MedVET module 6 part 1 ro

1. MODULUL 6
INTERVENȚİA TİMPURİE Șİ PREVENİREA
ABANDONULUİ COPİLULUİ
PARTEA 1
MedVET support
Training programme
Cerebral Palsy Türkiye

2. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CUPRINS:
1.1. Ce este intervenția timpurie?
1.1.1. Analize, teste, stabilirea diagnosticului, controalele
medicale și terapii în intervenția timpurie
1.1.2. Servicii de sprijin în intervenția timpurie
1.1.3. Suportul social
1.1.4. Suportul medical
1.2. Cine are nevoie de sprijin în intervenția timpurie?
1.2.1. Mecanisme specific naționale
1.2.2. Familia/economia/factori de risc ai sănătății
1.2.3 Beneficiile sociale și economice ale intervenției
timpurii
1.3. Stresul familiei
1.3.1. Stresul familiei cauzat de starea de sănătate a nou-
născutului/copilului
1.3.2. Efectele stresului familiei asupra dezvoltării ulterioare a
copilului
1.3.3. A ține stresul familiei sub control
1.4. Importanța intervenției timpurii
1.4.1. Plasticitatea creierului
1.4.2. Procesul de maturare a neuronilor
1.5. Prevenția abandonării copilului
2

3. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
SPRIJIN ÎN INTERVENȚIA TIMPURIE
Introducere
Modulul 6 are două părți. Prima este despre suportul în intervenția timpurie. Cea de-a doua
parte este despre prevenția abandonului copilului.
Early intervention support
În prima parte, cursanții vor putea găsi răspunsurile la aceste întrebări:
§Ce este intervenția timpurie?
§În ce constă sprijinul?
§Cine are nevoie de sprijin în intervenția timpurie?
§Cum să evaluați și să urmăriți nou-născuții care au nevoie de intervenția timpurie?
§Care sunt serviciile de sprijin pentru intervenția timpurie.
Intervenția timpurie vizează nou-născuții cu vârsta de 0-3 ani. În această perioadă are loc cea mai
rapidă dezvoltare a creierului.
3

4. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
SPRIJIN ÎN INTERVENȚIA TIMPURIE
Controalele medicale și terapiile de recuperare medicală efectuate în această perioadă sunt
esențiale pentru dezvoltarea potențialului maxim al copilului. Acest modul oferă, de asemenea,
informații despre modificările neurologice și fiziologice din creier din această perioadă.
Cursanții acestui modul vor dobândi cunoștințele necesare pentru a oferi sprijin în intervenția
timpurie, ceea ce va genera beneficii sociale și economice pentru copil, familie și comunitate în
ansamblu ei.
Prevenirea abandonului copilului
A doua parte a acestui modul conține informații despre prevenirea abandonului copilului. Veți
afla informații despre factorii de risc și strategiile de prevenire a abandonului copilului cu
dizabilități sau cu risc de a dezvolta dizabilități, în rândul părinților.
4

5. 1.Ce este intervenția timpurie?
5

6. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.1. CE ESTE INTERVENȚIA TIMPURIE?
§Intervenția timpurie este termenul folosit pentru a descrie serviciile și suportul
disponibile pentru nou-născuții și copiii mici cu întârzieri în dezvoltare sau dizabilități,
dar și pentru familiile lor.
§Intervenția timpurie include: analize și teste, diagnosticare, controale medicale și terapii.
§Fiecare nou-născut/copil mic și familia sa care au nevoie de intervenție timpurie au
dreptul să primească servicii de sprijin și asistență cât mai curând posibil.
§Este foarte important ca bebelușii să își atingă potențialul maxim de dezvoltare în primii
trei ani ai vieții.
6

7. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
§Creierul unui om se dezvoltă mai repede ca niciodată în
primii 3 ani de viață.
§Comunicarea, mediul ambiental, jocul, nutriția etc, toate
acestea îi afectează dezvoltarea creierului.
§În această perioadă, dezvoltarea bebelușului ar trebui să
fie constant sprijinită.
§Prin intervenția timpurie se urmărește contribuirea la
„bunăstarea” vieții viitorului adult, prin sprijinirea nou-
născuților/copiilor mici și a familiilor acestora, cu o
abordare integrată în perioada timpurie de dezvoltare.
7
1.1. CE ESTE INTERVENȚIA TIMPURIE?

8. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.1.1. ANALIZE, TESTE, DIAGNOSTICAREA,
CONTROALELE MEDICALE ȘI TERAPIILE
Primii și cei mai importanți pași pentru intervenția timpurie sunt depistarea și
identificarea disfuncționalitățiilor.
Detectarea precoce permite începerea intervenției timpurii cât mai devreme.
Analizele și testele care să arate nivelul de dezvoltare al copilului raportat la standarde
sunt efectuate de rutină în țările în care intervenția timpurie se implementează.
Dezvoltarea este capacitatea copilului de a dobândi abilități, în toate domeniile, de-a
lungul vieții, de la naștere și până la vârsta adultă.
8

9. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Dezvoltarea copilului este evaluată, în general, în 5 domenii (arii de dezvoltare):
§Fizic/motor: vederea, auzul, motricitatea grosieră (rostogolirea, târârea, mersul etc.),
motricitatea fină (arătarea cu degetul, scrierea, folosirea furculiței și lingurii etc.).
§Cognitiv: înțelegere, învățare, gândire, memorie, etc.
§Social-emoțional: comunicarea cu ceilalți, adaptarea la viața socială, adaptarea la mediu, etc.
§Vorbirea și limbajul: înțelegerea și utilizarea limbajului, citirea și comunicarea
§Procesarea senzorială: funcționarea eficientă a simțurilor în mediul înconjurător și
transformarea lor în răspunsuri motorii și comportamentale adecvate.
9
1.1.1. ANALIZE, TESTE, DIAGNOSTICAREA,
CONTROALELE MEDICALE ȘI TERAPIILE

10. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Întârzierea dezvoltării este definită ca o întârziere în două sau mai multe domenii de
dezvoltare a motricității grosiere/fine, vorbirea/limbajul, cogniția, social/personal și/sau în
activitățile vieții de zi cu zi, întârziere care afectează copiii sub vârsta de 5 ani (Mithyantha R.
2017).
Screeningul dezvoltării este foarte important pentru a identifica întârzierile de dezvoltare.
Academia Americană de Pediatrie recomandă screeningul dezvoltării și comportamentului
pentru toți copiii în timpul vizitelor regulate la aceste vârste:
§ 9 luni
§18 luni
§24 sau 30 luni
10
1.1.1. ANALIZE, TESTE, DIAGNOSTICAREA,
CONTROALELE MEDICALE ȘI TERAPIILE

11. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Evaluarea dezvoltării bebelușului/copilului mic în cadrul intervenție timpurii este importantă
pentru a determina atât nevoile de dezvoltare, cât și atingerea etapelor dezvoltării.
Instrumentele de evaluare, care sunt utilizate în intervenția timpurie, sunt folosite pentru:
§screening precoce pentru întârzierea dezvoltării
§determinarea stării actuale a copilului și alegerea terapiei de recuperare
§planificarea programului de recuperare medicală
§evaluarea programului de recuperare medicală.
Toate instrumentele utilizate trebuie să fie standardizate, bazate pe dovezi științifice și potrivite
scopurilor.
Vă rugăm să citiți Modulul 2 pentru informații detaliate.
11
1.1.1. ANALIZE, TESTE, DIAGNOSTICAREA,
CONTROALELE MEDICALE ȘI TERAPIILE

12. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Părinții ar trebui să fie implicați activ în timpul evaluării nou-născutului/copilului.
Medicul trebuie să asculte cu atenție observațiile, preocupările și nevoile părinților cu privire
la copilul lor.
Intervențiile centrate pe familie oferă aceste oportunități.
Practicile medicale și îngrijirea centrate pe familie sunt termeni care au fost folosiți pe scară
largă pentru a descrie o abordare particulară de colaborare cu părinții copiilor mici, unde
părinții sunt persoanele primare care îngrijesc copilul și iau decizii în cunoștință de cauză în
numele copiilor lor.
https://canchild.ca/en/research-in-practice/family-centred-service
12
1.1.1. ANALIZE, TESTE, DIAGNOSTICAREA,
CONTROALELE MEDICALE ȘI TERAPIILE

13. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE
Intervenția timpurie este un program pentru bebelușii și copiii mici de la 0-3 ani și
familiile lor.
Domeniul de aplicare al intervenție timpurii îl reprezintă nou-născuții/copiii mici care au
una dintre următoarele:
§Riscul de a dezvolta întârzieri în dezvoltare
§Întârziere în dezvoltare
§Dizabilități.
13

14. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Situația fiecărui nou-născut/copil care are nevoie de intervenție timpurie este complet unică.
Chiar dacă au același diagnostic, fiecare nou-născut/copil și familia ei/lui sunt diferiți.
Experții în intervenție timpurie se concentrează pe dobândirea de noi competențe, prin
identificarea întârzierilor de dezvoltare ale copilului, dar în același timp, serviciile de intervenție
timpurie ar trebui să fie holistice.
Focusul principal al serviciilor de intervenție timpurie ar trebui să fie capacitarea/educarea
familiei.
14
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE

15. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Bebelușii și copiii învață cel mai bine din experiențele de zi cu zi,
din interacțiunea cu oameni și locurile cunoscute, din jocuri și
rutina vieții de zi cu zi.
De asemenea, cel mai bun mod de a face intervenția timpurie
pentru nou-născut/copil este într-un mediu familiar (acasă, școală).
Dacă nu este posibil, se poate face și la un centru de recuperare
medicală, spital, clinică, etc.
15
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE

16. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Intensitatea programului de intervenție se stabilește individual. Această situație se poate
schimba în timp, pe măsură ce copilul crește.
De exemplu: pentru unii nou-născuți/copii mici, intervenția timpurie ar trebui să fie
realizată unu la unu (copil – terapeut) cu sesiuni dese la început. Cu toate acestea, pe
măsură ce crește și recupererază, sesiunile pot scădea ca număr și poate scădea și
implicarea terapeutului.
Doar nou-născuții cu risc sau care sunt diagnosticați cu o dizabilitate sau întârziere de
dezvoltare ar trebui să fie verificați la anumite intervale de dezvoltare.
16
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE

17. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Programele de intervenție timpurie au principii foarte diferite și variază în funcție de țări.
Iată câteva din serviciile de bază ale intervenției timpurii:
§Fizioterapie
§Terapie ocupațională/ergoterapie
§Limbajul și vorbirea
§Suport social
§Asistență medicală
§Educaţie timpurie (preșcolară).
17
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE

18. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Fizioterapia: Fizioterapeuții din echipa de intervenție
timpurie au în vedere evaluarea, urmărirea și terapia
bebelușilor și copiilor cu mobilitate limitată sau dezvoltare
atipică de la 0 la 3 ani.
Terapia ocupațională/ergoterapia: Terapeuții/ergoterapeții
ocupaționali se concentrează pe dezvoltarea independenței
copilului pentru abilitățile vieții de zi cu zi acasă, la școală și
în comunitate.
18
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE

19. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Educația timpurie (preșcolară): se concentrează pe
dezvoltarea abilităților de învățare ale copilului. Se
urmărește dobândirea tuturor abilităților copilului tipic,
astfel încât să fie gata pentru perioada școlară.
Logopedia: Logopedul poate ajuta în dezvoltarea abilităților
de vorbire, limbaj și înghițire (mâncare și băut).
19
1.1.2. SERVICII DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE

20. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.1.3. SUPORTUL SOCİAL
Suportul social:
Shumaker și Brownell (1984) au definit sprijinul social ca fiind „un schimb de resurse între două
persoane percepute ca furnizor și receptor, cu scopul de a spori bunăstarea beneficiarului.”
Sprijinul social acționează ca un factor de protecție pentru a face față situațiilor stresante din viața
beneficiarului, reducând impactul stresului atât asupra sănătății mintale, cât și asupra sănătății
fizice.
Sprijinul social este esențial pentru orice familie cu risc de a avea un copil cu dizabilități sau care
are deja un nou-născut/copil cu dizabilități.
Vă rugăm să citiți Modulul 1 pentru informații detaliate despre asistență socială.
20

21. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Un nou-născut/copil cu dizabilități congenitale sau un sugar cu risc de a dezvolta dizabilități
afectează întreaga familie.
Părinții încearcă să răspundă tuturor nevoilor bebelușilor lor, dar, pe de altă parte, își pot
neglija propriile lor nevoi, cum ar fi apartenența la comunitate, respectul și valoarea
personală.
Părinții se pot simți izolați social din cauza acestei situații particulare.
1.1.3. SUPORTUL SOCİAL
21

22. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Bunăstarea familiei este esențială pentru dezvoltarea copilului și
pentru atingerea potențialului său maxim în viață.
Relațiile părinte-copil au un efect major asupra tuturor domeniilor
de dezvoltare ale bebelușului.
Absența sprijinului social afectează în mod negativ relațiile de
familie.
Stresul familiilor care se află în situații speciale scade odată cu
acordarea de sprijin social și îi ajută să facă față situației mai ușor.
Toate tipurile de sprijin social vor avea un impact pozitiv asupra
familiei și indirect asupra dezvoltării copilului.
Profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să îndrume familiile
cu privire la accesarea sprijinului social și să îi încurajeze.
1.1.3. SUPORTUL SOCİAL
22

23. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Sursele de sprijin social pot fi formale și informale:
§Formale: agenții guvernamentale, organizații non-
guvernamentale, organizații de voluntari,
§Informale: membrii familiei, rude, prieteni, vecini, colegi.
1.1.3. SUPORTUL SOCİAL
23

24. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
INTERVENȚIA TIMPURIE ÎN ROMÂNIA
În România urmărirea nou-născutului cu risc sau a celui cu dizabilități se face pe baza
Ghidului național ”Urmărirea nou-născutului cu risc pentru sechele neurologice și de
dezvoltare”, elaborate de către Ministerul Sănătății Publice, Colegiul Medicilor din România
și Asociația de Neonatologie din România.
Ghidul reglementează controalele medicale, testele, evaluările și intervenția pentru susținerea
unui nou-născut cu risc, până la 2 ani.
În practică, părinții se lovesc de lipsa locurilor de recuperare medicală în spitalele de
recuperare pentru copii, de lipsa centrelor multi-disciplinare și de inexistența unui manager de
caz. Există Maternități de grad III care reușesc și fac followup-ul prematurilor din secție, dar
nu într-un mod sistematizat, obligativitatea urmăririi copiilor cade în sarcina familiei.
24

25. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
INTERVENȚIA TIMPURIE ÎN ROMÂNIA
Asociația Unu și Unu este Asociaţia naţională a nou-născuţilor prematuri sau bolnavi şi
îndelung spitalizaţi la naştere și a familiilor lor. Asociaţia implementează proiecte la nivel
naţional, şi colaborează cu toate Maternităţilor de nivel II şi III din România.
Asociaţia Unu şi Unu este membră a EFCNI (European Foundation for the Care of
Newborn Infants) din octombrie 2013 si GLANCE din aprilie 2020.
Misiunea Unu și Unu este de a îmbunătaţi sănătatea bebeluşilor din România prin proiecte
de prevenţie, informare şi educare a societăţii civile privind naşterea înainte de termen,
implementarea principiilor Family Centred Care în terapiile intensive neonatale și alinierea
Standardelor naționale la nivelul Standardelor Europene de îngrijire elaborate de EFCNI,
precum și oferirea de suport bebeluşilor îndelung spitalizaţi la naștere și familiilor lor în
procesul de recuperare medicală ulterioară, până la vârsta de 18 ani.
25

26. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
INTERVENȚIA TIMPURIE ÎN ROMÂNIA
Asociația Unu și Unu implementează proiectul „Terapie trup și suflet”, care presupune
voluntariat săptămânal, în Maternități din București, prin care un kinetoterapeut face stimulare
neuro-motorie și mobilizări nou-născuților din post-terapie, care au risc de a dezvolta dizabilități.
Mai multe informații aici: https://unusiunu.com/terapie-pentru-trup-si-suflet/
În colaborare cu specialiști, Asociația Unu și Unu a dezvoltat o serie de Seminarii video pentru
părinți, pe tema recuperării medicale a nou-născuților îndelung spitalizați la naștere:
§Seminar „Monitorizarea recuperării medicale a prematurilor”, în colaborare cu Dr Neonatolog
Șef Secție SUUB, Adriana Dan: https://www.youtube.com/watch?v=mnYvoPB_Q68
§Seminar „Vojta, o metodă de recuperare eficientă a copiilor născuți prematur”, în colaborare
cu fiziokinetoterapeut Madalin Sirbu: https://www.youtube.com/watch?v=3Wnlmb3OYoY
26

27. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
ALTE ASOCIAȚII ALE PĂRINȚILOR
COPIILOR CU DIZABILITĂȚI, ÎN RO:
-Asociația Umanitară Marta Maria – oferă sprijin copiilor cu paralizii cerebrale
-Asociația pentru Dravet și alte epilepsii rare
-Asociația Up Down și Asociația Down București / Oradea /Mureș / etc
-Ascultă Viața - Asociația Națională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz; Asociația
Audiosofia, Asociația Ascultă viața, Asociația Să Auzim Glasul Mamei, Asociația Darul
Sunetului, Asociația Perspective.
-Asociația Nevăzătorilor din România - Asociația Națională a Persoanelor cu Deficiențe
de Văz; Asociaţia Părinţilor Copiilor Slab Văzători şi Nevăzători, Asociația Tandem.
27

28. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Suport / Asistență medicală:
Convenția Internațională privind drepturile copilului și, în special, Convenția Internațională
privind drepturile persoanelor cu dizabilități Articolul 25 abordează foarte clar intervenția
timpurie:
... „furnizați acele servicii de sănătate necesare persoanelor cu dizabilități în special pentru
ameliorarea dizabilităților lor, inclusiv identificarea și intervenția timpurie și serviciile medicale
destinate să reducă la minimum dizabilitatea și să prevină alte dizabilități, inclusiv în rândul
copiilor ...”
Serviciile medicale de bază (investigațiile, medicamentele, intervențiile medicale) în timpul
spitalizării la naștere și ulterior vor fi gratuite, în conformitate cu sistemul de asigurări sociale și
sănătate din fiecare țară, însă situația este diferită de la o țară la alta pentru nou-născuții cu
dizabilități, în timpul internării lor în maternitate și după aceea.
28
1.1.4. SUPORT MEDICAL

29. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
„Standardele europene de îngrijire pentru sănătatea nou-născuților” sunt un proiect European
interdisciplinar de colaborare pentru dezvoltarea standardelor de îngrijire pentru subiectele cheie în
sănătatea nou-născutului. Proiectul reunește aproximativ 220 de profesioniști din domeniul
sănătății de diferite specializări, reprezentanți ai părinților și specialiști din sectorul medical din mai
mult de 30 de țări. Proiectul se concentrează pe tratamentul și îngrijirea nou-născuților prematuri și
bolnavi la naștere și pe măsură ce cresc.
Scopul proiectului a fost elaborarea de standarde pentru 11 domenii ale sănătății neonatale.
Dezvoltarea și publicarea standardelor a fost un pas important spre armonizarea și egalizarea
tratamentului și îngrijirea nou-născuților prematuri și bolnavi la naștere, în toată Europa.
Inițiat de European Foundation for the Care of Newborn Infants (EFCNI), proiectul Standardelor
europene de îngrijire a sănătății nou-născuților servește ca referință la elaborarea și implementarea
standardelor și ghidurilor obligatorii la nivel național.
Mai multe informații despre proiect aici: https://newborn-health-standards.org/
29
1.1.4. SUPORT MEDICAL

30. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Bulgaria
În Bulgaria există o serie de servicii sociale și de sănătate (0-7 ani), centre de recuperare și centre
de îngrijire pentru copii cu dizabilități, cu vârste între 0-3 ani și peste, și centre de zi pentru
copii cu dizabilități.
România
În România există multe centre de recuperare medicală de stat, în orașele mari, însă foarte puține
oferă servicii medicale și suport pentru copii cu vârste de la 0 la 3 ani. Totodată nu există centre
multidisciplinare de tratament, părinții adresându-se mai multor spitale/clinici pentru diversele
disfuncționalități ale copilului cu risc.
Turkey
În Turcia, copiii de până la 18 ani, chiar și fără părinți, beneficiază de servicii de sănătate fără
nicio condiție.
30
1.1.4. SUPORT MEDICAL

31. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Belgia (Zona Flamandă)
Kind en Gezin (Copilul și familia) este o agenție care lucrează activ în zona de politici „Sănătate
publică, bunăstare și familie” din Belgia. Kind and Gezin oferă consultanță și asistență gratuită
femeilor însărcinate și familiilor cu copii sub trei ani.
Centrele de Tulburare a Dezvoltării ajută la diagnosticarea precoce a bebelușilor și copiilor mici. O
echipă multidisciplinară (medici specializați, psihologi kinetoterapeuți, fizioterapeuți și asistenți
sociali) realizează diverse studii de specialitate. Bebelușii și copiii mici cu suspiciunea unei tulburări
de dezvoltare sau a unei întârzieri în dezvoltare pot beneficia de serviciile acestora. La fel și copii cu
risc: prematurii cu o greutate la naștere extrem de scăzută, dismaturii și copiii cu accidente la
naștere.
VAPH este Agenția Flamandă pentru Persoanele cu Handicap. Persoanele cu dizabilități au dreptul
la un buget cu ajutorul căruia pot finanța îngrijiri medicale și asistență personalizate.
31
1.1.4. SUPORT MEDICAL

32. 1.2. Cine are nevoie de sprijin în
intervenția timpurie?
32

33. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.2. CINE ARE NEVOIE DE SPRIJIN ÎN
INTERVENȚIA TIMPURIE?
Factorii de risc pentru întârzierea dezvoltării sunt:
§Factorii biologici de risc (factorii genetici; sănătatea parentală și comportamente în timpul sarcinii;
complicații în timpul nașterii; infecții pe care mama le poate avea mama în timpul sarcinii sau
copilul după naștere și expunerea mamei sau copilului la niveluri ridicate de toxine din mediu etc)
§Factorii de risc socio-economici (educația scăzută a părinților, venitul scăzut al gospodăriei, ≥ 3
copii în familie, etc.)
În acest Modul veți obține informații despre factorii de risc socio-economici.
Vă rugăm să citiți Modulul 3 pentru factorii de risc biologici.
33

34. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.2.1. MECANISME SPECIFIC NAȚIONALE
Dovezile disponibile indică faptul că aproape un sfert din copiii mici din țările în curs de
dezvoltare sunt expuși riscului sau au, întârzieri în dezvoltare sau dizabilități (Walker et al.,
2011).
Organizația Națiunilor Unite a adoptat două tratate internaționale pentru drepturile omului
care, luate împreună, formulează un drept al omului referitor la intervenția timpurie pentru
sugarii și copii mici cu dizabilități.
§Convenția privind drepturile copilului
§Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități .
Acestea descriu standardele prin care toate statele partenere pot contribui la dezvoltarea
programelor, serviciilor și legilor necesare pentru a se conforma convențiilor (Sharan E.
Brown, 2012).
34

35. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Convenția privind drepturile copilului, Articolul 21 face apel la un angajament amplu din partea
statelor partenere de „a permite persoanelor cu dizabilități să atingă și să mențină independența
maximă, capacitatea fizică, mentală, socială și profesională deplină, precum și includerea și
participarea deplină la toate aspectele vieții.”
În această obligație este inclusă cerința de la Articolul 21 alineatul (1) b ca aceste servicii să înceapă
„cât mai curând posibil și să se bazeze pe evaluarea multidisciplinară a nevoilor și a abilităților
persoanelor.”
Deși este bine cunoscută eficacitatea și beneficiul intervenției timpurii, nu este posibil să fie
aplicată în condiții egale în întreaga lume, din mai multe motive.
În unele țări, intervenția timpurie este aplicată în mod sistematic și susținut, în timp ce în altele
nu există nici o practică standardizată pentru intervenția timpurie.
35
1.2.1. MECANISME SPECIFIC NAȚIONALE

36. 1.2.2. FAMILIA / ECONOMIA / FACTORII
DE RISC AI SĂNĂTĂȚII
Familia
­ sărăcie
­ persoane fără adăpost
­ abuz sau neglijare a copiilor
­ nivel scăzut de educare al părinților
­ boli psihice parentale
­ lipsa unor factori de mediu adecvați
­ părinte singur.
Economia
­ Statul nu decontează controalele medicale,
screening-ul și serviciile de recuperare
medicală specifice intervenției timpurii.
36

37. Serviciile medicale:
­ Lipsa îngrijirii prenatale
­ Lipsa îngrijirii postnatale (mama și copil)
­ Malnutriția bebelușului
­ Detectarea inadecvată și monitorizarea sarcinilor riscante
­ Accidente la naștere
­ Lipsa screeningului și a diagnosticării timpurii (lipsa informațiilor și a sistemului).
37
1.2.2. FAMILIA / ECONOMIA / FACTORII
DE RISC AI SĂNĂTĂȚII

38. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.2.3. BENEFICIILE SOCIALE ȘI
ECONOMICE ALE INTERVENȚIEI TIMPURII
Deoarece intervenția timpurie sprijină atât copilul, cât și familia, beneficiile acesteia se resimt
asupra societății în ansamblu:
§Intervenția timpurie asigură rezultate bune ale dezvoltării copiilor, ale calității vieții familiei și
ale comunității ca un tot.
§Intervenția timpurie maximizează șansele copiilor și familiilor lor de a avea succes în viață.
§Oferă beneficii de durată în viața copiilor.
§Previne problemele sociale pe termen lung, excluderea socială și afectarea relației părinților.
§Este mai puțin costisitoare ca efectele (costurile) pe termen lung ale susținerii viitorului adult
nereabilitat. (Allen, 2011, Pithouse 2007, Barnes și Freude-Lagevardi 2002)
38

39. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Intervenția timpurie oferă șansa copiilor cu nevoi speciale de a-și diminua și chiar de a reduce
efectele negative ale deficiențelor lor, permițându-le totodată să își atingă potențialul maxim în
viață, astfel încât să aibă nevoie de mai puțin sprijin individualizat și sprijin social în viitor.
Părinții copiilor cu un grad ridicat de independență se pot întoarce la serviciile lor mai devreme.
39
1.2.3. BENEFICIILE SOCIALE ȘI
ECONOMICE ALE INTERVENȚIEI TIMPURII

40. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Beneficiile intervenției timpurii asupra economiei sunt susținute de studii științifice:
§Studiile longitudinale au constatat că beneficiile personale (dezvoltare cognitivă, comportamentul
adecvat și integrarea socială, rezultate bune educaționale, câștiguri salariale), beneficii sociale
(delincvență și infracțiuni reduse) și economiile bugetelor guvernamentale (venituri mai mari,
cheltuieli reduse pentru asistență socială), asociate cu intervenția timpurie în viața copilului,
depășesc în mod clar costurile și investiția inițială în recupererarea medicală (Karoly et al., 2005).
§Investiția în intervenția timpurie crește productivitatea investițiilor ulterioare în acea persoană.
Această rentabilitate este generată de rentabilitățile individuale din punct de vedere al câștigurilor
extinse, al educației superioare, al bunăstării fizice și mentale sporite, precum și prin manifestările
pozitive ale societății în ceea ce privește criminalitatea redusă și delincvența, dminuarea cheltuielilor
publice și creșterea veniturilor fiscale ( Heckman, 2001).
40
1.2.3. BENEFICIILE SOCIALE ȘI
ECONOMICE ALE INTERVENȚIEI TIMPURII

41. 1.3. Stresul familiei
41

42. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.3.1 STRESUL FAMILIEI CAUZAT DE
STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI
Stresul parental este definit ca un tip specific de stres perceput de părinți atunci când
îndeplinesc rolurile parentale.
A avea un copil este un aspect important al vieții, considerat de societatea din ziua de
azi, și aduce emoții pozitive în familii.
Pe de altă parte, sentimentul negativ pe care îl experimentează părinții din cauza faptului
că au un nou-născut/copil special creează un impas pentru ei. Această dilemă crește, de
asemenea, nivelul de stres al părinților.
Vă rugăm să citiți Modulul 1 pentru informații detaliate.
42

43. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Când are un copil special, familia resimte factori de stres interni și externi. Exemple de
factori de stres interni includ boala copilului, nevoile bolii cronice, interacțiunile sociale,
comportamentele copilului, relațiile dintre frați și activitățile familiale (Kisler și
McConachie, 2010).
Familiile se pot simți inadecvate din cauza comportamentelor repetitive ale copilului și a
lipsei sale de abilități sociale, iar viețile lor sociale sunt afectate negativ. Faptul că
indivizii din mediul social înțeleg greșit sau interpretează greșit comportamentul
problematic al copilului duce, de asemenea, la retragerea socială a familiilor (Higgings,
Bailey & Pearce, 2005).
43
1.3.1 STRESUL FAMILIEI CAUZAT DE
STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI

44. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
În mod normal, părinții investesc cantități uriașe de energie în
creșterea copilului, dar în același timp se bucură de rolul lor de
părinte.
Atunci când se confruntă cu îngrijirea unui copil cu o întârziere în
dezvoltare sau cu dizabilități, familiile se confruntă cu o serie de
provocări emoționale, fizice și financiare.
Părinții pot experimenta stres fiziologic și pot fi dezamăgiți atunci
când copilul lor nu reușește să le susțină speranțele de a avea un
copil sănătos sau un „copil perfect”.
44
1.3.1 STRESUL FAMILIEI CAUZAT DE
STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI

45. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
De obicei, mamele își asumă mai multă responsabilitate în îngrijirea copiilor cu nevoi speciale.
Această situație face să fie dificil pentru mame să facă față stresului. Acumularea și creșterea
stresului duc la probleme emoționale, cum ar fi neputința, anxietatea și depresia (Șentürk &
Saraçoğlu, 2013).
Pe măsură ce factorii de stres provocați de creșterea cerințelor de îngrijire a copiilor devin tot mai
prezenți, părinții se pot simți din ce în ce mai deprimați, neputincioși sau fără valoare.
Tot stresul și provocările cu care se confruntă părinții pot duce la ruperea relațiilor, la divorț.
Conform studiilor, rata divorțului, în familiile cu copii cu nevoi speciale, este mai mare decât în
cea a cuplurilor din populația generală (Robbers et al, 2011, Freedman și Kalb 2011)
45
1.3.1 STRESUL FAMILIEI CAUZAT DE
STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI

46. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Îngrijirea unui copil cu risc de a dezvolta dizabilități crește vulnerabilitatea mamei la depresie și
anxietate. Acest lucru este valabil mai ales pentru:
§O spitalizare îndelungată pentru nou-născuții extrem de prematuri
§Incidență mai mare a complicațiilor medicale
§Intervenții multiple în unitatea de terapie intensivă neonatală
§Boli cronice de lungă durată, cum ar fi: displazie bronhopulmonară, probleme de hrănire,
leziuni cerebrale
§Preocuparea serioasă cu privire la bunăstarea și dezvoltarea sugarului.
Vă rugăm să citiți Modulul 1 pentru informații detaliate despre stresul familiei.
46
1.3.1 STRESUL FAMILIEI CAUZAT DE
STAREA DE SĂNĂTATE A COPILULUI

47. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI
Este important să încercați să înțelegeți stresul parental în
contextul trăsăturilor de dezvoltare ale copilului. În plus, fiecare
familie are propria structură unică. Prin urmare, efectul stresului
parental asupra dezvoltării poate varia în fiecare familie.
Stresul toxic (cum ar fi abuzul, neglijarea, sărăcia extremă,
violența, disfuncția gospodăriei și deficitul de hrană) are un
impact semnificativ asupra dezvoltării sănătoase cognitive și
lingvistice a copiilor, a competențelor sociale și asupra
problemelor comportamentale.
47

48. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Rezultatele studiilor actuale sugerează că stresul parental este atât un antecedent cât și o
consecință a problemelor de comportament ale copilului. Simultan, problemele de
comportament ale copilului sunt un antecedent și o consecință a stresului parental.
Aceste variabile par a avea un efect de escaladare sau de diminuare reciprocă de-a lungul
timpului.
Părinții puternic stresați nu pot contribui la o bună adaptare a copiilor lor, ceea ce poate
duce la mai multe probleme de comportament. În ceea ce privește situația opusă
(comportamentul copilului generator al stresului parental), problemele de
comportament ale copilului pot crea mai mult stres în mediul extins social (de exemplu
la școală, în cartier), ceea ce duce la creșterea stresului parental.
(Cameron L. Neece, 2012)
48
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

49. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Stresul resimțit de părinții care au un nou-născut/copil cu nevoi speciale generează
diferite atitudini și comportamente în timpul spitalizării copilului. În acest proces, unii
părinți pot fi excesiv de protectori față de copiii lor, în timp ce altora le este dificil să
accepte rolul de părinte și pot avea sentimente de respingere. Astfel de sentimente pot
afecta structura personalității copilului și diferite domenii ale dezvoltării acestuia
(Doğan, Bitlis și Özen, 2005).
Se pare că mamele depresive petrec mai puțin timp jucându-se, oferind jucării
stimulative și comunicând verbal cu copiii și, în general, prezintă un atașament mai slab
față de copil și mai multe inabilități în hrănirea copilului și în asigurarea măsurilor de
siguranță.
49
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

50. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Stresul și depresia parentală pot perturba legătura mamei
cu sugarul și interacțiunile lor, care la rândul lor pot afecta
negativ dezvoltarea cognitivă, neurologică,
comportamentală și socială ale acestuia.
Depresia maternă și stresul pot afecta dezvoltarea
sugarului încă de la 1 lună.
50
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

51. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Copiii de până la 3 luni pot simți comportamentele depresive ale mamei lor.
Fața mamei cu depresie are o expresie fără mimică, mamele se angajează într-o
interacțiune socială scăzută cu sugarii lor, oferă stimulare verbală mai mică, îndeplinesc
sarcini mai puțin stimulatoare și încurajatoare și au un atașament slab.
Factorii sociali de mediu joacă un rol important în dezvoltarea limbajului. Interacțiuni
mai bogate între mama și copil la 12 luni, au fost asociate cu scoruri mai mari în
dezvoltarea limbajului copilului. (Joyce Magill-Evans și Margaret J. Harrison, 2010)
51
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

52. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Experiența stresantă a evenimentelor de viață din timpul sarcinii, a crescut șansele
pentru oprirea precoce a lactației (Jianghong Li, 2008).
Alăptarea la sân timp de ⩾ 1 lună a fost asociată pozitiv cu rezultatele îmbunătățite ale
dezvoltării motorii la vârsta de 10, 14 și 17 ani (Tegan Grace, 2017).
52
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

53. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Conform unui studiu longitudinal (Grace T, 2011), stresul în sarcină a condus la scoruri
mai mici ale dezvoltării motorii a copiilor. Acest lucru a fost arătat la 10, 14 și 17 ani.
Stresul din ultima perioadă a sarcinii are o influență mai mare asupra dezvoltării motorii în
perioada copilăriei târzii și în adolescență, față de stresul resimțit în primul trimestru al
sarcinii.
Stresul în timpul sarcinii contribuie la o dezvoltare motorie mai slabă pe termen lung.
53
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

54. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
O metaanaliza (Giavana Buffa, 2018) a indicat că:
§48 de articole au fost identificate pe tema legăturii dintre stresul prenatal și dezvoltarea
copilului.
§Cinci studii au analizat efectele stresului prenatal asupra dezvoltării copilului în copilăria
târzie, analizând aspecte precum temperamentul și dezvoltarea motorie, toate arătând
rezultate semnificative; nouă studii au analizat legătura cu dezvoltarea
comportamentului, astmul și creșterea fizică a copiilor, iar opt din cele nouă studii
prezintă rezultate semnificative.
54
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

55. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Temperamentul sugarilor arată pe deplin relația dintre stresul parental și abilitățile de
atenție față de copil ale părinților și dovedește parțial relația dintre stresul parental și
dereglarea somnului, dar și disfuncționalități în hranirea bebelușului. (Anna L.
Zonderman 2012).
55
1.3.2 EFECTELE STRESULUI FAMILIEI
ASUPRA DEZVOLTĂRII COPILULUI

56. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL
Creșterea unui copil cu risc de a dezvolta handicap sau cu dizabilități este o experiență mai dificilă
și mai stresantă decât experiența avută de părinții care cresc un copil tipic.
Este posibilă reducerea efectelor depresiei și stresului, prin susținerea autoeficienței părinților.
Este important ca părinții să își dezvolte și să își mențină capacitatea de a face față situațiilor
dificile și să găsească soluții la problemele pe care le întâmpină în îngrijirea nou-
născutului/copilului cu nevoi speciale. Educarea și consilierea familiei cu privire la dificultățile
copilului și problemele de comportament ale acestuia, poate reduce stresul și poate crește
autoeficiența.
Vă rugăm să citiți Modulul 7 pentru informații detaliate.
56

57. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Bucuria de a auzi prima bătaie cardiacă a fătului, dezvăluirea
sexului și conectarea cu un bebeluș perfect sunt înlocuite de un
mediu medical foarte tehnologizat și specializat, de comunicarea
cu obstetricianul/neonatologul, cu asistentele medicale, de o
multitudine de analize și ecografii și de îngrijorările care însoțesc
necunoscutul situației.
Experiențele părinților cu furnizorii de servicii medicale în timpul
diagnosticării medicale a copilului lor afectează capacitatea lor de
a face față noilor circumstanțe și pot afecta calitatea vieții acestei
familii nou înființate.
57
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

58. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Copingul (a face față) exprimă „totalitate eforturilor cognitive și comportamentale, în
continuă schimbare, ale unui individ, realizate pentru a rezolva o situație care îl
depășește la un moment dat și care reprezintă un factor generator de stres”.
Copingul eficient se obține dacă părinții simt că sunt echipați cu resurse suficiente.
58
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

59. Comunicarea
eficientă
onestă
oportună
Creșterea
încrederii în
cadrele
medicale
Dezvoltarea
conexiunii umane
cu cadrele medicale
Coping crescut
personală
empatică
detaliată
directă
Imaginea reprezintă relația dintre comunicarea furnizorilor de servicii medicale și încrederea părinților.
Health care provider communication.
AL Kravotil and WA Julion.
59
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

60. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Oferiți informații detaliate, imediat ce dați și diagnosticul:
• Părinții au nevoia de a primi informații detaliate imediat, cu privire la anomalia fetală
suspectată, în caz contrar ei vor încerca să descopere singuri aceste informații.
Da-ți încrederea părinților și educați-i:
• Furnizați informații scrise pentru a le lua acasă, inclusiv o listă de resurse fiabile și valide.
Practicați o îngrijire centrată pe familie:
• Comunicarea și îngrijirea centrată pe familie crează un cadru empatic, iar informația este
livrată într-o manieră imparțială și nejudecativă.
60
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

61. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
S-a dovedit științific că informațiile și răspunsurile furnizate de cadrele medicale reduc
nivelul de stres și anxietate la ambii părinți. În consecință, întâlnirile regulate ale
profesioniștilor din domeniul sănătății cu părinții și furnizarea de servicii de educație și
consiliere, vor servi la creșterea gradului de conștientizare. (Uyaroğlu & Bodur, 2009)
În conformitate cu dorințele familiilor, psihologii clinicieni, medicii, asistentele și
experții în dezvoltarea copilului se pot reuni mai des. În plus, organizarea activităților în
care familiile care au nou-născuți/copii cu o condiție specială se pot reuni în ședințe de
grup, le reamintește că nu sunt singuri. (Kaytez, Durualp & Kadan, 2015).
61
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

62. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Sprijinul social joacă un rol important pentru familiile care se confruntă cu stresul.
Asistenții sociali trebuie să se intereseze despre strategiile de coping, acțiunile care îi vor
ajuta pe părinți să reziste la evenimentele și situațiile stresante. În acest fel, părinții vor fi
ajutați să își sporească rezistența și vor privi viața cu mai multă speranță (İșcan &
Malkoç, 2017).
Satisfacția vieții este asociată cu diferite tipuri de sprijin social. Prin urmare, atunci când
părinții au sprijin, resimt viața mai ușoară, sunt mai satisfăcuți și mai puțin stresați în
viața de zi cu zi (Bilge, Buruntekin, Demiral, Özer, Keleș, Yalçın & Semra, 2014).
62
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

63. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
O echipă multidisciplinară de îngrijire a sănătății are o gamă largă de expertiză, iar acest
lucru poate reduce stresul parental, în timp ce poate crește copingul acestora.
Sinergismul dintre discipline oferă o îngrijire cuprinzătoare și individualizată, care
reduce la minimum incertitudinea și îi ajută pe părinți să se simtă încrezători și ajutați.
Furnizorii de servicii medicale trebuie mai întâi să dezvolte o mai bună înțelegere a
experiențelor părinților, având în vedere atât cultura, cât și contextul.
63
1.3.3 A ȚINE STRESUL SUB CONTROL

64. 1.4. Importanța intervenției
timpurii
64

65. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.4. IMPORTANȚA INTERVENȚIEI TIMPURII
1.4.1. Plasticitatea creierului
1.4.2 Procesul de maturare a neuronilor
65

66. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Dezvoltarea postnatală a creierului unui nou-născut este extrem de complexă, deoarece
se produc multe evenimente. Toate acestea au consecințe de lungă durată asupra
funcționării creierului, care pot afecta creșterea, precum și funcția motorie, socială,
emoțională și cognitivă în viața ulterioară a copilului și adultului (ShuguiWang 2018).
Este foarte important să interveniți în perioada timpurie cu metode de prevenire și/sau
de recuperare, atunci când creierul se crește foarte rapid, contribuind astfel la o
dezvoltare a creierului sănătoasă.
66
1.4. IMPORTANȚA INTERVENȚIEI TIMPURII

67. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI
Plasticitatea creierului numită și neuroplasticitate este un termen care se referă la capacitatea
creierului de a se schimba prin realizarea de noi conexiuni.
Neuroplasticitatea ne permite să ne dezvoltăm din fragedă copilărie până la vârsta adultă, să
învățăm lucruri noi de-a lungul vieții și să ne recuperăm după leziunile creierului.
67

68. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Neuroplasticitatea este un proces complex fiziologic, care se accentuează în perioadele sensibile
ale copilăriei mici (evoluțiile creierului pre și postnatale) și continuă într-un grad mai mic în
perioada adolescenței și a vârstei adulte.
Plasticitatea creierului pe perioada dezvoltării pre și postnatale este un proces de maturizare
complex, codificat genetic, dependent de timp și secvențial, care este influențat îndeaproape de
experiențele de mediu intrinseci și extrinseci.
Plasticitatea dezvoltării timpurii este un termen cuprinzător ce definește modificările
fundamentale ale neurogenezei, migrației celulare neuronale, formării sinapselor și rețelelor
neuronale structurale și funcționale.
68
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

69. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Există 3 tipuri de plasticitate:
§Plasticitate independentă de experiență: procesul care rezultă din faptul că programarea genetică determină o
conectivitate de bază a neuronilor, care este modificată atât de factori interni, cât și de cei externi. Neuronii
care sunt activi împreună își sporesc conexiunile, în timp ce neuronii care nu sunt activi la nivel colectiv își
slăbesc conexiunile.
§Plasticitate activ-dependentă: proces care descrie dezvoltarea normală și generalizată a conexiunilor neuronale
care apar ca urmare a experiențelor comune la care sunt expuși toți oamenii într-un mediu normal. Aceste
experiențe universale timpurii sunt văzul, auzul și mișcarea corporală.
§Plasticitate dependentă de experiență: procesul continuu de creare și organizare a conexiunilor neuronale ce
apare ca urmare a experiențelor de viață ale unei persoane. Situațiile și circumstanțele diferite de viață
influențează modul în care anumite zone ale creierului se dezvoltă și continuă să crească.
69
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

70. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Perspectiva biologică:
§Neurogeneza, sinaptogeneza și apoptoza reprezintă procesele construirii sistemului
nervos central (SNC). Acest proces este programat genetic, pe perioade limitate de timp,
numite perioade critice și sensibile în care creierul este cel mai susceptibil să se schimbe.
70
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

71. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Următoarea schemă ilustrează cele mai intense evenimente heterogenetice din perioada
prenatală și postnatală: „fereastra” de dezvoltare pentru plasticitatea structural-
funcțională a sistemelor neuronale și tipurile de intervenții adecvate.
Schema este modificată conform Graaf-Peters și Hadders-Algra, 2001 și Judas și colab.,
2011.
71
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

72. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
40 W20 W 30 W 1 M 12 M
Simularea mediului intrauterin Stimulare activă
Proiecții talamocorticale
Apoptoza (moartea programată a celulelor)
Sinaptogeneza
Neurogeneza și migrația neuronilor
Mielinizare
Proiecții corticospinale
Intervenție
Fereastrădedezvoltareacreierului
Naștere
72

73. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Intervențiile timpurii sunt foarte importante, luând în considerare evenimentele din fereastra de
dezvoltare. De exemplu: la copiii prematuri, când bebelușul și creierul se dezvoltau în condiții
optime în pântec, această situație este întreruptă brusc o dată cu nașterea prematură și copilul
trebuie să continue să se dezvolte în afara pântecului.
Mediul din unitatea de terapie intensivă neonatală (TINN) este total diferit de mediul din
pântecul mamei. În TINN, sistemul nervos, în curs de dezvoltare, al copilului este expus constant
la stres:
§Stimulare senzorială: zgomot, lumină, stimularea tactilă
§Proceduri dureroase
§Îngrijitori multipli
§Divizarea și întreruperea somnului
Creierul este fragil și prezintă un risc ridicat de sângerare, deoarece maturizarea acestuia nu este
finalizată.
73
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

74. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Susținerea intervenției timpurii trebuie realizată cu ajutorul familiei, pentru a reduce stresul
bebelușului și pentru a îmbunătăți neurodezvoltarea pentru nou-născuții din TINN.
Aceasta se poate realiza prin:
§Îngrijirea prin metoda cangur (piele pe piele)
§Planificarea îngrijirilor de rutină medicală
§Strategii de poziționare corectă în incubator
§Reducerea zgomotului și a luminii
§Metode de hrănire potrivite
§Managementul durerii
§Reducerea durerii cu ajutorul părinților
74
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

75. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Una dintre cele mai importante metode folosite în intervenția timpurie pentru bebelușii prematuri
este îngrijirea tip cangur (piele pe piele).
Metoda tip cangur se caracterizează prin poziționarea nou-născutului în contact ventral cu
mama/tatăl, piele-piele, de obicei într-o poziție verticală, cu sugarul înfășurat de pieptul părintelui.
Este recomandată ca fiind o intervenție fezabilă, naturală și eficientă, ca un standard de îngrijire în
asistența medicală de calitate pentru toți sugarii cu afecțiuni la naștere, indiferent de locația
geografică sau de statutul economic al țării.
Au fost raportate numeroase beneficii ale utilizării sale legate de reducerea mortalității, beneficii
fiziologice (termoreglarea, stabilitatea cardiorespiratorie) și comportamentale (reglarea somnului,
durata alăptării și gradul de exclusivitate al alăptării). Este considerată o terapie eficientă pentru
ameliorarea durerilor din timpul procedurilor și contribuie la îmbunătățirea dezvoltării neurologice.
(Marsha L Campbell-Yeo, 2015)
75
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

76. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Poziționarea bebelușilor în TINN este, de asemenea, foarte importantă pentru dezvoltarea
neurologică a acestora.
În uter, fătul se află într-un mediu închis, cu limite ferme ce susțin dezvoltarea flexiei
fiziologice. Permite fătului să-și extindă brațele și picioarele, apoi întâlnește rezistență și revine
ușor la poziția de flexie.
Această flexie fiziologică este esențială pentru dezvoltarea normală a posturii și a mișcării.
Cu ajutorul poziționării corecte, de obicei, bebelușii se simt mai siguri. Sunt mai stabili din
punct de vedere fiziologic dacă au limite (cuiburi de incubatoare) așezate în jurul lor, deoarece
sunt obișnuiți cu un pântec închis.
(Wales Neonatal Network Guideline - Supportive Positioning Guideline)
76
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

77. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Dezvoltarea în primii ani ai vieții stă la baza dezvoltării altor perioade ale vieții umane. În primii
trei ani, bebelușii/copiii evoluează mai rapid în toate domeniile de dezvoltare (mișcare, cogniție,
limbaj, socializare, emoții). În acești ani, creierul se află într-un proces de structurare și învățare
mai rapid decât oricând în timpul vieții umane.
În primii ani de viață, structura creierului, sensibilă și vulnerabilă, în creștere rapidă, este foarte
afectată de toți stimulii, atât cei pozitivi, cât și cei negativi.
Experiențele timpurii pozitive sunt decisive pentru calitatea vieții pe termen lung a unui copil și îi
afectează întreaga viață.
77
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

78. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Pentru a oferi experiențe pozitive timpurii copiilor în mediu lor familial, este foarte
important să observăm oportunitățile și să capacităm (educăm) familia.
Experții în intervenție timpurie ar trebui să educe familia să introducă elemente de
stimulare si recuperare medicală în rutina lor zilnică.
Familiile și experții în intervenție timpurie ar trebui să colaboreze pentru a implementa
participarea copiilor la rutina familiei, cu obiective individualizat selectate.
Asistența în intervenție timpurie ar trebui să se asigure:
§că toți copiii sunt implicați în rutina de zi cu zi a familiei
§ca familiile primesc sprijin în stabilirea obiectivelor și a unui plan de intervenție.
78
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

79. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Teoriile dezvoltării, acceptate în mod obișnuit, sunt „Teoria sistemelor evolutive” și „Teoria
selecției neuronale de grup”.
§Teoria sistemelor evolutive (TSE) se bazează pe natura sistemelor complexe care urmează
reguli de interdependență pentru a organiza complexul. Conform acestei teorii, dezvoltarea nu
este dictată de procese de maturizare endogene. Dezvoltarea este un proces de auto-organizare cu
mulți factori intrinseci și extrinseci. Pentru ca susținerea maturizării programate genetic a
sistemului nervos central (SNC) să fie optimă, trebuie să aibă loc o interacțiune sănătoasă cu
membrii familiei, cu jucării adecvate, iar factorii de mediu, sociali și culturali ar trebui să fie
optimi.
79
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

80. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
• Teoria selecției neuronale de grup se bazează pe faptul că instrucțiunile genetice
joacă un rol substanțial în determinarea primară a dezvoltării creierului. Este punctul
de plecare al mecanismelor epigenetice care permit interacțiunea cu mediul și inițierea
de activități. Mediul și experiența îmbunătățesc variația dezvoltării primare a
creierului. Este important să stimulezi mișcarea, jocul, modul de comunicare al nou-
născutului/copilului mic. Prin intervenția timpurie, conform acestei teorii, sunt
implementate activitățile care folosesc mișcările inițiate de copil și se pune accent pe
jocurile individuale care implică încercări și erori, considerându-se că acestea
îmbogățesc experiența și aria de cunoștințe copilului.
80
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

81. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Așa cum este cunoscut în literatura de specialitate,
experiențele senzoriale și motorii, experiențele de limbaj
și cognitive, stresul prenatal și postnatal, relația părinte-
copil, sărăcia, jocul alături de colegi, frați sau părinți,
alimentația, somnul, reacțiile chimice, bacteriile
intestinale, sistemul imunitar, toate au un efect asupra
plasticității.
„Genele sunt cărămizile și mortarul pentru a construi
un creier. Mediul este arhitectul. ” Christine Hohmann
81
1.4.1. PLASTICITATEA CREIERULUI

82. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.4.1. PLASTICITATEA DUPĂ UN ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL
Sistemul nervos central este foarte vulnerabil în primii ani de viață.
Creierul poate fi ușor afectat de mulți factori precum infecții, sângerare, hipoxie, condiții
adverse de mediu, neglijare și malnutriție. Aceste evenimente adverse au mecanisme
fiziopatologice diferite ale afectării creierului și afectează diferite zone ale creierului.
Reușita plasticității creierului afectat depinde de durata, tipul, dimensiunea și localizarea
afectării.
Plasticitatea este mai mare dacă leziunile cerebrale apar înainte de maturizarea sistemului
nervos central.
82

83. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Neuroplasticitate
Dezvoltare
Normală
Neurogene
za
Sinaptogenez
a
Circuitele
neuronale
Modificări
electrofiziologice
Comportament
Afectare
Sindromul
Rett
Sindromul
X Fragil
Scleroz
a
multiplă
Neurofib
romatoza
Sindromul
Angelman
Sindromul Phelan-
McDermid
Adaptare
Plasticitate
dependentă
de experiență
Reactivitate
Post-
trauma/
afecțiune
Emisferectomie
Disfuncționalități
neurologice
Post
deprivare
senzorială
Ambliopia Surditate
Excesivitate
Distonie
Epilepto-
geneza
Vulnerabilitatea
sistemului
nervos central
Hipoxie
Ischemie
Encefalopatie
Sindromul
encefalopat
ie
epileptica
Modele de neuroplasticitate la nivelul creierului în curs de dezvoltare.
83

84. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
După afectarea cortexului motor și a căilor de conducere descendente ale acestuia, porțiunea
neafectată a creierului suferă de obicei o reorganizare structurală și funcțională substanțială care
are loc în zonele extinse perilezional, precum și în zonele senzoriale și asociative ale cortexului
(așa cum s-a demonstrat în studiile la animale și studiile neuroimagistice umane).
Aceste modificări plastice reflectă capacitatea creierului, în special a cortexului cerebral, de a
modifica structura și funcția neuronilor și a rețelelor acestora ca răspuns la daunele cauzate de
un accident vascular cerebral.
Recuperarea cortexului motor după accidentul vascular cerebral atinge punctul maxim la patru
săptămâni după avarie și apoi încetinește după această primă lună.
Sheng Li, 2017
84
1.4.1. PLASTICITATEA DUPĂ UN ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL

85. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Accidentul vascular cerebral perinatal este de obicei cauza paraliziei cerebrale hemiplegice
(HP CP) (Anna P Basu, 2014).
Terapia prin constrângere sau terapia bimanuală/bilaterală sunt metodele cele mai
utilizate și bazate pe dovezi în tratarea hemiplegiei pentru creșterea funcției membrelor
afectate.
De asemenea, terapia prin constrângere și terapia bilaterală, împreună, sunt utilizate
frecvent după un accident vascular cerebral.
Toate aceste metode trebuie făcute sub observația unui fizioterapeut sau a unui
ergoterapeut.
85
1.4.1. PLASTICITATEA DUPĂ UN ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL

86. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.4.1. PLASTICITATEA DUPĂ
ENCEFALOPATIA HIPOXIC-ISCHEMICĂ
Afecțiunea hipoxic-ischemică a creierului induce un răspuns inflamator imediat, care s-a dovedit că se
menține zile și chiar săptămâni după incidentul inițial. Această afecțiune nu are ca rezultat o vătămare
cerebrală uniformă sau globală, ci provoacă leziuni selective diferitor structuri ale creierului.
La sugarii prematuri substanța albă periventriculară este extrem de vulnerabilă, ceea ce duce la un model
selectiv de afectare, numit leucomalacia periventriculară (PVL). Rezultatele clinice ale studiilor asupra
leucomalaciei periventriculare indică ca afecțiuni ulterioare, des întâlnite, afecțiuni motorii, deficiențe
vizuale, cognitive și senzoriale.
La copiii născuți la termen, leucomalacia periventriculară severă provoacă leziuni selective cortexului
senzorial și motor, nucleilor bazali, talamusului și trunchiului cerebral. Manifestările clinice comune
sunt reprezentate de tulburare motorie severă, rigiditatea, afectarea extremităților superioare și dificultăți
în vorbire.
Eridan Rocha-Ferreira, Mariya Hristova (2011)
86

87. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Reorganizarea fiziologică a creierului începe imediat după
afectarea acestuia.
Deși există dificultăți motorii după leucomalacia
periventriculară, bebelușii sunt încă bebeluși și nevoia lor de
mișcare, comunicare, joc și explorare continuă.
Este important să oferim medii care să permită bebelușilor cu
dificultăți motorii să exploreze mediul, mișcarea și propriul
corp.
În timpul intervenției timpurii, un program special este
planificat pentru nevoile fiecărui bebeluș și este implementat în
mediul natural al copilului, în cooperare cu familia.
87
1.4.1. PLASTICITATEA DUPĂ
ENCEFALOPATIA HIPOXIC-ISCHEMICĂ

88. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.4.2 PROCESUL DE MATURARE A
NEURONILOR
În perioada intrauterină și în primii ani de viață, dezvoltarea sistemului nervos central
este atât de activă, cum nu va mai fi niciodată pentru restul vieții copilului.
Structurile cerebrale se dezvoltă în evenimente succesive precum neurogeneza, migrația
neuronilor, sinaptogeneza, etc.
Factorii biologici și de mediu afectează aceste procese ale sistemului nervos central, în
mod pozitiv sau negativ.
Intervenția timpurie oferă oportunități unice de dezvoltare în această perioadă.
88

89. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Neural proliferation
Neuronal migration
Presence subplate
Axon and dendrite sprouting
Synapse formation
Glial cell proliferation
Myelination
Programmed cell death
Synapse elimination
Axon retraction
Procese de neurodezvoltare în timpul ontogeniei umane
89

90. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MULȚUMIM!
90

91. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Akkok, F., Aşkak, P., & Karancı, A. N. (1992). Özürlü Bir Çocuğa Sahip Anne-Babalardaki Stresin Yordanması. Ankara
Üniversitesi Eğitim Bilimleri Fakültesi Özel Eğitim Dergisi, 1(02).
Akkök, F., Aşkak, P., & Karancı, A. N. (1992). Özürlü bir çocuğa sahip anne-babalardaki stresin yordanması. Ankara
Üniversitesi Eğitim Bilimleri Fakültesi Özel Eğitim Dergisi, 1(02).
Allen (2011), Pithouse (2007), Barnes and Freude-Lagevardi (2002), Benefits of Early Intervention Social Work
Anna L. Zonderman, 2012 Yale University, Disrupting The Dyad: Effects Of Parenting Stress On Infant Social-emotional
Development, Public Health Theses
Anna P Basu (2015) Early intervention after perinatal stroke: Opportunities and challenges. Dev Med Child Neurol.
Avşaroğlu, S., & Okutan, H. (2018). Zihin engelli çocuğu olan ailelerin yaşam doyumları, iyimserlik ve psikolojik belirti
düzeylerinin incelenmesi. Manas Sosyal Araştırmalar Dergisi, 7(1), 59-71.
Bilge, A., Buruntekin, F., Demiral, O., Özer, N. G., Keleş, B., Yalçın, E., ... & Semra, B. O. L. (2014). Engelli yakınlarına
verilen “stresle baş etme ve yaşam doyumunu arttırma” eğitiminin etkinliğinin belirlenmesi. Gümüşhane Üniversitesi Sağlık
Bilimleri Dergisi, 3(1), 110-121.
Bilge, A., Buruntekin, F., Demiral, O., Özer, N. G., Keleş, B., Yalçın, E., ... & Semra, B. O. L. (2014). Engelli yakınlarına
verilen “stresle baş etme ve yaşam doyumunu arttırma” eğitiminin etkinliğinin belirlenmesi. Gümüşhane Üniversitesi Sağlık
Bilimleri Dergisi, 3(1), 110-121.
91
REFERINȚE

92. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Cameron L. Neece,2012. Parenting Stress and Child Behavior Problems: A Transactional Relationship Across Time. Am J
Intellect Dev Disabil. Author Am J Intellect Dev Disabil. 117(1): 48–11.
Çetin, F., Yeloğlu, H. O., & Basım, H. N. (2015). Psikolojik dayanıklılığın açıklanmasında beş faktör kişilik özelliklerinin rolü:
Bir kanonik ilişki analizi. Türk Psikoloji Dergisi, 30(75), 81-92.
Cherry, D. B. (1989). Stress and Coping in Families with Ill or Disabled Children: Physical & Occupational Therapy in
Pediatrics, 9(2), 11.
Coşkun, Y., & Akkaş, G. (2009). Engelli çocuğu olan annelerin sürekli kaygı düzeyleri ile sosyal destek algıları arasındaki
ilişki. Journal of Kirsehir Education Faculty, 10(1).
Cummings, S.T (1971) The impact of the child's deficiency on the father: A study of mentally retarded and chronically ill
children. American Journal of Orthopsychiatry, 31, 595 – 10.
De-Graaf-Peters and Hadders-Algra (2001) Ontogeny of the human central nervous system: what is happening when? Early
Human Development
Doğan, H., Bitlis, D., & Özen, K.(2005). Cerebral Palsy’li Çocukların Eğitimi. Hıfzı Özcan, editör. Cerebral Palsy. İstanbul:
Boyut Matbaacılık, 183-224.
Duygun, T., & Sezgin, N. (2003). Zihinsel engelli ye sağlıklı çocuk annelerinde stres belirtileri, stresle başa çıkma tarzlan ve
algılanan sosyal desteğin tükenmişlik düzeyine olan etkisi. Türk Psikoloji Dergisi.
92
REFERINȚE

93. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Eridan Rocha-Ferreira, Mariya Hristova (2011) Plasticity in the Neonatal Brain following Hypoxic-Ischaemic Injury. Neural Plasticity
Freedman and Kalb (2011) J Autism Devel Disorders DOI: 10.1007/s10803-011-1219-y
Giavana Buffa, 2018, Prenatal stress and child development: A scoping review of research in low- and middle-income countries, Published
online doi: 10.1371/journal.pone.0207235
Grace T1, Bulsara M2, Robinson M3, Hands B2. 2011, The Impact of Maternal Gestational Stress on Motor Development in Late
Childhood and Adolescence: A Longitudinal Study, Child Dev.
Gülşen, B., & Özer, F. G. (2009). Engelli çocuğa sahip ailelerin stresle baş etme durumları. TAF Preventive Medicine Bulletin, 8(5).
Higgins, D. J., Bailey, S. R., & Pearce, J. C. (2005). Factors associated with functioning style and coping strategies of families with a child
with an autism spectrum disorder. Autism, 9(2), 125-137.
Holroyd, I. (1987). Questionnarie on resources and stress. Brandon: Clinical Psychology Pub. Co. Inc.
İşcan, G. Ç., & Malkoç, A. (2017). Özel gereksinimli çocuğa sahip ailelerin umut düzeylerinin başa çıkma yeterliği ve yılmazlık açısından
incelenmesi. Trakya Üniversitesi Eğitim Fakültesi Dergisi, 7(1).
Jianghong Li,Garth Edward Kendall, +3 authors Wendy H Oddy, 2008, Maternal psychosocial well-being in pregnancy and breastfeeding
duration. Medicine Published in Acta paediatrica
Joyce Magill-Evans & Margaret J. Harrison, 2010.Parent-Child Interactions, Parenting Stress, and Developmental Outcomes at 4
Years,Pages 135-150
93
REFERINȚE

94. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Karoly LA, Kilburn MR, Cannon JS. (2005), Early childhood interventions: Proven results, future promise
Karst, J. S., & Van Hecke, A. V. (2012). Parent and family impact of autism spectrum disorders: A review and proposed model
for intervention evaluation. Clinical child and family psychology review, 15(3), 247-277.
Kaytez, N., Durualp, E., & Kadan, G. (2015). Engelli çocuğu olan ailelerin gereksinimlerinin ve stres düzeylerinin
incelenmesi. Eğitim ve Öğretim Araştırmaları Dergisi, 4(1), 197-214.
Kisler, J., & McConachie, H. (2010). Parental reaction to disability. Paediatrics and Child Health, 20(7), 309-314.
Koçhan, A. (2019). Engelli çocuğa sahip ebeveynlerin stres düzeyi, stresle başa çıkma tarzları, hastalık yükü algıları ve bilgece
farkındalık düzeyleri arasındaki ilişkinin incelenmesi(Master's thesis, Başkent Üniversitesi Sosyal Bilimleri Enstitüsü).
Köksal, G., & Kabasakal, Z. (2012). Zihinsel engelli çocukları olan ebeveynlerin yaşamlarında algıladıkları stresi yordayan
faktörlerin incelenmesi. Dokuz Eylül Üniversitesi Buca Eğitim Fakültesi Dergisi, (32), 71-91.
Korkmaz, M., Yücel, A. S., Çelebi, N., & Kılıç, B. (2014). 7-17 Yaş Arası Farklı Gelişimsel Özellikleri Olan Çocuklara Sahip
Ailelerin Stresle Başa Çıkma Yöntemlerinin İncelenmesi.
Marsha L Campbell-Yeo, Timothy C Disher, Britney L Benoit, and C Celeste Johnston. (2015) Understanding kangaroo care
and its benefits to preterm infants Pediatric Health Med Ther
94
REFERINȚE

95. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
McCubbin, H. I., Thompson, E. A., Thompson, A. I., & Fromer, J. E. (1998). Stress, coping, and health in
families: Sense of coherence and resiliency. Sage Publications, Inc.
Mithyantha R. (2017) Current evidence-based recommendations on investigating children with global
developmental delay. Arch Dis Child.
Orla Doyle, Colm P. Harmon, James J. Heckman, and Richard E. Tremblay (2009) Investing in Early Human
Development: Timing and Economic Efficiency. Econ. Hum. Biol.
Robbers et al (2011) Soc Psychiatry Psychiatr Epidemiol.41(4): 311–319
Sardoğan, M. E., & Karahan, T. F. (2005). Evli bireylere yönelik bir insan ilişkileri beceri eğitimi programı’nın
evli bireylerin evlilik uyum düzeylerine etkisi. Ankara Üniversitesi Eğitim Bilimleri Fakültesi Dergisi, 38(2), 89-
102.
Şener, A., & Terzioğlu, G. (2008). Bazı sosyo-ekonomik ve demografik değişkenler ile iletişimin eşler arası uyuma
etkisinin araştırılması. Sosyal Politika Çalışmaları Dergisi, 13(13), 7-20.
Şentürk, M., & Saraçoğlu, G. V. (2013). Eğitilebilir Zihinsel, Bedensel Engelli Çocuğu Olan Annelerle Sağlıklı
Çocuğa Sahip Annelerin Aileden Algıladıkları Sosyal Destek ve Depresyon Düzeylerinin Karşılaştırılması.
95
REFERINȚE

96. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
REFERINȚE
Sharan E. Brown, J.D., Ed.D.,Michael J.Guralnick (2012) Infants Young Child. International Human
Rights to Early Intervention for Infants and Young Children with Disabilities: Tools for Global Advocacy
Sheng Li (2017) Spasticity, motor recovery, and neuronal plasticity after stroke. Front Neurol
ShuguiWang (2018)Targeting the gut microbiota to influence brain development and function in early life,
Neuroscience & Biobehavioral Reviews
Tegan Grace,2017, Breastfeeding and motor development: A longitudinal cohort study
Uğuz, Ş., Toros, F. &Yazgan İnanç, B. (2004), Zihinsel ve/veya bedensel engelli çocukların annelerinin
anksiyete, depresyon ve stres düzeylerinin belirlenmesi. Journal of Clinical Psychology, 7(1), 42-47.
Uyaroğlu, A. K., & Bodur, S. (2009). Zihinsel yetersizliği olan çocukların anne-babalarında kaygı düzeyi ve
bilgilendirmenin kaygı düzeyine etkisi. TAF Preventive Medicine Bulletin, 8(5).
Wales Neonatal Network Guideline - Supportive Positioning Guideline
Yurdakul, A., & Girli, A. (1999). Engelli çocuğu olan ailelerin sosyal destek örüntüleri ve bunun psikolojik
sağlık ile ilişkisi. İlkışık Dergisi, 1-5.
96

97. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
https://medvet-project.eu
https://www.facebook.com/Medvetproject
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0
International License.
All images included in this ppt have been retrieved from:
https://www.flickr.com
https://pixabay.com
The European Commission support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents which
reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information
contained therein.
97

98. Tuba Derya Doğan
Turgay Altunalan
Sedef Kanat
Cerebral Palsy Türkiye