Tulburarea specifică de învățare (TSI) este o disfuncție neurologică, nu o deficiență sau o boală, care afectează procesarea informațiilor și se manifestă prin dificultăți în citire, scriere și matematică. Diagnosticul TSI implică criterii precise de evaluare și exclude alte condiții care ar putea influența învățarea. Terapia timpurie și suportul educațional adaptat sunt esențiale pentru succesul copiilor cu TSI.

1. TULBURAREA SPECIFICĂ DE ÎNVĂŢARE
Prof. Psih. POPA Mihaela Camelia, CJRAE Constanţa
Prof. Psih. CRUDU Gabriela, CJRAE Constanţa
TSI nu este o deficienţă, nu este o boală, ci o modalitate specială de prelucrare a
informaţiei ca urmare a dezvoltării şi funcţionării diferite a SNC. Este o disfuncţie
neurologică care de cele mai multe ori este influenţată genetic ( Bartok Eva,Copilul dislexic-
o responsabilitate comună, p.5).
Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentele(DSM-5) include TSI în
categoria tulburărilor neurodevelopmentale(C. David şi A. Roşan, Repere diagnostice bazate
pe dovezi ştiinţifice în tulburările specifice de învăţare, p.11-15).
CODURILE DSM-5 sunt următoarele:
315.00- cu afectarea citirii;
315.2- cu afectarea exprimării în scris;
315.1- cu afectare în domeniul matematic;
Aceste tulburări neurodevelopmentale îşi au debutul în perioada timpurie a
copilariei, anterior intrării copilului la şcoală.
1.1.CRITERII DE DIAGNOSTICARE
CRITERIUL A- e cel care atestă prezenţa simptomatologiei, pe o perioadă de cel
puţin 6 luni, pe cele 3 domenii de abilitate (citire-corectitudine, comprehensivitate, fluenţă;
scriere- ortografie, reguli gramaticale şi de punctuaţie, exprimare în scris sub aspectul
organizării şi clarităţii; matematică- simţ numeric, calcul matematic corect şi fluent,
raţionament matematic acurat).
Care sunt simptomele?
* citeşte cu erori, lent sau cu efort, nu decodează cuvântul, mai mult îl ghiceşte
* alexie- are dificultăţi de întelegere a celor citite;
* dificultăţi în scrierea ortografică a cuvintelor (prin omisiune, adăugiri, înlocuiri,
inversiuni);
* dificultăţi de exprimare în scris (dificultăţi de organizare a paragrafelor scrise,
erori gramaticale şi de punctuaţie, dificultăţi în organizarea şi scrierea ideilor);
* dificultăţi în realizarea raţionamentului matematic;
* dificultăţi la nivelul simţului numeric (schimbă procedeul de calcul, nu reuşeşte
să ducă un exerciţiu până la capăt etc.).
CRITERIUL B-este criteriul afectării funcţionale. Anumite abilităţi sunt sub
nivelul aşteptat raportate la vârsta cronologică. Această afectare se constată la nivelul
performanţei şcolare sau profesionale.
CRITERIUL C-observarea TSI în perioada de dezvoltare sau la debutul
şcolarizării formale. Devine evident când exigenţele mediului sunt cu mult peste
capacităţile individului.
CRITERIUL D- exclude dificultăţile de învăţare secundare cum ar fi dizabilitate
intelectuală, deficienţe senzoriale auditive şi vizuale necorectate, alte tulburări neurologice
sau mentale, condiţii psihosociale defavorabile, şcolarizarea într-o limbă pe care elevul nu
o stăpâneşte suficient de bine.

2. 1.2.TULBURĂRILE DE ÎNVĂŢARE, ÎN CLASIFICAREA
INTERNAŢIONALĂ A BOLILOR(ICD-10, OMS,1993)
Tulburări mentale şi de comportament
Tulburări de dezvoltare psihologică
F81. Tulburări specifice de dezvoltare privind abilităţile şcolare
Codurile după ICD 10
F.81.0- tulburări specifice de citire
F.81.1-tulburări specifice de rostire şi ortografie
F.81.2- tulburare specifică privind abilităţile numerice
F.81.3- tulburare mixtă de abilităţi şcolare
F.81.8- alte tulburări de dezvoltare a abilităţilor şcolare
F.81.9- tulburare de dezvoltare a abilităţilor şcolare nespecificată
Când se pune diagnosticul?
Diagnosticul de TSI se exclude în următoarele cazuri (Bartok Eva,Copilul dislexic-
o responsabilitate comună, p.5-9):
QI< 85;
Deficite senzoriale, auditive necorectate;
Tulburări psihiatrice sau neurologice organice sau funcţionale de achiziţie ;
Absenţa oportunităţilor de învăţare;
Dezavantaje psihosociale ;
Alte influenţe externe ce împietează procesul de achiziţie.
Puncte tari ale persoanelor cu TSI:
✓ bună capacitate de vizualizare;
✓ gândire spaţio-vizuală;
✓ realizarea unor conexiuni neaşteptate;
✓ gândire originală, neconvenţională;
✓ capacitate de comprehensiune globală;
✓ capacitate de a lua decizii imediate;
✓ curiozitate accentuată;
✓ bune abilităţi de rezolvare de probleme;
✓ intuiție;
✓ imaginație bogată;
✓ empatie;
✓ rezilienţă;
✓ capacităţi bune de comunicare.
Semne observabile în comportament:
acomodare greoaie la regulile şi regimul şcolar;
sustragere de la îndeplinirea unor sarcini;
este dezamăgit, demotivat, fără chef;
tulburări de comportament şi de autoapreciere;
pot apărea simpome somatice şi neurotice: dureri de cap, de stomac, tahicardii,
bâlbâieli, enurezis, ticuri, alergii, tulburări de somn, bulimie, boli scurte
repetate.

3. 1.3. TERAPIA COPIILOR CU TSI
Există o serie de terapii( Metoda Meixner, metoda NILD, metoda TSMT etc.) care
vin în sprijinul acestor copii şi pot diminua, preveni tulburările în dezvoltarea copilului.
Succesul terapiei este influenţat şi de identificarea timpurie a problemei şi
începerea ei cât mai repede cu putinţă.
Terapiile specfice nu pot rezolva totul. La clasă, educatorul trebuie să intervină sau
să adopte o serie de măsuri compensatorii, de curriculum adaptat, de o serie de evaluări în
funţie de problemă.
1.4. CUM SE OBŢINE CERTIFICATUL DE ORIENTARE ŞCOLARĂ
Părintele trebuie să se adreseze CJRAE-ului judeţean ca să obţină lista de
documente necesare ce trebuie să fie depuse la dosar. Aceste documente se găsesc şi pe
site-ul oficial al instituţiei de unde se pot descărca. Se vor urma paşii, iar în funcţie de
specificul tulburării, copilul va primi un certificat de oerientare şcolară şi profesională.
Bibliografie
Bartok Eva,Copilul dislexic- o responsabilitate comună,Ghid destinat cadrelor
didactice şi părinţilor copiilor cu TSI, Târgu Mureş- 2017
C. David şi A. Roşan, Repere diagnostice bazate pe dovezi ştiinţifice în tulburările
specifice de învăţare, Editura ARGONAUT & LIMES, Cluj-Napoca, 2017