1. Jurnal CDIMM
Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
Anul XVII, Nr. 12/ Decembrie 2011
NOI MĂSURI PENTRU
STIMULAREA FINANŢĂRII
ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE
Întreprinderile sociale sunt companii care au un impact social pozitiv şi care urmăresc mai degrabă
atingerea unor obiective sociale decât maximizarea profitului. Acest sector,
aflat în plină creştere, reprezintă deja 10% din totalul companiilor europene
şi angajează peste 11 milioane de salariaţi în Europa.
Deşi aceste companii primesc adesea sprijin public, investiţiile private
prin intermediul fondurilor care investesc în antreprenoriatul social rămân
vitale pentru dezvoltarea lor. Totuşi, aceste fonduri de investiţii sociale spe-
cializate sunt rare sau nu sunt suficient de mari. Investiţiile transfrontaliere
în astfel de fonduri sunt mult prea complicate şi presupun costuri ridicate.
Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă, a declarat:
„Întreprinderile sociale reprezintă exact tipul de inovare şi de
dezvoltare inteligentă, favorabilă incluziunii şi sustenabilă de care
Prin propunerea de re- economia europeană are atâta nevoie acum. În prezent, investitorii pot
gulament din această lună, Noile măsuri pe care le propunem vor contribui la crearea de
avea dificultăţi în a identifi-
Comisia pune bazele unei pie- întreprinderi sociale în toată Europa şi vor facilita accesul acestora
ca fondurile care investesc în
ţe europene puternice pentru la sprijinul financiar de care au nevoie pentru a se dezvolta, în
întreprinderi sociale, ceea ce
fondurile de investiţii sociale. special în această perioadă economică dificilă.” poate submina încrederea în
piaţa antreprenoriatului social.
Se introduce o nouă etichetă – „Fond de an- Pe de altă parte, fondurile de investiţii sociale
treprenoriat social european” –, astfel încât in- pot avea dificultăţi în a se diferenţia de alte fon-
vestitorii să poată identifica uşor fondurile care se duri, ceea ce poate afecta dezvoltarea sectorului.
concentrează pe investiţii în întreprinderi sociale eu- Prin utilizarea etichetei „Fond de antreprenori-
ropene. at social european” investitorii vor şti că cea mai
Abordarea este simplă: după ce îndeplinesc ce- mare parte a investiţiei lor va merge către între-
rinţele prevăzute în propunere, administratorii fon- prinderi sociale.
durilor de investiţii sociale vor putea să îşi promove- În plus, datorită mărcii comune la nivelul UE,
ze fondurile în toată Europa. investitorilor din toată Uniunea Europeană le va fi
Pentru a obţine eticheta, un fond trebuie să do- mult mai uşor să identifice aceste fonduri.
vedească faptul că investiţiile sunt dedicate în mare
parte (70 % din capitalul primit de la investitori) • Informaţii de o calitate mai bună pentru
sprijinirii întreprinderilor sociale. investitori
Prin stabilirea unor reguli uniforme privind infor- Aşa cum investitorii pot avea dificultăţi în a
marea investitorilor, aceştia vor putea obţine infor- identifica fondurile care investesc în întreprinderi
maţii clare şi utile cu privire la respectivele investiţii. sociale, informaţiile disponibile despre aceste fon-
duri şi despre activităţile lor pot fi dificil de compa-
Principalele elemente ale propunerii: rat şi de utilizat.
• O marcă UE recunoscută pentru fondurile Prin urmare, este vital să se creeze un cadru UE
de antreprenoriat social comun pentru aceste informaţii.
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2011
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Toate fondurile care vor folosi noua marcă vor Din acest motiv, noile propuneri vor simplifica
trebui să publice informaţii clare despre tipurile regulile. De exemplu, cu ajutorul unui paşaport
de întreprinderi sociale pe care le vizează, despre european, fondurile de antreprenoriat social ar pu-
modalităţile de selectare, precum şi despre modul tea atrage fonduri din toată Europa.
în care vor sprijini întreprinderile sociale şi modul
în care va fi monitorizat şi raportat impactul social. Administratorii de fonduri nu vor fi forţaţi să
utilizeze noul cadru, însă dacă fac acest lucru, vor
• O evaluare mai precisă a performanţe- putea avea acces la investitori din toată Uniunea
lor Europeană şi vor beneficia de o marcă UE uşor de
Impactul preconizat constituie un factor impor- recunoscut, în care investitorii vor avea o încrede-
tant de care investitorii ţin cont atunci când aleg re tot mai mare şi pe care o vor căuta.
dintre diverse fonduri de investiţii sociale.
Măsurile propuse conţin prevederi clare privind • Disponibilitatea pentru investitori
obligaţia fondurilor de a informa investitorii cu pri- Deoarece investiţiile în întreprinderi sociale pot
vire la modul în care vor asigura monitorizarea şi fi riscante, eticheta „Fond de antreprenoriat soci-
întocmirea de rapoarte privind impactul. al european” va fi disponibilă, într-o primă etapă,
Totuşi, va fi nevoie, probabil, de mai mult decât doar investitorilor profesionişti. După ce cadrul de-
atât. Comisia îşi va continua eforturile pentru a vine complet operaţional, Comisia va studia posi-
dezvolta noi modalităţi, mai eficiente şi cu un grad bilitatea de a permite şi accesul micilor investitori
de comparabiliate mai ridicat, de măsurare a per- la aceste investiţii.
formanţelor sociale ale investiţiilor.
Aceasta va permite dezvoltarea unei pieţe a in- Etapele următoare:
vestiţiilor mai transparente şi va duce la o creştere Propunerile urmează să fie prezentate Parla-
a încrederii investitorilor. mentului European şi Consiliului (statelor mem-
bre) pentru negociere şi adoptare prin procedura
• Eliminarea barierelor legate de atrage- de codecizie.
rea de fonduri în Europa
Regulile aplicabile fondurilor de investiţii sociale Mai multe informații: http://ec.europa.eu/ro-
diferă de la un stat membru la altul şi adesea sunt mania/news/071211_intreprinderi_sociale_ro.htm
oneroase şi complexe.
Promovarea capitalului de risc pentru IMM-uri
și facilitarea accesului la credite
Accesul la finanţare este esenţial pentru creşterea potenţialului de competitivitate şi de creştere al
IMM-urilor. În contextul crizei actuale, marcat de o scădere a împrumuturilor acordate economiei reale,
este tot mai dificil pentru astfel de societăţi să aibă acces la împrumuturi.
Din acest motiv, Comisia Europeană prezintă o strategie de promovare a unui acces mai bun al IMM-
urilor la finanţare, cuprinzând un plan de acţiune la nivelul UE, care prevede un sprijin tot mai mare din
partea bugetului UE şi a Băncii Europene de Investiţii, precum şi o propunere de regulament de stabilire
a unor norme uniforme privind comercializarea fondurilor de capital de risc.
Propunerea preve- Un „fond european de capital de risc” este
de un „cadru de regle- definit de trei cerințe esențiale:
mentare unic” uniform 1. investeşte 70% din capitalul angajat de
care reglementează sponsori în IMM-uri;
comercializarea fon- 2. acordă acestor IMM-uri finanţare de capital
durilor sub denumirea propriu sau de cvasi-capital (şi anume „capital
de „fonduri europene nou”); şi
de capital de risc”. 3. nu utilizează efectul de levier (adică fondul
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2011
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
nu investeşte mai mult capital decât cel angajat Regulamentul va oferi tuturor administratorilor
de către investitori, prin urmare nu este de înda- de fonduri eligibile de capital de risc un paşaport
torat). european de comercializare care va permite ac-
cesul la investitorii eligibili pe întreg teritoriul UE.
Atunci când colectează fonduri pe teritoriul
UE, toate fondurile care funcţionează sub această Aceasta reprezintă o îmbunătăţire semnificativă
denumire trebuie să respecte norme uniforme şi faţă de normele în vigoare în domeniul administră-
standarde de calitate (inclusiv standarde privind rii activelor, în special Directiva din 2011 privind
divulgarea către investitori şi cerinţe operaţionale). administratorii fondurilor de investiţii alternative
(DAFIA – a se vedea MEMO/10/572), deoarece
„Cadrul de reglementare unic” va garanta că in- paşaportul actual prevăzut în DAFIA este aplicabil
vestitorii ştiu exact care este situaţia atunci când doar în cazul administratorilor ale căror active ad-
investesc în fonduri europene cu capital de risc. ministrate depăşesc un prag de 500 milioane EUR.
În plus, normele prevăzute în DAFIA creează un
Investitorii eligibili vor fi investitorii profesionişti, cadru juridic care vizează, în mod tipic, fondurile
în conformitate cu definiţia din Directiva din 2004 speculative şi societăţile cu capital privat şi sunt
privind pieţele instrumentelor financiare (Directi- mai puţin potrivite pentru fondul tipic de capital de
va MiFID - a se vedea IP/04/546) şi anumiţi alţi risc, care necesită un regim special.
investitori tradiţionali în capital de risc (precum
persoane fizice foarte bine cotate sau investitori Etapele următoare:
providenţiali). Propunerea privind capitalul de risc urmează să
fie prezentată Parlamentului European şi Consiliu-
Normele uniforme privind investitori în capital lui (statelor membre) pentru negociere şi adoptare
de risc vor garanta posibilitatea de a ajusta co- în cadrul procedurii de codecizie.
mercializarea la nevoile acestor categorii de inves- Mai multe informații: http://ec.europa.eu/
titori. romania/news/071211_capital_risc_imm_ro.htm
ŞTIRI EUROPENE
• Sistemul TVA în viitor: un sistem favorabil Printre măsurile avute în vedere pentru un
întreprinderilor, favorabil creşterii TVA mai favorabil întreprinderilor se pot enumera:
„Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este plătită - extinderea abordării de tip „ghişeu unic” pen-
de către cetăţeni, este colectată de către întreprin- tru tranzacţiile transfrontaliere, standardizarea
deri, şi reprezintă peste 20% din veniturile naţio- declaraţiilor TVA;
nale. TVA are, prin urmare, un impact semnificativ - accesul clar şi simplu la detaliile privind toa-
asupra fiecărui cetăţean al UE. Au trecut însă 40 te regimurile TVA naţionale prin intermediul unui
de ani de când a fost instituit sistemul TVA din portal internet central.
UE, acesta nemaifiind în pas cu economia noas-
tră, bazată pe servicii şi pe tehnologie, a declarat 2. TVA trebuie să devină mai eficient în spriji-
Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare şi nirea eforturilor de consolidare fiscală ale statelor
uniune vamală, audit şi antifraudă. membre şi a creşterii economice durabile.
Lărgirea bazelor de impozitare şi limitarea fo-
Proiectul noului sistem TVA este conturat losirii cotelor reduse ar putea genera noi venituri
de trei obiective generale: pentru statele membre fără a mai fi nevoie de ma-
1. TVA trebuie să devină mai operaţională pen- jorări ale cotelor standard de TVA.
tru întreprinderi. Un sistem TVA mai simplu, mai Cota standard de TVA ar putea fi chiar redusă în
transparent ar scuti întreprinderile de sarcini ad- unele state membre, fără niciun impact asupra ve-
ministrative considerabile şi ar încuraja mai mult niturilor, dacă ar fi eliminate scutirile şi reducerile.
comerţul transfrontalier, care, la rândul său, ar fi Comunicarea prezintă principiile care ar trebui
benefic pentru creştere economică. să orienteze revizuirea scutirilor şi cotele reduse.
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

4. De asemenea, la revizuirea politicilor fiscale ale Pentru a rezolva această
statelor membre în contextul semestrului euro- problemă, Comisia Euro-
pean, Comisia va analiza utilizarea de către aces- peană a prezentat recent
tea a cotelor reduse, precum şi a scutirilor. un pachet de propuneri le-
gislative care să garanteze
3. Trebuie stopate imensele pierderi de venituri că toţi consumatorii din UE
care au loc în prezent ca urmare a TVA nepercepu- îşi pot rezolva problemele
te şi a fraudei în domeniul TVA. fără a se prezenta în instanţă, indiferent de tipul
Se estimează că nu sunt colectate aproximativ de produs sau serviciu care face obiectul litigiului
12% din totalul de TVA care ar trebui colectat (di- contractual şi indiferent de locul în care l-a achizi-
ferenţa dintre încasările teoretice de TVA şi încasă- ţionat pe piaţa unică europeană (adică pe teritoriul
rile efective de TVA). naţional sau în străinătate).
În 2012, Comisia va propune un sistem de re-
acţie rapidă, pentru ca statele membre să poată Pentru consumatorii care cumpără online dintr-
reacţiona mai bine atunci când suspectează exis- o altă ţară UE, Comisia doreşte să creeze o plat-
tenţa unor mecanisme de fraudă. formă online unică la nivelul UE, care va permite
În plus, Comisia va stabili dacă e necesar să fie soluţionarea litigiilor contractuale, în întregime on-
consolidate mecanismele de luptă antifraudă ac- line, în termen de 30 de zile.
tuale, cum ar fi Eurofisc, şi va analiza posibilitatea
constituirii unei echipe de audit transfrontaliere Ce a fost adoptat?
pentru a facilita controalele multilaterale. - Directiva privind soluţionarea alternativă
a litigiilor (SAL) se va asigura că există proceduri
• Comisia prezintă propuneri pentru soluți- extrajudiciare de calitate, pentru a putea face faţă
onarea mai rapidă, mai simplă şi mai iefti- oricărui litigiu contractual între un consumator şi o
nă a litigiilor cu comercianții întreprindere. Conform propunerii:
În 2010, unul din cinci consumatori europeni a • entităţile SAL vor trebui să îndeplinească anu-
întâmpinat probleme la achiziţionarea de bunuri şi mite criterii de calitate, adică să fie bine pre-
servicii pe piaţa unică. gătite, imparţiale, transparente, eficiente şi
În cazul în care un vânzător refuză să vă repare echitabile;
laptopul care s-a defectat în perioada de garanţie
• întreprinderile vor informa consumatorii în le-
sau dacă nu puteţi ajunge la un acord cu un agent
gătură cu entitatea SAL care poate soluţiona
de turism în legătură cu o restituire în cazul unei
un potenţial litigiu contractual pe care l-ar pu-
vacanţe ratate, există modalităţi de a soluţiona
tea avea cu aceştia;
aceasta fără prezentarea în instanţă.
• entităţile SAL vor soluţiona litigiile în termen de
Dar, din păcate, în stadiul actual, soluţionarea 90 de zile.
extrajudiciară a litigiilor în UE este posibilă numai
Mai multe informații: http://ec.europa.eu/
pentru anumite sectoare comerciale sau în anumi-
news/environment/111014_ro.htm
te domenii.
Echipa Fundației CDIMM Maramureș
vă urează ”La mulți ani”!
Mai multe informaţii europene de interes găsiţi pe pagina noastră de Internet:
http://europedirect.cdimm.org/
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare;
222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org
Maramureş
organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită.
Colectivul de redacţie
Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
Radu BIG
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
ISSN - 1454 -7007