MedVET module 7 part 2 ro

MODULUL 7
COMUNICAREA CU FAMILIA
PARTEA A 2-A
MedVET support
Training programme
Asociația Unu și Unu - România

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
CUPRINS:
2
1.2. Comunicarea în diferite situații
1.2.1. Comunicarea veștilor medicale proaste...................................................4
1.2.1.1. Metode/protocoale recomandate – SPIKES..........................................9
1.2.1.2. Metode/protocoale recomandate – modelul ABCDE...........................29
1.2.1.3. Metode/protocoale recomandate – BREAKS.......................................36
1.2.2. Particularitățile comunicării în TINN……………………………………..44
1.2.3. Particularitățile comunicării, metodele alternative..................................49
1.2.4. Comunicare defectuoasă ......................................................................53

3
1.2 Comunicarea în diferite
situații

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
1.2. COMUNICAREA ÎN DIFERITE SITUAȚII
1.2.1. VEȘTILE MEDICALE PROASTE
ØVeștile proaste pot fi înțelese ca o informație care afectează persoana la nivel cognitiv,
emoțional și comportamental. Efectele ei persistă pentru o perioadă de timp și afectează
drastic punctul de vedere al persoanei despre ea însăși sau viitorul ei.
ØVeștile proaste pot include confirmarea diagnosticului unei boli mortale sau a unui
diagnostic care va afecta speranța de viață a pacientului, recurența unei boli, prezența unui
diagnostic cronic, o boală cronică care s-a agravat, rezultatele testelor genetice, intervenții
care s-au dovedit a fi ineficiente, schimbarea cursului unui tratament atunci când
încercările anterioare au eșuat, prezența efectelor secundare ireversibile, comorbidități,
resuscitare etc.
ØTransmiterea veștilor proaste necesită pricepere în comunicare. Această
abilitate poate fi învățată și rafinează arta de a pactica medicina.
4

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØModul în care personalul medical comunică vestea proastă poate avea un efect profund atât
asupra receptorului, cât și asupra emițătorului, pacientului și medicului, și poate marca definitiv
relațiea dintre ei.
ØTransmiterea veștilor proaste într-o manieră insensibilă poate provoca pacienților, alături de
impactul psihologic al veștii în sine, un distres suplimentar, și poate compromite starea lor de
bine, calitatea vieții și contactele viitoare cu alți profesioniști din domeniul sănătății.
ØO metaanaliză asupra modului de transmitere a veștilor proaste în oncologie, realizată de
Bousquet et al (2015) evidențiază povara emoțională experimentată și de clinician:
vinovăție, furie, anxietate, epuizare.
ØLipsa pregătirii adecvate în acest scop ar putea duce la o dezangajare emoțională a personalului
medical față de pacienții lor.
5

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØO bună comunicare, structurată corespunzător și bine
orchestrată, ar putea avea un efect terapeutic pozitiv asupra
pacienților.
ØCercetările subliniază că există câteva strategii dezvoltate
pentru a sprijini cele mai bune practici în comunicarea cu
empatie a veștilor proaste, ce oferă îndrumare și recomandări
pentru situațiile dificile: protocolul în șase pași SPIKES (Baile
et al, 2000), ABCDE și BREAKS. Toate aceste metode includ
utilizarea formatelor structurate de ascultare a ceea ce
pacientul știe și vrea să știe, oferirea informațiilor în părți mai
mici, ușor de înțeles, implică o atenție acordată reacției
pacientului la primirea veștilor și verificarea înțelegerii
informației transmise.
6

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØAtunci când este posibil, înainte de a comunica părinților o veste medicală nu foarte
bună, este de preferat să se includă una sau două propoziții cu privire la copil, făcând
unele observații despre el care nu au legătură cu diagnosticul și starea lui de sănătate.
“L-ați văzut pe Tudor azi? Pare foarte liniștit și s-a îngrășat."
"Ați luat-o pe Maria ieri în brațe? Pun pariu că a fost foarte fericită!"
“L-am văzut pe Andrei astăzi și, în ciuda faptului că este mic și fragil, luptă ca un
adevărat erou."
7

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
1.2.1.1. PROTOCOALE RECOMANDATE
ØAcronim pentru: Setting (Setare sau cadru), Perception
(Percepție), Invitation (Invitație), Knowledge (Cunoaștere),
Emotion or Empathy (Emoție sau empatie), Summary or
Strategy (Sumar sau Strategie).
ØEste o abordare dezvoltată de Walter Baile, Robert Buckman
și colegii lor de la University of Texas MD Anderson Cancer
Centre din Houston TX.
ØA fost concepută pentru a ajuta profesioniștii din domeniul
sănătății să transmită veștile proaste.
9
SPIKES - o strategie în 6 pași

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Stabilirea unei cadru adecvat pentru conversație, pregătirea a ceea ce vreți să spuneți
înainte de întâlnire:
ØVă va ajuta să vă simțiți pregătiți și să reduceți anxietatea.
ØEste esențial pentru o comunicare de succes.
ØAr trebui să evaluați care este vocabularul adecvat, ce vești vor fi împărtășite și care va fi
implicația lor pentru familie.
Ø E de preferat să lucrați în strânsă colaborare cu alți profesioniști din domeniul sănătății,
cu care părintele intră în contact, pentru a transmite un mesaj unificat și consecvent.
ØDe asemenea, este important să aveți în vedere planul de îngrijire specific.
ØInvitați părintele să cheme și alte persoane importante pentru el în această primă discuție.
10
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 1: Setting - Setarea (cadrul)

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Pregătiți spațiul fizic și modul în care veștile vor fi transmise,
asigurați-vă că dispuneți de timp și intimitate:
ØAlegeți, dacă este posibil, un spațiu liniștit și privat.
ØPentru a minimiza distragerea atenției, rugați părintele/părinții
să-și oprească telefonul/telefoanele înainte de conversație.
ØFiți pregătiți să gestionați constrângerile de timp și întreruperile.
11

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Cercetătorii în comunicare au indicat că o foarte mică parte a semnificației în orice comunicare
este transmisă prin cuvinte în sine și estimează că sensul cuvintelor reprezintă de fapt doar 5%
din informația transmisă, iar tonul vocii are un aport de 35% și limbajul corpului alături de
comunicarea nonverbală reprezintă 60%.
Există câteva reguli cu privire la limbajul corporral, în scopul de a asigura o comunicare optimă
și pentru a reduce sau elimina semnalele corporale de nervozitate:
ØStați jos în timp ce vorbiți.
ØFiți atent și calm.
ØMențineți contactul vizual și o postură deschisă.
ØFixați picioarele pe podea cu gleznele alăturate și puneți mâinile, cu palmele în jos, în poala
dumneavoastră, astfel încât să vă asigurați că aveți o poziție neutră.
12

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Utilizați "ascultarea activă” într-un mod flexibil și integrat, ce include momente de tăcere,
repetarea cuvintelor importante sau repetarea frazei/propoziției, datul din cap aprobator, rostirea
“hmm”, “văd”, “înțeleg”, cât mai puține întrebări, sumarizarea și reflectarea sentimentelor
părintelui.
ØTăcerea arată respect pentru ceea ce pacientul spune și îl încurajează să continue, îi permite să se
gândească și să se refere la ceea ce îl preocupă pe el, mai degrabă decât la ceea ce ați dori
dumneavoastră să știți, îi oferă spațiu și timp pentru a putea face față veștilor proaste.
ØRepetarea celor mai importante cuvinte din propoziția anterioară a pacientului în propoziția
dumneavoastră și sumarizarea confirmă faptul că l-ați ascultat și l-ați înțeles și încurajează mai
departe comunicarea. De exemplu, în cazul în care pacientul a spus "Mi-e teamă că tratamentul
nu reușește", puteți răspunde "Ce aspecte vă fac să vă îndoiți / vă ridică întrebări / vă neliniștesc
referitor la nereușita tratamentului?".
13

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØRepetarea ultimei propoziții/fraze încurajează părintele să continue.
ØÎncurajați părintele să vorbească sau să pună întrebări - aceste încurajări pot fi date nonverbal
(printr-un zâmbet sau dând din cap) sau prin expresii/onomatopee de genul ”înțeleg", "mmm".
ØÎntrebările sunt foarte utile atunci când verificați înțelegerea părintelui față de ceea ce ați
spus sau verificați faptele, dar mai puțin utile atunci când doriți să transmiteți interesul
dumneavoastră real asupra punctului de vedere al părintelui.
ØReflectarea sentimentelor părintelui dă legitimitate emoțiilor lui și îl încurajează să spună mai
multe. Când părinții au dificultăți să-și exprime emoțiile, puteți reflecta împreună cu ei spunând:
"Văd că ați găsit acest lucru foarte dureros", "Se pare că ați găsiț acest lucru foarte tulburător/
îngrijorător", "Se pare că acest aspect vă întristează/confuzează".
14

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØAplicați principiul "întrebați înainte de a spune" și
evaluați ce știe părintele și familia despre condiția
medicală în discuție sau ce suspectează și ce ar dori să
știe: "Ce credeți că se întâmplă cu copilul?", "Ce vi s-a
spus despre acest lucru până acum?".
ØEvaluați nivelul de înțelegere al părintelui/familiei.
15
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 2: Perception - Percepția

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØExplorați percepția părintelui cu privire la veștile privind boala copilului sau rezultatele
testelor, deoarece acest lucru va influența modul în care veți transmite veștile.
ØFiți conștienți dacă părintele se angajează în orice formă de negare (cum ar fi omiterea
detaliilor medicale esențiale, dar nefavorabile ale bolii, împlinirea imaginară a dorințelor sau
așteptărilor nerealiste de la tratament), dar acceptați-i-le. Acestea sunt mecanisme de coping
activate pentru a face față pierderii copleșitoare și nu trebuie confruntate în acest stadiu.
ØProvocarea constă în a respecta nivelul de informații dorite, putând în același timp să
comunicați totuși suficiente date astfel încât părinții să acorde consimțământul lor informat
pentru viitoarele teste și tratamente.
16
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 2: Perception - Percepția

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØAflați cât de multe informații despre starea medicală și/sau tratamentul pe care părintele ar
dori să le cunoască și cât de detaliat:
•"Câte informații ați dori să vă dau despre diagnosticarea și tratamentul copilului dvs.?"
• "Vreți să vă dau detalii despre ceea ce se întâmplă sau preferați să vă spun doar despre
tratamentele pe care le propun?"
•"Preferați să știți toate detaliile despre ce se întâmplă?"
ØAcceptați dreptul părintelui de a nu dori să știe tot în acest moment.
ØÎn cazul în care părintele își exprimă dorința de a întreba mai târziu, oferiți-vă să răspundeți.
17
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 3: Invitation -
Invitația primită de la părinte pentru a primi informații

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØComunicați vestea proastă într-un mod clar și simplu, evitând jargonul profesional și limbajul
științific, respectând însă nivelul de înțelegere al părintelui și dorința de a i se dezvălui.
ØLuați în considerare nivelul de educație, contextul socio-cultural, situația actuală și starea lui
emoțională.
ØFolosiți exemple concrete, dacă este posibil.
ØOferiți informații încet și în calupuri mici, astfel încât părintele și familia să vă poată urmări și
folosiți-vă de pauze pentru a verifica înțelegerea.
18
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 4: Knowledge - Cunoașterea

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØDacă există un aspect pozitiv, oferiți-l pe acesta mai întâi (de exemplu: "foarte responsiv la
tratament", ”există un tratament disponibil”).
ØÎn caz contrar, utilizați o propoziție de avertizare pentru a permite părintelui și familiei să se
pregătească emoțional pentru informațiile proaste care vor veni: “Domnule/Doamnă...., îmi
pare rău că trebuie să vă spun…”, “Lucrurile nu merg așa cum am sperat…”, “Din păcate / din
nefericire / cu regret/ cu tristețe trebuie să vă spun că am niște vești proaste…, “Regret profund
am niște vești proaste... ”
ØÎn cazul în care veștile indică un prognostic prost alegeți-vă cuvintele cu atenție, deoarece
familia va face față acestor vești și modului în care au fost transmise și în zilele următoare.
19

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØCa răspuns la vestea proastă, părinții pot experimenta o varietate de reacții emoționale,
cum ar fi: șoc emoțional, tristețe, tăcere, plâns, neîncredere, furie, vinovăție, durere etc.
ØÎn calitate de medic sau asistentă răspunsul dvs. la emoția părinților este una dintre cele
mai dificile părți din transmiterea veștilor proaste.
ØRecunoașterea emoțiilor părinților și luarea lor în considerare, pe măsură ce apar,
adresându-le un răspuns blând și adecvat, demonstrează că le puteți înțelege distresul,
empatizând și respectând situația dificilă prin care trec.
20

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Personalul medical ar putea oferi susținere și o abordare terapeutică prin acordarea unui
"răspuns empatic” în câțiva pași:
ØObservați și ascultați pentru a recunoaște emoția părintelui. Dacă nu sunteți sigur cu ce
emoție se confruntă sau părintele rămâne tăcut, utilizați întrebări deschise pentru a afla ce
gândește și ce simte.
ØIdentificați cauza/motivul emoției care, de obicei, este conectat cu vestea proastă. Dacă
nu sunteți sigur, este mai bine să adresați părintelui întrebări exploratorii.
21
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 5: Emotion or Empathy - Emoție, empatie

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØAcordați părintelui timp să-și exprime sentimentele și faceți o afirmație de conectare,
înștiințându-l în acest fel că ați făcut legătura între emoția exprimată și sursa ei: "Îmi pare
rău să spun că tratamentul nu pare să funcționeze (tăcere)", " Îmi dau seama că
informațiile pe care vi le dau vă pun într-o situație stresantă", "Știu că această informație
poate fi foarte supărătoare".
ØExprimați apoi înțelegerea dvs. empatică: "Știu că nu asta ați fi vrut să auzi" "Îmi doresc
ca veștile să fi fost mai bune".
22

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØNu este necesar să experimentați întotdeauna aceleași emoții și dvs. pentru a da un
răspuns empatic sau pentru a vă exprima percepția asupra sentimentelor lor.
ØRăspunsurile empatice validează sentimentele părintelui și îi arată că înțelegeți de ce este
supărat, normalizându-i în acest fel emoțiile și reducându-i jena și izolarea.
ØCa medic/asistentă, puteți folosi răspunsul empatic și pentru a vă recunoaște propria
tristețe și emoțiile: "Îmi doresc, de asemenea, ca veștile să fi fost mai bune".
ØCombinația de întrebări exploratorii cu răspunsuri empatice și de validare este una dintre
cele mai puternice modalități de a oferi sprijin pacienților dumneavoastră.
23

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Exemple de întrebări exploratorii:
Ø“ Spuneți-mi ce anume vă îngrijorează / pentru ce
vă faceți griji?"
Ø"Puteți să-mi spuneți mai multe despre grijile
dvs.?"
Ø"Ce aspect simțiți că vă sperie?"
Ø"Ați spus că sunteți îngrijorat de... Spuneți-mi
mai multe, vă rog"
Ø"Ce vreți să spuneți cu….?"
24

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Exemple de răspunsuri empatice
Ø"Văd că sunteți foarte supărat / trist / confuz / speriat."
Ø"Știu că nu asta vă așteptați să auziți!"
Ø"Știu că este foarte dificil pentru dumneavoastră să auziți
aceste informații.”
Ø”Pot vedea cât de supărător / dureros / tulburător este acest
lucru pentru dumneavoastră."
Ø"Îmi pare rău că trebuie să vă spun asta...”
Ø ” Și eu speram la un rezultat mai bun!"
25

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Exemple de afirmații de validare:
Ø“Reacțiile dvs. sunt perfect normale în această situație".
Ø"Oricine în situația dumneavoastră ar fi avut sentimente /
emoții / reacții similare ."
Ø"Cred că oricine aflat în această situație ar avea aceleași
reacții."
Ø"E normal să gândiți / simțiți în acest fel."
Ø"Este de înțeles / normal să aveți aceste îngrijorări /
întrebări."
Ø"E normal să vă dați timp să înțelegeți ce se întâmplă."
26

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØRezumați discuția, verificând înțelegerea de către părinte a informațiilor care au fost
furnizate.
ØÎntrebați pacientul și familia dacă doresc să clarifice și alte aspecte.
ØStabiliți un plan cu părintele, familia pentru viitor; în acest fel veți diminua distresul lor.
ØAsigurați-i că sunteți disponibil pentru o întâlnire în viitor: "Vom vorbi din nou mâine /
în câteva zile / etc."
27
SPIKES o strategie în 6 pași - Pasul 6: Summary or Strategy -
Sumarizare sau strategie

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
•Este un model practic de comunicare, dezvoltat de Rabow și
McPhee
•Este un acronim pentru: Advance preparation (Pregătirea
în avans), Building a therapeutic environment/setting
(Construirea unui mediu/cadru terapeutic ), Communicate
appropriate (Comunicarea adecvată), Deal with patient
and family reactions (Abordarea reacției părintelui și a
familiei), Encourage and evaluate the news (Încurajarea și
evaluarea veștilor).
29
Modelul ABCDE

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Advance preparation - Pregătirea în avans:
ØCe știe și ce înțelege părintele în acest moment?
ØCând vorbiți cu părintele încurajați prezența unui alt membru al familiei sau a unei
persoane de sprijin.
ØGăsiți un loc și un timp potrivite pentru transmiterea veștilor proaste.
ØPregătiți-vă emoțional.
ØGândiți-vă sau scrieți un scenariu cu anumite cuvinte și expresii, propoziții de utilizat.
30
Modelul ABCDE

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Building a therapeutic environment/setting - Construiți
un cadru/mediu terapeutic:
ØGăsiți un loc liniștit pentru a comunica fără întreruperi.
ØAranjați un cadru adecvat pentru toți participanții.
ØStați aproape de părinte pentru a-l putea încuraja prin
atingere, dacă este cazul.
ØReasigurați-l că durerea, suferința sa, sunt normale.
31
Modelul ABCDE

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Communicate appropriate - Comunicare adecvată:
Utilizați un limbaj inteligibil, nu folosiți jargonul
medical, acronime sau eufemisme.
ØUtilizați pauze în comunicare și permiteți momente de
tăcere.
ØFiți direct și folosiți expresii pentru a transmite
empatie: "Îmi pare rău / regret că am vești proaste
pentru dumneavoastră".
32
Modelul ABCDE

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Deal with patient and family reactions - Abordarea reacției părintelui și a familiei:
ØAscultați cu atenție și explorați în mod activ.
ØFiți conștienți de răspunsurile fiziologice ale părintelui, evaluați strategiile cognitive de adaptare și
răspunsurile afective.
ØManifestați empatie.
33
Modelul ABCDE

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Encourage and evaluate the news - Încurajați și validați emoțiile, evaluați veștile:
ØEvaluați ce înseamnă aceste vești pentru părinte.
ØEvaluați nevoile suplimentare ale părintelui: Care sunt planurile sale pe termen scurt? Care
sunt nevoile lui?
ØFaceți sugestii și oferiți recomandări către alți specialiști pentru mai mult suport.
34
Modelul ABCDE

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØEste un acronim pentru Background Fundal (Context), Rapport (Raport), Exploring
(Exploare), Announce (Anunț), Kindling (Punctul culminant al informării), Summarize
(Sumarizare).
ØE o strategie dezvoltată de Robert Buckman.
Background Fundal - Contextul:
ØCunoașterea în profunzime a problemei medicale a copilului este cheia pentru o comunicare
eficientă.
ØFiți pregătiți să oferiți răspunsuri întrebărilor rezonabile și îndoielilor pe care le puteți anticipa
din partea părintelui și a familiei.
36
STRATEGIA BREAKS pentru transmiterea veștilor proaste

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932 37
Background Fundal - Contextul:
ØÎnainte de a da vestea proastă, este necesar să se ia în considerare originea culturală și
etnică a părintelui, nivelul educațional, starea emoțională, abilitățile de coping și sistemului
de susținere disponibil.
ØAsigurați-vă că aveți suficient timp pentru a finaliza sarcina.
ØMențineți contactul vizual.
ØAsteptați-vă la orice fel de izbucnire emoțională și fiți pregătiți să oferiți consolare.

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Rapport - Raportul:
ØStabilirea unui bun raport cu părintele este
fundamentală pentru conversația și relația
continuă și terapeutică.
ØStați departe de o atitudine de superioritate.
ØUn punct de vedere pozitiv necondiționat este
necesar pentru o bună comunicare.
38

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Exploring - Explorarea:
ØÎncepeți cu ceea ce părintele știe despre starea sa medicală și a copilului său.
ØÎn cazul în care părintele permite acest lucru, încercați să implicați alte persoane apropiate în
procesul de luare a deciziilor.
ØEste necesar să explorați istoria, investigațiile și dificultățile întâmpinate în acest proces.
ØEvaluați potențialele conflicte dintre convingerile părintelui cu privire la diagnostic și
diagnosticul în sine.
ØÎncercați să explorați și să înțelegeți preocupările posibile ale părintelui înainte de a oferi
reasigurări.
39

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Announce - Anunţul:
ØEste de dorit folosirea unei afirmații de avertizare, premergătoare informației
importante pe care doriți să o transmiteți.
ØInformațiile ar trebui furnizate într-un limbaj scurt, clar și de neînțeles.
ØUn sfat util este acela de a nu transmite mai mult de 3 calupuri de informații distincte.
ØEvitați jargonul medical, chiar și eufemismele, pot creea confuzii.
ØEvitați explicațiile elaborate sau monologurile.
40

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Kindling - Punctul culminant al informării
ØPărinții pot avea o varietate de reacții: tăcere, plâns, se ridică și pășesc în jurul camerei,
neagarea realității, umor sumbru.
ØOferiți spațiu pentru fluxul liber de emoții.
ØUneori, părintele va fi copleșit și nu va asculta în mod activ ceea ce-i spuneți după ce ați
enunțat situația/starea copilului; asigurați-vă că părintele ascultă ce i se spune, punându-i
întrebări precum ”Mă ascultați?", ”Mă auziți?" și punându-l să povestească ceea ce a înțeles.
ØAsigurați-vă că pacientul înțelege natura bolii, gravitatea situației, cursul realist al bolii,
opțiunile de tratament.
41

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Summarize - Sumarizare:
ØRezumați sesiunea, planurile de îngrijire, precum și
îngrijorările părintelui.
ØAsigurați părintele de disponibilitatea
dumneavoastră de a răspunde la întrebări în
următoarea întâlnire și stabiți data ei.
42

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
1.2.2. PARTICULARITĂȚILE COMUNICĂRII
ÎN TINN
ØComunicarea în TINN poate include vești proaste, într-un mediu străin, nenatural, unde
întâlnesc diferiți membri necunoscuți ai echipei medicale.
ØIncertitudinea constantă a situației copilului prematur, vederea copilului lor în suferință
sau stresat, incapacitatea părintelui de a-l atinge sau de a-i atenua suferința și durerea,
precum și lipsa de comunicare cu el, toate aceste elemente determină reacțiile negative ale
părintelui.
ØÎnțelegerea modului în care părinții fac față veștilor proaste poate preveni concluziile
pripite/judecățile și crează contextul oferirii răspunsurilor empatice.
ØEste necesar să se țină seama de satisfacerea nevoilor părintești, oferindu-le răspunsuri
empatice și îngrijire centrată pe familie, îmbunătățind comunicarea dintre părinți și
personalul medical.
44

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Pentru o bună comunicare în cadrul TINN sau PICU (Secția de
Terapie Intensivă Pediatrică), există câteva cerințe de bază:
ØÎn primele zile este necesar ca membrii echipei să fie prezentați
familiei, iar rolurile lor explicate. În cazul în care membrii familiei
sunt conștienți în prealabil că nou-născutul lor va rămâne în TINN
familia poate fi invitată să viziteze preliminar unitatea terapeutică,
în scopul de a se familiariza cu spațiul și profesioniștii care vor avea
grijă de copilul lor. Acest lucru va reduce tensiunea, frica și
incertitudinea pe care, de obicei, viitorii părinți o experimentează.
ØDacă este posibil, la început, vorbiți cu părinții într-o cameră
privată, deoarece comunicarea reciprocă și eficientă necesită un
mediu adecvat, iar spațiile aglomerate și mici din TINN fac
dificil acest lucru.
45
ÎN TINN

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØAscultați și înțelegeți ce știu părinții despre starea/condiția de sănătate a copilului lor și ce
anume îi îngrijorează.
ØVerificați cât de mult au înțeles, folosind întrebări deschise și explicații ce lasă loc reflectării
și afirmați-vă disponibilitatea pentru alte întâlniri.
ØMențineți o comunicare frecventă cu părintele.
ØDupă această primă întâlnire, este important să vorbiți cu părinții în prezența copilului,
descriind și subliniind ambele aspecte - pozitive și critice.
ØFolosiți comunicarea plină de speranță, dar onestă și recunoașteți incertitudinile.
ØAsigurați părinții că prematurul lor este văzut și îngrijit ca o individualitate,
personalizând informațiile și folosind numele copilului.
46
ÎN TINN

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØDiscutați rezultatele probabile și cele sperate și oferiți termene pentru îmbunătățire.
ØOferiți consistență, alegând aceleași cadre medicale care să ofere îngrijire sau, dacă nu este posibil,
asigurați-vă că toți îngrijitorii transmit același mesaj.
ØInformați părinții cu privire la orice schimbare de locație, a condiției, planului de tratament.
Evitați surprizele de ultim moment atunci când este posibil.
ØÎncurajați-i pe părinți să-și atingă, să-i vorbească și să-și îmbrățișeze copilul. În acest fel, îi
ajutați să se conecteze cu ea/el, depășind sentimentele negative de alienare, vinovăție, tristețe.
ØPregătiți părinții în timpul vizitelor medicale pentru momentul în care vor putea sta cu copilul lor
pentru a-i acorda alinare în timpul procedurilor invazive.
ØMaterialele scrise, înregistrate audio sau video, ce urmăresc familiarizarea părinților cu subiectele
de îngrijire, ar putea contribui la o mai bună înțelegere.
47
ÎN TINN

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ȘI METODELE ALTERNATIVE ÎN TINN
Cercetările evidențiază faptul că, chiar și în cazurile în care
părinții sunt mulțumiți cu informațiile primite de la echipa
medicală despre copilul lor și comunicarea cu neonatologul a
fost bună, asistentele medicale pot fi văzute ca:
•persoana care a petrecut cel mai mult timp îngrijind copilul
•o sursă primară de informații
•persoana care le-a spus despre schimbările importante în
starea copilului lor
•cea mai importantă persoană în acordarea sprijinului
emoțional.
49

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØDeși majoritatea părinților au acces la internet, acesta nu a fost menționat în cercetări ca o
sursă de informații de încredere. Părinții au preferat să primească informații medicale de la
echipa medicală.
ØDeoarece lipsa comunicării regulate și informative din partea profesioniștilor din
domeniul sănătății este un motiv pentru plângerile părinților, o altă cercetare a studiat
dacă un jurnal individual al copilului ar putea îmbunătăți nivelul de satisfacție al
comunicării. Jurnalul a fost distribuit la admiterea în TINN și părinții au primit un pliant cu
explicații. Jurnalul era ușor accesibil, atașat la un dosar legat de incubatorul copilului.
Personalul medical actualiza informațiile despre progresul și starea copilului, și despre
interacțiunea personalului și/sau părinților cu copilul lor. Părinții scriau amintiri sau note,
precum și întrebări pentru personalul medical sau îngrijorările lor, pentru a putea fi abordate
ulterior în timpul comunicării față în față.
50

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØJurnalul a fost completat prin comunicarea față în
față și a încurajat implicarea părinților.
ØÎn concluzie, jurnalul a acționat ca un sprijin
pentru a îmbunătății comunicarea cu părinții despre
copilul lor și pentru a completa celelalte tipuri de
comunicare.
ØUnele secții încurajează realizarea și utilizarea
înregistrărilor audio de către părinți, pentru a le
permite să asculte informațiile ori de câte ori doresc
să înțelegă mai bine și posibilitatea de a oferi aceste
informații exacte și celorlalți membri ai familiei care
nu au putut fi prezenți.
51

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
1.2.4. COMUNICARE DEFECTUOASĂ
ØCel mai frecvent, părinții critică calitatea relației cu personalul medical. Este important să
creați o relație bună și de încredere, deoarece relația are un impact profund asupra satisfacției
parentale, a aderenței la tratament sau asupra reamintirii unei recomandări.
ØEste important pentru părinți ca în comunicarea cu privire la copil, acesta să fie privit ca o
individualitate, să i se spună copilului pe nume și să fie evidențiate aspectele pozitive,
indiferent de cât de mici sunt.
ØNu vorbiți despre copil ca și cum nu ar fi acolo, chiar dacă e nou-născut sau bebeluș și
presupunem că nu înțelege discuția și nu-l reduceți la un diagnostic.
"Ce mai faci, Andrei/Maria? Ce costumaș simpatic ai! Să vedem cum te descurci azi, ieri ne-ai
dat niște emoții…"
“Ai reușit azi să-l faci pe Tudor să mănânce la sân? Acest lucru este extraordinar! Faceți o echipă
foarte bună!"
53

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Alte surse care pot împiedica înțelegerea și interfera cu comunicarea eficientă în
domeniul sănătății sunt apartenența pacientului la o minoritate și o cultură sau
subcultură diferite, sau înțelegerea limitată a limbii țării (o altă limbă maternă și cunoștințe
insuficiente despre limba țării).
Aceste situații necesită o atenție deosebită și conștientizarea existenței diferitelor norme și
tabuuri și este de preferat să întrebați direct membrii familiei despre eticheta lor în
comunicare.
De asemenea, este de preferat ca în aceste situații, spitalul să colaboreze cu un traducător
instruit (dacă este vorba despre o limbă străină), traducător care este conștient de toate aceste
norme culturale.
54

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
Alte bariere de comunicare cu care se confruntă minoritățile etnice sunt:
Øpercepția calității inferioare a îngrijirii oferite
Øacces limitat la îngrijirea sănătății
Østereotipurile grupurilor lor culturale
Øcontrolul medicilor asupra conversației prin folosirea jargonului medical
sau printr-o abordare superioară
Ønivel educațional scăzut
Øvârstă
Øgen
Øtimp de așteptare excesiv
Østilul vestimentației.
55

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
MULȚUMIM!
56

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØBoyd JR. (2001) A process for delivering bad news: supporting families when a child is diagnosed. J
Neurosci Nurs.;33(1): 14 –20
ØBousquet , G., Orri, M., Winterman, S. et al (2015) Breaking bad news in oncology: a metasynthesis. J
Clin Oncol 33(22): 2431–43
ØBaile WF, Buckman R, Lenzi R et al (2000) SPIKES—A six step protocol for delivering bad news:
application to the patient with cancer. Oncologist 5(4): 302–11
ØEden OB, Black I, Emery AE. (1993) The use of taped parental interviews to improve communication
with childhood cancer families. Pediatr Hematol Oncol.10(2):151–162
ØHeller KS, Solomon MZ. (2005) Continuity of care and caring: what matters most to parents of children
with life-threatening con- ditions. J Pediatr Nurs. 2005;20(5):335–346
ØIzatt S. (2008) Educational perspectives: difficult conversations in the Neonatal Intensive Care Unit.
Neoreviews 9(8): e321–e325.
57
1.2. COMMUNICATION IN VARIOUS SITUATIONS
BIBLIOGRAFIE:

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
ØLevetown M, American Academy of Pediatrics Committee on Bioethics. Communicating with children
and families: from everyday interactions to skill in conveying distressing information. Pediatrics 2008; 121
(5): e1441–e1460.
ØKowalski W., Leef K., Mackle A., Spear M., Paul D. (2006) Communicating with parents of premature
infants: who is the informant? J Perinatol 2006; 26(1): 44–48
ØOng LM, Visser MR, Lammes FB, van der Velden J, Kuenen BC, De Haes JC. (2000) Effect of providing
cancer patients with the audiotaped initial consultation on satisfaction, recall, and quality of life: a
randomized, double-blind study. J Clin Oncol.;18(16):3052–3060
ØRylance G. (1992) Should audio recordings of outpatient consultations be presented to patients? Arch Dis
Child.;61(5): 622– 624
ØTattersall MH. (2002) Consultation audio-tapes: an information aid, and a quality assurance and research
tool. Support Care Cancer;10(3):211–221
ØVan de Vijver, M., Evans, M. ( 2015) A tool to improve communication in the neonatal unit, BMJ
Quality Improvement Reports
58
BIBLIOGRAFIE:

MedVET SUPPORT
2011-1-TR01-KA202-045932
https://medvet-project.eu
https://www.facebook.com/Medvetproject
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-
NonCommercial 4.0 International License.
All images included in this ppt have been retrieved from:
https://pixabay.com
https://unsplash.com
https://unusiunu.com
The European Commission support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents
which reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of
the information contained therein.
59

Psih. Delia Manciuc
Parent of premature twins, Corina Croitoru
Asociatia Unu si Unu, Romania
60

MedVET module 7 part 2 ro

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to MedVET module 7 part 2 ro

Similar to MedVET module 7 part 2 ro (20)

More from Education PowerPoints

More from Education PowerPoints (20)

MedVET module 7 part 2 ro