastS" admirabilS" lucrare, ne dd.m seama ci,
pentru adevS.rata critic5., opera literari este un cimp
neistovit de investigatie, din ea putind sai se cicsprindd.
mereu teme noi, ;i acest lucru l-a rcusit ltrofesorul
Paul Alexandru Georgescu la nivel univcrsitar, filo-
zofic, artistic gi lingvistic: si clea cititorului o viziune
amdnunliti ;i totodat5. de ansarnblu asupra operei
mele a;a cum nu s-a mai f5.cut pin5. acum. in acest
sens studiul sd.u este cel dintii ;i A todo seiior, toclo
honor. (infiptuitorului, toat5" cinstea cuveniti.)
liII GUEL ANGITL ASTt.iItIAS
Laurcat al Prcmiului Nobel
crRcu MSTANTELE tSTOR|CO-SCCtALE
Necesitatea de a facilita intelegerea operei literare prin rapor-
tarea ei la epoca pe care a cunoscut-o ;i in care a triit autorul
ei are si nu are nevoie de a fi reafirmatS". l
Nu are nevoie de a fi reafirmatS" fali de cei care neagl orice
legitur5. dintre imprejur[rile istorico-sociale ;i opera literard,
l)c care o concep ca un produs pur al ,,interioritilii" scriitorului,
<ircpt o aventurS. a acestuia cu sine insu;i, drept un solilocviu.
Oricit de seciucitor ar fi expus[ aceastd tezi despre un autor
monadic, ,,firi u;i ;i ferestre", este u;or de vd"zut ci ,,interiori-
t:rtca" artistului, ca de altfel a oricS.rui individ aparlinind speciei
nrnane, nu inseamnd in fond decit folosirea combinati a unor fa-
cultili suflete;ti ca perceplia, memoria, irnaginalia, care
- este
un aclcvir clementar al psihologiei
-
nu se pot forma ;i
t'rlrcitrr dccit in contact cu lumea gi in comunicalie cu oamenii.
I-irrrbajul, inclispensabil operei literare, este de asemenea un produs
al telatiilor sociale. Tdiat de aceste relalii gi comunicS.ri, artistul
nu ar a.vea ce sd aibd in interior
- Ged.&nh,en okne Anschawungeil.
siu.d leer
-, aventura lui s-ar reduce la o vagd. cinestezie, iar soli-
iocviul la un amestec de sunete nearticulate. I
Nu are nerroie si fie reafirmatd nici fa![ de cei care ocupi po-
zilia contrar5, caracterizindu-se nu prin negarea, ci prin absolu-
tizarea acestei legS"turi, din care fac un nex direct si mecanic.
f)upi ei, opera literari transcrie pur gi simplu faptele istorice si
I NTRODUCERE

sociale, le muti dintr-o parte in alta. Termenul ,,reflectare" a
fost infeles ;i folosit, din nefericire, de multe ori, in acest sens
l.ulgar, simplificator, care reduce pe artist la funclia de registrator
al realit5.fii imediate, concrete, de copist al conlinutului precis
gi aminunfit al fenomenelor sociale.
Teza legdturii dintre creatorul literar si epoca sa meritS insl a
fi reafirmatS.
- ;i, in continuare, cercetatS", aprofundatS.
- de
citre cei care impirt6;esc o conceplie gtiinfific5. asupra structurii
;i evoluliei societ[lii. Recunoscind cd ,,in ultima instanld" rolul
hot5.ritor in aceastS. leglturi
- ca in oricare altl determinare
sociall
- il au fenomenele din baza material5 a societ[lii, acegti
cercetS.tori nu rrorbesc despre o transpunere simpld si directd"
ci de o omologie mediati, complexi gi nuanlatl intre proceseie
de structurare socialS. ;i organizarea universului ficlional al operei
artistice. intre faptele sociale ;i crea{iile literare se interpun
numeroase elemente de tranzilie, intermediare,
-
juridice, poli-
tice, filozofice, morale, religioase, sint ;i ele organizate in
felurite configurafii. Pe de altd. parte, legitura dintre autor ;i
tirnpul s5.u nu este numai mediati, dar ea nu se poate verifica decit
la'nivelul ansamblelor structurale, al proceselor largi, al tendin-
felor generale manifestate in societate 9i ln mentalitatea societd!ii.
Liltimele cercetS.ri de sociologie a romanului dovedesc necesitatea
de a se elabora mai cu seamd. aceste categorii explicative: ,,media-
tizatea" ;i ,,ansamblul structurat" 1. Fir5. a propune o schemi
r L u c i e n G o I d m a n n, Pour u,ne soci.ologi,e du romam,Gallimarcl, paris,
1964. Autorul lucreaz5, gi el cu trei termeni, concepuli toli ca structuri
semnificative: 1. congtiinla coiectivi a societilii giobale; 2. mentalitatea
grupului sau a grupurilor cS.rora Ie aparfine scriitorul gi 3. universul ima-
ginar al operei. intre 1 gi 3 este necesari mediatizarea lui 2, acliunea
grupului, cireia Goldmann ii acordi cea mai mare importanfi. Opera nu
reproduce aspecte empirice, imediate ale realitdlii sociale, sau elemente
de congtiinfi colectivd declt in mod parlial gi periferic. Ea preia in schimb
foarte rnult de la elaborarea mentald, ce se petrece la nivelul gi in cadrul
grupului. Acesta structureazd.1n congtiinla membrilor sii tendin!e afectir.e,
intelectuale ;i practice spre un rispuns de ansamblu referitor ta relatiile
unicd gi rigidi
- imposibild. in domenii atit de fluide ;i diverse
cum sint devenirea sociala gi creativitatea artisticd
-
imi ingidui
sir menlionez ,,mediatizarea" pe care am folosit-o in cursurile
rnele inainte de apari,tia cd"rfii lui Lucien Goldmann. IIodelul de
legituri pe care l-am utilizat stabilegte o coresponden!5" intre
situafia istorici generali (structurd socialS), intre sentimentele
existenfiale ale grupului social cdruia ii aparline autorul (structura
rnentali) ;i intre crearea unui univers ficfional prin opera literard
(structura artistici). Relaliile dintre aceste trei centre de organi-
zare a faptelor, a emoliilor si a viziunii pot fi de concordanfi,
clar gi de discordante
-
grupul social la care ader5. autorul poate
fi opozilionist, iar in privinla operei artistice, ea este intotdeauna
un respuns creator, personal la ,,problemele situaliei" si la ,,inci-
taliile mentalitSlii grupului". S-a observat chiar c5. acest respuns
este cu atit mai creator
- uneori cu o mare putere anticipatoare
-
cu cit scriitorul este mai talentat. Este ceea ce explic[ varietatea
rS"spunsurilor (a operelor) date la aceea;i circumstanli istorico-
sociald, varietate care asigurS. bogilia ;i innoirea fenomenului
artistic.
omului cu natura ;i la relaliile interumane. Grupul elaboreazi insd, numai
elementele unei viziuni a omului gi energia corespunzAtoare, dar concep-
taalizarea, rigoarea gi coerenfa, plenitudinea convingdtoare se datoreazd.
scriitorului. Universul creat de acesta formuleazS, ct claritate semnifica-
fiilc spre care tinclea grupul, dd membrilor acestuia conEtiinla de sine si
pcrspectiva de desligurare.
Goldmann neglijeaz5, primul termen pe care eu l-am denumit situalia
generalS (a societifii globaie) gi fald de care se exercitd de obicei pro-
cesele de elaborare mentald, a grupurilor. Argumentul sociologului ftancez
este cd numai grupurile gi nici acestea toate, ci numai unele, precum clasele,
tind spre o viziune globali a omului. Afirmafia, discutabili in sine, nu este
valabili pentru societilile cu structurd. mai simpld, gi neajunse la dezvol-
tare deplini, autonomS, ca societatea guatemalteci, unde masa indiani.
asupriti este pdstritoarea unei viziuni mai complete gi mai adinci asupra
omului decit grupuri slabe, mirginite, supuse presiunilor gi alterdrilor
de tot felul. Desigur, dac5. se consider[ masa popularS indian1 drept un
grup, problema dispare.

I-egitura, astfel inleleas5, dintre scriitor ;i epoci -ce cere rea-
{irmatd de asemenea si atunci cind se susfine demnitatea ridici"rii
deasupra circumstanlei, valabilitatea universal umani a a;a-
numitelor opere ,,atemporale" si ,,alocale". Este adet'd.rat cE toli
marii creatori au dep5";it iimitele timpului lor, au anticipat viitorul,
l-au fdcut chiar, intr-o oarecare md.snr5, posibil, de c-orit. Dar
aceasta au fS"crit-o nu indepdrtindu-se de frdmintdrile contempora-
neitdfii, ci pornind de 1a ele, trdind intens ;i pasicnal ,,actualul"
1or. Exemple ilustre abundd
-
Dante, Shakespeare, Cervantes,
Balzac
-
pentru a dovedi c5- tocrnai prin partrcularul triit ;i
re.relat in adincime se ajunge la universalitate umand..
Eroarea ecualiei,,atemporalitate: valabilitate generali" nu
se dovedeste numai prin rememorarea faptelor pregnante Cin
istoria literari, ci ;i prin scrutarea logicX a primului termen.
in mod asemdnitor lui Aristotel, care susfinea cii ,,;i cel care nu
are o filozofie inc5. are o filozofie", trebuie sd afirmdm cd" ,,si operele
atemporale slnt temporale". in realitate, nu existi opere atem-
porale. Cele care fac abstraclie de circurnstanta istorico-sociali,
cele care o refuzi, o fac pentru motive ca.re le integreazd" pe deplin
in ea. Se refugiazd" in atemporal din motive foarte ternporale.
Un exempiu elocvent ni-l ofer5, in zilelc noastr-e, romancierul
argentinian de faim5. mondial5 Jorge Luis Borges. in fr5mintarea
societd"!ii contemporane, cu confruntarea ei dramatici. dintre
forlele care vor siL mentinX r.echile structuri bazate pe clominalie
;i privilegiu, care I'or sd incremeneascd. istoria si cele care lupt5.
pentru innoirea societllii ;i implinirea omului, Borges se situeazd.
pe o pozifie nu lipsitS. de patetism: este prea legat cle imobilism
pentru a accepta schimbarea, dar este prea mare artist pentru
a o nega. $i atunci caut5" imobilitatca in alt spaliu ;i in alt timp,
se indepS.rteazL de prezent ;i de real pentru a se instala in atem-
poral gi fictiv. Dar indepd.rtarea aceasta, care inseamnd neincre-
dere in dominanta
-
provizoriu imobilS.
-
a circumstanlei sale
;i teama de perspectiva viitoare, il incadreazS. tocrnai in dua-
lismui epocii pe care crede c5. o poate ignora. Pe de alti parte,
10
Borges adaugd la indepdrtare masca: i;i ascuncle nelinistea srib
o geometrie impasibili a visului, a unui vis --.pentru mai mult5.
siguranli
-
ridicat la pdtrat: insu;i vis5"torul este un vis.
in ceea ce-l prive.ste pe l'Iiguel Angel Asturias, mi;carea ;i
pozilia I'li fa![ c1e epoci sint riiarLretral opuse acelora manifes-
tate de Borges: nu fu51e, ci se eLpropie de iealitatea sccial-politici
.a vremii, nu aderi la forlele imobilitSlii, ci la acelea aie pro-
gresului. Ca atare, atitudinea lui fall de circumstanla istorico-
socialf, nu trebuie nici descifrati, nici t[lmlciti: este o apro-
piere sinceri gi in!elegitoarc, intiilS. ;i pasir-,nat[, care nu se
reduce insi citu;i de pufin la -"impiismul reflectirii mimetice.
Atitudinea lui Asturias fa![ de imprejurdrile Guatemalei ;i, in
sens mai larg, fa15 de acelea aie Americii latine comportd doui
registre
-
real ;i nritic
- ;i o serie de modalitlli care variazir
cu fiecare carte. Toate romanele ;i povestirile sale au ca subiect
Guatemala, dar de fiecare datX punctul de vedere asupra ei se
schimbi: in Leyendas de Guatetnala (Legendele Guatemalei)
vorbegte culegStorul cle basme, in El Sefior Presidente (Domnrrl
Pre;edinte)
- polemistul politic, in trilogia bananier[ - cronicarul
social, in Week-end en Guq.teruala (Week-end in Guatemala) - pam-
fletarul, in Mu,lata de Tal (O oarecare mulatri), IIonfires de ma'i,z
(Oameni de porumb) , in Maladrdz (Tilharul riu) - iubitorul mitu-
rilor indiene. I-ocul central pe care il ocup5. circumstanla istorico-
socirLlir. grratcnrultccS. in opera iui Asturias, vehemenla ;i muLti-
lutcralitatca cu care este triitd ;i reprezentatd artistic fac ne-
cesari. prezentarca acestei realitSli cei pulin in ciatele ei carac-
t eris tice.
Guatemala este una din cele yqase mici republici care alcdtuiesc
America Centraii. Aceasta nu o impiedicS. si aibi o suprafald
egald cu aceea a Belgiei ;i Portugaliei la un loc. Dimensiunile mici
la scari americani- sint mijlocii la scari europc'an[. Geografia se
caracl"erizeazE" prin frurnuselile naturale r:nultipie ;i atit de invil-
mS.site incit Marc Blancpain vorbe;te de ,,un extraordinar d.edal
7l

alcdtuit din podi;uri secrete, vdi profunde, lacuri tdcute si me_
ditative, munfi semefi si vulcani ln activitate.. r. r
Peisajul acesta mirific r.a apirea mereu in cirlile rui Asturias
cu variate valenfe: invitalie la vis, presimlirea primejdiilor ascunse,
coplegirea omului prin clima toridd, vegeta{ia luxlrianti, fauna
crud5' o lar de bogdfii gi inderetniciri dominante rurare, agricole:
aproape 70 la sutl din popula{ie lucreazd. pe ogoare. Ogoa"re este
un fel de a spune, mai exact ar fi termenui ae ptantalii] deoarece
bogifiile principale ale ![rii sint bananele ;i cafea.ra. prodose
in cantitifi mari si alcituind singurele articole de export 1tu pr"-
luri dictate de striinitate), ele genereazd, aldturi de alte cau.ze,
vulnerabilitate economici si instabilitate poriticd. o lard cu pro-
nunfat caracter indian 9i metis: din cei patru milioane de rocuitori,
indienii reprezinti. G7o1o, metigji 30% gi albii 3r/". in.rr.ri.tu_
diului de faf5, importanfa extraordinard. a elementului indian
in opera lui Asturias va fi pusd. mereu in lumind., sub diferite
unghiuri: psihologic, politic, artistic, lingvistic etc.
Chipul adevdrat al unei ldri este insd cel dinamic, desprins
din evolulia sa istoricd. Istoria Guatemalei strdbate'ir g"r"r"
acelea;i etape, in aceleasi direcfii, ca intreg continentul Ltirro-
american, fire;te cu
.caracteristici proprii derivind din condiliile
sale specifice. Pe pimintul unei vechi 9i strarucite culturi
- maya
-
ale cdrei tenple ;i cetd"fi pd.rdsite 9t ;6;il;-ul-lrr*ii',r",
obiect de unanirni. uiniire ;i admirafie, conchistadorii
- in Gua-
temala ferocele Pedro de Alvarado _ impun pri' foc ;i sabie
clominalia coloniali spa'ioli care avea .e drri"r" aproape trei
secoie. se constit'ie aici, ca ;i in alte pdrfi ale Americii hispa-
nice, o societate ierarhizati ;i imobild, al cdrei feudalism, prin
sine tardiv, este agravat prin d.epd.rtarea de metropold, prin etero_
gereitatea de rasd, prin imensitatea teritoriilor ii ,,prorro"ur""..
(in sensul de cltalrenge folosit de Toynbee) din
'purt""
'aturii.
1 Marc Blancpai n, Awjortrd,'hui, I,Antirique tatine,
L6vy, 1966, p. 105.
O societate bazatd, pe privilegii ;i monopol, apisind ca o piramidi
pe munca in condilii de sclavi a maselor de indieni in encorniendas
si mine. Imobilismul societifii coloniale primea insd doud corec-
tive: dinliuntru, revolta surd5. gi citeodati fn!i;5 a populaJiei
b{tinage inrobite; din afar5., contrabanda, atacurile corsarilor
;i, mai tirzia, ideile emancipatoare ale revoluliilor francezd gi
americand.. Urmeazd. epoca rXzboiului de independen!5., care duce,
clupi lupte greie ;i indelungate (1810-1824), la scuturarea jugului
colonial spaniol in tot continentul, cu exceplia insulelor Cuba
si Puerto Rico. in acest r5"stimp, Guatemala, dqi era sed.iul unei
Capitan{,a general, desi avea universitate ;i episcopie, se afla
intr-o pozilie oarecum perifericS., de lini;te provinciali, fald de
centrul de putere, dar ;i de revoltd, care era Mexicul. Indepen-
denfa se obline ca urmare a infelegerii din 1823 dintre conduci.-
torul mexican Iturbide gi guvernatorul spaniol. Ea are, in Gua-
temala, inlelesul unei autonomii atit fald de Spania, vechiul
stipin, cit ;i fa!5 de Mexic, noul pretendent la dominafie. Riz-
boiul victorios impotriva spaniolilor aduce Guatemalei, ca intregii
Americi hispanice, independenla de stat, forma republicand cle
guvern5.mint, egalitatea juridicS. a cetdfenilor, libertatea comer-
lului gi a industriei, constitufii democratice. Toate insd formal,
de vreme ce structura economicd ;i sociald
-
feudalismul corupt
de care vorbegte Sol6rzano Peirera 1
-
precurn ;i forlele intere-
sate s5. il menlinI
-
latifundiarii, armata, biserica
-
rdmin
intactc. Ele s-au opus sistematic gi la nevoie in mod violent cerin-
lelor maselor, care erau gi ale istoriei: democratizarea vielii poli-
tice gi progresul, modernizarea economiei. Pentru a impiedica
deci reforma agrarS. pi libera exprimare a voinlei populare, aceste
forle conservatoare intervin brutal prin lovituri de stat ;i revolte,
prin juntas militare si caudil,los care, ajun;i dictatori sau pre;e-
dinfi, tind s5. se permanentizeze la putere. Logica luptei face ca
1v. So16rzano Peirera, Poli,tioa indiana,
III, parragrafo 26. Cf. L. ChAvez Ororozc
mica y social ile Mdxico, Mdxico, 7938, p. 8 pi urm.
Libro III, capitulo
o, Hisloria econ6-
Paris, Calman

;i partea adversi si foloseascd adesea procedee aserni"ni.toare,
creirrdu-se astfei acel climat specific vielii politice hispano-ame-
ricane' alcxtuit din luptc civile, cascadd de guverne ;i constitulii,
alterna'!5" fataii de asuprire ;i revoitd. pe acest funclal se pot
totugi deosebi diferite perioade istorice, caracterizate printr-un
fapt sau p'oces dominant. Imediat clupd" obfinerea independenlei,
Guatemala, care f5.cea parte din confederalia Americii centrale,
intri intr-o perioadd de discordie ;i rupte civile grefate pe antago-
nismul dintre federali;ti ;i separatigti, partizani ai inc'lependenfei
Guatemalei. Fenome' simptomatic: de;i opuse, ambere tendinfe
erau reprezentate de cautl.illos la fel de dinamici ;i dominatori
-
cea de federalizare prin lil-.erarul hforazdn, cea de independenfi
prin catolicul fanatic, conservator'l carrera. in perioaca urmi-
toare, 1847-1E85
- denumitd perioac'la credrii cadrurui statal
;i a instituliilor administrative
- trece pe pr-imul pla-n opozilia
dintre conservatorismul exacerbat al rui carrera ;i tib".uH.-rrt
succesorului sdu, Justo Rufino Barrios. in timpul acestuia se
instituie libertatea presei, se organizeazd. invild"mintul, se intro-
....
duce casdto'a civilS. etc. Perioada dintre 1gB5 ;i 1920, corespun-
zind cu dictatura lui Estrada cabrera, se definegte prin eiemente
de progres economic, 9i prin inceputul penetraliei capitalismului
strdin. Aceste trdsituri trebuie insd descoperite, desprinse din
atmosfera de asuprire si teroare pe care o impune pregedintele
cabrera. Asturias cunoaste prin experienfd" personald ultimii ani
ai acestei dictaturi la a cirei rd.sturnare, in 1920, participd. aga
cum vom ardta in capitolul urmd"tor. Perioada dinainte gi dupi.
1920, cu marile ei evenimente
-
rd.zboaiele mondiale, Revolu{ia
socialist5. din octombrie, infrlngerea fascismurui ;i lupta mondiald"
pentru emancipare sociali gi nafionali
- este istorie, istorie
trditS. de romancier ;i reprezentatd artistic in opera sa narativi.
Tocmai pentru acest motiv vom insista asupra circumstanlei
guatemaltece din ultimii ani: ea este cea care a farnizat materie
primi si, mai mult decit aceasta, a cerut un anumit mod de
l4
tratare artisticd, a;a cum bronzul cere statuia eroicd ;i granitul
rnonurnentul solemn.
in aceast5 epocl, Guatemala continui sd fie ,,p5.mintul flgS-
<Luinlei" pentru dictatorii singero;i, dar regimul lor este, mai
rLles dup5. ai doilea rdzboi mondial ;i dupi constituirea socialis-
rnului ca sistem mondial, tot mai contestat, gi de aceasti dat[
contestarea se traduce nu prin izbucnirile violente ;i scurte a1e
miniei popuiare, ci prin statornicirea unui regim democrat, care
clureazS. zece ani ;i care nu este inldturat decit prin intervenlie
strdiirS. armatd, plin agresiune imperialisti. Forlele trecutului si
ale imobilismului nu mai sint capabile decit si scoatS. pe guignoi-ul
politic aceeagi marionetS. a dictatorului, dar de fiecare dati
tot mai uzat5" gi rnai jalnic5. Generalul dictator Jorge Ubico
cste deja o copie defectuoas5. a lui Estrada Cabrera: ii lipsegte
fascinalia paraTizant1, pe care acesta o exercitase asupra lirii
timp de 20 de ani. Nu mai este in stare nici sd leasd. deasa pinzd.
de pdianjen polilistn asupra ![rii; in anii regimului sdu oponenlii
lin reuniuni clandestine, iar romanul lui Asturias, violent anti-
dictatorial, E/, Sefior Pres'icleti,te, circuli clandestin, in manuscris.
Procesul de organizare a rezistenlei 9i de rdsturnare a dictatorului
este amplu descris in romanul Los ojas de los enterrad,os (Ochii
ingropalilor), unde apare evidentd" confluenla popularS. care avea sd-
clricai in 1944 la triumful in alegeri al pregedintelui democrat
.f rran Josi Ar-dvalo (1945-51), urmat de regimul mai curajos inci in
srttisfrrccrlcir ccrin!clor maselor, al lui Jacobo Arbenz (1951-1,954).
Au fost, cu expresia lui Luis Cardoza" y Arag6n, ,,zece ani de
primdvari in {ara eternei tiranii" 1. Situalia pe care o mo;-
tenesc cele doui guverne democratice si cu care e confruntatS.
dorinla 1or de mai bine se caracterizeazd prin mizeria creatS.
de latifundii, prin exploatare inumand exercitati de monopolul
United Fruit, prin nivelul dezastruos de scdzut al vietii sociale
l Luis Cardoza y Arag6n, Gnatemala:1954-1964, in,,Cua-
dernos americanos", M6xico, 7964, nr. 4, p. 76-33.

gi culturale. Potrivit dateror recensd,minturui efectuat rn 1950 cu
cooperare nord-americani, situalia proprietilii rurale prezenta
urmd.toarea uria;d. inegalitate: 22 de latifundiari, cu mai mult
de 9 000 ha fiecare, posedau r3o/o din suprafala cultivabili a fdrii,
iar monopolul ljnited Fruit poseda de dlu[ ori mai mutt famint
decit aveau 160 000 de agricurtori. Din numirul totar ai ldianilor,
mai mult de jumdtate_ 57o/o_nu aveau nici un fel de plmint.
Dupd revista El' rnes econflrnico y fdnanciero din 15 aprilii 1953,
venitul mediu al unui muncitor agricol era de 0,25 cenli de quetzal
'(egal cu un dolar) pe zi, adicd 7,5 dolari pe rund. Ifonopolui tlnitecl
Fruit nu era un stat in stat, ci ,rr, .rrpr"rt"t care poseda 230000 ha,
stf,plnea exportul de banane gi transportul loi pentru cd dru_
murile de fier ii aparlineau in proporfie de 47o/o, iar porturile,
in intregime.
_
in aceste condifii, se explicd celelalte date referitoare la nivelul
de viafd materiald. ;i curturali ar populaliei. Analfabetismul
se ridica la 72,2o/o, iar in unere regiuni atingea 90o/o. MortaLitatea
infantild este de asemenea dintre cere mai iiai"at"i 25o/o. Durata
medie a vielii in Guatemala este de 43 cle ani, ii p".rt*
indieni 381.
Regimul lui Ardvalo a cdutat cu multi prudenld si imbundti-
leasci situalia maselor muncitoare, stabilind mai ales cadrul
juridic necesar pentru a impiedica abuzurile comise de patroni
gi marii proprietari..,fn acest scop a promulgat codul muncii,
a organizat asigurdrile sociale, fiind in mocl constant combdtut
de monopolurile strdine 9i de oligarhia nafionard, cu toate ci,
in realitate, el nu s-a atins de structura economici a firii. Acest
lucru l-a ficut guvernur Arbenz prin regea referitoare ra reforma
agrard din 17 iunie 1952. Dispoziliile legii erau insd mult mai
moderate decit cele care aveau si fie preconizate de Alianla
Pentru Progres in 196l,la reuniunea de ra punta del Este. pro-
lrrietarii rdmineau cu cantitatea de p[mint pe care o puteau cul-
[iva, expropriindu-se numai pd.minturile lisate necultivate, iar
rlin terenurile necultivate ale companiei United Fruit, guvernul
t'xpropria numai o parte pe care se oferea si o pldteascl la valoarea
rleclarati in rolurile fiscale. Pretenliile monopolului bananier erau
r',xorbitante, United Fruit a reclamat o sum5. de 26 de ori mai
nrare: ln loc de gase sute de mii de dolari, 16 milioane. A urmat
o serie crescindd" de mdsuri de presiune asupra guvernului legal:
"suspendarea relaliilor comerciale, blocarea producfiei de cafea
;si banane, deci asfixie economici, instigarea adversarilor din l5un-
tru la revolti ;i din afar5. la intervenlie. in cele din urmi, revolta
condusd" de Castillo Armas, porniti. din Honduras gi sprijinitd
lrrmat din afari
-
avioane americane
- rdstoarnS. guvernul Ar-
benz. Castillo Armas ;i, dupi asasinarea lui de cdtre complicii
sau concurenlii sdi, Idigoras Fuentes
-
alt general dictator
-
anuleazl toate misurile progresiste ale guvernelor Ar6valo ;i
Arbenz, incepind cu reforma agrard, ;i infeudeazd. lara mai mult
declt oricind inainte intereselor monopolurilor gi oligarhiei. ,,Si-
tuafia a ajuns la un astfel de punct, scrie Alfonso Bauer Pdiz,
incit au fost ani in care compania a ardtat pierderi in scrip-
tele ei din Guatemala, in timp ce pentru aceeagi perioadd. a plitit
aproape un sfert de rnilion de dolari trezoreriei Statelor Unite
ca impozit pe venituri" 1. Concesiunile au fost extinse ;i in dome-
niul petrolifer, ele cuprinzind jumltate din teritoriul national
presllplls ca avind zicdminte. La aceasta s-au addugat, printr-un
joc de agravare reciprocS", alte imprejuriri. Crqterea demograficd.
a depd;it ;i dep$qte cu mult ritmul crqterii economice. Costul
1v. Alf onso Bauer Pd.i z, Como opera el capitatismo yanqwi
en Centroamdrica,M€xico, Editora Ibero-lldxicana,7956, p. 178. in aceastd
privin!6 iat5. comentariul unui ziarist american:
,,Dacd societatea ar fi pl5tit impozite calculate pe aceastd bazd", d.e-a
lungul anilor, in loc si mai incaseze ceva, ar fi fost ea cea care ar fi datorat
guvernului guatemaltec milioane de dolari', (C. B e a I s, L'Antiriqwe
I,atine, Paris, 1966, p. 232.
lV..Whetten, L. Nathan, Guatemala, the
New York and London, yale University press,
land. and, the peopte,
1961, p.266.
16
17

viefii, aga cum constatd trimisul revistei franceze ,,Express..,
K. S. Karol, dupi statisticile o.N.u. este cu 10o/o mairiaicai decit
in Statele unite, iar veniturile pe cap de locuitor de 17 ori mai
joase. in privinla ajutorurui primit in cadrur Alianlei pentru
Progres, Luis Cardoza y Arag6n calculeazd. cd. pind. in 1966 Gua-
temala incasase suma de 8,6 milioane dolari gi pierduse, in urma
sciderii prelurilor la cafea, 53,6 milioane de dolari.
In fala acestei situalii, gama protestului popular e foarte va-
riatd,. de la infringerea dictatorurui Idigoras Fuentes in aregeri
organizate de el pind. la acliuni de guerilte. Juntele ;i militarii
care se succedd. la putere sint tot mai incapabili s5. d.omine situa-
fia i' continud. deteriorare. Nu gtiu daci trebuie sd. guverneze
direct sau indirect, prin intermediul unui politician de.-dreapta.
in alegerile din 1966 poporul le curmd. nehotirirea: alege ca pre_
gedinte pe candidatul opozifiei, If6ndez Montenegro, cai promite
normarizarea democratici a vielii poritice ;i piudente
'reforme
sociale. Presiunea la care e supus neincetat de armatd si de forlele
politice de extrema dreaptd il silesc ra compromisuri si incon-
secvenle. circumstanla guatemarteci continud. sd.
"on.tit.ri"
o
problemd pentru a cirei solulie lupta clemocratd., populari., e inci
necesarS.
*
Tabloul circumstanfei gutemaltece ne ingdduie sd. determindn-r
trdsdturile care definesc primul termen ar relaliei ,,epocd-autor.,,
;i anume acela pe care l-am denumit ,,situalie istoricd.... Aceasti.
situafie se ordoneazi. in jurul a patru elemente fundamentare:
dictaturS., inapoiere economicd., dominalie monopolisti strdini,
revoltd. populard, articulate intr-un sistem instabil, pe cale de
restructurare sau, in orice caz, d.e a-gi schimba echilibrut. Ris-
punsul pe care 1l di opera rui Asturias acestei situalii este unul
mediat in sensul celor ardtate la inceputul capitorului. Este insd
important de observat cd" in romanele lui Asturias actul de media-
tizare asumi o deosebiti amploare ;i adincime. Termenul aI
18
<loilea, intermediar, a1 relaliei ,,epocl-autor" nu mai consistS"
tntr-un simplu grup cu interese inguste 9i viziune parliald, ci
intr-o plturi largi, masa indiand, care exprim[ ln mare mdsurd'
ilrteresele, virtulile ;i destinul poporului. Asturias prive;te cir-
cumstanla guatemaltec[ prin prisma acestei categorii, ale c5"rei
sentimente existenfiaie, mituri, idei, emoiii ;i deprinderi le asumi
;i exprimd artistic. in capitolul ,,cauzalitate natural5" 9i conexiune
magicd" vom cerceta indeaproape corespondenla dintre struc-
turile mentale a1e indienilor ;i gindirea romancierului. O vastd
regiune a operei sale ;i romane importante, ca: Oam'eni'i de porumb
sau O oa.recq,re rmulatrd, sint construite pe mentalitatea indiand,
pe principiul participirii gi analogiei, pe modurile magice de co-
nexiune ale fenomenelor: continguitatea sau similitudinea. RXs-
liunsul lui Asturias 1a sentimentele existenfiale ale grupului este
cle asemenea creator. Romancierul nu preia pasiv structuri men-
tale arhaice, nu accepti semnificalii pitorqti, dar in afara actua-
lului ;i posibilului. Asturias descoperd noi dimensiuni ;i conferS'
noi funcliuni mitului, care nu mai expriml in romanele sale o
cvaziune in supranatural, ci mai mult o nizuinld spre libertate,
spre realizarea vielii in plenitudinea ei, eliberate de silnicie ;i
spoliere, de prepoten!5 ;i brutalitate. in El Papa Verde (Papa
ccl Verde) ;i mai ales in Los ojos de los erderrad,os, Asturias face
<lirr mit un mijloc de confruntare cu realitatea, un instrument
lrcrrtr.tr rr. o oricnta gi schimba r. Legenda se prelunge;te in acliune
lrolilit:i, rlt: t't.rltsc, mitul devine purtitorul speranlei. Rispunsul
.lrri Astrrr jas la circumstanla guatemalteci este creator 9i in alt
scrns: in acela al universalitSlii umane. Pornind de la conceplia
n'riticl indiani, transfigurat[ insd printr-o uluitoare putere perso-
nali de vis gi fantezie, Asturias ajunge la o antropologie de vala-
bilitate general uman5, pe care o volrl inf[]$a in capitolul
,,Condilia umanl".
1 v. Adaibert Des sau, lllito y realidad en,,Losojosdelosenterr'
ad,os" de Miguel Angel, Astr.trias, in ,,Revista Iberoamericana", nt.67,
7962, Homenaje a M. A. Asturias, p. 77
-78.
l9

EXPERIENTA DE VIATA
Asupra problemei
-de
a ;ti cit gi cum sint influenlate operele
gi arta unui scriitor de imprejurdriie vielii sare .-"o prof"..t teorii
diverse pini la contradiclie ;i, mai ales, s_au fdcut afirmatii exa_
gerate pind. Ia paradox. '-'
Intr-o pozilie de-idealism extrem, pe care am putea sd. o de_
numim estetism solipsist, se susline
"i op.r" de arti este un
sistem incheiat ;i autonom de semnificalii ,si valori estetice, exis_
tent prin sine gi inteligibil in sine, firi necesitatea referirii ra vreun
element exterior ei, cum ar fi circumstanlele sociale sau personale
in care s-a produs. Se adaugd, ca un argument general teoretic,
cd stabilirea imprejurdrilor gene zei na spune nimic in privinla
ierarhiei valorice a operei _ 1s21" operele au o genezi,'dar nu
toate au o valoare
- gi se exemplificd. indiferenfi. art"i fale de
factorul biografic prin faptul cd-rtiad.a ;i odisee'a il; ierfect
inlelese gi preluite chiar dacd Homer nu a existai ;i, ca'atare,
nu a avut nici un fer de biografie. in aceragi sens se afirmd cd. opera
lui Shakespeare ar rimine aceeasi, cu acela;i sens, cu aceea;i
valoare esteticr., chiar dacd autorul ei nu ar fi actorul shakespeare,
ci
- apa cum susfin unii istorici literari _ ... cancelarul Bacon.
^ -In
pozi{ia opusi, a unui realism naiv sau, cu un termen des
folosit, a unui sociologism vulgar, se consideri cd opera de arti
este simpla transcriere a faptelor reale de viafi ;i se identificd
episoadele artistice cu intimplirile trd.ite de autor, personajele
20
literare cu oamenii pe care i-a cunoscut, totul precis ;i pind. irr
ccle mai mici amdnunte. in aceastd. direclie se poate ajunge la
:rfirmalii de felui celora fdcute referitor la Lu,ciafdru,t iui F,mi-
,cscu: Hiperion ar fi poetui; Citdlina, Veronica Micle; Cdtdlin,
caragiale, iar Dumnezeu nu mai rdminea si. fie decit Maiorescu.
cdutd.torii de ,,chei" ;i amatorii de identificdri intre autor pi per-
sonajele de el create nu se afld prea departe de aceastd. pozilie
r1up5" care omul gi creatia nu numai cd" nu sint diferifi, ca in-teoria
lrrecedenti, dar se confundd. chiar cind, par complet diferili.
Se cunoa;te celebra mi.rturisire a lui Gustave Fraubeit: ,,Madame
llovary c'est moi".
Adevdrui este cd. relaliile dintre viafa gi opera unui scriitor
'Ll
au nici pe departe simplismul si unilateraritatea cu care ope-
reazd, din doui puncte de vedere opuse, atit pozilia excluderii
absolute, cit gi aceea a identificdrii absorute. Separalia totald, ca
si coincidenla totald a planurilor .eal gi estetic, face imposibili
ar-ta: prima o golegte de substan{i gi o situeazd. in afara lstoriei,
neexplicindu-i aparifia gi schimbarea, ultima ii rdpegte specifi_
citatea, prestigiul gi mi'ajul, neexpricindu-i puterea i..rpr. i"rn"-
rrilor. Singura inlelegere a artei care o salveazd, de la ac^este doui
rnodalitdli de dizolvare este aceea de potenlare a vietii, de trans_
ligurare a realului, de recreare a lui la un nive] superior de sem-
rificafie, emofie si expresivitate. intr-un fel asemd.ndtor celui
cxpus in capitolul precedent, relaliile dintre imprejuririle biogra-
ficc ;i realizdrile artistice vor avea inevitabil un caracter media_
tizzrt, ascendent-creator ;i totodati multiform, deschis diferitelor
posibilitd.fi, a;a cum sint actele umane in domeniul activitdfii
suflete;ti superioare.
Mediatizarea consti in aceea ci regdtura dintre viald gi operd
sc stabilegte foarte rar de la un fapt la imaginea artistici cores-
punzdtoare. ExistS, desigur, astfel de cazuri. De pildi, in poezia
cle dragoste a lui Lope se contureazi destul de precis ctripui iuui-
telor sale sau in lirica descriptivd. a rui Rafael Alberti aparl ugor de
recunoscut, elementele peisajului mediteranean, cildizit sdu natal.
2t

De obicei, ins5., legS"tura se stabile;te dupi ce faptele particulare,
circumstanfele speciale se integreazd. in unitdli mai largi, in an-
sambluri semnificative, in perioade care culmineazd. intr-un anumit
moment sau intr-o anumiti intimplare. Aceste ,,structuri sernni-
ficative" influenleazi o anumitS. facultate psihicd, o tendinfd.
fundamental[ a spiritului, viziunea despre lume;i via]6 a autorului
;i, prin intermediul acesteia, se reflectS. asupra operei. Astfel,
anii petreculi de Cervantes ca soldat
-
ani care se ordoneazi,
tind parc[ spre rana primiti la Lepanto
-
au favorizat formarea,
in spiritul scriitorului, a unei concepfii eroice a viefii, pe care se va
intemeia prima fazL a dramaturgiei sale. Perioada captivitXlii
la mauri, structuratd in jurul incercdrii de evadare ;i, cu acest
prilej, a infruntSrii morlii, i-a dat tdria de caracter si noblelea
moralf, pe care le vom regdsi in pasajele ,,stoice" din Don puijote.
In sfir;it, r,iala plini de lipsuri ;i cutreierarea Spaniei nevoia;ilor,
culminind cu inchisoarea, i-au asculit darul observaliei pitoregti
gi simlul ironiei, care vor str[luci in Comed'ii si mai cu seamd
in piesele scurte, in Entrenceses.
Sensul ascendent ;i caracterul creator al relaliilor dintre via![
;i operl se invedereazd. dacd. ne gindim cd mediatizarea de care
am vorbit inseamn5. o trecere de la personalitatea datd a omului
la aceea construiti, artistici, a scriitorului. Efortul artistului de
a-;i depfui chipul ;i felul de a fi zilnic, banal, nesemnificativ pen-
tru a 1[sa posteritilii imaginea a ceea ce are mai bun, mai inalt,
mai rodnic, este un efort legitim ;i inevitabil actului de creafie.
Diformul Juan Ruiz de Alarc6n, atit de ridicul;i ridiculizat pentru
dubla lui cocoa;e, pentru urilenie, pentru aerul distant 9i preten-
liile de noblefe, a gdsit in el puterea gi talentul de a crea o operi
care substituie acestei imagini aparente adevlrata fa!d, demni
;i nobil5, a dramaturgului: fala unui om care se ridici deasupra
turbulenlei vitale prin cultivarea raliunii gi a virtufii, prin asu-
marea valorilor prieteniei, devotamentului, sacrificiului. Artistul
este a;a cum s-a vrut gi s-a ficut in opera de artb gi datoritd ei.
Aceastd depd;ire poate imbrdca, desigur, forme multiple, de la
)a
,,purificarea circumstanlei" de tip cervantin
- un fel de uttarsis
lriografic
- cind se pdstreazi semnul lntimplSrilor reale, trecind
prin ,,rerransa generoasd." asemeni lui Alarc6n, cind semnul se
scrhimbS, si pin5. la ,,trecerea sub t5cere" calderoniand" a peripeliei
pcrsonale, cind semnul, enigmatic, trebuie descifrat.
Cu aceasta, evocSm ultimul caracter aI relaliilor dintre viafd
si operX: libertatea 1or, deschiderea spre o posibilitate sau alta.
[-a aceea;i circumstan!5. biografic[, rd-spunsul artistic poate fi diferit
potrivit temperamentultii, situaliei, influentelor sau pur ;i simplu
intenliei artistice. Nu existi o mecanicS. fatald intre datele viefii
si crealia artistic[ edificatd" pe aceste date. Fir6 aceastd plura_
litate de posibilit5"fi nu s-ar putea constitui insu;i fenomenul
artistic, i-ar lipsi momente si etremente esentiale, ca emolia ale_
gerii, drama e;ecului, bucuria gisirii ;i realizirii
in lumina celor de mai sus, vom incerca sd" prezentdm viala
sau mai exact experienfa de viald. a lui Miguel Angel Asturias
in raporturile ei cu opera sa narativd., folosind pentru aceasta o
ampl5. relatare scrisd. pe care mi-a incredinlat-o in anul 1962,
precum si mdrturisirile f[cute de scriitor in cursul intrevederilor
noastre din anii urmdtori.
Romancierul se na;te la 19 octombrie 1899, in Guatemala, capi_
tala republicii cu acelasi nume din America centrard. prrinlii sdi:
Ilrncsto Asturias, avocat, ;i Maria Rosales de Asturias, institu_
toarc. As'pra influentei pe care au avut-o asupra viitorului ro-
mancier profesiunile tatdlui si mamei sale sintem redu;i la ipoteze
plauzibile, dar greu de verificat, cdci faptic, din motive politice,
solii Asturias sint impiedicali si exercite avocatura ;i respectiv
profesoratul la pulin timp de la na;terea lui Miguel Angel. For_
mafia lor profesionali rimine ca gi mentalitatea ror de intelec-
tr.rali cu orientare practicl spre ceilalli, spre viala sociald. prin
intermediul acestor elemente, profesiunile pd.rinlilor cletermind.
probabii, in sens foarte larg, evolulia spirituali a scriitorului:
aceea a tatdlui li treze;te, la vremea cuvenitd, interesul pentru
23

studiile juridice ;i ii indreapti atenlia spre aspectul conflictiv
al vielii, aceea a mamei il face si preluiasci ,,ducerea luminii in
popor" ;i contribuie poate la crearea unei figuri de institutoare
de exemplari valoare morald" ;i sociald: buna, sensibila, curajoasa
Malena din Zos ojos de los enterrad.os.
Ne promisesem ins5. sd stabilim nu ipoteze posibile, ci conexiuni
reale intre faptele de via{d, grupate in perioade gi ansambluri
semnificative pe de o parte, ;i facultilile suflete;ti, dezvoltarea
spiritualS. a autorului aFa cum se reflecti in operi pe de alti.
parte. Procedind astfel, trebuie sd distingem o prime perioadd.
a viefii romancierului
- copild.ria
-, alcituitd. din anii .itra pa-
rinlii sdi sint obliga{i, din cauza persecufiiior dictatorului Estrada
cabrera, sd- renunte la practicarea profesiunilor 1or ;i si caute alt
rnijloc de a-;i ci;tiga existenla. Neputincl gdsi in capitald nici o
ocupalie, solii Asturias, care a;teptau un al doilea ;i ultim fiu,
se hotdrdsc, Ia insistenfa bunicului din partea paternd., sd" plece
in provincia Baja verapaz. i;i stabilesc re;edinfa in mica localitate
Salama, unde iniliazd o activitate comerciali. Micul Miguel Angel
cunoagte aici viafa si nevoile ld.ranilor indieni, vorbirea, menta-
litatea ;i mai ales legendele 1or, pe care le asculti vrijit, povestite
de bdtrini indieni in ceasurile incerte ale inserd.rii. in basmele
lor rS.sunau ecourile strivechiului ;i mirificurui folclor ma),a,
a cirui fantezie delirantd. e absorbiti de viitorul r-omancier ca
un filtru magic. in nuvela sa mai pufin cunoscuti, E/, Alhajadito,
Astur-ias avea s[ exprime cu pregnanld aceastd. situalie psiho-
logici: puternicul apel la imaginalie pe care il simte .u .r, ;o"
eroul povestirii, un copil aflat intr-un mediu saturat de legende.
Sint consemnate aici, cu accentul inconfundibil al trdirii personale,
toate elementele apte de a dezldnlui facultatea invadatoare a fan-
teziei: asteptarea tremurindd. a miraculosului de fiecare clipd.,
crd.pdtura
- la renclija
-
spre lumea misterului ;i a incintirii,
explozia lucrurilor ;i faptelor reale intr-o uimitoare pirotehnie
irnagi.ativi. in convorbirile pe care le-am avut, sc'iitorul
" ".."p-
tat sd denumeasc5" aceasti primi perioadd. a vielii sale printr-o
24
metaforl: ,,goaptele copiliriei care nu mint niciodat5". Intr-a-
devdr, organizindule intr-o viziune miticS. a existenlei ;i ridi-
cindu-le la rangul de componentd. a realismului magic
-
pozilia
sa estetici
-,
romancierul le-a rdmas credincios de-a lungul
intregii sale opere, incepind cu prima sa carte, intitulat[ chiar
Lejrsnilqt de Gu,atemala., in care a innobilat aceste legende cu toate
darurile scrisului s5u, pdstrind insd intacte luxurianta lor fantezie
;i neasemuitul suflu poetic. Ln Hotnbres de rnai'2, ,,;oaptele" vor
alcdtui un intreg plan existenfial ;i vor conferi cS.rfii valoarea ei
simbolic[, in Mulata de Tal, vor deschide larg drumul fantasticului'
Pe lingi apelul la imaginalia debordanti ;i inclinalia spre
mit, anii copilSriei i-au prilejuit mersul la izvoarele vitalitdlii
populare, au sldit in spiritul scriitorului simpatia inleleg[toare
fald de fondul indian, solidaritatea cu n[zuinlele ;i revendicirile
acestei populafii bd;tina;e dispreluite sau ln cel mai bun caz
ignorate. Calda adeziune umani la mediul indigen explici in mare
parte reu;ita extraordinard a figurilor de indieni care apar in
opera sa: Asturias le dd fie demnitate eroicd (de pildd El Buey6n
dtn Week-end en Guatencala), fie auri poetici (Chipo-Chipo din
El Papa Verde), fie, in sfir;it, umor gi ndstrugnicie (Goyo Yic
cin Hom,bres de mai,z).
in anul i90B familia Asturias revine in capital[, stabilindu-se
in vechiul;i pitorescul cartier La Parroquia Vieja. Miguel continuS"
clasele primare ;i apoi intri, in 1912, la Liceul Nalional Central
cle biieli din Guatemala. incepe astfel alti perioadd a vielii lui
Asturias
- adolescenla ;i prima tinerele
-
dominatS. de atmos-
fera de teroare ;i co;mar care acoperea ;i indbu;ea intreaga
!ar5. Dictatura lui Estrada Cabrera ajunge acum la apogeul
ororii: aruncind in temnife ;i impu;cind, tiranul decimeazi tot
ce are lara mai bun, mai curajos, mai cinstit, incepind cu tine-
retul indrdgostit de libertate ;i doritor de progres social. Sint
astfel lichidafi, in urma unui complot neizbutit irnpotriva
,,Domnului Pre;edinte" Cabrera, profesori, elevi gi aspiranli ai
Politehnicii ($coala militard de ingineri 9i ofiferi). Se succedd
25

f,'ri intrerupere atentatele ;i represiun'e sdtbatice. in aceastd
ambianfd, tindrul Asturias se inscrie, in 1917, la Facurtatea de
drept gi st'diazi, in a'ii urmdtori, discipiine menite, teoretic,
sd asigure legalitatea, echitatea gi justifia... cunoastere"'"ut"rilor,
de la Cicero la Kant, .u." pro.i"md demnitatea ;i drepturile
imprescriptibile are persoanei umane fdcea sd apard, prin contrast,
mai monstruoase chipur hid al tiranurui ;i sistlmul si.u intemeiat
pe crimd, corupfie;i delafiune. Era firesc ca scriitorur sd. denurneascd.
aceasti a doua circumstanld. fundamentald a vielii sale drept
,,domnia spaimei care nu poate fi iertatd niciodatd.,. Ea a con_
stituit o cutremuritoare erpedenfd._a rdului_gi a dqteptat
in sufletul tinir ar scriitorului simlul etic, pasiunea contestdrii
arzdtoare, capacitatea prelioasd a indignirii in fafa asupririi si
strimbS't'!ii' Literar, aceastd. vehemen!d. justiciari avea sd-gi
gd.seascd expresia in componenta protestatari a artei sale. O
bogatd' componenfd., in care vor int-ra viziu.ea satirici a stdr'or
sociale, violenla polemicd, curajul de a descrie atrocitatea in
culori atroce' A trebuit insi si tieacd. patrusprezece ani pentru ca
,,fructele miniei" sd. ajungi la maturitate artistici, pentru ca ro_
mancierul sd adune amara lor putere in opera sa fundamentalS.
El Seiior Presidente,.in care clenunlarea diciatorului ;i a regimului
sdu atinge o intensitate gi forfd. de infierare unice in riteratura
hispano-americani. $i pasiunea justiciard. nu se va satisface in
aceastS. explozie a indignd.rii acumulate in tinerete. Ea se va
manifesta, potrivit
ftgr lylrejurdri, pe care le
'uo_
1r.ie1i;"
in trilogia bananierd., in week-end, en
-Gwatemara,
va da nastere
unei vaste fresce sociale si politice a Guatemalei, va pritelui o
serie de personaje luptdtoaie pentru eliberarea patriei in con_
struirea cd.rora scriitorul o porrrit de asemenea de la experienla
sa personald din tinerefe. cdci in ultimii ani ai clictaturii, cind
miscarea de protest ;i irnpotrivirea fald de regimul lui Cabrera
ajung dovada ;i mdsura patriotismului, Astiria. p"rti.ipa U
campania civicd., la demonstraliile de stradd gi la lupta armati
care duce, ln aprilie 1920,a rdsturnarea tiranului. Dupe caderea
26
lui cabrera, Asturias continui studiile universitare, trecinc,u-Fi
licenla ;i oblinind titlul de avocat cu o lucrare de tezS despre
Problenta sociald a indien'ilor
-
pasiune justiciar?i transferat[
in domeniul cercetirii juridice ;;i sociologice
-
ciistinsl cu medaiia
de aur a universitllii Na{ionale. Activitali noi vin si completeze
imaginea tinirului absolvent; ele vor exprima cu anticipalie dou[
elemente definitorii pentru personaiitatea scriitorului: preocu-
parea pentru cultura maselor ;i interesul pentru problemele inter-
nalionale. lmpreun[ cu alli colegi entuziagti, Asturias inteneiazS.
universitatea Populari a Guatemalei, care ajunge in scurt tirnp
un centru a1 rS"splndirii instrucliunii in mase, al formS"rii unei
congtiinle civice ;i politice a poporului. Asturias pornea c1e Ia
convingerea c[ intr-o !ar[ cu un procent covirgitol de anaifabe{i,
lipsit[ de instrucliunea elementari, poporul nu poate sd-;i'inde-
plineascl rolul sau suveran prin care se caracterizeazd cemocrafia.
Hoy que ed.ucar al, soberano-trebuie sd educim pe suveran,
adicd pe popor
- lozinca lui Sarmiento, c[liuzea ;i strS'daniile
grupului care sub auspiciile universitilii Populare organiza cursuri,
tinea conferinfe, trezea nevoia cirlii in masele populare linute
pini atunci departe de culturS. Rezultatele oblinute in acliunea
politicl ;i culturald il indicd pe tinirul Asturias pentru a lepre-
zenta tineretul universitar din lara sa 1a importante reuniuni
internafionale. in septembrie 7921 este trimis ca delegat la Pri-
mul Congres Internalionai Studenlesc care are loc in Mexic'
Cunoagte cu acest prilej pe Ram6n del Valle-Incl6n, aflitor pe
atunci in acea !ar[, pe scriitorul 9i ginditorul mexican Jos6
vasconcellos, precum ;i pe tineri studenli sau licenliali ale cdror
nume se vor raspindi in toatd America latin[: Lombardo Tole-
dano (lider sindical), Carlos Pellicer, Jaime Torres Bodet (poe!i)'
fn acela;i an, Asturias face o c[litorie in El Salvador ;i I{onduras,
unde line conferinle cu caracter cultural 9i social'
Pe cerul politic al Guatemalei se adun[ insa din nou nori
amenin!5tori. ca urmare a ioviturii militare din 1.921 , reincep
perseculiile impotriva tineretului cu idei progresiste. IJnul dintre

inifiatorii universitifii Populare, clr. Quintana, bun prieten al
lui Asturias, este atacat si omorit in stradd. La insist-enfa prie-
tenilor' ;i a pirinfilor, Asturias alege calea exilului, singura care
ii asigura libertatea de gindire ;i de ruptd. Singura de
"asemenea
- Asturias se gindea ;i ra lucrul acesta
- care ii da posibilitatea
si-si adinceascd studiile de drept si de economie poriticd. c, aceste
gindnri, la inceputul anului 1923, pleacd. in Europa, unde va rd.mine
11 ani. Intenfia de studii economice e repede aband.onat5. Dupd.
ci'ci luni de sedere la Londra, Asturias se stabileste ra paris.
Se inscrie la sorbona si urmeazd cursurile profesorului Georges
Ra1'naud despre rnituriie ;i rerigiile Ameiicii precorumbiene.
Studiazd cu pasiune in Biblioteca Nalionald monumentele riterare
ale
'echii
culturi ma1'a ;i aztece, traduce in lirnba spaniold, im-
preuni cu J. M. Gonzalez de Mendoza, faimoasa epopee a indie_
nilor quiches, Popol-Vu,h, ;i Analete Xahil, alt document fun_
damental al indienilor cachiqueles. Dar disciprina gtiinfificd. nu
xe prea potriveste temperamentului lui Asturias, iar ,,luminile
Parisului"
- a;a denumeste el aceastd. a treia perioadd. a vielii
sale
- erau prea sclipitoare pentru ca Asturias sd. nu cedeze
vocaliei literare care incepuse sd. se manifeste chiar de cind se
afla in Guatemala. Scrisese citeva nuVele scurte, Las sefr,oritas
de la aecindad (Domni;oarele din vecinitate) ;i Dos d,e inaierno
(Doi ai iernei), iar grupuri de artisti amatori ii jucaserd citeva
comedii scurte. voise chiar sd. participe ra un concurs riterar orga-
nizat de ziaral El rrnparciar, dar pierzincl termenur de trimitere
a manuscrisului, pdstrase povestirea intitulatd Los mendigos
politicos (cer;etorii politici). Acum, in capitala Franfei, era hotd-
rit sd p5;eascd mai departe pe drumul literat,rii. Dar pe care ?
in Parisul clin anii urmdtori primului rd.zboi moncriar erau murte
drumuri ispititoare potrivit efervescentei spirituale
- amestec
de cdutbri autentice ;i de poze teribiliste
-, potri'it luptei dintre
mulfimea de doctrine
- rizboiul ismelor
-. , care apd.reau ;i
dispdreau meteoric in cafeurile de pe Riue gar'che. in f4a acestui
joc seducdtor dar adesea inconsistent de idei, programe gi mani-
28
feste, Asturias vdde;te o atitudine nuanfat5: curiozitate vie ;i
participare la efortul de innoire a vechilor forme literare, adeziune
la tot ce era autentic5 nelini;te creatoare, dar ',si respingere a ten-
clinlelor pur destructive, neincredere fa{[ de pretenliile de a face
din gratuitate sau absurd scopul artei. Relafiile lui cu suprarealis-
rnul sint simptomatice. in studiile publicate pind acum despre
romanele lui Asturias nu am dat toatd. atenlia cuvenitl influenfei
exercitate asupra lui Asturias de acest curent care atunci avea
aureola indrdznelii revolulionare ;i era reprezentat de scriitori
ca Andr6 Breton, Paul Eluard, Aragon, pe care Asturias ii cunoa;te
;i cu care devine prieten. Fali de suprarealisn, Asturias mani-
festd mai mult decit o curiozitate trecdtoare: el triiegte efectiv
accst curent, coabiteazi cu ideile ;i operele suprarealiste, igi
nsu;e;te o buni parte din estetica gi tehnica 1or, clar le incorporeazd.
unei concepfii urnaniste ;i combative a artei, care ii era proprie
;i pe care nu o va pdr5si niciodatd. in general se poate spune ci
scriitorul inva!5. la aceasti ;coali secretele unei arte temerare,
bucuroase de a surprinde ;i chiar ;oca, pdtmnde tainele unui
stil subtil, flexibil, td.ios, deprinde o mdiestrie putin funambu-
lesc5", aerianS. ;i jucS"usi ca pulberea prinsS" intr-o razi de lund.
Analiza artei lui Asturias ne va ar5.ta, concret, o serie de elemente
de certi provenien{i suprarealist5: imaginea dislocatS, eteroge-
neitatea termenilor metaforici, forarea ;i iruplia corespunzdtoare
in subcon;tient gi oniric. Fundamental este insi faptul cd Astu-
rias cli un sens constructiv acestor procedee folosite de mulli
suprareali;ti pentru a dezintegra realitatea ;i anula umanul.
Asturias nu descompune realul decit pentru a-l recompune mai
pregnant din fragmente, el nu neagi umanul decit pentru a po-
tenfa necesitatea ;i rodnicia depd;irii negafiei.
Ucenicia literari a lui Asturias integreazd. ;i alte elemente,
precum influenla marilor romancieri rusi din secolul al XIX-lea,
in primul rind a lui Dostoievski. Viziunea despre lume ;i om a
scriitorului american e, fire;te, depdrtatS. de aceea a clasicului
rlls; de asemenea gi tehnica narativd
- ca efect al depdrtS.rii
29

in timp, in spafiu
-
nu putea si nu difere, ;i totu;i ,,priza direct5""
asupra suferirrfei urnane ;i reprezentarea ei sfi;ietoare in situafii-
limit5" si in institrifii antiumane (inchisoarea in care putrezegte
Miguel Cara de Angel), simpatia fali de fiinlele umile ;i sub-
notmale, au, credem, origine dostoievskian5. Toate aceste elemente,
precum ;i altele care s-ar putea identifica
- urme balzaciene
in trilogia bananierd, reflexe din Hemmingway sau Faulkner
-
au fost integrate unei conceplii ;i unei arte cu profunde rddS.cini
in solul ;i tradilia americand, pe care o vom defini in capitolele
urmS.toare ale lucrdrii noastre.
in mod ciudat, luind distan!5- ;i perspectivS" faf5. de realitifile
nationale
-
perspectiva europeanS. ;i pariziand
-,
Asturias si-a
ldmurit, imbogdlit ;i formulat ,,americanismul" s5"u. Ciudat, dar
explicabil: pentru a vedea ;i descrie p5"durea, trebuie sI iqi din
ea. Luminile Parisului il ajutd deci pe Asturias s5" se defineascS.
;i il invafd" s5.-si exprime esenla definitd. Anii de atunci au insemnat
pentru romancier o extraordinar5. ;coali a expresiei; extraordi-
nard. prin mul!imea profesoriior nenumili, dar ascultati, prin
invd.lmS.seala programelor si contradiclia doctrinelor, prin limita
subtilS. ;i fluctuanti pe care trebuia sd" o gdseascS" elevul intre
extravaganfa trecitoare ;i excelenla durabil5.
Revenind la irnprejurdrile concrete ale acestor ani de formalie
scriitoriceascd petreculi la Paris, sd. spunem c5" Asturias nu rd.mine
la activitatea universitarl ;i literar5. ParticipS. ia acliunile in
favoarea liderului nicaraghez Sandino, care 1upt5. impotriva ocu-
paliei nord-americane, protesteazS. impotriva imperialismului in
reuniuni de mas5" la care sint prezenli iliiguel de Unamuno,
Henri Barbusses, Jos6 Ingenieros, Haya de la Tcrre, contribuie
la intemcierea revistei f mtin, printre coiaboratorii cS.reia se numird.
Paul Val6ry, Ldon Paul Fargue, se imprietene;te cu Tristan Tzara,
Picasso, Lltrillo, Stravinsky, Jean Cocteau, Paul Morand, Ben-
jamin Fondane. Totodatl cS"ld.toreste prin toatd Europa ;i tri-
mite articole la ziarele din America LatinS. Anul 1930 il gS"sqte
pe }tiguel Angel Asturias la Madrid, unde apare prima sa carte,
JU
Legendele Cuatetnalei. E intimpinatd cu elogii, intre care se remarcd
cele aduse de Josd Luis Fern6ndez, criticul literar al prestigiosului
ziar liberai El Sol. Tradusi in limba francezl, de c5tre Francis
de Miomandre, cartea apare cu o prefa![ de Paul Val6ry ;i obline
premiul Silla lllons6gur, instituit pentru cea mai buni operi la-
tino-americanS. a anului, tradusd in limba francezd". Asupra efor'-
tului ilustrului prefalator
-
spirit de transparentS. ;i riguroasd.
geometrie
- de a inlelege ,,acest amestec de naturi toridd, de
botanicd confuzS, de magie indian5, de teologie din Salamanca"
vom reveni mai departe, cind vom arita sensul si valoarea miticd-
a ceea ce lui Val6ry i se pare a fi ,,cel mai delirant dintre vise"-
Asturias nu este ins5. un refugiat in legendd, un ambuscat al
mitului. il preocupi intens realitatea prezentd a patriei sale gi in
acegti ani scrie faimosul roman El Sefr,or Pres,idente, satird politicd"
de cea rrrai arzdtoare actualitate, de vreme ce in Guatemala dom-
nea acum alt domn pre;edinte, generalul Jorge Ubico. Iati de ce"
romanul odatd terniinat, Asturias nu poate lua manuscrisul cu
el acum, in iuiie 1933, cind hotdrdgte si se intoarc5. in patrie'
Lasi deci o copie in miinile prietene ale lui Georges Piilement
r.'iitorul traducl"tor in francezX al operei, ;i trimite alt5. copie in
n'[exic.
in 1934 scriitorul se intoarce in Guatemala, unde
- cu exceptia
timpului petrecut ca diplomat ln alte ldri hispane-s11s1lgans
-
va rS"mine doui decenii. Sint ani de maturitate deplind, de definire
;i cristalizare
- ,,anii de amiazi americani". in aceast5. perioadd-
a vielii, predomini acliunea: activitatea ziaristici, politicd."
+
diplomaticd. Intrc 1937 ;i 1943 se consacr[ cri totul organizirii
;i conducerii unui gen nou de ziar, Diario del aire
- Jurnalul
aerului, adicl vorbit
-,
care nu se mdrgine;te la un simplu buletin
de gtiri, ci are articole de fond, comentarii, anunluri, in douS-
emisiuni. Dupd cdderea dictatorului LIbico, guvernul de tendin!5-
democratici. al iui Juan Josd hr6valo il nume;te pe Asturias mi-
nistru-consilier la ambasada Guatemalei din Buenos Aires. Dup5"
o scurti ;edere la Paris, cu acela;i rang diplomatic, romancierul
31

este trimis ca ambasador al ldrii sale in El Salvador. Cind Castiilo
Armas se rdscoal[ impotriva guvernului legal ;i democratic al
lui Jacobo Arbenz si, cu ajutorul intervenfioni;tilor strdini, il
rdstoarnd, urrul din primele acte ale sale a fost destituirea gi re-
tragerea actelor de cetilenie lui Asturias. Se pedepsea
-
sau mai
exact se elogia
-
astfel adeziunea entuziastd. a scriitorului la re-
{orma agararS. ce se incepuse in tari in scopul de a restitui pdminturile
ldranilor indieni jefuifi de latifundiari ;i trusturi, precum ;i cura-
joasa sa acliune antiimperialistd ca diplomat la a 10-a Conferinfd
Interamericani de la Caracas.
in plan literar, paralel cu maturizarea talentului lui Asturias,
se cristalizeazd, in aceasti perioadd conceplia sa despre realitatea
autohtond, despre modul latino-american de a simli ;i a-;i repre-
zenta lumea. Asturias ajunge la convingerea ci sub acliunea unor
cauze specifice, precum forla cotropitoare a naturii tropicale
gi mentalitatea indienilor in mare parte mitici, omul st5, in aceastd
parte a lumii, sub semnul unei adinci interpenetralii animice cu
puterile firii, a unei comunicdri magice cu semenii. in conse-
cinfi, realismul magic pe care il propune ;i il practicd Asturias
va uni
-
asemeni artei maya
-
veracitatea crudd, necru!5.toare,
cu suflul celei mai inalte poezii. Va fi un realism deschis
- vom
vedea de ce ;i cum
-
mitului, visului, fantasticului. Pe acest
punct de vedere este construit romanul Horubres de m,a[,2, publicat
in 1948, ;i care conline pagini de neintrecutS. frumusefe poetici,
dar;i de tiioasi critici sociald. Cd preluirea mitului nu impiedici
protestul, ci dimpotrivd, il potenleazd social ;i politic, o dovede;te
faptul cd aparilia romanului Hombres de mai.z este precedatS. de
publicarea
-
in sfirgit
-
a teribilului act acuzator care este
El, Seir,or Presid.ente(1,946) gi urmat5" de trilogia bananierd-Viento
fu,erte (Vint puternic), El, Papa Verde ;i Los ojos de los enterrados
-
care traseazd cu vigoarea gi in proporfiile picturii murale etapele
istoriei sociale a Guatemalei in ultimii 70 de ani, penetralia mono-
polurilor ;i exploatarea bd;tina;ilor, rezistenfa populard, zorii
dreptn!ii.
32
Spre a se implini parcd, pilduitor, itinerarul uman al scriito-
ri.ilui cunoagte a cincea perioadd, in care reunim incercarea grea
a exilului ;i satisfaclia inaltelor distinclii internafionale. Dupi
lovitura lui Castillo Armas din 1954, fapt care s-a reflectat in
c,'pera scriitorului prin vehemenla antiimperialisti din volumul
cle nuvele Week-end, en Gwaternala, incep pentru Asturias anii de
,,glorie riticitoare gi miini prietenegti". Sint ani lungi gi durerqi
de exil in America LatinS. unde guverne asemdndtoare cu cele in-
lierate in El Seft,or Presidente nu ii cruli marelui scriitor ;icanele,
perseculiile;i chiar, in1963, o arestare care ii primejduiqte viafa.
Sint ani de demne lipsuri economice in Parisul tinerelii, dar sint
;i ani de primire sirbitoreascd pe o arie imensi a globului: din
Cliile, unde se bucuri de ospitalitatea friJeasc[ a lui Pablo Ne-
ruda, plni in China, unde rimine trei luni, h 1956, ;i in India,
unde participi ca observator la Congresul Scriitorilor din Asia.
Yiziteazd" de asemenea in 7957 Uniunea Sovieticd gi Cuba. in
imprejurdri grele pentru scriitor, este, de doud. ori, oaspetele lirii
noastre, unde
-
aFa cum ii place si aminteascd
-
i;i regS.se;te
sdndtatea ;i lini;tea. Perioada exilului se termini prin numirea
scriitorului ca ambasador al {drii sale la Paris de citre noul guvern
civil gi legal care trmeazd dictaturii militare. O dubli recunoas-
tere internalionald. vine s[ incununeze cariera romancierului:
Prerniul Lenin pentru pace in 1965 ;i Premiul Nobel pentru Lite-
raturd in 1.967.
in romanele pe care le scrie ;i le publicd acum, Asturias rdmine
Jidel dublei sale orientdri, celor doul linii de migcare
-
realistd.
;i miticd
- a operei sale, sporind totu;i calitdfile, ducind mai
departe pozifiile cunoscute. Astfel, in continuarea romanelor cu
ternd social[ ;i opticd realistS., Los ojos de los enterrad,os (Ochii
ingropalilor), scris ;i apdrut in aceastd perioadd (1960), amplifici
proporliile frescei sociale ;i accentueazd. atitadinea combativS..
In schimb, Mulata de Tal, (1,963) continud. investigalia mentali-
tdlii mitice din ,,Oameni de porumb", dar o ;i depS;egte prin
exub'eranla imaginaliei fantastice, prin libertatea neingrddit5.

a naraliunii, prin arborescenfa expresiei, densi ;i rdsuciti ca o
pidure de liane. Ultimul roman, Malad.rhn (Ttlharul riu), aplrut
in 1969, se situeaz[ ln istorie, in mijlocul secolului al XVI-lea,
cind conchistadorii supun America centrall, dar intr-o istorie
alc[tuiti din triirea ,si infruntarea miturilor indigene
- acela
al lui Cabracdn, zeul cutremurelor
- 9i cre;tin-eretice
- acela
al tilharului necredincios rdstignit alituri de lisus.
Tot in acegti ani, Asturias publicl doui volume de povestiri,
El, Athajad'ito (1961) 9i El' espeio d'e Lida Sal (Oglinda Lidei Sal)
(7967), scrise mai demult;i care, in cadrul general aI crealiei sale,
alcdtuiesc un fel de punte intre fantasticul dezlanluit din Leyendas
d,e Guatemala ;i organizarea coezivd' a operei romanegti.
De;i obiectul cercetdrii noastre in acest capitol a fost format de
relaliile dintre experienla de viali a autorului gi opera sa narativl,
nu ne putem opri s[ amintim ci Asturias este dublat de un poet
de autenticd sensibilitate 9i strdlucitd. expresie lirici, a cirui
produclie adunat[ ln antologia Sien de alondra (TimpH de cio-
iirli"; tn""pe devreme, ln 1918, dar se desfi;oari, in cea mai mare
parte, in cele doul decenii ale ,,amiazei americane", intre 7934
gi tlS+. Asturias a scris 9i teatru, dar a insistat mai pufin in
dramaturgie. Piesele sale, ca Audiencia d.e los confines (Judecata
la hotare), sint remarcabile prin gindirea pe care autorul o comu-
nic[ personajelor. Trebuie de asemenea si menlion[rn, dqi faptul
rimine ln afara limitelor lucr[rii noastre, ci Asturias a scris o
carte despre noile realitdli din patria noastrd, intitulat[ Rumania,
sln nueuct. imagen, publicatd in Mexic, in 7966,;i a tradus in limba
spanioli doui antologii de proz[ romaneasc[, aplrute la Losada
in anii 7966 ;i 1'968.
ANTECEDENTELE LITERARE
Al[turi de circumstanla istorico-sociald gi de experienla per-
sonald de viafi, tradilia literari este un element de seamfl care
intri inevitabil in jocul complex aI condilion5.rii operei de arti.
Importanla ei consti ln aceea cd modifici, uneori intr-o misur[
considerabil[, acliunea primilor doi factori ;i imbogdlegte crealia
scriitoriceascl cu determinlri cu neputinli de realizat de acegtia.
Astfel, pe temeiul unei lungi ;i bogate tradilii literare, lntr-o !ar5"
mai pulin dezvoltati din punct de vedere istorico-social, poate
inflori o literaturfl mai valoroasi, mai indrizneali gi mai deschi-
zdtoare de drum decit a l5rilor mai inaintate. Este cazul Spaniei,
fald de Franla in secolul al XVI-lea, cind incepe a;a-numitul
siglo de oro, este cazul Franlei fa![ de Anglia in secolul al XVII-lea,
la sfirgitul ciruia strdlucegte pleiada clasicd. ftancezd,: Racine,
Molibre, La Fontaine, Boileau. Acliunea tradiliei are efecte gi
mai evidente in cadrul crealiei individuale. Datoriti influenlei
pe care marii autori o pot exercita asupra unui scriitor in formalie
- gi tradilia literar[ nu este in fond declt lnsumarea, totaltzarea
in timp a acestor influenle
- se pot efectua in literaturd. adevi-
rate salturi in timp 9i spafiu, se pot opera sinteze neagteptate,
pot avea loc revelalii gi convertiri care fac interesul gi adesea
valoarea operelor produse in acest domeniu al surprizelor care
este beletristica. Alegind un exemplu romAnesc, si ne amintim ci
in poezia lui Eminescu elemente de cosmogonie indiand se aliazi

cu consideralii schopenhauriene, pentru a conferi pesimismului
sdu perspectiva cosmicd gi elevalia spirituald care ii dau timbrul
special ;i superioara putere de contagiune emotivd.
in condiliile de azi mai ales, este aproape imposibil ca un scriitor
;i o operd de arti si nu aibd antecedente gi sd. nu sufere lnriu-
rirea lor. Printr-o simplificare care nu intotdeauna se potrive;te
cu faptele, se considerl" cd, fafl, de antecedente atitudinea scrii-
torului poate fi de acceptare, de conformism tradiJional, sau de
negare, de inconformism, de inovafie. in realitate, cazurile de obe-
dien!5 totald gi de respingere absolutd a trecutului se intimpld
foarte rar sau, poate, niciodatd. De obicei, se desfd;oar5. in tirnp
un proces complex, cu trei etape
- adeziunea, respingerea gi depn-
girea antecedentelor
- in diferite proporlii gi cu diferite rezultate.
Acceptarea unor pozilii ;i formule artistice din trecut implicd
respingerea altora, iar opozilia astfel creatd" este adesea, prin ea
insi;i, un indemn de a pfui mai departe, dincolo de modalitilile
tradilional cunoscute gi recunoscute. Este ceea ce reiese limpede
din cercetarea raporturilor in care se afli Miguel Angel Asturias
fald de tradilia literard, din studiul influenlei exercitate asupra
operei sale de antecedentele pe care nu putea si nu le aib5. Asturias
se definegte intr-adevlr prin continuarea tradiliei protestatare deo-
sebit de puternice in literatura hispano-americand, prin refuzul
tendinlelor spre o literatur5. evazionist5, gratuit5, gi prin noutatea
de concepJie, de teme gi de expresie pe care o aduce in arta nara-
tivi explorarea subcorytientului.
In principalele ei momente, literatura Americii Latine vidqte,
cel pulin prin marile ei opere, un nedezminlit inconformism, care
imbracd, bineinleles, forme foarte l'ariate, potrivit ldrii, impre-
jurdrii ;i scriitorului.
in epoca coloniali, urmdtoare descoperirii gi cuceririi lumii noi,
reaclia critici, protestatard, a scriitorilor era rnai mult decit
explicabild. Conchistadorii spanioli i;i fdcuserd intrarea in istorie
printr-o explozie silbaticd de energie ;i lipsd de scrupule morale,
36
care a dus la un genocid de tnspiimintitoare proporlii, dezviluit
cu vehementd. indignare de Bartolomd de las Casas in celebra sa
Breatsirna relaci1n de la destrucci1n de las Indias (Scurtd relatare
despre distrugerea Ind.iilor). Fapt semnificativ, Asturias va face
din figura ;i ideile lui Bartolorn6 de las Casas axa uneia din
pulinele lui incerc[ri dramaturgice : Aud,iencia de los confines
(Proces la hotare). Cind, cu vremea, exterrninarea indigenilor ,,se
indulcegte", ea las[ locul muncii de rob in mine ;i pe plantalii.
Nici o mirare deci ci la inceputurile literaturii Americii Latine
sau despre America Latind stau faimoase acte ;i sentimente incon-
formiste: strigitul dirz de luptf, al indienilor araucani, care strl-
bate poema lui Alonso Ercilla, acoperita, subtila triste{e din
Comentarios real,es (Comentariile regale) ale incasului Garcilascr
de la Vega sau, mai tirzi:u, risul pi ironia mugcitoare ale altui
indian, Concolorcorvo, autorul povestirii ciudate, intre picaresci
;i relatare turistic5, intitulatfl Lazarillo de ciegos caminantes
(Cdld:uza orbilor cergetori).
in epoca luptei pentru independenld, protestul se indreaptS
ir-r primul rind impotriva metropolei asupritoare, monopoliste.
Cei care poarti acum cu mindrie stindardul insurecfiei sint, dintre
literali, mai cu seaml poelii, dar exigenla eliber[rii este generalS.
;i adesea cea mai lucid[ condamnare a colonialismului nu o
gisim in versurile barzilor Jos6 Joaquin Olmedo ;i Andr6s Bello
- primele voci lirice a1e vremii
- ci [in proza ideologilor inde-
pendenlei nalionale de felul lui Vizcardo y Guzm6n:
,,Metropola. - scria el - ne desparte de lume gi ne sechestreazS. orice re-
lafie cu restul genului uman... De clnd s-au unit oamenii ln societate spre
folosul reciproc, noi am fost singurii pe lume obligati si pl[tim mai scump
satisfacerea nevoilor gi si. vindem mai scizut produsele muncii proprii.
$i pentru ca aceastS, silnicie sd, aibi toate efectele, am fost inchigi intr-o
cetate asediati" r.
r M. A. Asturias,
1964, p. 14,
Romanr.d latino-avnerican, Bucurepti, E.L.U.

Ndscuti din aceasti stare de spirit, poezia independenfei ;i-a
pistrat virtuliie libertare uneori datoritd formelor neoclasice pe
care istorice;te trebuia si le adopte, iar alteori impotriva lor.
Demnitatea umani ;i sentimentul solemnitilii istorice puteau fi
comunicate perfect prin metrul amplu, prin lexicul limpid, prin
construclia echiiibratd a odei Canto a Bol,i,uar, de pild5, gi din
acest punct de vedere poezta independenlei constituie un ante-
cedent sub raportul elevaliei sentimentelor gi monumentalitdJii
formei. ln ceea ce privegte insd. ard.oarea luptei eliberatoare, desi-
gur cd mijloacele intelectualizate, discursive, ale poeticii neoclasice
erau rele conducdtoare de patos.
Aceasti calitate a patetismului va fi rezervatd, mai cu seamd
deceniilor urmitoare, cind inconformismul se exercitS. in condiliile
unui lirism subiectiv, de efuziune ;i accente personale. intr-adevir,
dupi oblinerea independenlei, in frdmlntata epoci de discordii
civile, cind diferilii caudillos se succedd. la putere intr-o sara-
band5. a violenfei, spiritul de libertate ;i de revolti este asumat,
cu clocotitor patetism, de cdtre scriitorii exilali sau prigonili de
stipinii zilei. Solicitat insd. de circumstanle personale adesea
contradictorii gi pus sub semnul romantismului vremii, inconfor-
mismul exilalilor pierde din puterea de convingere, sensul lui social
gi combativitatea fiind adesea acoperite sub valuri de retorici
versificatd. ln aceea;i epoci dominat[ de romantism, afl[m insd,
in domeniul prozei narative, o operd. care, dupi propria mdrturi-
sire a lui Asturias, a alcdtuit, pentru el, o leclie de fervoare civici
;i un clar antecedent al romanuhi El Sefior Presidente:
Printre poelii inlluenlafi de patria preficutd in muzd, il vedem apirind
pe Josd M6rmol, care a scris unul din cele mai citite romane din America:
Amalia. Paginile acestei cirfi au trecut sub degetele noastre lnfierblntate
gi umede de sudoare atunci clnd sufeream ln propria carne rigorile dicta-
turilor care au blntuit Aoerica CentralS,. Referindu-se la romanul lui
M6rmol, criticil semnaleazb iuegalitdli gi discrepanlge, fdtd. a-gi da seama
ci o operd. de felul acesta se scrie cu o inimi care bate ca qi cum ar vrea
s6 spargd pieptul. Zbuciumul ei va lisa ln frazd, in pasaj, in pagind, acel
38
ritmta.hicardic,aceaincorectbprecipitarevitald'decaresulereaintreaga
patrie. Dar tocmai de aceea ne a{ldm in fafa uneia din cele mai arzd'toare
mdrturii ale romanului american"' De-a lungul wemii' Amatria - ca pi
imprecaliile lui Josd M6rmol - continui si zgqduie congtiinfa cititorilor'
astfel incit, pentru mulfi, constituie un act de fervoare'
Nu este aici locul pentru un studiu comparativ intre Amalia
;iElSeil,orPresid'ente,daridentitateadetemigiintenlie-am-
tele opere sint o satirizare feroce a dictaturii
-
face necesar5
,,ercetarea valorii de antecedent a romanului scriitorului argen-
tinian ;i a direcliilor in care a fost dep$it de Asturias' M6rmol
are mari merite in realizarea atmosferei de teroare sub care un
orag intreg, Buenos Aires-ul din timpul dictaturii lui Rosas' se
irrdbu;e, iganizeaz6.. Sinistra vindtoare de om, noaptea' pe str5'-
zile pustii,lu care igi incepe Mdrmol povestirea, continue in dife-
rjte forme in tot ,o*"nrrl' Totu;i in Amalia teroarea rimine
cxterioari gi accidental[, fald de existenla in sine, in timp ce in ro-
manul lui Asturias ea se genetalizeazi, devine sistem 9i mediu
obignuit, pitrunde in oameni, e interioard 9i continud' Portretul
rlictatorului Rosas
-
ncitad, tigre, n'titad' zorro (jumitate tigru'
jurndtate vulpe)
-
constituie de asemenea una din reqiteie lui
Merrnol, care, pentru a-l realiza, nu a rimas la amestecut obig-
rruit de crurime ,'i perfidie, ci i-a adiugat implicaliile adinci ale
unei psihologii axate pe bucuria riului, pe nevoia de a injosi chiar
liin{a iubitn. Totugi, chiar ln aceaste privin!5, Asturias merge mai
tlcparte: Domnul Pre;edinte creat de el are un fel de sili dementd
tle om, iar pasiunea crimei, in cazul seu, nu se satisface cu asasi-
Darea bizic|. a adversarilor. El nu vrea si ucidd oameni, ci incre-
clerea in om, vrea sd smulgi posibilitatea omeniei' De aceea' atro-
cjtatea este descrisd de M{rmol deosebit de pregnant, dar fizic,
pictural ca sd zic a;a, pe cind Asturias demonteazi insu;i meca-
Dismul ororii, schileaz[ o problematicd. a r[ului, care, 15sat in voie,
rr.junge la o proliferare monstruoasi, cre;te din propria-i substanfi'
," -itttipti.i prin sine insu;i. Zona aceasta problematicS, privirea
:rceasta in abisuri lipse;te 9i nu putea si nu lipseasci autorului
39

Amaliei, care a dat relief ;i culoare datelor psihologice romantice
convenfionale, fird s5. sape sub ea, fd.rd. s5.-i descopere substraturi.
ln epocile urmitoare, in aceea a organizdrii insiituliitor gi apoi
in aceea a progresului material gi a penetrafiei capitariste, poezia
exprimi cu mai pulin5. vigoare atitudinea inconformisti: in tirnpul
post-romantismului protestul se dilueazi si lincezepte, iar ffiai
tirzia, o dat[ cu poezia modernistd., dobindegte ambifia eleganfei,
vrea sd fie scris ,,pe aripi de lebidd." (Rub6n Dario). Ca urmare,
protestul este preluat de alt gen, care, profund innoit, diinuie;te
;i astizi: romanul indianist. Tributare gi ele, in mare parte, op-
ticii romantice sentimentale gi idealizatoare, romanele indianiste
au avut meritul de a menline vie problema unei mari injustigii
sociale ;i de a o fi transmis generafiilor urmd.toare d.e scriitori,
intre care'se numdrd, la loc eminent, chiar Miguel Angel Asturias.
Este insd. cazul sd ne intrebdm, in afara continuitilii ternei,
in ce misurS. romanul indianist poate fi considerat un antecedent
al artei narative asturiene. Desigur, reaiismul impracabil cu care
descrie romancierul guatemaltec viafa indian[
- icenele ,,ho]ului
cinstit" din El Sefi,or Presid,ente, episoad.ele cu care incepe Viento
fwerte etc.
-
il situeazd. foarte departe de pitorescul dulceag,
in nuanfe de roz, al romanelor indianiste din primul ciclu, ilustrat
prin Cararnwru (7854) de Alejandro Magariflos Cervantes ;i Cw-
mandci (1,879) de Juan Le6n Mera. Cu al doilea ciclu care incepe
cu Raza d.e bronce (1,919) a iui Alcides Argued.as ;i pe care criticii
preferd si-l denumeascS. ,,romanul indigenist", lucrurile se schimbi.
Cu infelegere socialS. ;i incisivitate artisticd, scriitorii generaliei
de la 1920 inflligeazi in rornane zguduitoare tragica condifie a
indienilor lor. operele lor trateazd. teme rupte, cu sentimentul
unei necesare sfigieri, din carnea realitd.lii insdgi. Ele au o adresd.
precisi gi tiioasi. Yana Cwna a lui Jesis Lara denunli inu-
mana instittgie el, pongaje (slugiritul), care reducea pe indian la
situalia de animal domestic, faimosul Huasi.pwngo (1934) inf5-
li;eazd in culorile cele mai crude
- culorile adevd.rului
- exploa-
tarea comunitifilor indiene de citre latifundiari, El. mwndo es
4o
anbho y ajeno (Ltsmea e necuprins5. ;i striini) (1941) de Ciro
Alegria impresioneazS. prin spectacolul dramatic al mizeriei
bdgtinagilor, o mizerie care, sub bici ;i gloanfe, e silitd. si devinX
ritdcitoare.
Aparlinind el insugi generaliei de scriitori care se formeazd"
gi creeazd. dup5. 1920, Asturias publicd. totugi romanele sale la cifiva
ani dupi apafilia operelor citate, care cronologic ar putea fi consi-
derate ca antecedente imediate. In realitate, sint concomitenfe,
paralelisme, intilniri in aceea;i atitudine de vehementS" condan'r-
Rare a unor std.ri inumane. Sd observim ins5" c[ la Asturias por-
tretul indianului este mai bogat, componenta sociald
- suferinfa
-
completindu-se, dup5. caz, cu componenta poetic5. (Chipo-Chipo
;i chiar }{ayari din El Papa Verd.e), cu componenta eroicd. (Gaspar
Il6rn din Hoynbres de mai,z) ;i chiar cu cea prietenos-haziie (Goyo
Yic din Hombres de matz, ln parte Celestino Yumi din Mwlata
d.e Tal), toate derivind din planul mitic care, in conceplia gi opera
lui Asturias, vine si intregeascS" mentalitatea indiani. Fa!E" de
aceastd rnai largd, cuprindere uman5., injustilia comisi fafd. de
indieni pierde caracterul particularist, provincial, ;i apare
ca o crimi impotriva umanitd.lii. Protestul lui Asturias dobin-
de;te o dimensiune unicd in profunzime ;i o superioarS. putere de
convingere.
Cu clezvoltarea romanului indigenist ajungem in perioada dina-
intea si dup5. cel de-al doilea rdzboi mondial, deosebit de impor-
tantii pentru destinele artei narative hispano-americane. Marile
fenornene ale contemporaneitdfii: sistemul socialist mondial
miscarea muncitoreascd. internalionalS gi lupta pentru pace se
resimt puternic gi in aceastd. parte a lumii. America Latin[ devine
un continent ,,vulcanic", cu clocotitoare ndzainle de independen!5
economicS. ;i de radicale transform5.ri democratice. Inconformisrnul
scriitorilor latino-americani dobinde;te acum un nou conlinut
;i o noui perspectivd sociald. Aria de investigalie a romancierilor
se l5rgegte incontinuu, linuturi gi stridanii omenqti ignorate pini
atunci sint ridicate la demnitatea operei de art5: rninierii din
41

podlurile ingheiate ale Boliviei zugrivili atit de pregnant de Au-
gusto Cdspedes in El' metal' del d'iablo (1948), ,,fiii salpetrului" din
cunoscutul roman al lui V. Teitelboim EI' hijo d'el salitre (1952) sau
iocuitorii din cocioabele de lingi Buenos Aires descr$i in villa
miseria tambidn es Amdrica (1'957). In toate aceste romane,
atitudinea autorilor devine inevitabil acazatoare ;i revendica-
tivi. Curajul de a denunla mizeria, violenfa, neomenia fac din
scrierile lor mdrturii arziltoare, situate uneori foarte aproape de
regiunea geograficl gi de tema politic[ proprii romanelor lui Astu-
rias. Menlionim romanele care au ca scenariu plantaliile de ba-
nane ;i ca mesaj lupta impotriva monopolurilor imperialiste:
Marnita lunai de Carlos Fallas, Pwerto Limdn al lui Joaquin Gu-
ti5rrez gi Prisi6n aerde (inchisoarea verde) de Amaya Amador.
Aseminitoare cu aceste opere ca solidaritate cu cei de jos, jefuifi
;i exterminali, ca vehemenld aatzatoare, trilogia bananieri a
lui Asturias se ridici deasupra lor prin amploarea construcfiei
epice, prin crearea unei tipologii umane mai variate ;i mai semni-
ficative, prin ridicarea militanlei politice in planul valorii etice 9i al
sensurilor general umane. Lucrul este u;or explicabil: la Asturias
el aftin de jwsticia, dorinla fierbinte de dreptate, se implete;te
at el afdn d.e aerdad', cu setea de adevir. Adincirea protestului
social il face si caute gi sl descopere
- sub aparenlele create de
dictaturi, de expioatare gi de s[rdcie
- ceea ce are realitatea
Iatino-american[ mai adinc gi mai specific.
Prin aceasta Asturias se integreazi celui de-al doilea mare proces
al literaturii acestui continent: descoperirea autenticitifii ameri-
cane. Sentimentul nedesiqit ;i tulburitor al naturii ;i vielii
americane era de mult cunoscut
-
dovadi Rusticatio Mexicans
a lui Rafael Landlvar
-, dar literar el nu se realizase decit parfial
;i disparat: produsese numai descrieri de peisaje-e drept de o
frumusele grandioasi ;i stranie
- 9i creiondri de tipuri locale:
el, gaucho (pdstorul nomad), el, estanciero (moqierul), el pe6n (mun-
citorul cu brafele). Greutatea a rImas, pin[ bine de curind, in-
treagd: a descoperi ;i a reprezenta literar specificul american
42
diniuntru, in toatd adincimea complexitilii lui. Romancierii
latino-americani sint pe cale sd rezolve problema intr-o serie de
romane care dau coplqitor sentimentul autenticitd.{ii americane
la un inalt nivel artistic. Ei au imbogdlit literatura universald cu
o nou[ regiune umand, cu toate determindrile necesare: geografice,
psihologice, sociale. Aceste romane in care se oglindqte chipul
unui continent gi al unei lumi sint in acelagi timp foarte diferite
;i foarte asemdndtoare. Astfel, in La uord.gine (Viltoarea) (1928)
a lui Jos6 Eustasio Rivera tr5.ie;te silbatic jungla columbiani,
rrnde se pierd fir[ urmi aventurierii cauciucului, in Doii,a Bdr-
bara (1,929) R6mulo Gallegos face sd se ciocneasci pofte ;i patimi
nemirginite ;i fierbinli ca gesurile Venezuelei, in Don Segundo
Sombra (1926) Ricardo Giiraldes ne inviluie in poezia rItlcirii
in pampa argentiniand a ,,ultimului gaucho", iar in La regi1n
mds transParente (1,956) Carlos Fuentes prezintd viala unui orag
rnodern
- capitala Mexicului, intr-o uluitoare arhitecturi de
fapte ;i visuri, de nizuinle ;i infringeri. Diferenlele enorme dintre
aceste opere nu ne pot impiedica si ne dlm seama de substratul
comun din care se hrinesc, de rddlcina lor unici: o intensitate de
viald debordantS, explozivi, intovirigitd. de zbatere gi sfigiere.
Futere gi neimplinire, exaltare gi suferinfd, adici situalia
-
isto-
ricegte perfect explicabilX
-
a uria;ului care se treze;te gi-;i scuturl
Ian{urile inainte de a le rupe.
$i in aceasti direclie a reveldrii realitdlii specific americane
Asturias integreazd antecedentele citate, dep5;indu-le totodatl
printr-o serie de pozilii pe care le vom analiza amdnunlit in capi-
tolele urmitoare, impreuni cu realizirile lor literare corespunzi-
toare. Sd ardtdm insi chiar de acum direcliile acestei dep5;iri,
ctrrumurile pe care Asturias s-a angajat pentru a pdtrunde mai
cleparte in interiorul autenticitdlii americane. In primul rind e
drumul dat de adinca vilalizare gi animizare a naturii, ridicatl
uneori la rangul de personaj dominator, hotdritor de vieli gi destine.
Ca urmare, peisajul prime;te noi funclii ;i valori, depigind cu
mult pe cele pitoresc-descriptive asignate lui in mod obignuit.
43

?eisajul se extinde, de la priveligte a naturii, ,,la ambianfi, la
mediu, la tot ceea ce in roman lnconjoard spalial personajele, la
peisajul vizaal, sonor, olfactiv, tactil;i chiar afectiv, cici peisajul
din romanele hispano-americane merge de la naturd pinl la emolia
care invd.luie personajele" 1. ln al doilea rind, e d.rumul poeziei;
nu idilizare searb5.d6, ci viguros suflu poetic, halou gi iradiafie,
,exprimate printr-un iimbaj special colorat, onomatopeic, liber ;i
totugi sever, dur, dens, inc1rcat ;i totugi exact, revelator, axat,
'ca vechile texte indiene, pe forla de proliferare a cuvintului, ;i
nu pe arhitectura iogicd atrazei. Peisajul, poezia gi limbajul astfel
concepute sint numai mijloacele care servesc pentru a exprima
mentalitatea specifici omului american: o mentalitate adinc per-
meabild. mitului ;i visului. Dar despre aceasta vom vorbi intr-un
capitol special, consacrat cercetirii relaliilor dintre cauzalitatea
naturald. ;i conexiunea magicd in arta narativi. a scriitoruLui.
fntegrarea operei lui Asturias in cele doud. tendinle dominante
ale literaturii hispano-americane inconformistd gi cea
vernaculari
-,
precum gi motivarea spirituald. a acestei adeziuni
-
exigenla adevSrului ;i simlul de dreptate
- delimiteazi totodatd
.creafia scriitorului fald de o serie de manifestd.ri literare din Ame-
rica Latind. sau din aite p5.rfi ale lumii, pe care le contesti cu
limpezirnea ;i fermitatea care-i sint obignuite. Crezind in funclia
.cognitivd. gi etici a artei, adici in capacitatea ei de a exprirna
potenfat adevirurile necesare mersului spre plenitudinea umani.,
Miguel Angel Asturias respinge categoric orice bagatelizeazd"
sau artificializeazl" literatura, deturnind-o de la menirea ei artisticd
;i de la responsabilitatea ei social[. Este cazul celor care fac din
.artd un exerciliu gratuit sau scandalos, iar din roman un mijloc
,de distraclie fflri consecinle
-w
pasatienopo. Crezind in valoarea
revelatoare a cuvintului gi in necesitatea sensurilor, Asturias
privegte cu indrept5.liti ironie atit cultul absurdului pentru
1M. Asturias,
1964, p.87.
Romanwl latino-ayneyican, Bucuresti, E.tr.L;.
absurd, cit 9i ciuddleniile ,,stridenfigtilor", categorie iargi ;i per-
manenti in care intrd toli iubitorii de extravagan,td de dragul
extravaganlei. in sfir;it, Asturias, ca autor al unei opere ferm
impllntate in realitdlile autohtone gi totodatd perfect cunoscitor
al literaturii universale, este un adversar
-
din acest dublu
tnotiv
- al literaturii de evaziune ;i de imitafie. Nu este vorba
de cei care caut5. sincer ;i adesea in condilii dramatice si descopere
regiuni noi ale realului gi straturi noi, mai adinci ale sufletului
ornenesc
-
Asturias a afirmat in repetate rinduri cd nimic din ce
este uman nu trebuie si rimini striin romanului
-, ci de acei
care din capriciu, snobism sau lipsl de talent in;eal5 gi se iryeali
cu aberalii prefabricate ;i cu deliruri stoarse maginii de scris
(Josd Antonio Portuondo). Sint ultimii lntirziali ai fenomenului
clin secolul trecut denumit el, bal,conear sw pais: a privi tara de sus,
rlintr-un balcon
- balconul plictiselii gi disprelului. Acestora,
Asturias le opune viguroasa sa credin{i in excelen{a unei arte
comunicabile celor mulfi, consecinld a hotdririi lui de a privi
viata in ochi. ,,Contactul direct cu realitdlile noastre ne ing6-
rtruie sd ne pdstrim increderea ;i credinla in popor... Sintem
oameni ai poporului care scriu despre lucrurile poporului." 1 Dar
captind aceasti realitate care in jurul siu ,,vuiegte ca matea",
rornancierul nu uiti o clip[ sd o raporteze la problemele omului
plenar, de totdeauna, si o potenleze intr-o ficliune mai adev5rat[
- adicd" mai concentrati gi mai semnificativ5
-
decit realitatea,
sd o exprime la nivelul inaltelor exigenle ale operei de art5., cici
,,arta este cea care dinamizeazi" romanul nostru si ii conferi ca-
tegorie universalS, permanenli umanl" 2.
In capitolele care urmeazd" vom infdfi;a, analiza si aprecia con-
tritrulia personald pe care, pe aceste drumuri, a adus-o Asturias
la dezvoltarea artei narative hispanoamericane.
1v. M. Asturias, Rornanwl lati,no-aynerican, Bnc'areqti, E.L.U.,
1964, p.33.
2 op. cit., p. 87.
44
45

YIZIUNEA LUMII
CAUZALTTATE NATURALA $r CONEXIUNE MAGICA
Pentru a determina conceplia despre lume a lui Miguel Angel
Asturias gi a caracteriza valoificarea ei esteticd, este deosebit
de important a pune in lumini modul in care romancierul gindegte
gi organizeazl artistic existenla sub indoitul ei aspect: fizic-na-
tural gi psihic-social. In aceasti privinfi, doud principii ordona-
{ea1s
-
cauzalitatea naturalS. ;i conexiunea magicd
-
stau la
baza crealiei asturiene, in subtile ;i rodnice raporturi de opozilie
alternanli, concomitenli gi, poate, secretl apetenli reciproci
Pentru a urmdri gi comenta aceste raporturi in semnificalia lor
filozoficd ;i ln consecinlele lor estetice, este necesar5, in prealabil,
fixarea logici a nofiunilor cu care vom lucra ;i care igi vor gisi
corespondenla ;i realizarea in plan literar.
Referitor Ia cauzalitate
-
fdri a intra in dezvolt[rile ;i contro-
versele prilejuite de aceasti categorie in decursul istoriei filozo-
fiei
-
trebuie totu;i si deosebim tn conlinutul ei trei straturi,
sau, mai bine-zis, trei niveluri iogice. La primul nivel, acela al
experienlei comune, cauzalitatea se expriml printr-un concept
empiric ;i contingent, desemnind o relalie intre doui lucruri sau
fapte care se succedd cu oarecare regularitate ;i par a fi in legltur[
precum suflarea vintului gi cdderea frunzelor, focul ;i fierberea
apei, rana gi moartea 1. Rezultat, incl rudimentar, al capacitifii,
1 E unul din cazurile de carzalitate la care se referh Cicero in cunoscuta
lui definifie: ,,Causa ea est quae id efficif cujus est causa, utaulnusmmtis,
crwilitas morbi, ignis aril,oris" (De fato, XY).
proprie spiritului uman, de a descoperi sub multiplicitatea apa-
rent haotici a fenomenelor naturii ordinea lor constantd., acest
concept de cauzalitate ca regelrniissige Zeitful'ge verschied,ener
Vorgiingel a fost suficient pentru a permite gi inlesni omului-inci
de la inceputurile evoluliei sale
-
orientarea in mediul incon-
juritor, previziunea gi aclionarea in special in lumea fizici. F[rd
aceasti noliune a cauzalitilii nu ar fi fost posibile confecfionarea
gi minuirea uneltelor ;i nici constituirea diferitelor tehnici
-
vini-
toare, pescuit, agriculturi
- ;i nici organizarea comportamentelor
sociale. Pe de alti parte, la acest nivel, cauzalitatea rimine un
fapt rutinar, ,,ceea ce se intimpli obignuit", fdri explicafie gi firi
necesitate, o relalie aproximativi, incert6, permeabili super-
stiliei, supusi indoielii, ameninlati de primejdia erorii post hoc
ergo propter hoc (dupd aceasta, deci din canza acesteia).
La al doilea nivel logic, ia nivelul gindirii ;tiinfifice, catzalitatea
este o categorie care exprimi un aspect al interdependenlei feno-
menelor naturii, o laturd a ordinii obiective, logice a universului.
ln acest sens, a stabili o relalie catzald" inseamnd. a determina
condiliile ;i factorii care, o datd. implinili, fac ca unui anumit an-
tecedent sd ii urmeze inevitabil un anumit consecvent. Legdtura
dintre cauzl" gi efect este acum necesard. ;i general valabild, rela-
lia se integreazl intr-o ordine unitari gi coerenti, stabili, a naturii
exprimat[ prin legi, susceptibild. de determinare cantitativd.
Sub aspectul operant, relalia cauzal| se obline printr-o metodo-
logie speciai[ asemindtoare decantd.rii sau distillrii, cdci extrage
din masa multipl[ gi amestecatd, a succesiunii temporale relalia
caazald., simpli, limpid[. Pentru aceastd trecere de la stufos ;i
intimpld.tor la simplu si necesar, John Stuart Mill a preconizat
trei tablouri * al prezenlei, al absenlei gi al varialiilor concomi-
tente
-
intemeiate pe regulile cunoscute: praesente c&olsa, sequitur
1 Succesiunea regulatd ln timp a diferitelor lntlmpltrri. Formula apar-
line lui C. Sigwart (Logih, ed. a V-a, Tabingen, Ed. J. C. B. Mostr,
7924, vol. II, p. 153).
46

eJfectus; sublata cawsa toll,'itwr ffictus; aariante cax,tsa., aariat ef-
fectus.l Pentru amatorii de formule matematice, amintirn modul
in care Bertrand Russel a exprimat cattzalitatea la acest nivel:
,4 existd ln timpul t. C B va exista in timpul t + Dt, : .
E interesant s[ constatim cd 9i in acest caz, ca in multe atrtele,
conceptul se dovedegte mai bogat
- in conlinut, implicafii ;i
consecinle
- decit formula care pretinde s5-1 matemattzeze.
Refleclia criticd gi progresele ;tiinlei in diferitele ei dornenii de
cercetare au pus in lumind o serie de noi semnificalii ale catego-
riei cauzalitdlii care s-au reflectat asupra modului obignuit . de
a gindi ;i acliona, l5rgind ;i imbogdlind experienla cornuni a
omului. Astfel s-a observat c5, pe mdsurd. ce categoria era apli-
catd in domeniul vietii, atit antecedentul cit gi consecventul
treceau de la simplu la complex: nu mai constau dintr-un factori
ci dintr-o convergenld de factori, dintr-un ansamblu sau sistem.
Termenii care denumesc ansamblul pot gi trebuie sd fie diferi!,
cle la disciplind la disciplini: organism ln biologie, situafie in is
torie, institulie sau orinduire in sociologie. Desigur, efectele efec-
tului, ca si zicem aFa, vor ajunge s5" afecteze partea, membful,
individul, dar cauzalitatea ca nex generator;i necesar S€ vo €x€r-
cita prin intermediui ansamblurilor. intre acestea, relalia nu mai
este dat[ de firul sublire, simplu, unic al cauzalitdlii mecanice.
Sistemele sint m$cate de forfe puternice gi complexe, supuse totu;i
legitljilor lor inerente. Aceasta schimbd. accentele importanfei:
etre nu mai cad asupra actului care iniliazi relalia canzal6", ci
asupra forlei care o susline gi indrumeazi. Nu gestul paznicului
care deschide stivilarul, ci puterea apei pe care el o dezldnluie
are irnportanld. Urcarea sau coborirea pe cursul forlelor, prelun-
girea proceselor in antecedente ;i subsecvente dau na;tere la
vaste serii cauzale, a cdror impletire pune din nou gi tulburdtor
problema cauzalitdlii. Cdci seriile cauzale se pot interfera fortuit,
t Cauza {iind prezenti, urmeazi e{ectul; suprimatd cauza, se suprimd'
electul; variind cauza, vatiazd efectul.
intimplitor ce se nume;te hazard
-, dar insu;i elementul
intir-npldtor aparline unui nex determinant faJd de care nu mai
e intirnplitor, ci necesar. Felul in care seria cauzald e abS"tuti
de intimplare, felul in care ea se redreseazd' ;i in care chiar strd-
bate de-a currnezi;ul hazardului necesitatea nu poate si nu solicite
puternic imaginaJia romancierului
- artistul marilor ansambluri
;i al vastelor nexuri cauzale. in sfirgit, pe mdsuri ce cauzali-
tatea se diferenlia in funclie de domeniul cdruia i se aplica,
apdreau tot mai evident flexibilitatea categoriei, jocul de reci-
prcrcitate ;i reversibilitate dintre antecedent ;i consecvent. In
cazul fenomenelor de duratd, se putea observa concomitenla
cauzei ;i efectului, in organizarea vielii acliunea reciproci, iar
in activitatea con;tienti rdsturnarea relaliei cauzale. intr-adev5r,
in via{a sufleteasci gi sociald reprezentarea efectului poate consti-
tui o cauzd sau, altfel spus, relalia scop-mijloc se poate insera
irr ordinea caazaid' Cauzalitatea naturald nu este o piedici, ci
un instrument in miinile omului, in serviciul voinlei sale. De altfel,
daci pe treptele inferioare ale vielii sufletegti fenomenele
- de
pild5. relalia ,,excitalie
- senzafis"
- 111 simplitatea cauzalitilii
fizice, in regiunile superioare ale congtiinlei legitura dobinde;te
un caracter individualizat, calitativ, creator. Reprezentdrile ur-
meazd. reprezentdrilor potrivit legii asocialiei, o reprezentare tre-
ze;te un sentiment de pldcere sau durere, acestea provoac[ ginduri
care pot determina anume impulsuri volitive. Desigur, toate sint
fapte suflete;ti ;i totu;i cu fiecare trecere se ci;tigd o noui deter-
minare calitativS, consecventul vddegte ceva in plus fald de ante-
cedent, iar la firile superior inzestrate, consecventul prilejuiegte
o eflorescenfd a cdrei adevirati cauzd" std in realitate in puterea
creatoare a eului.
La al treilea nivel logic, cauzalitatea este un principiu al gin-
dirii, de acelagi rang inalt cu principiul identitdlii gi contradicfiei.
Acestea ar privi existenla static, raportat[ la sine, in timp ce
principiul cauzalitilii raporteazS. existenJa la temeiul ei, la ceea
ce face ca ceva ,,mai degrabd sd fie decit sd nu fie" ;i ,,mai degrabl
.19

Georgescu, Paul Alexandru - Arta narativa a lui miguel angel asturias

Georgescu, Paul Alexandru - Arta narativa a lui miguel angel asturias

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Similar to Georgescu, Paul Alexandru - Arta narativa a lui miguel angel asturias

Similar to Georgescu, Paul Alexandru - Arta narativa a lui miguel angel asturias (20)

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Georgescu, Paul Alexandru - Arta narativa a lui miguel angel asturias