Revista Regio nr. 4

INTERVIU
Director General, Direcţia Generală
Autorizare Plăţi Programe, MDRT
nr. 4, mai 2011
R E V I S T A
Doina
SURCEL
Fondurile Regio pentru
mediul de afaceri, sub
lupa evaluatorilor
Investiţie Regio
pentru performanţă
medicală la Bârlad
Extinderea unui hotel bucureştean,
posibilă cu o ﬁnanţare Regio de 7,5 milioane de lei
REŢETĂ DE SUCCES:
în vreme de crizăî d i ă
Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio la Vatra Dornei

www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
REDACTOR ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU; Doru GHEORGHIADE
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
CORECTURÃ: Cãtãlina Daniela PÎNTEA
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
REGIO ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERI
www.inforegio.ro
Programul Regio susţine dezvol-
tarea mediului de afaceri, prin
instrumentele prevăzute în cadrul
Axei prioritare 4 „Sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri
regional şi local”. Cu o alocare
care reprezintă 17% din bugetul
Regio, această axă prioritară
şi-a produs efectele în special
prin proiectele finanţate în cadrul
DMI 4.3 - Sprijinirea dezvoltării
microîntreprinderilor.
Autoritatea de Management a
Regio a contractat specialişti
care au realizat un studiu al im-
pactului proiectelor destinate
mediului de afaceri, pornind de la
observaţia privind gradul scăzut
de absorbţie a fondurilor desti-
nate beneficiarilor privaţi.
Una dintre concluziile acestui
studiu, utilă nu numai pentru mo-
mentul actual, ci, mai cu seamă,
pentru următoarea etapă de pro-
gramare, este aceea că specifi-
citatea regiunilor a proiectat o
amprentă asupra modului de deru-
lare a programului. În încercarea
de a explica acest lucru, cel mai
potrivit argument îl constituie
faptul că au apărut diferenţe
semnificative între regiuni în
ceea ce priveşte depunerea de
proiecte destinate mediului de
afaceri. Astfel, regiunile cu un
grad mai mare de dezvoltare
sunt cele în care au fost elabo-
rate şi depuse cele mai multe
proiecte destinate susţinerii me-
diului de afaceri. Altfel spus,
gradul de dezvoltare al unei re-
giuni a atras, proporţional, şi
numărul proiectelor depuse.
Pentru etapa 2014-2020, va fi
nevoie de o corelare a nevoi-
lor regionale de dezvoltare cu
necesităţile concrete de investiţii
pentru mediul de afaceri.
Experţii recomandă ca ipotezele
de lucru ce vor fi folosite pentru
a contura aceste nevoi specifice
să pornească, în mod firesc, de
la caracteristicile fiecărei re-
giuni, în funcţie de care vor fi
proiectate investiţii de afaceri
care să răspundă acestui fac-
tor de specificitate regională.
De asemenea, discuţiile merg
mai departe în ceea ce priveşte
următoarea etapă de progra-
mare, în care portofoliul actu-
al de proiecte pentru susţinerea
afacerilor ar putea fi revizuit,
astfel încât să răspundă mai bine
intereselor şi nevoilor reale de
dezvoltare a afacerilor.
Va fi nevoie, de asemenea, ca
autorităţile publice locale să
înţeleagă că sprijinul pe care îl
acordă astăzi întreprinzătorilor
privaţi li se va întoarce, înze-
cit, sub forma unei contribuţii
însemnate la prosperitatea co-
munităţii. Nimic nu pune mai
bine în mişcare economia unei
localităţi, decât investiţiile în
zona privată. De aceea, este mo-
mentul ca autorităţile publice lo-
cale să se implice mult mai mult
în consolidarea relaţiei dintre
administraţie şi mediul de afa-
ceri, astfel încât în urma acestor
parteneriate să rezulte o dez-
voltare echilibrată şi durabilă a
fiecărei regiuni.
Cătălina JINGOIU

MAI 2011MAI 2011 3
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
04 Comisia Europeană lucrează la un
abecedar al managementului corporaţiilor
REGIO ÎN ROMÂNIA
06 Fondurile Regio pentru mediul
de afaceri, sub lupa evaluatorilor
09 Abordări integrate, soluţii complete
Suceava se dezvoltă cu 5 proiecte Regio,
derulate în paralel
11 Investiţie Regio pentru performanţă
medicală la Bârlad
12 Atracţii bucovinene dezvoltate prin Regio
la Vatra Dornei
13 Reţetă de succes: cum să te dezvolţi
în vreme de criză
14 Întrebări şi răspunsuri
15 „Când îţi propui să faci un proiect,
trebuie să te gândeşti care este
nevoia ta reală”
INTERVIU cu DOINA SURCEL,
Director General, Direcţia Generală Autorizare
Plăţi Programe, MDRT
18 Finanţare Regio pentru competitivitate
pe piaţă
19 Extinderea unui hotel bucureştean, posibilă cu o
ﬁnanţare Regio de 7,5 milioane de lei
20 Competitivitate în vreme de criză
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 Spectacolul naturii, desăvârşit cu ajutorul tehnicii,
în Dornbirn, Austria
23 Sunrise Valley, laborator de afaceri în inima
Lituaniei
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
Sumar

COMISIA EUROPEANĂ LUCREAZĂ LA UN ABECEDAR
AL MANAGEMENTULUI CORPORAŢIILOR
LA ÎNCEPUTUL LUNII APRILIE
2011, COMISIA EUROPEANĂ A
LANSAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ PRO-
PUNEREA PENTRU O CARTĂ VERDE A
GUVERNANŢEI CORPORATIVE. CONSUL-
TAREA PUBLICĂ PORNEŞTE DE LA IDEEA
ÎMBUNĂTĂŢIRII CADRULUI ACTUAL PRIN
IDENTIFICAREA UNOR MODALITĂŢI OP-
TIME DE GUVERNANŢĂ APLICABILE
CORPORAŢIILOR.
De unde această iniţiativă? În
primul rând, din faptul că recen-
ta criză financiară a demonstrat
că guvernanţa corporativă, bazată
până acum pe autoreglementare,
nu a fost atât de eficientă pe cât
se aştepta. Lecţiile învăţate în ur-
ma crizei au arătat că este ne-
voie de o supraveghere mai strictă
a instituţiilor financiare, de o mai
mare soliditate a mediului bancar
şi de crearea unor mecanisme de
soluţionare a crizelor din domeniul
bancar. Privind spre viitor se pune
problema necesităţii de a avea o
Cartă Verde pentru a îmbunătăţi
managementul societăţilor, ceea ce
le va face mai performante şi va re-
duce probabilitatea declanşării unei
noi crize.
CADRUL ACTUAL AL
GUVERNANŢEI CORPORATIVE
În sens tradiţional, guvernanţa
corporativă reprezintă un sistem
de management şi control asupra
societăţilor comerciale. Acest sis-
tem se bazează pe un set de relaţii
între conducerea unei întreprin-
deri, consiliul său de administraţie,
acţionarii săi şi celelalte părţi inte-
resate. Cadrul actual se reduce la
un set de principii şi reguli în mate-
rie de guvernanţă corporativă care
cuprinde recomandări în legătură
cu independenţa administratorilor
care nu deţin funcţii executive,
obligativitatea declaraţiilor privind
guvernanţa corporativă, aspecte
legate de remunerare şi de activi-
tatea comitetelor consiliului. Cadrul
de guvernanţă corporativă din UE
cuprinde cinci directive referitoare
la ofertele publice de cumpărare,
transparenţa societăţilor cotate la
bursă, drepturile acţionarilor, audit
şi abuzul de piaţă.
CE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT?
Pentru a identifica cele mai rele-
vante aspecte pentru buna guver-
nanţă corporativă în UE şi pentru
a elabora această Cartă Verde,
Comisia a iniţiat întrevederi cu
un eşantion de întreprinderi din
state membre şi sectoare eco-
nomice diferite, cu experţi în do-
meniul guvernanţei corporative şi
cu reprezentanţi ai mediului de afa-
ceri şi ai societăţii civile.
Analizele de până acum au arătat
că, în materie de guvernanţă corpo-
rativă, situaţia poate fi îmbunătăţită
în mai multe domenii, pornind de
la diversitatea membrilor consili-
ului de administraţie şi continuând
cu implicarea acţionarilor sau
cu calitatea declaraţiilor privind
guvernanţa. De altfel, aceste trei
teme reprezintă liniile pe care se
axează dezbaterea publică lansată
la începutul lunii aprilie.
În privinţa consiliilor de adminis-
traţie, dezbaterea umăreşte modul
Regio în România
Cãtãlina JINGOIU |Cãtãlina JINGOIU |
Reguli pentru corporaţii

MAI 2011MAI 2011 5
Regio în România
Firme fiabile şi sustenabile
în care funcţionarea acestora ar
putea deveni mai eficientă printr-o
componenţă mixtă a lor. Măsurile în
discuţie ar fi, de exemplu, încuraja-
rea diversităţii de gen, competenţe
şi naţionalităţi. Pentru o mai bună
funcţionare a consiliilor sunt luate
în discuţie şi aspectele legate de
disponibilitatea,timpulşiremunera-
rea administratorilor.
O altă temă a consultării publice
este cea legată de modul cum poate
fi sporită implicarea acţionarilor şi
cum poate fi creat cadrul unei mai
bune cooperări între ei. Obiectivul
documentului ce va fi elaborat este
acela de a-i încuraja pe acţionari
să se preocupe de obţinerea unor
rezultate de durată şi a unor
performanţe pe termen lung, dar şi
de a le oferi o protecţie mai bună
acţionarilor minoritari. Carta Verde
ridică şi problema necesităţii de a-i
identifica pe acţionari prin meca-
nisme bine puse la punct.
Nu în ultimul rând, discuţia se
axează pe modalităţile în care co-
durile naţionale de guvernanţă
corporativă, existente deja, pot
fi monitorizate şi aplicate, astfel
încât să ofere informaţii utile in-
vestitorilor şi publicului. Abordarea
propusă este aceea ca societăţile
care nu respectă aceste coduri să
fie obligate să explice motivele
pe care le-au avut atunci când au
încălcat regulile. O astfel de abord-
are există şi în prezent, numai că
foarte rar se întâmplă ca încălcarea
codurilor naţionale să fie urmată de
explicaţii. De aceea, Carta Verde
ia în calcul reguli mai detaliate cu
privire la aceste explicaţii şi even-
tualitatea ca organismele naţionale
de monitorizare să aibă un rol mai
important în legătură cu declaraţiile
privind guvernanţa corporativă.
PAŞI DUPĂ DEZBATERE
Consultarea publică în legătură cu
Carta Verde a guvernanţei corpo-
rative a fost deschisă până în data
de 22 aprilie 2010. Propunerile şi
răspunsurile pe care Comisia le-a
primit în legătură cu temele lansate
vor fi atent analizate urmând ca, în
toamnă, să fie publicate concluzi-
ile dezbaterii. În funcţie de aceste
rezultate, tot atunci, se va decide
dacă este necesară iniţierea unor
proiecte legislative în materie de
guvernanţă corporativă.
Strasbourg, 5 aprilie 2011Strasbourg, 5 aprilie 2011
MICHEL BARNIER,MICHEL BARNIER,
Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii:Comisarul pentru piaþa internã ºi servicii:
„În conjunctura economică
actuală, este nevoie mai
mult ca oricând să ne
asigurăm că societăţile sunt
bine guvernate şi că sunt,
aşadar, fiabile şi sustena-
bile. Aplicarea, în exces, a
unei viziuni pe termen scurt
a avut consecinţe dezas-
truoase. De aceea am lansat
astăzi o dezbatere pe tema
eficienţei cadrului existent
de guvernanţă corporativă.
Înainte de toate, avem
nevoie de consilii de
administraţie care să fie
mai eficiente şi de acţionari
care să îşi asume pe deplin
responsabilităţile”.

Regio în România
Regio şi mediul de afaceri
FONDURILE REGIO PENTRU MEDIUL DE AFACERI,
SUB LUPA EVALUATORILOR
ÎN PERIOADA OCTOMBRIE 2010 -
MARTIE 2011, A AVUT LOC O EVA-
LUARE A PRIORITĂŢILOR ŞI PROIECTE-
LOR REGIO ADRESATE MEDIULUI DE
AFACERI. ACEASTĂ EVALUARE A PORNIT
DE LA CONCLUZIILE EVALUĂRII INTERME-
DIARE DIN ANUL 2009, DAR ŞI DE LA
OBSERVAŢIA PRIVIND UN GRAD RELATIV
SCĂZUT DE ABSORBŢIE A FONDURILOR
DESTINATE MEDIULUI DE AFACERI.
Studiul de evaluare, realizat de
experţi independenţi, pornind de
la analiza paşilor făcuţi în imple-
mentarea priorităţilor specifice me-
diului de afaceri, a urmărit să facă
propuneri concrete pentru accele-
rarea absorbţiei fondurilor struc-
turale şi îndeplinirea obiectivelor
Regio în acest domeniu. Nu în ul-
timul rând, concluziile evaluării
vor servi la o mai bună programare
a dezvoltării regionale pentru pe-
rioada post-2013. Evaluarea a fost
realizată pe două paliere distincte,
primul fiind la nivelul managemen-
tului programului şi al doilea la nive-
lul beneficiarilor direcţi, respectiv
al implementării proiectelor Regio
destinate mediului de afaceri.
FACTORI CARE
AU INFLUENŢAT
ABSORBŢIA FONDURILOR
ALOCATE MEDIULUI
DE AFACERI
Concluziile au arătat că cel mai im-
portant factor extern a fost criza
economică care, prin scăderea cere-
rii, a avut un impact negativ asupra
afacerilor. Ca urmare, au apărut re-
zilieri de contracte sau retrageri de
proiecte, prelungiri de termene,
modificări în preţurile echipamen-
telor şi utilajelor achiziţionate de
beneficiari etc.
Condiţiile specifice regionale au de-
terminat diferenţe semnificative în
ceea ce priveşte depunerea pro-
iectelor destinate mediului de afa-
ceri. Astfel, s-a constatat că cele
mai multe proiecte au fost depuse
în regiunile cu un grad mai mare de
dezvoltare. Un alt factor care a avut
un impact semnificativ asupra pro-
cesului de implementare a fost lip-
sa experienţei beneficiarilor în scri-
erea proiectelor. Solicitanţii de fon-
duri au apelat la consultanţi, în spe-
cial în faza de scriere a proiectului
şi mai puţin în faza de implemen-
tare, fapt ce a condus la o serie de
dificultăţi şi întârzieri.
Un alt factor important identifi-
cat, a fost cel legat de asigurarea
cofinanţării proiectelor şi a fluxului
de numerar necesar implementării
acestora, în sensul în care băncile nu
au fost interesate să finanţeze pro-
iectele deja aprobate. Ca urmare,
mulţi dintre beneficiari au decis să
se retragă, să rezilieze contractele
sau să ceară prelungirea termenelor.
Pe parcursul evaluării s-a constatat
că accesul greoi la credite pentru
cofinanţare şi asigurarea fluxului de
numerar a fost îmbunătăţit prin HG
606/2010, care oferă posibilitatea
gajării/ipotecării activelor care fac
obiectul proiectului.
De asemenea, s-a constatat o
perioadă relativ lungă a procesului
de evaluare şi selecţie, în special
pentru primul apel de proiecte (DMI
4.3), fapt ce a determinat întârzieri
în implementare.

7
Regio în România
MAI 2011MAI 2011
Majoritatea beneficiarilor au pro-
pus proiectele pornind de la o ne-
voie clară de a-şi dezvolta aface-
rea. Cele mai multe proiecte de-
puse au fost în domeniul serviciilor
(cu precădere medicale), obiectul
principal constând în achiziţia unor
echipamente şi utilaje. Un interes
scăzut s-a înregistrat în sectorul
de producţie, care ar fi putut avea
un impact regional semnificativ în
comparaţie cu cel de servicii.
Procesul de rambursare a mers
relativ repede. Beneficiarii nu au
aşteptat foarte mult să primească
banii, pentru că unele proceduri au
fost simplificate.
SFATURI PENTRU
O MAI BUNĂ ABSORBŢIE
Evaluarea a avut ca rezultat şi ela-
borarea unui set de recomandări
pentru o mai bună absorbţie a fon-
durilor şi pentru realizarea obiec-
tivelor specifice domeniului evalu-
at. Unele dintre aceste recomandări
vor putea fi puse în practică ime-
diat, altele fac referire la viitoarea
perioadă de programare.
Întrucât s-a observat că, din diferite
motive, autorităţile publice locale
nu au prea depus proiecte pentru
susţinerea şi promovarea mediului
de afaceri, una dintre recomandările
evaluării este aceea ca, la nivelul
AM POR, să se realizeze o analiză
prin care să se identifice interesul
şi nevoile reale în ceea ce priveşte
pregătirea de proiecte destinate
susţinerii mediului de afaceri regio-
nal/local, în scopul revizuirii porto-
foliului actual de proiecte. Ţinând
seama de faptul că, unele întârzieri
în implementare au fost cauzate de
lipsa evaluatorilor, s-a recomandat
reformarea sistemului de evaluare a
proiectelor prin asigurarea accesu-
lui rapid la evaluatori independenţi.
Aceştia, teoretic, nu ar trebui să
evalueze în regiunile de domiciliu
din cauza unui potenţial conflict de
interese.
De asemenea, s-a recomandat res-
ponsabilizarea suplimentară a Or-
ganismelor Intermediare cu privire
la întocmirea dosarului contractului
de finanţare şi o mai bună comuni-
care între Autoritatea de Manage-
ment şi Organismele Intermediare,
cu privire la unele deficienţe con-
statate.
Foarte mulţi dintre beneficiari şi-au
prelungit contractele de finanţare.
Pentru a evita aglomerarea sistemu-
lui cu acte adiţionale, dar şi pen-
tru reducerea presiunii asupra
respectării termenelor de cheltuire
a fondurilor comunitare (regula n+3/
n+2), Raportul de evaluare propune
o limitare a posibilităţii de prelun-
gire a contractelor de finanţare.
Se consideră utilă şi o mai bună infor-
mare cu privire la gradul de respin-
gere /ajustare negativă a plăţilor
solicitate prin cererile de rambur-
sare, precum şi o adaptare a SMIS
(Sistemul Unic de Management al
Informaţiei privind fondurile struc-
turale) în ceea ce priveşte identifi-
carea mai rapidă a codurilor CAEN
aferente proiectelor şi beneficia-
rilor din domeniile evaluate.
Criza
economică a avut
un impact negativ
asupra afacerilor –
ca urmare, au apărut
rezilieri de contracte
sau retrageri de
proiecte

Regio în România
Pentru a preîntâmpina unele aspecte
determinate de (ne)concordanţa
unor informaţii legate de evoluţia
implementării proiectelor, se reco-
mandă vizite pe teren la benefi-
ciari. În ceea ce priveşte perioa-
da următoare de programare, se
recomandă o corelare a necesităţilor
de investiţii în structurile de sprijin
pentru afaceri cu nevoile regionale,
în funcţie de specificul fiecărei re-
giuni şi promovarea unor proiecte
care să susţină acest fapt.
Intensificarea eforturilor de infor-
mare a potenţialilor beneficiari –
autorităţi publice locale – cu privi-
re la oportunităţile de cooperare cu
mediul de afaceri şi cu cel acade-
mic în realizarea de proiecte este o
altă recomandare menită să crească
impactul fondurilor publice şi antre-
narea unor resurse private supli-
mentare.
Menţinerea sprijinului financiar
pentru reabilitarea siturilor in-
dustriale degradate, prin realiza-
rea unei liste de potenţiale pro-
iecte finanţabile şi popularizarea
experienţei înregistrate în cadrul
unor proiecte pilot, precum şi uti-
lizarea asistenţei tehnice pentru
pregătirea proiectelor sunt alte
câteva propuneri ce pot fi avute în
vedere pentru perioada următoare.
Referitor la schemele de ajutor de
stat de tip de minimis, s-a propus
înlocuirea schemelor clasice de
grant cu scheme de finanţare com-
binate.
Se recomandă, de asemenea, impli-
carea mai activă a sistemului bancar
în selectarea şi finanţarea proiec-
telor adresate mediului de afaceri.
Referitor la obiectivul crearea lo-
curilor de muncă, se propune trasa-
rea unor ţinte diferenţiate privind
menţinerea şi/sau crearea lor în
cadrul schemelor de tip de minimis,
în funcţie de tipul activităţii finan-
ţate şi se recomandă finanţarea ace-
lor domenii de activitate cu „valoare
adăugată” mai mare.
Referitor la proiectele destinate
dezvoltării turismului, acestea ar
trebui diferenţiate pentru cele
două sectoare, public şi privat. Cele
depuse de autorităţi publice locale
ar trebui orientate spre investiţii
de interes public în infrastructura
localităţilor, în timp ce resursele
private ar trebui orientate spre
proiecte cu valoare adăugată mare
în zone de acţiune prioritară.
În cazul proiectelor depuse de mi-
croîntreprinderi, se propune înlo-
cuirea analizei cost-beneficiu cu
analiza cost-eficacitate care este
mai simplă şi asigură o selecţie mai
riguroasă a proiectelor ce se vor
finanţa.
Alte aspecte propuse în raport se
referă la îmbunătăţirea Grilei de
selecţie a proiectelor şi eficientiza-
rea procedurilor de comunicare,
prin utilizarea pe scară mai largă
a mijloacelor electronice actuale.
În final, se propune ca Planurile de
Dezvoltare Regională să fie utilizate
ca „filtru” în promovarea cu priori-
tate a unor proiecte de interes re-
gional, care să aibă consensul Con-
siliului pentru Dezvoltare Regională
prin aprobarea unor liste regionale
de proiecte. Aceste liste de pro-
iecte pot contribui la o mai bună
fundamentare a alocărilor regionale
şi la eliminarea proiectelor fără im-
pact local.
Acest set de recomandări, după
analizarea împreună cu AM POR
şi partenerii implicaţi în proces, a
fost integrat într-un Plan de Acţiune
care cuprinde măsurile propuse
pentru transpunerea lor în practică,
termene clare de implementa-
re, precum şi structurile responsa-
bile. Monitorizarea implementării
recomandărilor evaluării este
realizată prin unitatea responsabilă
cu evaluarea programului din cadrul
AM POR.
Rezumatul Raportului
de Evaluare, care
cuprinde concluziile şi
recomandările
studiului prezentat,
poate fi accesat pe pagina
de web a ministerului:
http://www.inforegio.ro/index.
php?page=ROP_EVALUATION.
Parteneriatul
autorităţi publice
locale - mediu
de afaceri - mediu
academic poate creşte
implicarea resurselor
private.

MAI 2011MAI 2011 9
Cãtãlina JINGOIU |
Regio în România
Poli de dezvoltare
ABORDĂRI INTEGRATE, SOLUŢII
COMPLETE
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIO-
NAL ARE O COMPONENTĂ IMPOR-
TANTĂ DEDICATĂ DEZVOLTĂRII UR-
BANE ŞI AREALELOR ADIACENTE
ORAŞELOR. NE REFERIM, DESIGUR,
LA AXA PRIORITARĂ 1, CU CELE TREI
SUBDOMENII ALE SALE CARE URMĂRESC O
ABORDARE INTEGRATĂ A PROBLEMELOR
ECONOMICE, SOCIALE ŞI DE MEDIU DIN
ZONA URBANĂ. INSTRUMENTUL FOLOSIT
PENTRU ACEASTĂ ABORDARE ESTE
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE
URBANĂ (PIDU) CE ARE CA IMPACT
DEZVOLTAREA DURABILĂ A ORAŞELOR ŞI
A ZONELOR METROPOLITANE.
Beneficiarii fondurilor alocate în
cadrul Axei 1 sunt împărţiţi în trei
categorii grupate ca subdomenii:
poli de creştere, poli de dezvol-
tare urbană şi centre urbane. Dacă
în precedentele numere ale re-
vistei v-am prezentat câţiva dintre
polii de creştere şi proiectele aces-
tora pentru dezvoltare, în numărul
curent ne vom opri asupra polilor de
dezvoltare urbană.
În România, există 13 oraşe şi muni-
cipii declarate prin HG nr. 998/2008,
poli de dezvoltare urbană: Arad,
Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi,
Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-
Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava
şi Târgu Mureş. Alocarea financiară
disponibilă pentru cele 13 oraşe
este de maxim 20% din totalul sumei
dedicate finanţării proiectelor in-
cluse în Planurile Integrate de Dez-
voltare Urbană, ceea ce înseamnă
aproximativ 248, 51 milioane de euro.
Beneficiarii care pot propune şi de-
rula proiecte, în cadrul subdome-
niului Poli de dezvoltare urbană,
sunt unităţile administrativ-terito-
riale din cele 13 oraşe/munici-
ii, asociaţiile de dezvoltare inter-
comunitară, având obligatoriu în
componenţă un oraş-pol de dez-
voltare urbană, sau parteneriatele
dintre oraşele-pol de dezvoltare
urbană şi judeţele în care acestea
sunt localizate. Proiectele trebuie
să urmărească reabilitarea infra-
structurii şi îmbunătăţirea servici-
ilor urbane, inclusiv transportul ur-
ban, dezvoltarea durabilă a mediu-
lui de afaceri şi reabilitarea infra-
structurii sociale. În mod obligato-
riu, orice PIDU trebuie să includă cel
puţin un proiect care să privească
reabilitarea infrastructurii urbane
şi îmbunătăţirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul.
SUCEAVA SE
DEZVOLTĂ CU 5
PROIECTE REGIO,
DERULATE ÎN
PARALEL
Ca pol de dezvoltare urbană, mu-
nicipiul Suceava a beneficiat de
o alocare financiară estimativă
de 22,24 de milioane de euro,
FEDR şi cofinanţare de la bugetul
de stat. Cu un plan integrat de
dezvoltare urbană care a identi-
ficat foarte clar nevoile de dez-
voltare ale oraşului, administraţia
municipiului Suceava s-a anga-
jat să deruleze, în paralel, toate
cele cinci proiecte prin care va
absorbi integral fondurile care îi
sunt alocate prin Axa prioritară.
Practic, oraşul Suceava a de-
venit primul pol de dezvoltare
urbană, dintre cele 13 existente
în România, care a avut semnate,
la diferenţă de o lună, toate con-
tractele.

Regio în România
Poli de dezvoltare
ILUMINAT MODERN TRADIŢIILE BUCOVINENE,
MOTOR DE DEZVOLTARE
ECONOMICĂ ŞI TURISTICĂ
MONITORIZARE VIDEO PENTRU
SIGURANŢA ORAŞULUI
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ,
CEA MAI AMPLĂ INVESTIŢIE
Cel mai amplu proiect, în
valoare de peste 66,5 mili-
oane de lei, este cel de
îmbunătăţire a infrastructurii
rutiere şi de transport public
prin reabilitarea a 14 străzi ur-
bane (12,3 km), a podului şi a
pasajului de pe Calea Unirii,
modernizarea parcurilor Iţcani
şi Cinema Burdujeni, precum
şi amenajarea unei benzi pen-
tru biciclişti (10,5 km) şi a
unor spaţii de aşteptare, cu
acoperiş, în opt staţii de auto-
buz.
Iluminatul public de pe arte-
ra principală a municipiului
Suceava va fi modernizat,
printr-un proiect distinct.
Investiţia, în valoare de peste
11,2 milioane de lei, urmăreşte
crearea unei infrastructuri
noi şi moderne (linie electrică
subterană) care va eficientiza
consumul de energie electrică
şi va oferi un sistem centralizat
de comandă a aprinderii şi de
control al consumului.
DOUĂ PARCĂRI SUBTERANE
REZOLVĂ PROBLEMA
SPAŢIILOR PENTRU MAŞINI
Zona centrală a oraşului Sucea-
va a fost inclusă într-un alt pro-
iect, în valoare de 37,8 milioa-
ne de lei, şi va fi modernizată
urmând să beneficieze de două
parcări subterane cu o capaci-
tate totală de peste 160 de lo-
curi, capacitate suficientă pen-
tru preluarea autoturismelor
care staţionează în centrul mu-
nicipiului Suceava. În acelaşi
timp, vor fi modernizate zonele
pietonale centrale, mai multe
străzi împreună cu spaţiile
verzi aferente şi vor fi amena-
jate două noi sensuri girato-
rii, ceea ce va asigura o efici-
entizare a traficului pietonal şi
rutier în zona zero a oraşului.
Un alt proiect, în valoare de
8,3 milioane de lei, aprobat în
cadrul PIDU Suceava urmăreşte
să pună în valoare tradiţiile şi
obiceiurile bucovinene. Este vor-
ba despre construirea unei struc-
turi de sprijinire a afacerilor care
va oferi facilităţi pentru dezvol-
tarea activităţii meşteşugăreşti
tradiţionale, specifice Bucovi-
nei. Imobilul care va găzdui Cen-
trul pentru susţinerea tradiţiilor
bucovinene va fi structurat pe
demisol, parter, două etaje şi
mansardă, urmând să găzduiască
spaţii tehnice şi de producţie,
ateliere meşteşugăreşti, două
puncte de informare turistică,
săli multimedia de conferinţe şi
spaţii expoziţionale. Cele şapte
ateliere meşteşugăreşti ar ur-
ma să fie oferite spre închiriere
unor producători locali. În cadrul
lor, meşteşugarii vor confecţiona
măşti tradiţionale, vor înconde-
ia ouă cu motive specifice zonei,
vor realiza ţesături tradiţionale,
articole de pielărie şi produse
de ceramică, vor picta icoane pe
lemn. Toată activitatea artiştilor
populari va putea fi observată
continuu de turişti, începând de
la pregătirea materiei prime şi
terminând cu finisarea produsu-
lui. Obiectele confecţionate de
meşteşugarii populari vor fi ex-
puse în spaţiile special create la
mansarda imobilului. Lucrările
la clădirea care va găzdui Cen-
trul de tradiţii bucovinene au în-
ceput în primăvară acestui an şi
se vor desfăşura pe o perioadă de
doi ani.
Obiectivul acestui proiect, în
valoare de 2,5 milioane de lei,
este asigurarea unui climat de
siguranţă pe străzile oraşului
Suceava. Astfel, este în curs
de finalizare un proiect de su-
praveghere video cu ajutorul
a peste 100 de camere vid-
eo fixe şi mobile. Sistemul de
monitorizare video, care are
şi un centru de monitorizare,
va fi administrat de angajaţii
Poliţiei Locale care vor asigura
o supraveghere permanentă.
Sistemul de monitorizare video
urmăreşte să crească gradul de
siguranţă şi să prevină crimi-
nalitatea stradală. Practic, cei
care vor administra sistemul
de supraveghere video vor
putea anunţa imediat la 112,
orice situaţie de urgenţă şi vor
putea, totodată, să păstreze
imagini video, pe o perioadă
de până la o lună, pentru ca, în
cadrul unor anchete, să poată
fi probate anumite infracţiuni.
Sistemul va oferi şi informaţii
de trafic care, furnizate la
timp şoferilor, vor duce la
descongestionarea arterelor cu
circulaţie intensă.

MAI 2011MAI 2011 11
Regio în România
PRIN PROIECTELE PE CARE LE FINAN-
ŢEAZĂ, REGIO ARE O CONTRIBUŢIE
ÎNSEMNATĂ LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICII-
LOR MEDICALE DIN ROMÂNIA. DINCOLO
DE INVESTIŢIILE ÎN INFRASTRUCTURA
DE SĂNĂTATE, UN APORT SEMNIFICATIV
L-AU AVUT PROIECTELE ÎN DOMENIUL
SERVICIILOR MEDICALE, DERULATE DE
BENEFICIARI PRIVAŢI CARE AU ACCESAT
FONDURI REGIO PENTRU ACHIZIŢIA
DE ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE, CÂT ŞI
PENTRU CONSTRUCŢIA DE CABINETE. ÎN
CE A CONSTAT „PLUS VALOAREA” UNOR
ASTFEL DE INIŢIATIVE PRIVATE VOM
ARĂTA FOLOSIND, DREPT EXEMPLU,
UNUL DINTRE PROIECTELE DE SUCCES
DERULATE DE O MICROÎNTREPRINDERE
CU ACTIVITATE ÎN DOMENIUL MEDICAL.
SC Axa Optic SRL, din municipiul
Bârlad, judeţul Vaslui, este un ope-
rator privat care, până în 2009,
oferea doar servicii medicale în do-
meniul oftalmologiei. Pe măsură ce
concurenţa în domeniu a crescut,
iar numărul pacienţilor interesaţi
de servicii medicale private a fost
din ce în ce mai mare, a deve-
nit imperativă o investiţie care să
conducă la dezvoltarea activităţii
şi paletei de servicii oferite în Bâr-
lad de acest centru medical. Proi-
ectul Regio derulat în perioada
aprilie - august 2009 a urmărit ex-
tinderea activităţii centrului prin
înfiinţarea unui laborator de analize
medicale şi a unei policlinici medi-
cale. Cu o finanţare nerambursabilă
în valoare de 508.782 de lei, soci-
etatea comercială Axa Optic SRL a
achiziţionat aparatură performantă,
echipamente informatice şi mobili-
er, necesare pentru amenajarea
policlinicii şi pentru îmbunătăţirea
şi diversificarea serviciilor. Investiţia
a condus şi la crearea a şase noi lo-
curi de muncă, proporţia femeilor
şi a bărbaţilor angajaţi pe posturile
nou create fiind egală. În ceea ce
priveşte beneficiile pentru pacienţi,
aceştia au acces la servicii medi-
cale de o calitate mai bună, la
preţuri mai mici. Astfel, după deru-
larea investiţiei, SC Axa Optic SRL a
reuşit să asigure investigaţii de cali-
tate ale căror rezultate au fost ac-
ceptate inclusiv de centrele medi-
cale universitare către care s-au în-
dreptat, ulterior, pacienţii, pentru
tratarea unor afecţiuni. Investiţia
în aparatură performantă a fost
primul pas în realizarea obiectivelor
de dezvoltare a SC Axa Optic SRL.
Odată cu această achiziţie, s-a cre-
at cadrul adecvat pentru consultaţii
acordate de medici specialişti veniţi
din centre universitare. Profesorii
universitari care acordă consultaţii
la această clinică asigură servi-
cii medicale în domeniile cardio-
logie, medicină internă, obstetrică-
ginecologie şi endocrinologie, dar
şi investigaţii cu un ecograf perfor-
mant 4 D. Beneficiul comunităţii, în
urma acestei investiţii, este faptul că
investigaţiile medicale realizate în
noul centru medical şi consultaţiile
asigurate de profesori universitari, le
vor oferi pacienţilor posibilitatea de
a fi diagnosticaţi şi trataţi fără să mai
meargă în clinici din alte oraşe.
Medicină privată
ElenaElena OCEANUOCEANU ||
INVESTIŢIE REGIO PENTRU PERFORMANŢĂ
MEDICALĂ LA BÂRLAD

Afaceri şi turism
Elena OCEANU |Elena OCEANU |
CU O ISTORIE ATESTATĂ DE PESTE
PATRU SECOLE, CU O DEZVOLTARE
CARE A STAT SUB INFLUENŢA REZER-
VELOR URIAŞE DE APE MINERALE,
VATRA DORNEI ESTE UNA DINTRE CELE
MAI MARI LOCALITĂŢI TURISTICE DIN
NORDUL MOLDOVEI. DECLARAT ORAŞ-
STAŢIUNE DE INTERES NAŢIONAL, ÎN
URMĂ CU 12 ANI, VATRA DORNEI ESTE
PRINCIPALA ATRACŢIE A BUCOVINEI,
TURISMUL REPREZENTÂND AICI UNA
DINTRE COMPONENTELE DE BAZĂ ALE
ECONOMIEI.
Fie că aleg staţiunea în scopuri cura-
tive, fie că optează pentru diversi-
tatea sporturilor de iarnă care pot fi
practicate în zonă, de la schi la snow-
board sau escalade pe gheaţă, circa
60 de mii de turişti vin, în fiecare
an, la Vatra Dornei. Cel mai mare
aflux de vizitatori se înregistrează
în perioada sărbătorilor de iarnă şi a
Paştelui, când hotelurile şi pensiuni-
le înregistrează un grad de ocupare
peste media anuală.
Orice iniţiativă de dezvoltare a tu-
rismului şi a capacităţilor de caza-
re ţine cont de potenţialul zonei,
dar şi de preferinţele turiştilor, şi
se încadrează în tendinţele evolu-
tive ale ofertei turistice de la Vatra
Dornei. În acest registru s-a înscris
şi investiţia Regio pentru dezvolta-
rea pârtiei de ski Dealu Negru. Având
o lungime de circa trei kilometri, cu
o diferenţă de nivel de 400 de me-
tri, pârtia beneficiază şi de avantajul
unei instalaţii de telescaun. Adminis-
tratorul instalaţiei - S.C. TELESCAUN
NEGREŞTI SRL - a fost iniţiatorul
proiectului Regio pentru creşterea
atractivităţii turistice a zonei. Prac-
tic, proiectul a inclus amenajarea
pârtiei Dealu Negru, pe o porţiune de
320 de metri, având punctul de ple-
care la 1.250 de metri altitudine, şi
realizarea unei pârtii de tubing, pe o
distanţă de 135 de metri. Cele două
componente ale investiţiei au fost
prevăzute şi cu instalaţii de iluminat,
o investiţie similară fiind realizată şi
la instalaţia de telescaun. Proiectul a
mai inclus construirea unei parcări la
baza telescaunului şi a unor scări de
acces, dar şi achiziţia unor echipa-
mente care au făcut pârtia mult mai
atractivă. Beneficiarul fondurilor Re-
gio a cumpărat trei instalaţii de tip
Babyschilift (instalaţii de urcat pe
cablu, utilizate exclusiv de copii
pentru accesul la punctele de porni-
re ale pârtiilor), dintre care una cu
capacitate sporită de până la 620
de persoane, precum şi o maşină de
bătut zăpada.
Realizarea proiectului Regio s-a
desfăşurat timp de nouă luni de la
momentul semnării contractului, în
august 2009. Procedurile de achiziţii
şi livrarea echipamentelor au fost
etape parcurse în sezonul rece, iar
instalarea lor şi celelalte amenajări
s-au realizat în primăvara anului
2010, pentru ca proiectul să fie fina-
lizat în luna mai, acelaşi an. Odată
încheiată investiţia, s-au creat 21 de
noi locuri de muncă. Personalul nou
angajat este folosit pentru adminis-
trarea investiţiei, pentru a deservi
cele trei instalaţii, dar şi pentru a
asigura paza parcării unde turiştii îşi
pot lăsa maşinile pentru a porni la o
plimbare cu telescaunul.
Sezonul rece 2010-2011 a fost primul
în care turiştii s-au putut bucura de
noua investiţie. Chiar dacă natura nu
a ţinut foarte mult cu turismul şi iar-
na a adus mai puţină zăpadă decât în
alţi ani, turiştii veniţi la Vatra Dornei
au fost surprinşi să constate că pâr-
tia Dealul Negru a căpătat un aspect
mult mai plăcut, iar atractivitatea ei
a crescut odată cu instalarea noilor
echipamente.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
PROIECT: Parc montan de iarnă Dealu Negru, Vatra Dornei
BENEFICIAR SC Telescaun Negreşti SRL
VALOAREA PROIECTULUI: 3.496.289 lei
ASISTENŢĂ FINANCIARĂ
NERAMBURSABILĂ:
1.886.656 lei
CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 1.609.633 lei
DATA ÎNCEPERII: 20.08.2009
DATA FINALIZĂRII: 20.05.2010
ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est
AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
ATRACŢII BUCOVINENE DEZVOLTATE
PRIN REGIO LA VATRA DORNEI

MAI 2011MAI 2011 13
Regio în România
Investiţii private
REŢETĂ DE SUCCES: CUM SĂ TE DEZVOLŢI
ÎN VREME DE CRIZĂ
SOCIETATEA COMERCIALĂALMIMOS
SRL DIN BUŞTENI A FOST PRIMA
MICROÎNTREPRINDERE DIN REGIUNEA
SUD-MUNTENIA CARE A SEMNAT UN
CONTRACT PENTRU ASISTENŢĂ FINAN-
CIARĂ NERAMBURSABILĂ REGIO, ÎN
CADRUL CELUI DE-AL DOILEA APEL DE
PROIECTE PROPUSE SPRE FINANŢARE ÎN
CADRUL DMI 4.3.
Specializată în prelucrarea hârtiei,
firma prahoveană avea nevoie de o
investiţie într-un spaţiu de producţie
adecvat. Înfiinţată în 2003, soci-
etatea funcţiona într-un imobil
închiriat, în care utilajele erau in-
stalate în încăperi separate, ceea ce
conducea la ineficienţă în procesul
de producţie. Soluţia care ar fi rezol-
vat problema spaţiului şi ar fi creat
condiţii pentru dezvoltarea afacerii a
venit printr-o finanţare Regio.
Contractul în valoare totală de
1.245.727 de lei, din care 853.080
de lei au reprezentat finanţare
FEDR, a fost semnat de beneficiar
în septembrie 2010, perioada de
implementare fiind de 18 luni. Două
săptămâni mai tîrziu, a fost semnat
contractul de execuţie a lucrării,
iar constructorul le-a oferit soţilor
Mosoi, administratorii afacerii în
domeniul prelucrării hârtiei, promi-
siunea că amenajarea halei se va re-
aliza într-un termen mult mai scurt
decât cel prevăzut în contract.
Pe un teren în suprafaţă de peste
2.100 mp, aparţinând beneficiarului,
în mai puţin de o jumătate de an, a
fost ridicată o hală care asigură toate
condiţiile pentru buna desfăşurare
a activităţii. Construită din panouri
poliuretanice, pe o structură meta-
lică, hala de producţie a fost
recepţionată la data de 25 februarie
2011, cu 13 luni mai devreme faţă
de termenul prevăzut în contractul
de lucrări. Spaţiul de producţie de
care dispune firma ALMIMOS SRL, în
urma proiectului Regio, este situat
într-o zonă industrială în extindere,
beneficiază de utilităţile necesare
şi are asigurat accesul rapid la prin-
cipalele căi de comunicaţie.
În perioada scursă de la finalizarea
investiţiei şi până în prezent, uti-
lajele au fost mutate din vechiul
spaţiu în hală, fără ca procesul de
producţie să fie întrerupt total.
Odată realizată investiţia şi trans-
ferate utilajele, SC ALMIMOS SRL
Buşteni a creat patru noi locuri de
muncă urmând ca, din luna mai
2011, să îşi reia producţia la capaci-
tate maximă.
NUŞCA MOSOI,
Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI
„Într-o perioadă în care afacerile se
restrâng, noi am reuşit să ne extin-
dem, să creăm locuri de muncă noi şi
să ne dezvoltăm afacerea”.
NUŞCA MOSOI,
Director Comercial ALMIMOS SRL BUŞTENI
„Realizarea acestei investiţii a însem-
nat pentru noi, foarte multă muncă,
dar am beneficiat de un suport ex-
traordinar din partea celor de la ADR
Sud-Muntenia. Au fost foarte multe
situaţii în care am găsit împreună
soluţii pozitive pentru eficienţa
implementării proiectului.”

Regio în România
ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI
1.ÎN CADRUL DMI 4.3, VALOAREA
INVESTIŢIILOR (LUCRĂRI DE
CONSTRUCŢII ŞI DOTĂRI) AFERENTE
RESTAURANTELOR DIN CADRUL
HOTELURILOR ESTE CONSIDERATĂ
ELIGIBILĂ?
RĂSPUNS
Aceste cheltuieli de investiţii sunt
eligibile pentru rambursare.
2.GHIDUL SOLICITANTULUI PENTRU
DMI 4.3 PRECIZEAZĂ CĂ AJUTORUL
NERAMBURSABIL ESTE DE 100%
DIN CHELTUIELILE ELIGIBILE, FĂRĂ
A DEPĂŞI SUMA CUMULATĂ DE
200.000 EURO ÎN ULTIMII TREI ANI.
CARE ESTE CURSUL DE SCHIMB CE
SE VA APLICA PENTRU A VERIFICA
DACĂ VALOAREA FINANŢĂRII
SOLICITATE, EXPRIMATE ÎN LEI ÎN
CEREREA DE FINANŢARE,
SE ÎNCADREAZĂ ÎN ACEASTĂ LIMITĂ?
RĂSPUNS
Încadrarea în limita de minimis
se va verifica în etapa precon-
tractuală, utilizându-se cursul
de schimb de 4,29 lei valabil
până la data de 30 iunie 2011.
3.DUPĂ FINALIZAREA IMPLEMENTĂRII
UNUI PROIECT FINANŢAT PE DOMENIUL
MAJOR DE INTERVENŢIE 4.3,
BENEFICIARUL POATE VINDE SPAŢIUL DE
PRODUCŢIE CREAT?
RĂSPUNS
Conform contractului de finan-
ţare, beneficiarul se obligă să nu
înstrăineze obiectele/bunurile
finanţate în cadrul proiectului,
fie ele mobile sau imobile, dar
poate ipoteca sau gaja obiecte-
le/bunurile finanţate în cadrul
proiectului, fie ele mobile sau
imobile, în decursul perioadei de
implementare, exclusiv în scopul
realizării proiectului / obţinerii
scrisorii de garanţie bancară, res-
pectiv 3 ani după expirarea pe-
rioadei de implementare a pro-
iectului.
4.PE PARCURSUL IMPLEMENTĂRII
UNUI PROIECT FINANŢAT ÎN CADRUL
DOMENIULUI MAJOR DE INTERVENŢIE
4.3 BENEFICIARUL POATE MODIFICA
LOCUL DE IMPLEMENTARE?
RĂSPUNS
Dacă proiectul prevede numai
achiziţionarea de bunuri,
schimbarea spaţiului în care
beneficiarul desfăşoară activi-
tatea pentru care acestea au fost
achiziţionate este permisă doar
cu notificarea prealabilă, în scris,
a OI şi AM POR şi cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) schimbarea spaţiului nu
este de natură să afecteze
îndeplinirea indicatorilor stabiliţi
prin cererea de finanţare pentru
măsurarea atingerii rezultatelor
şi obiectivelor proiectului;
b) noul spaţiu se află în mediul
urban (într-o localitate urbană),
în România;
c) în cazul închirierii noului
spaţiu, contractul de închiriere
acoperă perioada de minim 3 ani
de la data finalizării implemen-
tării proiectului sau fracţiunea
rămasă din această perioadă,
în funcţie de momentul la care
intervine schimbarea spaţiului.
5.CHELTUIELILE CU PRIVIRE LA
AUDITAREA PROIECTULUI SUNT
OBLIGATORII ŞI TREBUIE INCLUSE ÎN
VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI?
RĂSPUNS
Aceste cheltuieli nu sunt obliga-
torii, dar sunt recomandate. În
plus, ele sunt eligibile pentru a fi
rambursate, cu excepţia proiec-
telor finanţate în cadrul unei
scheme de ajutor de stat.
6.ESTE OBLIGATORIU CA LA CEREREA
DE RAMBURSARE SĂ SE ANEXEZE ŞI
RAPORTUL DE PROGRES?
RĂSPUNS
Conform contractului de finanţa-
re, raportul de progres se trans-
mite trimestrial la Organismul
Intermediar responsabil şi nu
mai este necesar ca acesta să
însoţească cererea de rambur-
sare.
Alte întrebări şi
răspunsuri, la adresa:
www.inforegio.ro/index.
php?page=PUBLICATIONS_INFO
Util pentru beneficiari

MAI 2011MAI 2011 15
Interviu
„CÂND ÎŢI PROPUI SĂ FACI UN PROIECT,
TREBUIE SĂ TE GÂNDEŞTI CARE ESTE NEVOIA TA REALĂ”
SUCCESUL UNUI PROIECT
PORNEŞTE DE LA O
FUNDAMENTARE REALISTĂ A
BUGETULUI. CARE SUNT GREŞELILE
CE POT INFLUENŢA NEGATIV
DERULAREA UNUI PROIECT ŞI CU
CE EFECTE ÎN ACEASTĂ ETAPĂ?
Toate greşelile care se fac într-o fază
de pregătire a cererii de finanţare se
repercutează şi au impact direct asu-
pra etapei de implementare a proiec-
tului. Atunci când îţi propui să faci
un proiect, trebuie să te gândeşti
care este nevoia ta reală, să planifici
activităţile care te duc la îndeplini-
rea ei, evaluând, în mod realist, cos-
turile. Dacă pleci de la ideea că ai
vrea să faci un proiect şi te gândeşti
care este suma disponibilă pen-
tru finanţare şi ce ai putea să faci
să primeşti acei bani, fără să ai un
plan exact, atunci ideea de proiect
este eşuată din start. În orice caz,
acest tip de abordare este exclus în
cazul proiectelor mari de investiţii.
În cazul în care eşti o autoritate
publică şi derulezi o investiţie, atun-
ci această fundamentare realistă nu
mai depinde de tine, ci depinde de
consultant şi de proiectantul care
pregăteşte studiul de fezabilitate şi
proiectul tehnic. Cu toate acestea, şi
în acest caz poţi avea o contribuţie la
o fundamentare corectă, pentru că,
în timp ce investiţia propriu-zisă este
dependentă de sumele prevăzute în
studiul de fezabilitate, mai există o
serie de alte costuri, cum ar fi cele
necesitate de consultanţă, de audit,
de diverse studii, de publicitate, care
pot fi corect estimate şi programate
de către beneficiar. Riscurile apariţiei
unor bugete nefundamentate sunt mai
mari în cazul unor beneficiari din zo-
na privată, în cazul în care ei vin cu o
abordare care nu urmăreşte decât să
aducă fonduri pentru îmbunătăţirea
unui business, fără a ţine cont, însă,
de o nevoie reală.
De obicei, problemele de buget se îm-
part în două categorii. Pe de o parte,
se poate calcula un buget subdimen-
sionat, ceea ce înseamnă că orice
creştere de buget reprezintă o pre-
siune asupra propriilor resurse finan-
ciare ale beneficiarului, deoarece în
cadrul Regio nu avem voie să creştem
valoarea contractului. Pe de altă
parte, putem întâlni o supradimen-
sionare a bugetului, caz în care ben-
eficiarul nu este afectat, această
situaţie repercutându-se, însă, asu-
pra programului, pentru că sunt mo-
bilizate resurse către un beneficiar
şi, implicit, se blochează finanţarea
unor proiecte din lista de rezervă.
Când vorbim despre supradimensio-
nare nu vorbim despre acele economii
care se fac în urma licitaţiilor, ci de-
spre diferenţe majore care pot fi gene-
rate inclusiv de proiectantul care îşi
Interviu cu Doina SURCEL
Director General, Direcţia Generală Autorizare Plăţi Programe, MDRT

ia o marjă de siguranţă foarte mare
peste costurile estimate. Este bine ca
şi această marjă de siguranţă să fie
calculată în mod realist. Cheia este
la beneficiar pentru că el, în relaţia
cu proiectantul sau cu orice alt furni-
zor de servicii, îşi poate lua măsuri,
prin clauze contractuale, pentru ca
banii, care în primă fază, înainte
de rambursări, sunt ai lui, să nu fie
irosiţi. Cel care finanţează toate cos-
turile proiectului, într-o primă fază,
este beneficiarul şi atunci el trebuie
să aibă grijă de propriile resurse. Nu
putem exclude nici situaţia în care un
beneficiar poate să subdimensioneze
un buget, tocmai pentru că beneficia-
rul trebuie să asigure un avans pen-
tru derularea proiectului. Beneficia-
rul se întinde, într-un astfel de caz,
atât cât îi permite bugetul estimat,
dar acest lucru se repercutează tot
asupra lui şi a beneficiilor obţinute.
CÂT DE DEPARTE AJUNG
EFECTELE NEGATIVE ALE UNOR
ERORI CARE SE FAC ÎN ETAPA DE
PROIECTARE?
Sunt lucruri care se pot corecta pe
parcursul implementării, dar există
anumite costuri. În momentul în care
beneficiarul semnează contractul,
acesta trebuie să demonstreze că
dispune de rezervele financiare pen-
tru derularea proiectului până la
prefinanţare şi rambursări. În clipa
în care începe să se deruleze efec-
tiv proiectul şi apare necesitatea
concretă de finanţare, este nevoie
de flux de capital. Acesta este mo-
mentul în care poate apărea o pre-
siune foarte mare în cazul în care
acest flux nu poate fi asigurat. În ca-
zul unei subdimensionări, beneficia-
rul se găseşte în situaţia de a avea un
contract deja încheiat, fără posibili-
tate de completare a bugetului, cu
posibile lucrări suplimentare şi în im-
posibilitatea de a asigura sumele ne-
cesare pentru derularea activităţilor
programate.
Noi îi sfătuim pe beneficiari ca,
după încheierea licitaţiilor, să ţină
o evidenţă a tuturor activităţilor, in-
clusiv a costurilor, pentru a corela
aceste activităţi cu bugetul. Există
şi o tendinţă greşită a beneficiaru-
lui de a crede că, dacă a obţinut la
licitaţii preţuri de achiziţie mai mici
decât cele proiectate, poate conside-
ra că se va baza, mai târziu, pe anu-
mite economii. Este o falsă impresie
deoarece sumele rămase nu sunt une-
le care să i se cuvină, în mod cert,
beneficiarului şi, odată asumat un
contract, acesta nu se poate abate
de la el.
SE SPUNE CĂ UN MANAGER
FINANCIAR POATE SĂ ÎNGROAPE
SAU SĂ SALVEZE UN PROIECT.
DE CE ESTE ATÂT DE IMPORTANTĂ
ALEGEREA PERSOANEI CARE SE
OCUPĂ DE MANAGEMENTUL
FINANCIAR? TREBUIE SĂ FIE O
PERSOANĂ CU EXPERIENŢĂ ÎN
DOMENIUL FINANŢĂRILOR EUROPENE
SAU ESTE SUFICIENT SĂ FIE
UN BUN CONTABIL?
Riscurile ridicate de blocaj, indiferent
de beneficiar, apar în clipa în care
acesta trebuie să folosească resurse
proprii şi atrase. De aceea, este obli-
gatoriu să ştie cum să asigure fluxul
de capital. Dacă beneficiarul mai are
şi alte proiecte derulate în paralel şi
nu ştie cum să asigure necesarul fi-
nanciar zilnic, atunci riscurile de
eşec sunt ridicate. Cu toate acestea,
este un lucru foarte simplu ca bene-
ficiarul să ştie pe ce resurse finan-
ciare poate conta şi ce costuri are,
astfel încât să programeze eficient
cheltuielile. Beneficiarul trebuie să
ştie, şi ar trebui să fie preocupat
de acest lucru, cât anume poate să
supravieţuiască cu prefinanţarea şi
cu rambursările şi când trebuie să
intervină cu resurse proprii sau cu îm-
prumuturi. Avem beneficiari care sunt
foarte conştiincioşi, care au apelat la
serviciile unor experţi bancari care,
în cadrul proiectelor, nu fac altce-
va decât să asigure capitalul nece-
sar pentru bunul mers al proiectului.
Modalitatea de asigurare a resurselor
poate constitui o adevărată jonglerie
pentru orice beneficiar pentru că
tot timpul există termene, scadenţe
faţă de contractori, faţă de bancă,
termene pentru cereri de rambursare
etc. Toate acestea, în cazul în care
nu există o minte limpede capabilă să
le aşeze ordonat, pot fi uşor pierdute
de sub control.
De aceea am un foarte mare res-
pect şi pentru contabilii din zona
autorităţilor publice locale. Aceştia
se dovedesc a fi un fel de „factotum”,
pentru că prezintă cunoştinţe în do-
menii diverse, de la contabilitate şi
proceduri de achiziţii publice, până la
Interviu

MAI 2011MAI 2011 17
Interviu
expertiza juridică necesară încheierii
contractelor. În organizaţiile mari,
cele în care există specialişti pe fie-
care palier, nu se creează o legătură
reală între departamente, o legătură
care este foarte importantă atunci
când se implementează un proiect.
De obicei, în zona privată, contabilii
sunt cei care asigură managemen-
tul financiar. Sunt oameni cu reale
competenţe şi aceasta deoarece orice
om de afaceri are grijă de banii săi.
O altă variantă pentru asigurarea
managementului financiar într-o
organizaţie care implementează un
proiect este firma de consultanţă.
Există, însă, o reticenţă în a permite
cuiva din afară accesul la datele de
contabilitate care ţin de bucătăria
internă a unui beneficiar.
Până la urmă, derularea din punct
de vedere financiar a unui proiect
înseamnă corectitudine, ordine şi o
anumită disciplină.
SE OBSERVĂ O MAI MARE
RIGUROZITATE ŞI REZULTATE
MAI BUNE LA BENEFICIARII CARE AU
DEJA O EXPERIENŢĂ ÎN DERULAREA
UNOR PROIECTE CU FONDURI
EUROPENE?
Da, am constatat acest lucru şi, poate,
şi din acest motiv, Regio este unul din-
tre cele mai performante programe.
Mulţi dintre beneficiarii noştri au fost,
în trecut, beneficiari ai unor finanţări
PHARE. Au primit finanţări nerambursa-
bile, au lucrat cu noi, ştiu cât de riguroşi
suntem şi au devenit, la rândul lor,
foarte disciplinaţi. Noi, laAutoritatea de
Management, nu ne mai lovim de situaţii
în care să returnăm o cerere de ram-
bursare pentru că este neconformă din
toate punctele de vedere. Este adevărat
că beneficiarii primesc şi un sprijin im-
portant de la organismele intermediare,
dar acestea au devenit, şi ele, foarte
riguroase în urma experienţei pe care
au acumulat-o. La nivelul anului 2011,
noi nu mai suntem în situaţia de a re-
spinge o cerere de rambursare în in-
tegralitatea ei, iar acest lucru apare
în relaţia dintre noi şi organismul in-
termediar. Luăm cazul unei cheltuieli
neeligibile - organismul intermediar
este primul care sesizează că nu este
o cheltuială eligibilă şi, prin urmare, o
returnăm acestuia. O respingere mai
poate să apară şi în condiţiile în care
trebuie să respectăm reguli de mini-
mis sau reguli privind ajutoarele de
stat şi nu s-a respectat data începerii
cheltuielilor eligibile. Într-un astfel de
caz toate cheltuielile sunt considerate
neeligibile. Erorile mai pot decurge şi
din necunoaşterea clauzelor contrac-
tuale. Mai avem încă beneficiari care
citesc anumite clauze contractuale
doar atunci cînd se lovesc de ele. Dar,
şi din greşeli se învaţă.
MAJORAREA TVA, ANUL
TRECUT, DE LA 19% LA
24% A CREAT DIFICULTĂŢI ÎN
IMPLEMENTAREA PROIECTELOR?
Având în vedere că TVA-ul aferent
cheltuielilor eligibile este acoperit
din bugetul de stat şi se decontează
beneficiarului odată cu cererea de
rambursare, modificarea de TVA nu a
creat probleme majore. Au fost doar
câteva demersuri de ordin admi-
nistrativ-organizatoric în condiţiile în
care a trebuit să încheiem un număr
mare de acte adiţionale. S-a majorat,
practic, valoarea de finanţare, ca ur-
mare a modificării legislative, lucru
ce trebuia să fie evidenţiat în con-
tract. Beneficiarii au făcut, la rân-
dul lor, un efort pentru a susţine din
bugetele lor şi diferenţa de cinci pro-
cente, până la prima cerere de ram-
bursare aprobată. Avantajul, în ca-
zul Regio, este acela că rambursarea
TVA-ului se face la fiecare cerere de
plăţi aprobată.
CE ŢINTĂ EXISTĂ
PENTRU 2011 ÎN PRIVINŢA
ABSORBŢIEI FONDURILOR
ALOCATE DIN FEDR?
Ţinta noastră este aceea de a plăti,
anul acesta, 486 de milioane de eu-
ro, din Fondul European pentru Dez-
voltare Regională. Este o ţintă care a
fost fixată pentru a reduce presiunea
pe anul 2013 când se suprapun cele
două reguli (n+2 şi n+3). Oricum, noi
nu suntem în situaţia de a avea sume
dezangajate automat de Comisia
Europeană. Până acum, raportat la
ţintele lunare, pentru primul semes-
tru, mai avem circa 30 de milioane de
euro dintr-un total de 147. Beneficia-
rii noştri sunt destul de activi şi vin
cu cereri de rambursări, ceea ce ne
face să credem că vom atinge ţinta
stabilită pentru anul acesta.
Interviu realizat de Cătălina JINGOIU
SFATURI PENTRU BENEFICIARI:
Le recomand beneficiarilor aflaţi încă în faza de semnare a contracte-
lor să acorde o mai mare atenţie clauzelor din contractele pe care le încheie
cu proiectanţii şi constructorii. Să prevadă angajamente privind răspunderea
materială pentru prejudiciile create de către aceştia.
Dreptul de proprietate intelectuală, pentru documentaţia oferită de proiec-
tant, trebuie inclus în contract. Altfel, dacă doreşte să facă o corecţie mai
târziu, beneficiarul nu poate interveni pe documentaţia care i-a fost furnizată
în cadrul unui contract.
Contractele de lucrări ar trebui să conţină clauze care să-i protejeze pe
beneficiari şi care să le ofere posibilitatea de a rezilia un contract, fără a
întârzia un proiect.

Investiţii şi progres
FINANŢARE REGIO
PENTRU COMPETITIVITATE PE PIAŢĂ
OFINANŢARE REGIO ACORDATĂ UNUI
ÎNTREPRINZĂTOR DIN JUDEŢUL
HARGHITA, CU TRADIŢIE ÎN EXPLOA-
TAREA ŞI PRELUCRAREA LEMNULUI, A
FĂCUT POSIBILĂ O INVESTIŢIE DECISIVĂ
PENTRU ASIGURAREA COMPETITIVITĂŢII
PE PIAŢĂ A BENEFICIARULUI, PRIN
SPORIREA CAPACITĂŢII DE LUCRU,
SCĂDEREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE ŞI
DIVERSIFICAREA PALETEI DE PRODUSE.
Societatea Pro Legno SRL din locali-
tatea Gheorgheni, judeţul Harghi-
ta, funcţionează pe piaţa lemnu-
lui din anul 2004 şi a acumulat
suficientă experienţă în activita-
tea de exploatare şi prelucrare a
lemnului, încât să îşi asigure o pre-
zenţă constantă pe piaţa de profil.
Reprezentanţii firmei au conştien-
tizat că, pentru a-şi asigura suc-
cesul, pe viitor, aveau nevoie de
o investiţie în linia de producţie,
aşa că, în anul 2008, au solicitat o
finanţare nerambursabilă, în cadrul
domeniului major de intervenţie
4.3, din Axa prioritară 4.
Prin proiectul propus, firma Pro
Legno SRL a solicitat achiziţia unei
linii automate de debitat buşteni,
formată din nouă componente. Con-
tractul dintre Autoritatea de Mana-
gement şi beneficiar a fost semnat
în data de 08 iulie 2009. Pe baza
acestuia, societatea din Harghita a
primit o finanţare FEDR în valoare de
aproximativ 670.000 de lei, ceea ce
a reprezentat mai mult de jumătate
din valoarea totală a proiectului de
utilare. Achiziţia efectivă de uti-
laje s-a realizat în toamna anului
2009, până la sfârşitul anului fiind
deja instalate noile capacităţi de
producţie şi instruit personalul care
le deserveşte.
Spre deosebire de vechea instalaţie
care era deservită de şase oameni
pe fiecare schimb de lucru, noua
linie automată de debitat buşteni
are nevoie de un singur muncitor.
Acest lucru asigură o eficientizare a
modului în care este folosită forţa
de muncă în cadrul firmei, pen-
tru că personalul astfel eliberat a
fost repartizat în alte sectoare de
producţie. Implementarea proiectu-
lui Regio a însemnat şi crearea a şase
locuri de muncă în cadrul secţiei de
producere a paleţilor. Investiţia în
utilaje i-a asigurat beneficiarului
o capacitate sporită de producţie,
volumul de cherestea şi semi-
fabricate livrate într-o lună fiind
aproape triplu faţă de cel asigu-
rat de vechile utilaje. Totodată,
noua linie tehnologică a asigurat o
scădere a costurilor de producţie cu
5% până la 8%, în funcţie de tipul
de produs, ceea ce contribuie la o
creştere a competitivităţii pe piaţă
a firmei Pro Legno.
Investiţia Regio a permis beneficia-
rului şi diversificarea portofoliu-
lui de clienţi. Astfel, dacă înainte
de investiţie, societatea îşi valo-
rifica 95% din producţie în judeţul
Harghita, acum are contracte şi
parteneriate cu firme din întreaga
ţară, dar şi cu clienţi externi. Expor-
turile se realizează, cu precădere,
în Austria şi Germania. În urma
dotării cu linia automată de debitat
buşteni, cifra de afaceri a beneficia-
rului proiectului Regio a crescut cu
50%. În perioada următoare, firma
Pro Legno intenţionează să caute o
nouă oportunitate de finanţare pen-
tru o achiziţie de echipamente care
i-ar permite sporirea capacităţii de
producţie până la 1.000 de metri
cubi, pe lună.
FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
PROIECT:
Diversificarea activităţii prin achiziţionarea unei
linii automate de debitat buşteni
BENEFICIAR S.C. Pro Legno S.R.L.
VALOAREA PROIECTULUI: 1.172.928 lei
CONTRIBUŢIA UE: 670.244 lei
CONTRIBUŢIA BENEFICIARULUI 502.683 lei
DATA ÎNCEPERII: 08.07.2009
DATA FINALIZĂRII: 08.01.2010
ORGANISM INTERMEDIAR: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru
AUTORITATE DE MANAGEMENT: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

MAI 2011MAI 2011 19
Turism de tranzit
Regio în România
EXTINDEREA UNUI HOTEL BUCUREŞTEAN,
POSIBILĂ CU O FINANŢARE REGIO DE 7,5 MILIOANE DE LEI
UNA DINTRE CELE MAI AMPLE
INVESTIŢII SUSŢINUTE PRIN
REGIO, ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE
BUCUREŞTI-ILFOV, VIZEAZĂ EXTINDEREA
UNUI HOTEL AMPLASAT ÎN CARTIERUL
MILITARI, LA IEŞIREA DIN CAPITALĂ,
CĂTRE AUTOSTRADA A1, BUCUREŞTI
- PITEŞTI.
Iniţiatorul proiectului, omul de afa-
ceri Radu Antonie, avea deja în
proprietate un hotel cu o capaci-
tate de 33 de locuri şi o rată anuală
de ocupare de 65%. Extinderea
spaţiului de cazare s-a impus ca o
necesitate, în condiţiile în care zo-
na s-a dezvoltat continuu, în ul-
timii ani. Lângă hotel s-au construit
mai multe clădiri de birouri, iar
de-a lungul autostrăzii, în imediata
vecinătate a capitalei, există deja
mai multe parcuri industriale, ceea
ce a făcut ca hotelul să fie prefe-
rat de numeroşi oameni de afaceri
aflaţi în tranzit.
Pentru acest proiect, cu o valoare
totală de circa 16,5 milioane de lei,
în data de 30 octombrie 2009, a
fost semnat contractul de finanţare
care prevede o asistenţă financiară
nerambursabilă de 7,49 de milioane
de lei. Scopul proiectului este ex-
tinderea hotelului Criss cu o nouă
aripă care va avea 77 de camere,
dotate cu echipamente la standarde
europene şi clasificate cu trei stele.
Noua construcţie va avea, totodată,
un restaurant propriu şi o sală de
conferinţe. La finalizarea proiec-
tului, beneficiarul prognozează o
creştere a gradului de ocupare a
unităţii de cazare, per ansamblu,
dar şi o creştere a duratei medii a
sejururilor petrecute de clienţi în
hotel.
CONSTRUCTOR
SERIOS, TERMENE
SCURTATE
În urma unei proceduri de achiziţie,
beneficiarul proiectului a ales o
firmă cu experienţă în construcţii
civile şi industriale, un operator
care a lucrat atât pe piaţa internă,
cât şi pe cea externă. Contractul de
lucrări a fost semnat în data de 12
ianuarie 2010, iar seriozitatea aces-
tuia a contribuit în mod pozi-
tiv la scurtarea terme-
nelor de execuţie a
lucrărilor aferente
noului corp de
clădire. Lucrările propriu-zise au
debutat, la începutul lunii martie
2010, şi au avansat foarte repede.
AVANS DE ŞASE LUNI
În momentul de faţă, implementa-
rea proiectului are un avans de cel
puţin şase luni faţă de graficul de
execuţie, ceea ce îl determină pe
beneficiar să afirme că investiţia se
poate finaliza în a doua jumătate a
anului curent. În timp ce muncito-
rii lucrează deja la finisajele inte-
rioare şi exterioare ale clădirii, pro-
prietarul hotelului este angrenat în
următoarea etapă a investiţiei care
vizează achiziţia de mobilier şi echi-
pamente pentru utilarea noii aripi a
hotelului.
Între timp, au fost deja depuse şase
cereri de rambursare, ultima dintre
ele fiind în curs de verificare, ceea
ce a permis beneficiarului asigurarea
cash-flow-ului necesar unei bune
derulări a investiţiei.
Muncitorii
lucrează
deja la
finisajele
construcţiei
t d l i d
77de camere vor
forma noua aripă a
hotelului Criss

Soluţii pentru succes
Regio în România
COMPETITIVITATE ÎN VREME DE CRIZĂ
ÎNTR-O PERIOADĂ DE CRIZĂ
FINANCIARĂ, CÂND FIRMELE SE CON-
FRUNTĂ, MAI MULT CA ORICÂND, CU
DIFICULTĂŢI CARE LE AMENINŢĂ ÎNSĂŞI
PREZENŢA PE PIAŢĂ, ASIGURAREA
RESURSELOR MATERIALE ŞI FINANCIARE
PENTRU MENŢINEREA COMPETITIVITĂŢII
S-A DOVEDIT A FI O PROVOCARE
MAJORĂ.
Pentru firma Term Serv Baia Mare,
răspunsul la această provocare a
venit sub forma unui proiect Regio,
derulat în perioada iulie 2009-
ianuarie 2010. Obiectivul a fost unul
al paşilor mărunţi, dar hotărâţi,
în sensul că, prin achiziţia de uti-
laje de ultimă generaţie, specifice
domeniului construcţiilor, firma
băimăreană şi-a propus să pătrundă
pe piaţa construcţiilor, să îşi con-
solideze această prezenţă, iar apoi
să îşi îmbunătăţească poziţia prin-
tre actorii mici de pe piaţă prin fo-
losirea echipamentelor şi utilajelor
achiziţionate în cadrul proiectului.
Proiectul Regio implementat de
firma Term Serv SRL a urmărit
creşterea capacităţii de prestări
servicii prin achiziţionarea a trei
utilaje noi şi performante: un bul-
doexcavator, un mini-încărcător
şi pompe pentru şape şi tencuieli.
Bugetul alocat investiţiei a fost de
713.801 lei, din care 419.882 de lei
au reprezentat contribuţie FEDR la
implementarea proiectului. Con-
tractul de finanţare a fost semnat în
data de 21.07.2009, cu o perioadă
de implementare de şase luni.
Dotarea cu utilaje moderne a avut
ca efect creşterea cotei de piaţă
a beneficiarului, dar şi crearea
unei stabilităţi financiare a firmei
băimărene, prin creşterea veni-
turilor. Dintr-o altă perspectivă,
investiţia a permis beneficiaru-
lui să îşi asigure un nivel cres-
cut de competitivitate pe piaţă.
Contribuţia proictului Regio la dez-
voltarea economică locală poate fi
evaluată şi prin prisma locurilor de
muncă nou create. Prin proiectul
Regio, firma Term Serv SRL s-a an-
gajat să creeze opt noi locuri de
muncă, obiectiv îndeplinit la fina-
lul perioadei de implementare. Mai
mult, dezvoltarea activităţii firmei
Term Serv a impus, după finaliza-
rea investiţiei, angajarea a circa
50 de muncitori pentru a răspunde
solicitărilor de lucrări venite de pe
piaţa locală şi regională.
Achiziţionarea noilor utilaje a re-
prezentat pentru societatea Term
Serv şi un important atu în relaţia
cu concurenţii de pe piaţă. Avan-
tajul competitiv asigurat de utila-
jele achiziţionate s-a reflectat în
reducerea costurilor şi termenelor
de execuţie, ceea ce a permis
scăderea preţurilor practicate sub
nivelul pieţei uşurând, astfel, ac-
cesul firmei la contracte de lucrări.
În consecinţă, volumul activităţii
firmei a crescut, la fel şi cifra
de afaceri, timpul de execuţie a
lucrărilor a putut fi redus, iar cos-
turile s-au diminuat inclusiv prin
eliminarea cheltuielilor cu închiri-
erea de utilaje.
50de muncitori
angajaţi în urma
dezvoltării
activităţii firmei

MAI 2011MAI 2011 21
Natură şi ştiinţă
Bani europeni în Uniunea Europeană
INATURAESTE UNUL DINTRE CELE MAI
MODERNE MUZEE DE ISTORIE NATURALĂ
DIN EUROPA, UN LOC APARTE CARE,
GRAŢIE ÎMBINĂRII DINTRE TEHNOLOGIE
ŞI NATURĂ, OFERĂ O ALTĂ PERSPEC-
TIVĂ DECÂT CEA CU CARE AM PUTEA FI
OBIŞNUIŢI ÎNTR-UN MUZEU DE ACEST
GEN. SITUAT ÎN ORAŞUL DORNBIRN,
DIN REGIUNEA AUSTRIACĂ VORARL-
BERG, MUZEUL SE RIDICĂ
ASTĂZI PE LOCUL UNDE ÎN SECOLUL
AL XIX-LEA FUNCŢIONA O FABRICĂ
MECANIZATĂ, CU CIOCANE, TURBINE
ZGOMOTOASE ŞI INSTALAŢII HIDRAU-
LICE. INATURA ESTE REZULTA-
TUL UNEI INVESTIŢII DIN FEDR, ÎN
VALOARE DE 105.000 DE EURO, ŞI
ARE LA BAZĂ UN CONCEPT CARE, ÎN
2005, A PRIMIT PREMIUL MUZEELOR
AUSTRIECE.
Vizitatorii vor putea experimenta
cunoaşterea şi descoperirea naturii,
în patru habitate diferite şi vor fi
fascinaţi de progresele ştiinţei, ce
pot fi observate în cele şase sectoare
ale Centrului Ştiinţific. Secretele
naturii sunt prezentate cu ajutorul
a 40 de ecrane interactive care,
prin cele mai moderne mijloace
media, de la proiecţii la călătorii
virtuale, asigură accesibilitatea şi
înţelegerea ştiinţelor naturii prin
maniera distractivă de prezentare a
acestora.
O excursie obişnuită începe cu
galeria situată în holul de la intrare.
O parte a galeriei este dedicată
fondatorului muzeului, Siegfried
Fussenegger, şi activităţii sale de
cercetare desfăşurată în a doua
jumătate a secolului XX.
Trecând în zona Centrului
Şiinţific, vizitatorul va parcurge
şase zone diferite, în care
proiecţiile, jocurile interactive
şi călătoriile virtuale prezintă
modul în care ştiinţa se dezvăluie
publicului vizitator.
Munţii. Primul habitat este cel
al munţilor, unde există o înşiruire
de oportunităţi pentru a descoperi
frumuseţea Alpilor. O proiecţie la
360 de grade simulează perfect forţa
unei avalanşe, jocurile interactive
ajută la o mai bună înţelegere a
naturii, un perete pentru alpinism
oferă provocarea unei ascensiuni
pe munte, o altă proiecţie oferă
senzaţiile unice ale panoramei care
se înfăţişează în timpul unei plimbări
pe creasta muntelui. Toate acestea,
reunite, sunt în măsură să contribuie
la o prezentare caracterizată de
impresii puternice.
Pădurea. INATURA este un muzeu
în care cunoaşterea se bazează
şi pe simţul tactil. Nenumăratele
categorii de exponate, cum ar fi o
întreagă colecţie de păsări de pradă,
toate sunt acolo pentru a fi atinse.
SPECTACOLUL NATURII, DESĂVÂRŞIT
CU AJUTORUL TEHNICII, ÎN DORNBIRN, AUSTRIA
Doru GHEORGHIADE |
,
Vizi
cun
în p
fasc
pot
ale
nat
a 4
prin
med
virt
înţe
ma
ace
O
gale
O
fo
F
c
mo
pu

INATURA este aşezat
în mijlocul unui parc urban care se
întinde pe 25.000 de metri pătraţi, cu
grădini splendide, specii de copaci din
toate cele patru colţuri ale lumii şi
terase deschise în sezonul cald.
ITALIAELVEŢIA
LIECHTENSTEIN
VORARLBERG
GERMANIA
Dornbirn
Lacul
Constanţa
Bregenz
Bludenz
TIROL
Innsbruck
Spectacolul naturii
Şi nu există nici măcar un geam de
sticlă între vizitatori şi o sumedenie
de animale sălbatice împăiate
care pot fi atent observate. Copiii,
dar şi adulţii pot, de asemenea,
să exploreze vizuina de bursuc,
construită special pentru INATURA.
Pădurea este urmată de pajiştile cu
fluturi, proiectate într-o manieră
originală, pe staţiile interactive.
Insecte uriaşe şi fluturi vii, stupi de
albine şi cuiburi de viespi te cheamă
să le descoperi.
Apa. La INATURA, te poţi afunda
în adâncurile apei fără să te atingă
vreun strop de apă. O cascadă cu
înălţimea de opt metri marchează
intrarea în habitatul apei, iar
un cinematograf subacvatic îi
introduce pe vizitatori în lumea
fascinantă şi plină de neprevăzut
a Lacului Constance. Un râu văzut
prin geamuri de sticlă înfăţişează
viaţa subacvatică, specifică râurilor
şi fluviilor, iar două acvarii uriaşe
prezintă diferite specii de peşti,
caracteristice zonei în care se află
muzeul.
Natura şi oraşul. Oricât de
mult am fi tentaţi să credem că se
resping una pe cealaltă, ideea de
natură şi cea de oraş, în jurul cărora
este construit cel de-al patrulea
habitat, se completează reciproc.
La fiecare pas pe care îl facem,
ca locuitori sau vizitatori ai unor
oraşe, întâlnim vieţuitoare care
s-au adaptat existenţei urbane şi
traiului alături de om. Nu ne-am
putea imagina, de pildă, viaţa fără
animale de companie. Împărţim
uneori existenţa într-o locuinţă
cu gândaci de bucătărie, molii şi
alţi «chiriaşi», total respingători.
La INATURA putem observa aceste
insecte, în acţiune, într-o bucătărie
construită special pentru ele.
Neajunsurile vieţii urbane sunt,
de asemenea, expuse în această
zonă, iar o analiză comparativă cu
viaţa din alte metropole întregeşte
prezentarea. La finalul turului prin
muzeul INATURA, pe vizitatori îi
aşteaptă o surpriză: spectacolul
astronomic care îi poartă într-o
călătorie către stele.
Bludenz
Feldkirch
Dornbirn
Bregenz
REGIUNEA
VORARLBERG
INATURA
LOCALIZARE Sursa: de.wikipedia.org

23
Baze de afaceri
MAI 2011MAI 2011
VILNIUS, CAPITALA LITUANI-
EI, ESTE LOCUL ÎN CARE ÎŞI
DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA MARI COM-
PANII ŞI INSTITUŢII FINANCIARE, UN
PUTERNIC CENTRU UNIVERSITAR ŞI
INSTITUŢII ECONOMICE ŞI ACADEMICE
CU PREOCUPĂRI ÎN DOMENIUL ÎNAL-
TEI TEHNOLOGII. ACESTE PREMISE AU
FOST SUFICIENTE PENTRU CA, LA ÎN-
CEPUTUL ANILOR 2000, SĂ FIE PUSE
BAZELE UNUI AMBIŢIOS PROIECT DE
SPRIJINIRE A DEZVOLTĂRII MEDIULUI
DE AFACERI, CU ACCENT PE RAMURA
DESTINATĂ TEHNOLOGIILOR DE ÎNALTĂ
CLASĂ.
PUNCT DE ACCES CĂTRE
TEHNOLOGIE ŞI DEZVOLTARE
Parcul Tehnologic şi Ştiinţific Sunrise
Valley a fost conceput ca o locaţie
pentru afaceri de anvergură, ca
un punct de acces către servicii
de înaltă clasă pentru investitori
mari şi pentru IMM-uri, toate
acestea contribuind la progresul
ştiinţific al Lituaniei. Fundaţia
Sunrise Valley este o organizaţie
non-profit înfiinţată în 2003, cu
scopul de a sprijini dezvoltarea
înaltei tehnologii şi de a stimula
afacerile în acest domeniu, astfel
încât Vilnius să devină un oraş al
ştiinţei şi cunoaşterii, în care să
fie promovate activităţi economice
care să contribuie la dezvoltarea
ştiinţifică a zonei. Iniţiatorii proiec-
tului sunt Universitatea de Stat
din Vilnius, Universitatea Tehnică,
municipalitatea din Vilnius şi o
bancă privată. În rândul fondatorilor
se înscriu şi câteva companii din
domeniile IT, telecomunicaţiilor şi
tehnologiilor laser.
INFRASTRUCTURĂ
DE AFACERI
Sunrise Valley a însemnat, într-o
primă etapă, construirea unui parc
tehnologic în interiorul campusului
celor două universităţi. Teritoriul de
2,4 hectare destinat acestui proiect
se află în vecinătatea laboratoa-
relor, a centrelor de cercetare, a
institutelor şi auditoriumului de la
Universitatea de Stat din Vilnius şi
Universitatea Tehnică. În 2006, a
început construirea infrastructurii
de afaceri şi a spaţiului de birouri
pentru companiile locale şi inves-
titorii străini. Pe o suprafaţă de
6.300 de metri pătraţi a fost
construită o clădire de birouri care
pune la dispoziţia companiilor spaţii
integrate. Investiţia a fost finalizată
în octombrie 2008, iar beneficiarii au
fost aleşi după criterii prestabilite.
În prezent, 38 de mari companii îşi
au sediul aici, plătind chirii modice.
Companiile au primit birouri dotate
cu toate cele necesare desfăşurării
activitaţii în condiţii moderne şi
SUNRISE VALLEY, LABORATOR DE AFACERI
ÎN INIMA LITUANIEI
Elena OCEANUElena OCEANU ||

Profesionişti în afaceri
sunt deservite de o recepţie şi un
secretariat comun. Chiriaşii din noul
sediu de afaceri au la dispoziţie
săli de protocol, o autoservire şi
bucătării bine echipate.
Companiile beneficiază de consul-
tanţă în afaceri pe probleme de
marketing, planuri de afaceri,
dezvoltarea afacerilor, planificare
strategică, resurse umane, etc.
De asemenea, le este facilitat
accesul la informaţii privind
finanţările specifice în domeniul
inovării. Alte servicii oferite
companiilor sunt cele care se referă
la posibilităţile de comercializare a
tehnologiilor, auditul tehnologiilor,
protejarea mărcilor înregistrate
şi a managementului drepturilor
intelectuale.
FONDURI EUROPENE
PENTRU SPRIJINIREA
AFACERILOR
Ca să atingă obiectivele pentru care
a fost creat, Sunrise Valley nu numai
că oferă o infrastructură modernă
pentru afaceri, dar promovează
servicii profesioniste pentru spriji-
nirea afacerilor şi asigură legături
între mediul economic şi cel aca-
demic, creează contacte între
companii sau cu parteneri de
oriunde din Lituania şi din lume.
Pentru construirea infrastructurii
de afaceri de la Vilnius, care a
luat forma Parcului Tehnologic şi
Ştiinţific Sunrise Valley, a existat un
proiect finanţat cu peste 3 milioane
de euro din fonduri structurale în
cadrul alocării financiare pentru
Lituania, perioada 2004-2006.
Valoarea totală a proiectului Sunrise
Valley depăşeşte 8,1 milioane de
euro, cofinanţarea fiind asigurată
de municipalitatea din Vilnius şi o
bancă comercială.
PROIECT ETAPIZAT
Sunrise Valley a fost proiectat să se
desfăşoare etapizat, pe o perioadă
de 10-20 de ani, cu ajutorul
finanţărilor publice şi private.
În viitorul apropiat, pentru a
atrage investitorii, este proiectată
construirea unei infrastructuri
adiacente parcului, cu spaţii desti-
nate sportului şi recreării, cu centre
comerciale, cămine studenţeşti,
sedii de bănci şi alte utilităţi. Toate
aceste investiţii ar urma să fie
derulate de dezvoltatori privaţi.
În acelaşi timp, pentru a strânge
şi mai mult relaţiile dintre lumea
academică şi cea de afaceri, se
urmăreşte transferarea sediilor mai
multor facultăţi din zona centrală a
oraşului Vilnius în interiorul Parcului
Sunrise Valley.
Mai multe informaţii despre
proiect, pe site-ul:
www.sunrisevalley.lt
20.000
de studenţi şi 1.000 de
cercetători şi profesori
îşi desfăşoară activitatea
în Parcul Tehnologic
şi Ştiinţific din
Vilnius.
DOTĂRI ALE CENTRULUI
DE AFACERI
Incubator de afaceri
(cu mobilier)
Sistem de securitate cu
componentă de monitorizare video
Parcare auto
2 săli de conferinţă
Bucătării mici şi săli de
întâlnire, la fiecare etaj.

MAI 2011MAI 2011 25
Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod
poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti
Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38, sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 003
Fax: 0372 144 001
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
ANVERS, BELGIA, 17 MAI 2011
„Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011
Capitală europeană a tineretului în 2011, oraşul belgianAnvers va găzdui o dezbatere cu tema „Tineret în acţiune” cu participarea
preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a comisarului european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret,
Androulla Vassiliou, în prezenţa tinerilor şi experţilor pe probleme de tineret. Dezbaterea face parte din programul acţiunilor
prilejuite de „Săptămâna Tineretului”, ediţia 2011. Printre temele abordate vor fi şi calitatea unei educaţii superioare,
mobilitatea şi tranziţia pe piaţa muncii.
BRUXELLES, BELGIA, 20 MAI 2011
A cincea întâlnire plenară a Platformei de Cooperare „JEREMIE”
Parteneriatul European pentru Resurse destinate Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – JEREMIE - a luat fiinţă în octombrie 2005,
la o reuniune la nivel înalt cu participarea şefilor de state, a reponsabililor regiunilor şi instituţiilor financiare. JEREMIE este
o iniţiativă susţinută de Comisia Europeană împreună cu Banca Europeană pentru Investiţii şi Fondul European de Investiţii,
pentru dezvoltarea IMM-urilor prin facilitarea accesului la finanţări.
BRATISLAVA ŞI KOSICE, SLOVACIA, 23-25 MAI 2011
Întâlnire la nivel înalt pe tema unei mai bune absorbţii a fondurilor structurale
destinate populaţiei rome marginalizate
Ca parte a eforturilor sale de a promova utilizarea fondurilor UE, Comisia Europeană a lansat, în 2009, o serie de întâlniri
la nivel politic înalt cu statele membre care au populaţii minoritare rome. În 2009, o astfel de întâlnire a avut loc în
Ungaria, iar în 2010, în România. Reuniunea are ca scop prezentarea resurselor disponibile pentru programe care să urmărească
incluziunea socială a romilor şi impactul unor proiecte derulate cu acest scop.
CLUJ, ROMÂNIA, 24 MAI 2011
Seminar privind lansarea celui de-al treilea apel strategic de proiecte din cadrul Programului
de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei
Pe agenda evenimentului sunt dezbateri referitoare la temele strategice ale programului, manualul de implementare,
declaraţia de interes şi ghidul pentru completarea acesteia. Apelul de proiecte a fost lansat în data de 28 aprilie 2011 şi va fi
deschis până pe 17 iunie 2011, având un buget alocat de 30 milioane de euro din FEDR, 8 milioane de euro din Instrumentul
de Pre-Aderare (IBA) şi 1 milion de euro din Instrumentul European pentru Parteneriat şi Vecinătate (ENPI).
DROBETA TURNU SEVERIN, ROMÂNIA, 26-27 MAI 2011
Comitetul de Monitorizare al POR
În cadrul întâlnirii vor fi prezentate următoarele: stadiul implementării Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 cu
evidenţierea gradului de absorbţie şi a măsurilor întreprinse pentru accelerarea implementării programului, detalii privind
implementarea Axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere”, stadiul dezbaterilor cu
reprezentanţii Comisiei Europene privind modificarea POR, stadiul implementării planurilor de evaluare ale programului pentru
anii 2010 şi 2011. De asemenea, va fi supus aprobării membrilor Comitetului Raportul Anual de Implementare al programului
pentru anul 2010 şi modificarea Strategiei de Asistenţă Tehnică.

Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
â
PIESE7 Aşezaţi cele 7 figuri (toate şi
numai ele - prima regulă), una
lângă alta, fără suprapuneri
(a doua regulă), în plan
(regulă implicită), pentru a
forma anumite figuri date,
figuri cu valoare estetică
sau imagini stilizate de
obiecte reale.
INDICIU:
cel puţin o formă
geometrică
conexă şi cel
mult 13.

MAI 2011MAI 2011 27
Să mai şi zâmbim!
Descoperă SOLUŢIA CAREULUI de mai sus şi trimite-o până la
1 iunie 2011 la adresa de e-mail revistaregio@tipogruppress.ro,
cu menţiunea „Careul numerelor magice” împreună cu datele
tale de contact şi participă la extragerea tombolei Regio.
Poţi câştiga premii constând în materiale promoţionale Regio.
CAREUL NUMERELOR
MAGICE
SOLUŢII REGIO
1
2
4
3
5
6
7
8
SOLUŢIA PATRULATERULUI
DIN NUMĂRUL 3 AL REVISTEI
RE
C
NST
R
U
I IŢO
369
37 5
38 14
39 23
40 32
41
50 42
59 43
68 44
77 45
Completaţi tabelul de mai jos
cu oricare număr natural
de la 1 la 81, astfel încât
suma lor pe oricare linie
sau coloană să ﬁe 369.
Numerele nu se repetă!
Autoritatea de Management pentru
Programe Operaţionale Regionale
trebuie să împartă 17 proiecte cu
ﬁnanţare europeană la trei ADR-uri,
astfel:
- 1/2 din totalul proiectelor - ADR 1
- 1/3 din total - ADR 2
- 1/9 din total - ADR 3
Ştiind că cifra 17 nu se împarte exact
la 2, 3 sau 9, pe ce principiu AM POR
a reuşit să aloce primului ADR,
9 proiecte, celui de al doilea ADR,
6 proiecte şi celui de al treilea,
2 proiecte?
Resurse există
întotdeauna!
1+15+ ... = 3,14
? ?
Ω
∆≥
∏ ∞
‰
≠
∑√

Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oﬁcială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-ﬁnanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: mai 2011

Revista Regio nr. 4

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (16)

Similar to Revista Regio nr. 4

Similar to Revista Regio nr. 4 (20)

More from Programul Operational Regional

More from Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 4