Cursuri an III Pedagogie, Management, Agronomie

1. Lector dr. Mihaela ROŞU

2. Cursul de Managementul clasei face parte din
pachetul dedicat disciplinelor psihopedagogice şi
vizează:
 cunoaşterea conceptelor de bază ale disciplinei –
Managementul clasei, a componentelor structural-
sistemice şi dinamice ale acesteia;
familiarizarea studenţilor cu problemele fundamentale
ale managementului clasei de elevi;
 competenţe de organizare a spaţiului instructiv şi de
intervenţie în situaţii de criză educaţională.
INTRODUCERE

3. stabilirea specificității abordării manageriale în procesul de
învățământ;
operarea cu conceptele specifice temei: planificare, organizare,
coordonare, control, evaluare, decizie, intervenție, situație de criză,
gestionarea situațiilor de criză educațională;
descrierea principalele dimensiuni ale managementului clasei de
elevi, în conditiile activitatii educationale concrete;
identificarea situatiilor de criză educațională încă din faza incipientă,
ordonarea şi clasificarea în functie de specificitatea acestora;
determinarea solutiilor pertinente pentru diferitele situatii de criză
educațională;
evaluarea avantajelor şi limitelor unor decizii de interventie în situatii
educationale specifice;
demersurile de studiu asupra subiectului legat de managementul
clasei de elevi şi gestionarea situatiilor de criză educațională,
reprezintă o tentativă, temerară dar necesară de lansare a acestei arii
de studiu în pedagogia românească.
OBIECTIVELE CURSULUI

4. Managementul clasei de elevi este un concept
subordonat managementului educației.
Astfel, analizând cele două concepte aflate în raport de subordonare,
abservăm că:
 managementul educațional se referă la întreg sistemul educațional
(instituții, relațiile dintre acestea și relațiile dintre instituțiile
educaționale și principalii actori implicați în procesul educațional).
managementul clasei de elevi se referă la clasa de elevi, la
coordonarea tuturor resurselor umane și materiale ale acesteia cu
scopul creșterii eficienței educaționale.

5. Managementul educațional
Managementul educațional (pedagogic):
este necesar pentru a asigura eficiența și productivitatea relațiilor
educative, stimularea transformării la nivelul personalității, atât a
elevilor cât și a cadrelor didactice;
studiază modul științific prin care activitatea educațională se
poate proiecta, organiza, coordona, regla, conduce, cu scopul
creșterii eficienței sale, pentru modelarea personalității umane;
poate fi definit ca „știința și arta de a pregăti resursele umane, de
a forma personalități potrivit unor finalități acceptate de individ și
de societate” (Jinga I.,1998).
Managementul educației reprezintă:
„teoria și practica, știința și arta proiectării, organizării,
coordonării, evaluării, reglării, elementelor actrivității educative, ca
activitate de dezvoltare liberă, integrală, armonioasă a individualității
umane, în mod permanent, pentru afirmarea autonomă și creativă a
personalității sale, conform idealului stabilit la nivelul politicii educaționale”
(E., Joița, 2000).

6. Caracteristicile managementului educațional (după Stan Nicolae)
sunt:
caracterul complex al acțiunilor ce asigură funcționarea optimă a
sistemului educațional (planificare, decizie, coordonare, control,
strategii și metodologii educaționale) și dimensiunea
interdisciplinară implicată de problematica educațională;
caracterul participativ generat de implicarea activă a elevilor,
profesorilor și părinților;
structurarea problematicii educaționale, a procesului și a
factorilor educaționali după particularitățile colectivității;
realizarea managementului la nivel macropedagogic
(managementul sistemului de învățământ), intermediar
(managementul instituțiilor școlare) și la nivel micropedagogic
(managementul clasei);
Caracteristicile managementului educațional

7. precizează reguli, condiții și principii specifice care orientează în
elaborarea programelor managerial educaționale;
este dinamic atât în ceea ce privește bazele teoretice, cât și
aplicațiile în domeniu, prezentând deschidere și spre alte
domenii;
este prospectiv pentru că anticipează pe baza tendințelor de
evoluție a sistemului;
este indicativ-intrumental pentru că arată cum trebuie realizate
obiectivele, respectate principiile și aplicate metodologiile.
Caracteristicile managementului educațional

8. Managementul clasei
Studiul managementului clasei de elevi oferă:
posibilitatea însuşirii unor cunoștințe necesare administrării
eficiente a activităților din clasa de elevi .
dobândirea unor competențe de organizare a câmpului instructiv,
de intervenție în situații de criză educațională.
Meseria de dascăl are rolul de a forma copiii şi adolescenții din punct
de vedere academic, dar şi pentru viață.
Schimbările continue care apar în mediul social, particularitățile
curriculumului, diferențele individuale între copii, fac ca această
muncă să fie una provocatoare şi solicitantă în acelaşi timp.

9. Complexitatea managementului clasei de elevi poate fi evidențiată prin
următoarele definiții:
 „Setul de activităţi prin intermediul cărora profesorul promovează
comportamentul adecvat al elevului şi elimină comportamentul inadecvat,
dezvoltă relaţii interpersonale bune şi un climat socio-emoţional pozitiv în clasă,
stabileşte şi menţine o organizare eficientă şi productivă a clasei” (Weber, 1977).
 „Managementul clasei vizează un aspect esenţial al muncii profesorului:
administrarea eficientă, sub semnul valorilor civic-democratice a activităţii
specifice sălii de clasă, plecând de la premisa că şcoala anticipează şi pregăteşte
absolvenţii în vederea implicării în viaţa socială, dar şi pentru a reacţiona adecvat
în rezolvarea conflictelor inerente unei societăţi democratice” (Emil Stan, 2003).
 Managementul clasei poate fi înţeles ca un ansamblu de strategii şi tehnici de
gestionare a relaţiei profesor-elev în condiţii date (Emil Stan, 2003).

10. Complexitatea managementului clasei de elevi poate fi evidențiată prin
următoarele definiții:
 „Domeniu de cercetare în ştiinţele educaţiei care studiază atât perspectivele
teoretice de abordare ale clasei de elevi (didactică şi psihosocială), cât şi
structurile dimensional-practice ale acesteia (ergonomică, psihologică,
psihosocială, normativă, relaţională, operaţională şi creativă), în scopul
facilitării concrete a intervenţiilor cadrelor didactice în situaţii de criză
microeducaţională (indisciplină, violenţă, nonimplicare etc) şi a evitării
consecinţelor negative ale acestora, prin exerciţiul microdeciziilor educaţionale”
(Romiţă B. Iucu, 2006, p. 43).
 „Managementul clasei de elevi se referă la o activitate de orchestrare sau de
coordonare a unui întreg set de secvenţe de învăţare, astfel încât aceasta să fie
cât mai eficientă și mai productivă” (C., Cucoș, 2009, p. 541).
Managementul clasei mai poate fi definit ca abilitatea educatorului de a planifica
iș organiza clasa în a a fel încât să existe un climat favorabil învă ării i educăriiș ț ș
elevilor.

11.  A face managementul clasei înseamnă a utiliza un set de instrument de
gestionare a relaţiilor dintre profesori şi elevi, pe de o parte, şi dintre elevi pe
de altă parte.
 Acest set de instrumente este oferit profesorilor şi învăţătorilor pentru a le
facilita munca şi pentru a-i ajuta să construiască un mediu de muncă sănătos,
iar utilizarea lor la clasă urmăreşte două scopuri egale ca importanţă:
1. Asigurarea reducerii stresului pe care îl presupune munca în şcoală,
prin gestionarea eficientă a problemelor de disciplină şi a relaţiei cu
elevii;
2. Protejarea sănătăţii emoţionale a copiilor şi asigurarea dezvoltării
armonioase – aspect deosebit de important deoarece problemele
emoţionale determină problemele de comportament; cele mai multe
dintre comportamentele violente şi situaţiile de indisciplină cu care
ne confruntăm în mediul şcolar se datorează acestor probleme
emoţionale (B., Bursuc şi A., Popescu, 2007).

12. Componente esenţiale ale managementului clasei
Managementul conţinutului se referă la toate deprinderile aplicabile
tuturor disciplinelor şi activităţilor, nu se limitează la activitatea de
predare a unei discipline;
Managementul problemelor disciplinare - esenţial pentru crearea
unui demers de predare-învăţare ordonat, orientat spre rezolvarea
sarcinilor, care să asigure elevilor mai multă independenţă şi
autonomie în procesul de socializare.

13. Componente esenţiale ale managementului clasei
 Gestionarea problemelor disciplinare se poate realiza prin:
 recompensarea comportamentului responsabil;
 corectarea comportamentului iresponsabil;
 controlul consecvent, mustrări verbale uşoare;
 aşezarea preferenţială în bănci etc.
 Managementul relaţiilor interpersonale se focalizează asupra clasei ca
microsistem social.
 Relaţiile profesor-elev sunt esenţiale pentru asigurarea unui climat şcolar
pozitiv, iar problemele de disciplină şcolară pot fi rezolvate fie individual, fie în
grup.
 Dacă încrederea reciprocă este mai puternică, elevii vor deveni indivizi
responsabili mai devreme, astfel atât profesorii, cât şi elevii devin parteneri în
procesul de predare-învăţare.