Etape de elaborare a textului scris

1. TEXTUL SCRIS
ETAPELE DE ELABORARE

2. PROIECT DIDACTIC
CLASA A X-A
Data: 23.09.2019
Clasa a X-a ”U”
Instituția: L.T.Țibirica
Subiectul: Textul scris. Etapele de elaborare. Actualizare
Obiective operaționale:
O1- Să enumere tipurile de text scris, reperând și caracteristicile de scriere a acestora;
O2- Să producă un text scris, în bază de algoritm,
O3- Să determine regulile de redactare a unui text scris, aplicându-le ulterior în textul propriu.
Strategii de învățare:
Braistorming, clustering, scrierea liberă, pixuri în pahar.
Activitate frontală, individuală.

3. Competența Specifică 4 – Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând comportament
lingvistic autonom și originalitate.
Ce tipuri de text scris
cunoașteți?

4. Textul descriptiv,
narativ(tablou, portret
literar, compunere
narativă), argumentativ
Texte
metaliterare:comentariul
literar, compuneri paralele,
Eseul în baza unui citat ...
Textul informativ:
reportajul, știrea etc.
Textul funcțional: CV-ul,
cererea, procesul-verbal,
procura etc.
Textul epistolar:
Scrisoarea. Felicitarea etc.

5. Textul descriptiv poate fi un text literar de tip tablou sau portret, caracterizat prin subiectivitate și printr-o expresivitate
sporită , sau de tip nonliterar, descriind un anumit aspect al realității într-un limbaj obiectiv, impersonal și prin acumularea
unei sume de detalii.
Textul narativ este de obicei un text literar epic în care emițătorul își transmite indirect sentimentele prin intermediul
acțiunii și personajelor; și unele texte nonliterare pot avea caracter narativ, în special cele din domeniul publicistic.
Textul informativ este prin excelență un text nonliterar care într-un limbaj concis oferă informații despre un anumit aspect
al realității. Dintr-un asemenea text lipsesc și mărcile afectivității și ale expresivității.
Textul argumentativ este un text personalizat deoarece exprimă punctul de vedere al emițătorului. Pornește de la o ipoteză
pe care o dezvoltă cu argumente finalizând-o cu o concluzie. Limbajul este elevat și ideile sunt legate prin conectori.
Textul beletristic este textul luat dintr-o operă literară, are caracter particular fiind rezultatul imaginației unui singur scriitor,
este singurul care folosește cuvinte din toate compartimentele lexicului, folosește valori denotative și conotative și
predomină funcția expresivă a limbajului.
Textul științific are caracter general pentru că exprimă adevăruri universal valabile, preferă neologismele, este concis
impersonal, lipsit de expresivitate, folosește numai cuvinte cu sens propriu, iar elementul verbal poate fi completat de
anumite simboluri, cifre, numere.

6. Textul juridic administrativ: în acest stil sunt redactate compunerile cu destinație oficială
precum cererea, procesul verbal, CV-ul și articolele de legi; caracter obiectiv, impersonal,
termeni cu sens propriu, numai funcție informativă, utilizează clișee lingvistice și de regula are
o anumită așezare în pagină.
Textul publicistic: prin caracterul de regulă impersonal se aseamănă cu științificul și prin
prezența rara a unor elemente expresive cu beletristicul; utilizeaza clișee lingvistice; are atât
funcție informativă cât și funție conativă (persuasivă); cunoaște specificități de limbaj în
funcție de tema articolului sau de tipul publicației.
Textul eseistic este în majoritatea cazurilor un text argumentativ, aici încadrându-se textele de
critică literară. Apar neologisme, limbaj elevat (academic), posibile trimiteri la alte domenii
artistice.
Textul epistolar este reprezentat prin scrisori, cu un limbaj colocvial cu termeni uzuali și cu
caracteristici precum localitatea, data, formula de început și formula de încheiere.

7. După T. Cartaleanu, activitățile vizează parcurgerea următoarelor etape consecutive:
1. Alegerea subiectului în conformitate cu o tematică bine definită
2. Documentarea sau invențiunea care implică un proces de sinteză a cunoștințelor la care se adaugă sensibilitatea
proprie. Documentarea implică și o anticipare a structurii conținutului compunerii, în funcție de materialul faptic adunat
3. Dispozițiunea sau planul, se realizează conform elementelor structurale cunoscute, introducere, cuprins și
încheierea .
4. Elocuțiunea sau redactarea propriu-zisă, stilizarea. Este etapa seriilor de ciorne. În această etapă, planul de
expunere se materializează într-un discurs literar convingător, în forma redactată.
5. Revizuirea compunerii de către elev.• Aplicarea diverselor tipuri de exerciții pentru a automatiza regulile asimilate.
6. Redactarea variantei finale, pe curat.
Preferând mai mult scrierea la tastieră, exigențele față de redactare sunt mai acute. Și la treapta liceală, profesorul va
insista ca elevii să demonstreze abilitățile de a produce: forma de litere scrise cursiv cu minuscule și majuscule;
ortografia cuvintelor, inclusiv contradicțiile curente;
• semnele de punctuație și utilizarea lor; respectarea diacriticilor; convențiile tipografice și varietățile corpurilor de
litere.
7. Verificarea compunerii de către profesor.
8. Analiza compunerilor prin lecții speciale.

8. Care sunt exigențele de care vei ține seamă
la redactarea unui text?

9. Recomandări pentru elev:
• Scrie textul mai întâi pe ciornă;
• Analizează corectitudinea argumentelor și elimină erorile de logică, de relevanță;
• Structurează argumentele conform modului natural în care gândesc oamenii:
deducții, inducții, analogii etc.
• În ordine descrescătoare, următoarele aserțiuni au putere de convingere: fapte,
judecăți, mărturii, credințe personale, prejudecăți;
• Corectează greșelile de redactare/scriere, erorile de gramatică sau de stil;
• Încadrează textul în pagină, astfel încât să apară clar paragrafele cu alineate, care
să marcheze principalele părți ale textului;
• Redactează formă finală.

10. Realizează o comunicare scrisă conform parametrilor specifici.
Eseu în baza unui citat
1. Pornind de la citatul propus, emite două idei antitetice.
2. Selectează una dintre ele și formulează unul/două argumente de adeziune la
ea.
3. Reformulează teza prin acord/dezacord.
4. Interpretează vizionar teza.
5. Exemplifică plauzibil din literatură, știință viață, experiența personală.
6. Analizează contextual exemplul, relaționarea cu teza.
7. Concluzia.
Motto: Poezia apare când emoția și-a găsit gândul și gândul și-a descoperit cuvintele." Robert Frost