Revista spune nu violentei-final

6,812 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
6,812
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
380
Actions
Shares
0
Downloads
99
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista spune nu violentei-final

  1. 1. PREZENTĂRI MULTIMEDIA „SPUNE NU VIOLENŢEI”Revistă la nivel national, de specialitate pentru toate ariile curriculare, dedicată cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor Editura SITECH Craiova, 2012 1
  2. 2. Coordonator revista: Prof. Georgeta Manafu-coordonator proiect© 2012 Editura Sitech CraiovaToate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin oriceprocedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contra-facere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarearespectivei citări.© 2012 Editura Sitech CraiovaAll rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or byany means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without writtenpermision from the copyright owner.Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentrueditare de carte ştiinţifică.Editura SITECH Craiova, RomâniaAleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parterTel/fax: 0251/414003E-mail: sitech@rdslink.ro ISSN 2285 – 2581 ISSN–L = 2285 – 2581 2
  3. 3. ARGUMENT Această revistă reuneşte lucrarile elevilor participanţi la CONCURSULINTERJUDEŢEAN DE INFORMATICĂ ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ “PREZENTĂRIMULTIMEDIA - SPUNE NU VIOLENŢEI”, avizat MECTS, nr. 31765/29.02.2012, CAERI2012, poziţia 403, organizat în data de 19.03.2012 la Liceul Teoretic “TudorArghezi”, în cadrul Proiectului Grundtvig “NO MORE TEARS” , având numărul deproiect GRU-10-P-LP-25-DJ-TR, dar şi lucrări ale profesorilor coordonatori sauevaluatori. Proiectul îşi propune prevenirea şi reducerea incidentei violenţei asupra elevilorîn mediul şcolar, promovarea tolerantei, asertivitati, competentelor sociale,democratiei. Prin aceasta activitate extrascolara am promovat educaţia civică care areo contribuţie foarte importantă la educarea elevilor, transformarea fiecarui elev într-unbun cetăţean european. Revista se adresează, în principal, cadrelor didactice din învăţământulpreuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor. Coordonator Proiect Grundtvig “No more tears”, prof. Georgeta Manafu 3
  4. 4. PARTENERIATUL INTERNAŢIONAL PENTRU ÎNVĂŢARE GRUNDTVIG “NO MORE TEARS” prof. Georgeta Manafu L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova Parteneriatul pentru Învăţare Grundtvig „No more tears”, este implementat la niveleuropean de patru parteneri:• Inspectoratul Scolar Judetean Seyhan- Adana, Turcia• Adult Centre of Monterroso – Monterroso, Spania• Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”- Craiova, România• Institut für die Förderung von Mehrsprachigkeit, Interkulturellen Kompetenzen undGleichbehandlung IFMIK- Viena, Austria. Parteneriatul Grundtvig “ No more tears” are ID-ul naţional GRU-10-P-LP-25-DJ-TR şinumărul de proiect LLP- Project 2010-1-TR1-GRU06-16423 2. Scopul parteneriatului este de a scădea nivelul incidenţei comportamentelor violente înşcoală şi familie printr-o strânsă colaborare cu familia şi profesorii, dar şi de formare aprofesorilor/părinţilor/elevilor pentru medierea conflictelor şi a promovării unui comportamentasertiv. În perioada 18-21 martie 2012 s-a desfăşoarat a patra întrunire din cadrul Parteneriatuluipentru Învăţare Grundtvig “No more tears”, la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” din Craiova,România. La întrunire au participat reprezentanţi din Spania, Austria şi Turcia. Programul întrunirii de proiect a inclus: vizitarea Liceului Teoretic “Tudor Arghezi”,discutarea prezentărilor multimedia realizate de learners din fiecare instituţie parteneră, unprogram artistic coordonat de profesorii de la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” în care au fostimplicaţi elevii de liceu cu vărsta de peste 16 ani, un Concurs Interjudeţean de informatica şieducaţie civică “Prezentări multimedia - Spune NU violenţei” având secţiunile: postere,prezentări Power Point, spoturi şi proiecte educaţionale, o activitate desfăşurată la Penitenciarul 4
  5. 5. de Maximă Siguranţă care a inclus vizitarea penitenciarului, vizionarea unor filme realizate deelevii de la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” prin care s-a promovat non-violenţa şi discuţii cudeţinuţii. De asemenea, am vizitat Primăria din Craiova şi centrul oraşului Craiova, CatedralaMetropolitana, bisericile din centrul Craiovei, am desfăşurat Simpozionul Internaţional”Sharing experiences and good practices in the educational process”, dar şi un program cultural. Obiectivul general al simpozionului a fost schimbul de opinii, experienţă şi bune practicidin procesul instructiv-educativ între ţările participante la proiect: Romania, Spania, Turcia şiAustria. Rezultatele proiectului sunt: blogul proiectului, siteul proiectului, prezentari multimediarealizate pentru întrunirile transnaţionale şi pentru diseminarea proiectului, newslettere, broşura"Exemple de bune practici pentru reducerea violenţei în şcoală şi familie în UE", cele şasereviste "No more tears" care sunt ghiduri de bune practici pentru reducerea violentei în şcoală şifamilie, promovarea diversităţii, democraţiei şi responsabilităţii sociale şi revista in limbaengleza prin care promovăm schimbul de experienţă la nivel internaţional ”Sharing experiencesand good practices in the educational process”. Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin AgenţiaNaţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale –Programului Sectorial Grundtvig – Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii. Toate informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusiva a echipei de proiect,A.N.P.C.D.E.F.P şi Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care este folositconţinutul acestor informaţii. 5
  6. 6. CONCURSUL DE INFORMATICĂ ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ “PREZENTĂRI MULTIMEDIA SPUNE NU VIOLENŢEI” prof. Georgeta Manafu L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova Proiectul pentru Concursul de informatică şi educaţie civică “Prezentări multimediaSpune NU violenţei” a fost scris în luna octombrie 2011 după care a fost avizat de MECTS -CAERI 2012 la poziţia 403. Creşterea fenomenelor de agresivitate şi violenţă este una din problemele actuale alesocietăţii. Pentru reducerea violenţei în mediul şcolar sunt necesare activităţi de prevenire,monitorizare şi combatere a violenţei în mediul şcolar. Prin acest concurs ne-am propus să dezvoltăm elevilor o atitudine non-agresivă, săpromovăm toleranţa, asertivitatea, competenţele sociale, democraţia şi deschiderea catrediversitate. Dorim să promovam exemple de buna practică pentru reducerea violenţei în şcoalăprin schimb de experienta şi bune practici cu profesori şi elevi din alte judeţe şi alte ţări. Obiectivul general al proiectului/concursului este promovarea ideii de competiţie siperformanţă prin implicarea activă şi creativă a elevilor în ceea ce priveşte prevenireafenomenului violenţei în şcoală Obiectivele specifice ale proiectului sunt: • Implicarea elevilor in activitati de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar; • Promovarea tolerantei, asertivitatii, competentelor sociale, deschiderea catre diversitate si initierea in ABC-ul democratiei. • Dobandirea de cunostinte suplimentare despre activitati de mediere a conflictelor de tip peer-elev. • Dezvoltarea spiritului de competiţie şi fairplay. • Implicarea elevilor în activităţi specifice realizarii unui proiect(alcatuirea echipei, distribuirea sarcinilor în echipă, documentarea, culegerea datelor, analiza, procesarea); • Dezvoltarea deprinderilor de a fi membru într-o echipă dar şi lider. 6
  7. 7. Dezvoltarea deprinderilor elevilor de utilizare a Power Point-ului, aplicatiilor pentru spoturi, filme. • Promovarea exemplelor de buna parctica pentru reducerea violentei in scoala. • Îmbunătăţirea imaginii şcolii în comunitate. • Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice in privinta reducerii violentei in scoala Faza interjudeţeană a Concursul de informatică şi educaţie civică “Prezentări multimediaSpune NU violenţei” s-a desfăşurat pe patru secţiuni: postere, prezentari Power Point, spoturi şiproiecte educaţionale. Criterii de evaluare pentru primele trei sectiuni(postere, prezentari Power Point, spoturi) : o creativitate – 15 pct o originalitate – 20 pct o aspectul lucrării – 15 pct o respectarea temei proiectului – 30 pct o conţinutul stiinţific şi implementarea temei – 20 pct Pentru proiecte educaţionale – criteriile de evaluare:  Originalitatea proiectului-30p  Concordanţa între nevoia identificată şi soluţiile propuse-10p  Implicarea partenerilor în activităţile proiectului-10p  Impactul media-10p  Calitatea prezentării-10p  Rezultatele proiectului- 30p Rezultatele obţinute de elevi la concurs sunt: SPOT- INVATAMAT PRIMAR 7
  8. 8. Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul crt. elevi 1. VÎLCEANU INV. ENACHESCU IVA I MIHAI VALERIU GEORGETA, L.T. TUDOR ARGHEZI SPOT-GIMNAZIUNr. crt. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clas Premiul a 1. DUMITRU MIHAIL L.P.S. “PETRACHE TRISCU”, VIII I AURELIAN PROF. ALINA DICA MARIA DUMITRU 2. COSOIANU SANZIANA PROF. FLORENTINA IOFCIU VIII I COSOIANU SABINA SCOALA 22 MEXIC VIII CRISTEA ALEXANDRA VIII SPIRIDON ROXANA VIII 3. BUDICA ROXANA PROF. FODOR ATIA 8A II L.T. TUDOR ARGHEZI 4. GIUREA RAZVAN PROF. FODOR ATIA- L.T. 8A II TUDOR ARGHEZI 5. CRISTESCU PAVEL PROF. OANA RALUCA VI III RUSAN, PROF. FLORENTINA IOFCIU SCOALA NR 195 BUCURESTI 6. DEACONU VALENTIN COLEGIUL NATIONAL VII III LUPU ANDREI TUDOR VLADIMIRESCU, B GORJ 7. BADUT ALEXANDRA PROF. FODOR ATIA 8A M L.T. TUDOR ARGHEZI SPOT-LICEU 8
  9. 9. Nr. crt. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul 1. GIRDAN ALEXANDRA PROF. GEORGETA 9C I CATALINA NEACSU MANAFU MOISA ANDRA L.T. TUDOR ARGHEZI 2. BOTEANU EDUARD PROF. POPA X I CORODEANU GABRIELA CONSTANTIN NITA VALENTINA SANDU LIVIU GRUP SCOLAR I.C.M. DACIA 3. MINEA IONELA PROF. GEORGETA 11D II NITA ROXANA MANAFU L.T. TUDOR ARGHEZI 4. DAN NICOLA PROF. GEORGETA 11D III ENOIU ROBERTA MANAFU MARIN DANIELA L.T. TUDOR ARGHEZI 5. GOLBAN CRISTINA PROF. GEORGETA 11C M LOREDANA MANAFU DAN MARILENA L.T. TUDOR JEANINA ARGHEZI 6. PATRASCU IULIAN PROF. UNGUREANU IX M PAUN SILVIA NICULINA LICEUL TEORETIC COSTESTI ARGES PROIECTE EDUCATIONALE-PRIMARNr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiulcrt. elevi 1. RADUCU TEODORA Inv. CERCELARU a II-a c I DORINA MARGARETA, SCOALA NR. 29 MOLEA ANCUTA „NICOLAE ROMANESCU” CATRINOIU LARISA CRAIOVA MARIA PROIECTE EDUCATIONALE-LICEU 9
  10. 10. Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiulcrt. 1. PARTENERIAT 1. PROF. GEORGETA 12D I INTERNATIONAL MANAFU 11C GRUNDTVIG “NO MORE 2. PROF. OANA POPESCU 9C TEARS” L.T. TUDOR ARGHEZI, 9C 1.MITRAN ALIN DOLJ 9C 2.GOLBAN LOREDANA 3. MOISA ANDRA 4. CATALINA NEACSU 5. GIRDAN ALEXANDRA3. FILM STOP BULLYING 1.DIACONESCU 11A II PRODUS IN CADRUL MIHAELA 11A PROIECTULUI COMENIUS 2.BISTREANU DANIELA 11F “EUROPE VOTES FOR A COLEGIUL TEHNIC SAFE AND TOLERANT AERONAUTICA HENRI SCHOOL” COANDA BUCURESTI 1.FAYED YOUSEF 2.SANDULESCUALEXANDRU 3. ILIE ANA2. PARTENERIAT NATIONAL 1. PROF. GEORGETA 12D III “REDUCEREA VIOLENTEI MANAFU 11D IN SCOALA” 2. PROF. FLORENTINA 11D 1.VANA ALEXANDRA IAGARU 11D 2. ENOIU ROBERTA 3. NICA AUGUSTINA 11D 3.MINEA IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI, 4.NICOLA DAN DOLJ 5.NITA ROXANA5. SPUNE NU VIOLENTEI PROF. DUMITRACHE XI III GICAN MARIAN CRISTINA XII GALCA FLORIN GHEORGHE ANCA CRISTINA NITA VALENTINA GRUP SCOLAR I.C.M DACIA4. VIOLENTA ESTE ARMA PROF. NEACSU ELENA X M INCULTULUI MATINCU MIRELA SARU DARINA CNL AL. ODOBESCU ELENA DOBRIN URSU IOANA6. ŞCOALA-UN LOC AL PROF. BAROS MARIA XIE M VIOLENŢEI? CNTV, GORJ BOLOBOI OLIVERA DIANA FĂINIŞ BIANCA – EMANUELLA 10
  11. 11. POPA-DANCIU NICOLETA ALEXANDRA POSTERE-INVATAMANT PRIMAR Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul crt. elevi 1 BUȚU ERICA Inv. NEGUT MIRELA IC I . L.T. TUDOR ARGHEZI 2 OANȚĂ Inv. ILIE MARIANA IV B I . CRISTINA L.T. TUDOR ARGHEZI FERARU DARIUS 3 DUMITRASCU Inv. NEGUT MIRELA IC II . ANDREI L.T. TUDOR ARGHEZI 4 CAMEN ANA Inv. CERCELARU II C II . MARIA MARGARETA CATRINOIU SC. NR. 29 „NICOLAE LARISA MARIA ROMANESCU” CRAIOVA MINEA ROBERTA ORTENSIA 5 SCOROJITU Inv. ENACHESCU GEORGETA IV A III . SEBASTIAN L.T. TUDOR ARGHEZI MILIEȘ IONUȚ 6 DRAGAN ANA Inv. ILIE MARIANA IV B III . L.T. TUDOR ARGHEZI POSTERE-GIMNAZIUNr. Nume si prenume Prof. coord. Clasa Premiulcrt. elevi 11
  12. 12. 1. DZEDITI LUCIA PROF. ATIA FODOR, L.T. T. ARGHEZI VIII I2. STAN LAVINIA Prpf. IONESCU MIHAELA, Prof. MARINA VII I FELICIA, SC. NR. 18, Arges3. UNCHESELU PENA MIHAELA, SC. NR. 33 ELENA V II MADALINA FARAGO4. GOICEANU ANA PROF. BACIU ELEONORA, SC. 33 ELENA VIII II FARAGO5. PETRIA LIVIA PROF. OANA POPESCU, L.T. T. ARGHEZI V III6. SANDU OVIDIU PROF. OANA POPESCU, L.T. T. ARGHEZI VI III7. NASTASE PROF. IONESCU MIHAELA, MARINA VIII III LUANA FELICIA SC. NR. 18, Arges8. ZOE RALUCA PROF. IONESCU MIHAELA, MARINA VIII M ILEANA FELICIA, SC. NR. 18, Arges9. BERJA EVELINA CONSTANTIN ROXANA, SC. NR. 11 VIII M RADU CRISTINA1 VLAD OANA PROF. CONSTANTIN ROXANA, SC. NR. 11 VIII M0. MARIA POSTERE-LICEUNr. Nume si prenume Prof. coord. Clasa Premiulcrt. elevi 1 BUZATU ANA PROF. ALINA VILCEANU XIIA I . MARIA L.T. TUDOR ARGHEZI 2 SILVĂŞAN IUGA NADIA IX D I . DENISA COLEGIUL TEHNIC “MATEI CORVIN” 3 PANOSCHI TIMOFTI AFRODITA 11 I . DIANA – COLEGIUL NATIONAL “VASILE CRISTIANA ALECSANDRI”, BACAU 4 UNGUREANU PROF. IAGARU FLORENTINA XIA II . IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI DUMITRU DIANA 5 PAVEL MIHAI BADEA MARIANA II . VALENTIN C.N. “IULIA HASDEU “ BUCURESTI 6 TARCEA DOBRE SANDINA XC II . TIBERIUS LICEUL TEORETIC CAROL I IALOMITA 12
  13. 13. 7 TUDORASCU PROF. CALOTĂ RODICA XE II. ANDREEA CNTV, GORJ8 LAZAR MARIUS PROF. DOBRE SANDINA XC III. LICEUL TEORETIC CAROL I IALOMITA9 ACOMANOAI PROF. DOBRE SANDINA XI E III. ANAMARIA LICEUL TEORETIC CAROL I IALOMITA1 PROF. TIMOFTI AFRODITA 12 III TĂNĂSACHE0 COLEGIUL NATIONAL “VASILE IOANA. ALECSANDRI”, BACAU1 MINEA IONELA PROF. GEORGETA MANAFU XID M1 NITA ROXANA PROF. ROSCA AIDA. L.T. TUDOR ARGHEZI1 IVANUS LARISA PROF. BACIU ELEONORA, CTAM M2 BRANCUS.1 CĂCIULARU PROF. IRINA ALEXANDRA IX A M3 MARIAN BÎRJOVEANU. PROF. VALENTINA STANCIU GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI AUTO CĂLĂRASI1 MOCANU PROF. STANCIU RAMONA XI M4 LUCIAN GIURA ANCA. LICEUL DE ARTA DINU LIPATTI1 VASILE ING. GEORGESCU CRISTIAN X M5 ŞTEFAN GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL. ,,DR.C.ANGELESCU” GĂEŞTI1 TUDOR IONUT PROF. IRINA ALEXANDRA M6 BÎRJOVEANU. PROF. VALENTINA STANCIU GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI AUTO CĂLĂRASI POWER POINT- INVATAMAT PRIMAR 13
  14. 14. Nr. Nume si prenume elevi Inv. coord. Clasa Premiul crt. 1. Ionica Daria Gabriela Inv.Enachescu Georgeta IVA I Prioteasa Denisa L.T. Tudor Arghezi Iovan Cristina 2. Raduț Dragoș Mircea Inv. Enachescu Georgeta IVA II L.T. Tudor Arghezi BORDEROU DE EVALUARE POWER POINT-GIMNAZIUNr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiulcrt.1. CEPOI MIRCEA PROF. NICA AUGUSTINA, 7B I L.T.T.ARGHEZI2. TACU ALEXANDRA PROF. ALINA DICA VIII I MADALINA MARIUS PINOSANU, L.P.S. RADOVICI MIHAI “PETRACHE TRISCU” CHRISTOPHER MARIAN3. BALASA ALEXA DUMITRU MADALINA VI I TRAISTARU IULIANA IAGARU ION, STAMIN MUSTATEA ANDREI EDUARD GR. SCOLAR PETRACHE POENARU, ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, OTETELIŞU JUDEŢUL VÂLCEA4. DICA STEFANA PROF. OANA POPESCU, L.T. T. V II ARGHEZI5. BULACU ANDRADA PROF. MONICA CORBUS VIII II RISTEA SABINA FLORENTINA IOFCIU NISTORICA RUXANDRA SCOALA NR 195 BUCURESTI6. BRANARU ANDREEA PROF. CONSTANTIN ROXANA VIII II SC. NR. 11 MIHAI EMINESCU PITESTI,ARGES7. BOBOC SORINA PROF. GEORGETA BANCEA VII III FLORENTINA IOFCIU SCOALA 22 MEXIC, 14
  15. 15. BUCURESTI8. ŞERBAN GEORGIANA – PROF. MUŞAT MARIA VI III ALEXANDRA PROF. SURCEL TĂNASE ŞERBAN ANA MARIA , CLUBUL COPIILOR GǍEŞTI TÃNASE CRISTIAN GABRIEL BOGDÃNEL9. PREDA ANDREEA PROF. IONESCU MIHAELA VIII III RALUCA SI MARINA FELICIA IOANA SCOALA CU CLASELE 1-8, NR 18, JUD ARGES.10. STROE COSMIN PROF. NICA AUGUSTINA, 7B M L.T.T.ARGHEZI11. PÎRVULEASA MĂDĂLINA PROF. NICA AUGUSTINA, 8B M L.T.T.ARGHEZI12. MICICA ALEXANDRA PROF. CONSTANTIN ROXANA, VIII M BRANARU ANDREEA SC. NR. 11, ARGES POWER POINT-LICEU Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul crt. 1 GOLBAN CRISTINA PRPF. GEORGETA MANAFU, 11C I . LOREDANA PROF. MARIA GHEORGHITOIU, DAN MARILENA L.T. TUDOR ARGHEZI JEANINA 2 DRACULET PROF. IAGARU FLORENTINA- 12A II . CRISTINA, BUZATU L.T. TUDOR ARGHEZI ANA-MARIA, FIERTU ALINA 3 VOICAN ANDRA PROF. GEORGETA MANAFU, 10D II . MARCU IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI 4 GIRDAN PROF. GEORGETA MANAFU, 9C II . ALEXANDRA L.T. TUDOR ARGHEZI CATALINA NEACSU MOISA ANDRA 5 IONESCU RALUCA PROF. STANCU MADALINA XI II . VULPE DIANA PROF. BABOI CORINA SMARAND DRAGOS COL. ECONOMIC MARIA TEIULEANU 6 MITRAN ALIN PROF. GEORGETA MANAFU, 12D III 15
  16. 16. L.T. TUDOR ARGHEZI7 BAIGUȘ IOANA , PROF. BADEA MARIANA 11C, III. DOBRIN ILINCA C.N.,,IULIA HASDEU”, 11C BUCURESTI8 ANDREI LUIZA CALOTA RODICA, CNTV, GORJ XE III.9 STEFANESCU PROF. VALENTINA STANCIU XII B M. FLORIAN DANIEL PROF. IRINA ALEXANDRA BIRJOVEANU GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI AUTO CALARASI1 MAGINA ANDREEA PROF JIANU CAMELIA XIII M0 COLEGIUL TEHNIC RESITA.1 BALINT OVIDIU ING. GURAN ELENA X M1 GRUPUL ŞCOLAR. AGRICOL ,,DR.C.ANGELESCU” GAESTI1 ROMANESCU PROF. DRAGOMIRESCU XI M2 ROXANA VIOLETA. MARCAU IONUT LUȚARU IULIA COLEGIUL TEHNIC GENERAL GHEORGHE MAGHERU- TG JIU1 CARTAS DIANA PROF. TIMOFTI AFRODITA M3 ANDREEA COLEGIUL NATIONAL. “VASILE, ALECSANDRI”, BACAU1 BARON ROBERT PROF. BALCAU STEFANIA XII M4 CNL ZINCA GOLESCU.1 ROMAN ANDREEA PROF. ROMAN VIOLETA, X M5 STOIAN IZABELA BRASOVEANU IONELA. COMSA PETRU CNL ZINCA GOLESCU PITESTI, ARGES1 VOICU ALEXANDRA PROF. STEFAN MIHAELA X M6 MARIA GRUP SCOLAR ASTRA.1 TANASE VLAD PROF. LIPA VALENTINA M7 IORDACHE VLAD GR. SC. ASTRA PITESTI. Partenerii: 16
  17. 17. 1. Prof. informatica Manafu Georgeta, prof. fizică Augustina Nica, prof. biologie FlorentinaIagaru si prof. Alina Valceanu Liceul Teoretic Tudor Arghezi, Craiova, Dolj-APLICANTUL;2. Prof. Lulache Mariana – Colegiul Tehnic Energetic, Craiova, Dolj;3. Prof. Irina Alexandra Birjoveanu si prof.Valentina Stanciu - Grupul Scolar de TransporturiAuto, Calarasi, jud Calarasi;4. Psiholog şcolar Gheorghe Anca Cristina, prof. informatica Popa Gabriela, prof. informaticaAngelescu Ştefan, prof. engleză Aida Grecu, prof. Dumitrache Cristina, ing. Tănase Daniela-Grupul Şcolar I.C.M. Dacia, Piteşti, jud. Argeş;5. Prof. ing. Irina Aura Manolache-Colegiul Tehnic „Radu Negru”, Galaţi;6. Prof. Curea Gina, Grupul Şcolar Agricol Alexandria;7. Prof. Dragomirescu Violeta- Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Tg-Jiu, jud.Gorj;8. Prof. Popa Jana, Colegiul Tehnic “Dorin Pavel”, Alba-Iulia, Alba;9. Prof. inginer Georgescu Ligia Marianca- Grupul Scolar Agricol ,,Dr. C. Angelescu" Gaesti,Dambovita;10. Prof. Borza Adina şi prof. Molnar Claudia, Colegiul Tehnic "Matei Corvin", jud.Hunedoara;11. Prof. Mariana Lili Badea, prof. Cristina Marcu- Colegiul Naţional Iulia Hasdeu, Bucureşti;12. Prof. Florentina Iofciu, prof. Oana Raluca Rusan, prof. Monica Corbuş prof. Lydia Ignat,Scoala cu cls. I-VIII nr. 195, Bucureşti;13. Prof. fizică Florentina Iofciu şi prof. Mihaela Mititel – Şcoala cu clasele I-VIII nr. 22MEXIC, Bucureşti;14. Prof. invatamant primar Cercelaru Margareta - Scoala Nr. 29 “Nicolae Romanescu” ,Craiova15. Prof. Gavan Camelia Scoala cu clasele I-VIII “Nicolae Velea”, Cepari, jud Arges16. Yalçın Yavuz Bellikli - prof. coordonator “No more tears”, Seyhan İlçe Milli EğitimMüdürlüğü, Adana, TURCIA17. Andrea Király - coordinatorul proiectului in Austria, Institut für die Förderung vonMehrsprachigkeit, interkulturellen Kompetenzen und Gleichbehandlung IFMIK, Viena,AUSTRIA 17
  18. 18. 18. Pedro Francisco Cantero Soto - coordonatorul proiectului in Spania Centro Púbico E.P.A.Monterroso, SPANIA Dupa incheierea proiecului vom menţine şi vom dezvolta parteneriatele încheiate. Vomcăuta noi parteneri în vederea derularii unor activităţi din cadrul proiectului, ediţia a II-a . Vomimplica în continuare membrii ai Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în MediulŞcolar. Activitatea va fi inclusă în calendarul activităţilor extraşcolare din cadrul Comisieipentru Prevenirea şi Combaterea Violentei în Mediul Şcolar de partenerii din cadrul proiectului. VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ Autor: Prof.Guran Elena Grupul Scolar Agricol”Dr.C.Angelescu”Gaesti, Jud.Dambovita Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. Radacina latina atermenului violenta este vis , care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere, dedominatie, de utilizare a superioritatii fizice, deci a fortei, asupra altuia. Scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelorcognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilorcu ceilalti si cu noi insine. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. Scoalatrebuie sa profileze caractere, sa-I educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de aface fata schimbarilor de pe piata muncii. Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolounde saracia este la ea acasa. De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, seconsidera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca sifactori ce tin de individ, de personalitatea lui. Mediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor.Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experientadivortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si decriza locurilor de munca, de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. Parintii sunt confruntaticu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al 18
  19. 19. esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Pe acestfundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violentaintrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenta, la care se adauga si importantecarente educationale – lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata decopil (treceri de la o extrema la alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure),utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. Suntsi parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe carear trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emitputine exigente si cauta sa evite conflictele. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (inafara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelorprofesorilor. La randul sau, mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze sisa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social,inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilorresponsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. . Unmediu social in criza (criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profunddezvoltarea personalitatii copilului. Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cucomportamentele violente, la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. Acumadolescentul este fericit, se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist, deprimat,descurajat. Adeseori, el oscileaza intre sentimentul de putere, de forta si sentimentul de indoiala,de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste emotii, adolescentiidezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de parinti si profesori. In aceasta perioada, dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar.Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva dar, de cele maimulte ori, el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Nu intamplator se afirma ca violentascolara pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta contra violentelor scolareinseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actuleducational. 19
  20. 20. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucrutrebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire aviolentei. Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilescrelatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva simorala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii, fiindsupusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campuluieducational. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. Insusi actulpredarii-invatarii este un proces relational, iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce uniiautori numesc managementul clasei scolare, si anume “setul de de activitati prin intermediulcarora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentulinadecvat, dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa, stabilestesi mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber). Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un managementdefectuos al clasei scolare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la opopulatie scolara considerabil schimbata. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea dea exercita o putere. Dand curs acestei dorinte inconstiente, profesorul poate influenta negativrelatia cu elevul, deoarece va cauta sa-l mentina intr-o situatie de dependenta, de subordonareneconditionata. Pentru aceasta, profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie,descurajand astfel formarea unor personalitati autonome, independente, ca urmare, in grupurileconduse autoritar, se acumuleaza tensiuni, frustrari, ce determina comportamente agresive,ostilitati intre membrii grupului, in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere. Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. De cele mai multe ori,comunicarea este lateralizata, adica profesorul e cel care emite si care monopolizeazacomunicarea, iar elevul ramane doar un receptor pasiv. Comunicarea intre elevi in cadrul unorgrupuri de lucru este destul de restransa, iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt preaputin luate in considerare. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala aoricarui individ, iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi.Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive. Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictualeori comportamente violente ale elevilor. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare 20
  21. 21. dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi sidepreciativi. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata deelevi. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului,pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare, de lipsa deincredere in fortele proprii. Acest dispret, o data interiorizat, poate antrena un ansamblu deconsecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lectie, indiferenta sau,dimpotriva, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare. De multe ori, in mod inconstient, profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie deperformanta atinsa. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care iidefavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste. Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de laactivitati, indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa, absenteismul, refuzul de a-si facetemele, violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori, comportamente agresive.Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pecare nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionatparintii si profesorii, pentru ca este dispretuit de colegi, isi pierde stima de sine, increderea incapacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec.acesta estemomentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie, spirit de revansa sirevalorizare, manifestari de provocare, dispret reorientat catre altii, lipsa de interes fata de viatain general. In contextul actual, esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Aceastasituatie il raneste pe individ, ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si, deaceea, el incearca sa-si ia revansa intr-un fel. Nu in ultimul rand, modul in care profesorul distribuie sanctiunile, abuzul de masuridisciplinare, de pedepse, influenteaza climatul si calitatea vietii scolare.orice profesor stie capedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. Decele mai multe ori, ea produce reactii emotionale negative, creeaza tensiuni, anxietate, frustrari,conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace, ea trebuie saaiba un sens, sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor, a normelorscolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-unraport logic cu actul sanctionat. 21
  22. 22. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. Scoala poate jucaun rol important in prevenirea violentei scolare. Si asta nu numai in conditiile in care surseleviolentelor sunt in mediul scolar, ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii. Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenuluiviolentei, prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. Trebuie sarecunoastem ca, atat in cadrul formarii initiale, cat si al formarii continue, atentia esteconcentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. Se discuta mult prea putin despremodalitatile de abordare a claselor dificile. Este nevoie de o formare specifica, in masura sapermita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. Nu putem astepta pasivi ca problemele sase rezolve de la sine. De exemplu, in conditiile unui mediu familial instabil, tensionat,conflictual, scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa. Bibliografie: • Banciu, D., Radulescu, S.M., Voicu, M., Introducere in sociologia deviantei, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985. • Chelcea, S., Ilut, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Bucuresti, Editura Economica, 2003. • Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie, Iasi, editura Polirom, 2004, p.107-122. • Liiceanu, A., Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.), Violenta – Aspecte psihosociale, Iasi, editura Polirom, 2003, p.47-57. • Mitrofan, N., Agresivitatea, in Neculau, A.(coord.), Psihologie sociala, Iasi, Editura Polirom, 1996, p. 427-437. • Salavastru, D., Violenta in mediul scolar, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.), Violenta – Aspecte psihosociale, Iasi, editura Polirom, 2003, p.119-137. VIOLENŢA ŞCOLARĂ Autor: Prof. Mariana Lili BADEA Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu” Ce este violenţa? Violenţa reprezintă acţiunea ce se efectuează cu o forţă puternică, de obicei cu intenţiidistructive, in care este utilizată forţa, pentru a constrânge pe cineva spre a face ceva. Violenţa 22
  23. 23. este datorată de cele mai multe ori de lipsa de stăpânire de sine, impulsivitate, agresiune,inverşunare,dar şi frustrare. Violenţa în scoli.Cea mai frecventă problemă întâlnită în ceea ce priveşte conduitaelevilor, este violenţa şcolară.Ultimele statistici oficiale arată o creştere îngrijorătoare a acestuifenomen în ultimele trei decenii , în multe ţări. Însă, pentru a realiza o imagine şi mai amplă,trebuie spus că statisticile şi mass-media, nu pot arăta adevarata expansiune a acestui fenomen,deoarece violenţa şcolară poate fi ascunsă, multe dintre victimele sale rămânând tăcute datorităfricii. În scoli, violenţa este cel mai des întalnită, comparativ cu alte medii instituţionale (firme,facultăţi, spitale, etc) motivul principal fiind vârsta încă fragedă şi educaţia în drum spre a fiînsuşită. În funcţie de tipul de prejudiciu adus, se poate diferenţia în violenţă şcolară fizică şipsihologică (verbală). La originea fenomenului au baza mai mulţi factori, şcoala fiind locul în care elevii işipetrec o mare parte a zilei, locul în care sunt instruiţi şi invaţă, dar este şi în care se stabilescrelaţii de diferite natură, unde se promovează modele de urmat în viaţă si tipuri decomportamente în funcţie de anturajul fiecăruia.Anturajul reprezentând un prim mare factor. Înmod tradiţional, şcoala este locul în care se transmit cunoştinţe, în care se formeazăcomporatamentul elevului în societate, este locul de întelegere a vieţii şi a lumii inconjurătoare.Să vorbim despre violenţă în locul in care de obicei ne asteptăm ca elevii să primească o educaţiepotrivită în privinţa formării unei personalităţi care mai târziu va ajuta tânărul elev să se descurceîn viaţă, este un lucru relativ,existând şi excepţii. In mediul şcolar există două tipuri de violenţă : - violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului, delicte şi asupra cărora se poateinterveni frontal; - violenţe subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar(atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore). O formă de violenţă extrem de răspandită în mediile şcolare este cea verbală.Majoritatea limbilor prezintă de obicei două dimensiuni: un vocabular comun, constând dincuvinte „acceptate” şi inofensive şi unul al obscenităţilor, al cuvintelor grele, jignitoare. Acestecuvinte au iniţial un caracter inofensiv şi, îndată ce şi-au epuizat capacitatea de a uimi, a jigni, sereîntorc în vocabularul cuvintelor obişnuite, uzuale. Există mai multe motive pentru care eleviile adoptă şi utilizează. Unul ar fi funcţia de „eliberare” a injurăturii, care este şi un mod de a 23
  24. 24. elibera tensiunea cumulată. Dar există o forţă motivaţională în spatele folosirii înjurăturilor şianume descărcarea anxietăţii generate de cele mai multe ori de anumite probleme. Lucruriledespre care elevii înjură, despre care vorbesc urât şi se descarcă , ne pot dezvalui, prin urmare,multe dintre fricile şi grijile lor. Toleranţa este necesară atât între indivizi cât şi în cadrul familiei şi comunităţii.Promovarea toleranţei şi modelarea atitudinilor unii faţă de alţii, în sensul unei deschiderireciproce şi al solidarităţii, urmează să aibă loc în şcoli şi universităţi, în instituţii menite săeduce şi prin intermediul educaţiei non-formale, acasă şi la locul de muncă. Mijloacele deinformare în masă sunt în măsură să joace un rol constructiv, de susţinere şi protejare în acestsens, favorizând dialogul şi dezbaterile libere, publice şi deschise, promovând valorile toleranţeişi evidenţiind efectele indiferenţei faţă de expansiunea ideilor, gândurilor şi grupurilorintolerante. În toatã lumea urmează a fie întreprinse măsuri în vederea asigurării egalităţii în drepturipentru grupuri şi indivizi, oriunde este necesar. În acest sens, o atenţie deosebită va fi acordatagrupurilor dezavantajate din punct de vedere economic sau social astfel , să le fie asigurateprotecţia legii şi masurile sociale, mai ales, in materie de locuinţa, muncă şi sănătate, cât şi însensul respectării culturilor şi valorilor lor , în special prin educaţie, a promovării şi integrării lorprofesionale si sociale. VIOLENŢA-ARMA CELOR SLABI Autor: ElenaCorina ENACHE-clasa aIX-a B Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu” Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA Violenţa în familie este un fenomen care, deseori, nu este conştientizat de cătresocietate ca fiind un fenomen grav. Poate, de aceea , mulţi dintre cei care asistă la o astfel descenă, sau ştiu că aşa ceva se petrece în imediata lor apropiere, în familiile cunoscuţilor sau chiara rudelor ,preferă să nu intervină. 24
  25. 25. Mulţi români sunt înca de părere că ”Bătaia e ruptă din rai.” şi adoptă acestecuvinte,drept călăuze,în realizarea educaţiei propriilor copii.În acest caz,nu este vorba despreparinţii care mai scapă câte o palmă,la nervi,foarte rar,ci despre aceia care ajung să-şi snopeascăcopiii în bătaie,aceştia rămânând de cele mai multe ori cu răni fizice,dar şi psihice. De cele mai multe ori şi abuzul psihologic este la fel de dăunător ca violenţafizică,uneori devastator,comparat de cele mai multe ori,cu tratamentul ostaticilor,oamenilorprivaţi de libertate,care sunt copleşiţi tot timpul de sentimentul de frică,a cărui repercursiuni suntîn mare parte lipsa de somn şi odihnă. Violenţa psihică constă în folosirea ameninţărilor si acomportamentelor menite să producă teama,care odată instalată,este suficientă pentru menţinereaunei stări de frică si teroare. Uneori, persoanele abuzate ajung să se autoînvinuiască pentrubataile şi abuzurile suferite, având o percepţie deseori greşită in ceea ce priveşte realitatea. Persoanele agresate sunt distruse psihic treptat şi îndură bătăile partenerului foartemult timp înainte de a se hotarî să facă ceva in vederea schimbării situaţiei sau pedepsiriipersoanei violente. De cele mai multe ori, atmosfera încarcată şi tensionată familie,dincasă,precum şi asistarea la scandalurile dintre parinţi şi bătăile primite în majoritatea cazurilorde către mamă, îi afectează în principal pe copii, toate acestea având consecinţe vizibile inconduita şi integrarea in societate pe tot parcursul vieţii lor. În calitate de adult, victimeleviolenţei domestice suferă de depresie, stări de anxietate şi simptome post traumatice. Deexemplu, conform unui studiu recent, baieţii care au fost victimele violenţei domestice suntpredispuşi să adopte acelaşi comportament şi să abuzeze de proprii copii. Violenţa naşte violenţă! La aceste cuvinte ar trebui să se gândească fiecare înainte sărealizeze ceva ce ar putea regreta mai târziu. Un copil crescut într-un mediu violent,în carebătăile fac parte din desfăşurătorul zilnic, vor învăţa că “asa se face” şi ca asa este bine şi voraplica acelaşi tratament propriilor familii. Puţini sunt cei care datorită agresiunilor suferite sauasistate in copilărie, decid să evite violenţa, în oricare formă a sa, în familiile pe care ureamză săle întemeieze odată ajunşi în pragul maturităţii,având la rândul lor proprii copii. Violenţa în familie nu este ceva normal! Şi, în niciun caz, nu este ceva ce trebuieacceptat . În utimii ani au apărut din ce în ce mai multe centre şi adăposturi care oferă protecţie şiconsiliere femeilor abuzate. Adăposturile oferă servicii atât victimelor, cât şi minorilor aflaţi îngrija acestora. Victimele de la centrele de recuperare beneficiază de hrană, servicii medicale,asistenţă psihologică, chiar consiliere juridică, atunci când situaţia familială o impune. Pentru 25
  26. 26. agresori sunt asigurate tratamente psihologice şi psihiatrice, dezalcoolizări şi dezintoxicări,servicii de consiliere şi mediere a conflictului între acesta şi membrii familiei. În ciudanumărului mare de agresaţi, în multe cazuri supuşi unor violenţe incriminate şi în legislaţiapenală, sunt înregistrate foarte puţine plângeri privind violenţa domestică. Dar mai este o problema,trăim cu falsa impresie că violenţa domestică este întalnităîn special în” pătura de jos” a societăţii, că victimele sunt persoane “slabe”, care nu sunt în staresă paraseasca o relaţie abuzivă sau chiar că persoana abuzată ar putea să oprească abuzul, dacă arfi suficient de hotarâtă. E adevarat că problemele financiare reprezintă un factor de risc şi potgenera reacţii agresive, însă violenţa domestică este rezultatul nevoii unei persoane de ademonstra că deţine controlul, ca puterea e in mainile sale. Dar oare este nevoie de asemenea metode pentru a ne impune punctul de vedere? Pentrua ne face ascultati? Violenţa este arma celor slabi,celor care nu sunt destul de buni pentru a aduceargumente spre susţinerea propriilor idei,gânduri şi concepţii. Aşadar,înainte de a acţionaviolent,trebuie gândit de două ori înainte,deoarce niciodata nu se ştie cand va veni rândulfiecaruia,astfel culegând ceea ce semănăm. Bibliografie • [1]. http://medlive.hotnews.ro/violenta-domestica-va-fi-introdusa-in-programa-de-sanatate-si-asistenta- sociala-consecinte-medicale-ale-violentei-in-familie.html O LUME FĂRĂ VIOLENŢĂ Autor: Georgiana Corina Zamfir, Clasa a-IX-a B Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu” Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA Violenţa a devenit o problemă gravă , îngrijorătoare. Întâlnim violenţă acolo, unde nu artrebui să fie , acolo unde ar trebui ca armonia şi înţelegerea să domnească, adică în familie; înşcoală, unde ar trebui să existe educaţie. Vedem violenţă peste tot, pe stradă în instituţii şi însocietate la fel. Tot mai des în ultimul timp, părinţii se plâng de copiii lor, deoarece aceştia sunt 26
  27. 27. mai agitaţi, mai greu de stăpânit, vorbesc urât, stau ore în şir în faţa televizorului şi acalculatorului. Televiziunea, muzica, jocurile video şi informaţia care circulă liber pe internet vin să leconfirme adolescenţilor faptul că violenţa poate reprezenta un lucru normal din viaţa de zi cu zi.Studiile au arătat faptul că violenţa poate fi redusă semnificativ sau chiar prevenită dacăurmătorii factori de risc sunt identificaţi la persoana în cauză şi îndepărtaţi : expunerea la abuzulfizic sau sexual, expunerea la violenţa domestică, programele TV care încurajează violenţa,consumul de droguri şi alcool, factori de stres în familie. Acestora li se mai adaugă anturajul şimediul de la şcoală, prietenii având o influenţă semnificativă în viaţa şi în formarea personalităţiiunui adolescent. Iată câteva semnale de alarmă care pot indica faptul că un adolescent începe săadopte un comportament inadecvat şi agresiv: izolarea, crize de isterie, accesul la armele deapărare, tentative de suicid, comportament agresiv faţă de animale, abuzul de droguri sau alcoolsau imposibilitatea de a-şi asuma responsabilitaţile faptelor sale. Violenţa tulbură grav mediul şcolar. Ea conduce la o deteriorare a climatului în şcoală,afectează raporturile elev-elev şi elev-profesor şi generează sentimente de insecuritate, de teamă,care influenţează negativ dezvoltarea normală a elevului. Şcoala este un loc, unde elevii seinstruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează modele, valori, secreează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Pentru ca şcoala săîşi asume rolul de prevenire şi stăpînire a violenţei, prima investiţie trebuie făcută în domeniulformării profesorilor. În condiţiile unui mediu familial instabil, tensionat, conflictual, şcoalapoate reprezenta pentru elev o a doua şansă. A fi un exemplu bun pentru copilul său reprezentă o modalitate prin care părintele poatepreveni comportamentul violent al acestuia. De cele mai multe ori, un copil expus violenţeidomestice ajunge să îşi însuşească un astfel de comportament în adolescenţă, crezând că aceastaeste normalitatea lucrurilor. Violenţa domestică nu se refera doar la abuzul copilului ci şi laimaginiile de acest fel, între părinţi sau între parinţi şi fraţii mai mari. Din punct de vedere clinico definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark siFlitcraft:”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut,a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau dedomiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea 27
  28. 28. bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”. Ca părinte este important să eviţi astfel desituaţii neplacute pentru copilul tău. O altă modalitate de a preveni comportamentul violent al unui adolescent estecomunicarea acestuia cu parinţii săi. Un părinte trebuie să discute de această temă cu copilul săuşi să stabilească clar că în familia lor violenţa nu este permisă. Dacă adolescentul ajunge laaceastă vârstă crezând că violenţa nu este acceptată, atunci nu se va lasă atât de uşor influenţat decătre prieteni sau anturaj. Bineînţeles, copiii trebuie incluşi şi ei în conversaţiile familiei. În felulacesta învaţă să se descurce în lumea adulţilor, devin mai vioi şi-şi construiesc un vocabular carele va dezvolta talentul de a conversa şi de a se adapta în societate. Trebuie să nu uitam că totuşi,copilul nu este un adult în miniatură. Un copil are interesele propriei vârste şi atenţia lui estefoarte redusă. Ceea ce este de o durata foarte scurtă pentru un adult, poate fi o eternitate pentrucopil. Deci, nu invitaţi copilul la conversaţii lungi şi plictisitoare. De asemenea, este important ca părintele să se implice în viaţa socială a copilului său.Şcoala şi grupul de prieteni constituie una dintre principalele surse care influenţeazăcomportamentul adolescentului. Părintele trebuie să vorbească periodic cu dirigintele clasei şi să-i accepte pe prietenii copilului său pentru ai observa şi astfel să-şi dea seama ce se întâmplă înviaţa acestuia. Dacă părintele reuşeşte să-i câştige încrederea adolescentului, acesta va ţine contmult mai uşor de părerile sale, decât dacă îi impune ceva cu forţa. În concluzie, violenţa este un proces care poate fi stompat şi chiar înlăturat din viaţanoastra dacă noi ne dorim cu adevărat acest lucru. Indiferenţa susţine violenţa, iar aceasta trebuieînlăturata. Bibliografie : • [1].http://appstefanesti.wordpress.com/2009/02/16/%E2%80%9Cavem-dreptul-sa-traim-intr-o-lume- fara-violenta%E2%80%9D/ • [2].http://articole.famouswhy.ro/cauzele_violentei_scolare/#ixzz1pb1Jub2l „VIOLENŢA”-ARMA CELOR SLABI. 28
  29. 29. Autori: Alexandra Ioana Tudor -Clasa aXI-a C Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” ,clasa a- XI-a Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea În viata de zi cu zi, întîlnim adesea articole, cazuri, ştiri despre violenţă, abuzuri.Cea mai des întîlnită este violenţa domestică. Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, aunei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau dedomiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugereabunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie. Experţii care cercetează această problemă suntde acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele,pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor. Violenţa domestică apare pe scara largă şi în rândul populaţiei majoritare. În România,până în noiembrie 2000, nu a existat în cadrul legislativ nici o referire la acest fenomen alviolenţei domestice, fiind prevăzute numai articole prin care se pedepseau actele de violenţa îngeneral. Studiile privind violenţa în familie realizate în Romînia arată că, 45% dintre femei aufost agresate verbal, 30% au fost abuzate fizic şi 7% au fost abuzate sexual pe durata vieţii.Aproape două treimi dintre femei au fost supuse cu forţa la relaţii sexuale de către parteneriiactuali sau anteriori; 15% au fost violate de un prieten sau fost prieten, 12% au fost violate de ocunostinţă sau o persoană cu care se întâlneau. 29
  30. 30. Un caz de violenta!!! „Ne-am cunoscut în urmă cu aproape trei ani, pe un site de socializare. După opt luni, ne-am mutat împreună şi la nici un an ne-am casatorit . N-am ştiut să păstrăm multă vreme parteafrumoasă a relaţiei noastre. L-a început s-a comportat admirabil, un tată adevărat pentru fiulmeu , un soţ liniştit,dar miracolul a durat doi ani . Gelozia lui faţa de fiul meu, faţa de meseriamea, l-a determinat să devină violent, să ţipe ,să-mi terorizeze copilul. Am preferat să nedespărţim un timp , sperând că, poate işi revine. Apoi, m-am trezit cu el la uşă. L-am primit, l-am iertat şi am crezut sincer în sentimentele lui. Comportamentul lui faţă de mine şi mai alesfaţă de fiul meu mi-au spulberat încrederea în omul de lângă mine. Am început să mă interesezcine este cu adevărat bărbatul cu care alesesem să trăiesc. Am aflat lucruri care m-au îngrozit.”Astfel începe mărturisirea dramatică a Ioanei, una dintre nenumăratele victime, agresată chiar decătre cel care îi jurase iubire şi siguranţă...,,la bine şi, mai ales, la greu”. Demascat şi fără puterea de a mai nega ceva, bărbatul s-a transformat într-un monstru. Decând îşi luase fiul mutându-se la o altă adresă, individul îşi urmărea sistematic fosta soţie.Agresiunile s-au ţinut lanţ, de fiecare dată acestea fiind stinse de Poliţie. „Doar Poliţia mi-a luat în seamă strigătele de ajutor , adaugă Ioana. Un agent de laSecţia 4 a încercat să medieze conflictul. Din păcate, legea este limitată în astfel de cazuri.După episodul de la secţie, nu m-a mai pândit. A mai sunat însă de câteva ori şi mi-a trimis sms-uri. Şi eu şi fiul meu trăim cu teama că ar putea să apară oricând. Tresărim la fiecare zgomot.În fiecare noapte mă gândesc cum am putut să trăiesc atâta vreme cu un om care m-a atacatmişeleşte în plină stradă, care m-a terorizat nu doar pe mine, ci şi pe fiul meu, care m-a umilitori de câte ori a avut ocazia?” 30
  31. 31. Prin acest caz ne dăm seama căt a trebuit să îndure o femeie langă un „monstru”. Atâtfemeia , cât şi copilul au suportat nişte traume care i-au marcat pentru totdeauna, lăsând o undăde teamă , de frica în urmă. Fiecare victima a violenţei domestice are nevoie de un sprijin , de încurajări. NU JUDECA GREŞIT , încercă să o ajuţi şi să o asculţi. „ În cazul celor care fac uz de forţă mai există speranţa că ei vor găsi într-o bună zi caleaspre non-violenţă, lucru care nu este valabil şi în cazul celor slabi.”(Mahatma Gandhi) Bibliografie • http://www.exclusivnews.ro/stiri/stiri-nationale/socant-peste-1-400-de-agresiuni-in-familie-si-27-de- crime-in-trei-luni-in-romania.html • http://femeia-victima.blogspot.com/ • http://www.rightwords.ro/citate/cautare/violenta • http://www.politiaromana.ro • http://www.scoalaparintilor.ro/educatie/violenta-si-consecintele-ei-2.html VIOLENŢA ÎMPOTRIVA FEMEILOR Autori: Denise Alexandra -Clasa a XI-a C Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” Andreea Raluca Racotzi-Clasa a-X-a D Colegiul Naţional „Matei Basarab Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisa sau audiovizuală, informează în permanenţă cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De laformele cele mai agresive precum războaiele ori crimele terifiante, bătăile, violurile, furturile,distrugerile de bunuri şi pînă la cele mai puţin şocante, cum ar fi violenţele verbale, toate acesteasusţinute de o abundenţă de imagini violente se perindă zilnic prin faţa ochilor noştri.Dicţionarul enciclopedic român defineşte violenţa ca fiind “un viciu de consinţământ, careconstă în constrângerea exercitată pe cale psihică asupra unei persoane spre a o determina săfacă un anumit act juridic“. Femeile fac parte din categoria persoanelor care prezintă un grad mare de vulnerabilitate,datorită caracteristicilor sale bio-constituţionale şi psihocomportamentale. Prin tradiţie femeia a 31
  32. 32. beneficiat de un statut inferior în comparaţie cu al bărbatului ceea ce a expus-o diferitelor formede agresiune sau umilire care erau acceptate de către societatea respectivă. Sunt femei carerecunosc că sunt victime ale violenţei domenstice dar sunt şi mai multe cele care încă nu aucurajul să vorbească.Îndură certuri dupa certuri, bătai dupa bătai fiindu-le frică să spună NU. Preferă să păstreze tăcerea în speranţa falsă că nu se va mai repeta, din dependenţă faţă deprofitul adus de partener sau de dragul copiilor care ,zic ele , merită să aibă o familie completă.Nimic mai greşit! Expunerea la violenţă poate avea efecte semnificative asupra copiilor peparcursul dezvoltării lor şi influenţează modul în care aceştia îşi vor forma relaţiile cu cei din jurîn copilărie şi ca adulţi. Având un set puternic de concepţii potrivit cărora femeile sunt cetăţeni de categoria adoua, valorile şi normele religioase şi tradiţionale persistente care proclamă o imaginedistorsionată a inferiorităţii şi supunerii femeii faţă de bărbat, societatea legitimează şiperpetuează violenţa împotriva femeilor ca mijloc ultim de a disciplina şi deţine controlul asupraacestora. În societatea românească violenţa împotriva femeilor este tolerată şi chiar încurajatăfiind considerată naturală, de înţeles, tolerabilă, meritată, ordine naturală a lucrurilor, Proverbele ce concentrează adevăruri pentru diferite comunităţi pot confirma normele şivalorile sociale dar pot de asemenea servi şi la perpetuarea unor stereotipuri. Înţelepciuneapopulară romanească conţine numeroase proverbe cu imperative clare referitoare la necesitateamaltratării femeilor: “Femeia trebuie bătută pentru că este rea”, “Piatra de moară trebuie bătutăde trei ori pe zi iar femeia de 6 ori”,” Femeia trebuie bătută chiar dacă nu a facut nimic răudeoarece cu siguranţă va face ceva”, “Femeia trebuie bătută iar ea va şti de ce”; altele reflectă şiavertizează împotriva răului pe care îl reprezintă femeia daca nu e ţinută sub control: “Vai decasa în care bărbatul e o femeie”, “Acolo unde calcă o femeie se murdareşte pământul”. Pe 25 noiembrie 2011a avut loc un protest în faţa Parlamentului României împotrivaviolenţei asupra femeilor. 32
  33. 33. Statistici îngrijoratoare: În Anglia multe femei sunt bătute până la sânge, de partenerii lor, în Canada şi Israel emai probabil ca o femeie să fie ucisă de partenerul ei decât de un străin. În Rusia una din 50 defemei, este omorâtă de soţ, în Europa una din 4 femei devine victima unei violenţe, în Româniauna din trei femei a fost abuzată fizic de partenerul ei, iar în America la fiecare 15 secunde ofemeie suferă un abuz, în general din partea partenerului. Procentul femeilor din ţările în curs de dezvoltare care sunt victime ale violenţei întimpul sarcinii variază între 4% şi 20%, conform European Journal of Public Health. În 48 de sondaje realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în întreaga lume, între10% şi 69% dintre femei au raportat ca au fost abuzate fizic de partenerul intim la un momentdat în viaţă. Bibliografie: • [1].http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/ • [2].http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/ • [3].http://ladyfest-ro.pimienta.org/05/cd/pdf/curic-viol_putere.pdf 33
  34. 34. DE LA COMPORTAMENTUL AGRESIV LA VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ Elevi LIŢĂ FLORIN-GHEORGHE MATEI ŞTEFAN-CĂTĂLIN Prof.indrumator LULACHE MARIANA Colegiul Tehnic Energetic Craiova Comportamentul agresiv însumează următoarele categorii de comportamente:• Ameninţă, intimidează, ironizează pe alţii• Manifestă agresivitate fizică faţă de alţii• Distruge bunurile celorlalţi• Încalcă drepturile celorlalţi Violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum:• exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare, hărţuire;• bruscare, împingere, lovire, rănire;• comportamente care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri, vandalism – provocarea de stricăciuni cu buna ştiinţă – furt);• limbaj neadecvat la adresa cadrului didactic şi celorlalţi colegi (înjurături, cuvinte obscene).” Violenţa interpersonală sau violenţa directă este definită drept „comportamentul uneipersoane îndreptat împotriva altei persoane care în mod intenţionat ameninţă, încearcă săproducă sau produce rănirea fizică a acesteia” . Comportament agresiv se asociază şi formelor mai uşoare de violenţă care includ:comportamente verbale, fizice sau gesturi, menite să producă rănire fizică uşoară, disconfortpsihologic, intimidare sau teamă . Agresiunea se poate manifesta într-o formă indirectă, prin răspândirea de zvonuridepreciative la adresa unei persoane sau prin marginalizare socială . Trecerea de la o formăla alta se poate produce:• în cadrul aceleiaşi situaţii care escaladează de la dispută verbală la atac fizic,• în timp, pe măsură ce înaintează în vârstă, tânărul trece de la îmbrâncelile şi piedicile specifice copilăriei la violenţe fizice grave, premeditate, ce apar de regulă în adolesce 34
  35. 35. Comportamentele agresive pot apărea ca manifestări ale unor deprinderi formate în altestructuri, în condiţiile în care sarcinile şcolare sunt prea uşoare, producând plictiseală sau preagrele, generând elevilor un sentiment de copleşire şi de lipsă a eficacităţii personale (sentimentulcă nu pot face faţă, nu sunt în stare).Consecinţe ale manifestării comportamentelor agresive în contextul şcolar • performanţe şcolare scăzute, • eşec şcolar, suspendare, excludere sau părăsirea voluntară a şcolii, • asumarea violenţei ca formă acceptabilă de rezolvare a problemelor/conflictelor • efort suplimentar din partea profesorilor şi administraţiei pentru gestionarea problemelor de disciplină • imagine negativă din partea colegilor şi a profesorilor, • marginalizarea elevului, • sentimente de izolare şi singurătate, • consum de alcool, droguri, • acte de delincvenţă în adolescenţă, • criminalitate şi psihopatologie la vârsta adultă. PROFESORUL –ORIENTATOR ŞI CONSILIER AL ELEVILOR ÎN ACTIVITATEA DE PREVENIRE A VIOLENŢEI 35
  36. 36. Prof. Lulache Mariana Colegiul Tehnic Energetic Craiova Activitatea de prevenire a violenţei în şcoală şi în societate este una de maxima actualiteşi este foarte probabil ca importanţa ei să crească, dat fiind apetitul tinerilor pentru violenţaverbală, fizică şi emoţională. Educatorul trebuie să ştie care sunt coordonatele unei activităţi colective reuşite,condiţiile antrenării membrilor unui colectiv în realizarea unui scop comun, ce fel de perspectivei-ar putea atrage şi ce stimulente le-ar putea întreţine elanul în muncă un timp îndelungat. Aici seîmbină cel mai mult ştiinţa cu arta, tehnica de lucru cu talentul, experienţa cu iniţiativa, tactul cumăiestria, calmul cu entuziasmul, căutările cu siguranţa. Orice profesor este, în fapt, fun creator de modele, de proiecte educaţionale, de profile,de metode şi procedee, un inovator. O asemenea calitate îi pretinde profesorului imaginaţie,abilitate, inovaţie în toate împrejurările, nu numai în cadrul lecţiilor. Orice elev este un unicat şifiecare cere un anumit tratament pentru a se realiza optimal. A stabili condiţiile, tratamentul şimodalităţile prin care fiecare elev îşi poate pune în valoare mai bine disponibilităţile şi calităţilesale şi a obţine succese, înseamnă a descoperi specificul fiecăruia şi a şti să adaptezi tehnologiaeducaţiei acestor particularităţi. Profesorul este creator în sensul adaptării tehnologiei de lucru la specificul fiecăruicolectiv şi al fiecărui elev, în sensul anticipării, inventării şi proiectării de noi modele, obiective,tipologii sau prototipuri de metode, caractere, structuri. Contribuţia lui la perfecţionareaînvăţământului şi al educaţiei trebuie să fie continuă, consistentă şi înnoitoare. Creativitateaprofesorului se manifestă în toate domeniile învăţământului şi educaţiei, cuprinde şi activitateaextraşcolară. A organiza activităţi formative interesante , variate, atractive, multiple şi complexe şi a-iajuta să-şi programeze activitatea, înseamnă a fi creatorul unui sistem de muncă pasionant,captivant, atrăgător. Activitatea educativă a profesorului, presupune în mod necesar finalizarea ei, adicăsprijinirea fiecărui elev în acţiunea de calificare şi integrare în muncă. Profesorul trebuie sădesfăşoare şi o muncă de consilier şi orientator ajutând fiecare elev să-şi aleagă corect tipul destudiu şi apoi profesiunea care corespunde cel mai bine profilului personalităţii sale. 36
  37. 37. Sprijinirea elevilor în formularea proiectului lor de viitor înseamnă cunoaşterea temeinicăa fiecăruia, dezvoltarea capacităţilor lor de autocunoaştere, furnizarea unor informaţiiprofesionale, sistematice şi selective, familiarizarea fiecărui elev cu criteriile unei alegeriraţionale şi mai ales sensibilizarea lor pentru nevoile forţei de muncă. A le conştientiza cerinţeleeconomice-sociale şi a-i ajuta să ţină seama de ele în alegerea profesiunii, înseamnă a face oorientare raţională, pusă în serviciul intereselor comune. Orice profesor poate şi trebuie să dezvolte interesele, aptitudinile şi talentele elevilor,ajutându-i să-şi valorifice la maximum aptitudinile. Conducerea elevului de-a lungul anilor înşcoală, astfel încât să se realizeze pe deplin, este cea mai autentica probă a unei acţiunipedagogice reuşite. Modelând personalitatea fiecărui elev, profesorul este preocupat să descoperedirecţia optimă de dezvoltare a acestuia şi de stimulare a capacităţilor necesare împlinirii sale. Eldevine astfel specialistul care acordă şi o calificată asistenţă psihopedagogică indispensabilădezvoltării multilaterale a fiecărui elev. Ajutând fiecare elev să îşi aleagă tipul de studii şi apoiprofesiunea care corespunde cel mai bine personalităţii sale, profesorul rezolvă nu numaiproblema orientării profesionale, ci şi pe aceea a integrării cu succes a absolvenţilor în viaţaprofesională ulterioară, este atent la îmbinarea pregătirii teoretice cu cea practică. Profesorul îşi afirmă cu adevărat funcţia de consilier, fiind un permanent îndrumător aldezvoltării acestora. Mulţi elevi se recunosc ca fiind opera profesorului lor, atât în ceea cepriveşte profesiunea aleasă, cât şi în ceea ce priveşte caracterul şi atitudinea lor în faţa vieţii. Spre rolurile de orientator, consilier şi confident al elevilor, trebuie să tindă fiecareprofesor. Profesorul este capabil să evalueze continuu, obiectiv şi eficient, atât rezultateleelevilor, cât şi pe cele ale propriei munci. Aprecierea rezultatelor activităţii educaţionale,constituie o verigă obligatorie a structurii actului pedagogic. Fără exersarea ei, profesorul nupoate aplica principiile educative şi nu îşi poate corecta şi adecva propria activitate la cerinţelespecifice situaţiei. Profesorul urmăreşte în comportamentul elevilor tot ceea ce poate servi la stimularea lor,la dezvoltarea dorinţei de autoperfecţionare şi de creştere a capacităţii lor de autoevaluare. El vadescifra deficienţele constatate, cauzele acestora, insuficienţa propriei activităţi şi modalităţile decercetare a tuturor acestora. Orice profesor desfăşoară o activitate intensa în afara şcolii. În relaţiile cu membriifamiliilor elevilor, profesorul poate îndeplini, atât funcţia de îndrumător al acestora, în vederea 37
  38. 38. orientării eficiente a elevilor, cât şi de coordonator al influenţei familiei şi a altor factori dinmediul lor de viată, în direcţia formării multilaterale a personalităţii tânărului, ca viitor cetăţean. VIOLENTA LASA URME! Psiholog, Valeria Iordanescu Liceul Teoretic Ion Mihalache Topoloveni “ De cate ori facea ceva rau nepotul sau, bunicul batea un cui intr-o usa de lemn. Cands-a oprit usa, bunicul i-a aratat-o nepotuui , acesta promitand rusinat ca va face de acuminainte numai lucruri bune. Bunicul i-a promis ca pentru fiecare fapta buna va scoate cate uncui. Cand au fost scoase toate cuiele, nepotul a exclamat in culmea fericirii: “ Vezi, bunicule,numai este nici un cui!” Si atunci bunicul i-a raspuns: “Da, intr-adevar, nu mai este nici un cui,dar au ramas gaurile.....” Cand suntem mici, prin natura noastra putem sa gresim fara sa ne dam seama iar faptelene sunt iertate mai usor. Cine nu a spart o vaza sau nu s-a batut cu fratele, sora , varul cand era copil! Fac partedin amintirile copilariei noastre! Dar vine o vreme cand raspundem pentru faptele noastre. Ne batem cu colegul de banca,ne jignim reciproc in pauze, trantim usile si injuram, lovim sau provocam conflicte!E bine de stiut!1. De la ce varsta raspund penal pentru faptele mele?Chiar de la 14 ani.2. Daca am fost prins de politie incalcand legea pentru prima data pot fi trimis in instanta ? Da , daca fapta constituie infractiune ( este prevazuta de legea penala, a fost savarsita cuvinovatie si prezinta pericol social)3. Ce este Autoritatea Tutelara si in ce situatii ma poate ajuta? 38
  39. 39. Este o institutie protectiva care apara si ocroteste drepturile minorilor . Te poate ajuta in situatiain care ai fost agresat fizic sau verbal de catre parinti sau de catre tuttorele legal.4. Ce este Centrul de Probatiune si in ce situatii ma poate ajuta ?Este o institutie a justitiei care are ca scop reintegrarea sociala a persoanelor care au comis oinfractiune, reducerea riscurilor recidivei acestora si protectia publicului. Evaluarile pe care acestserviciu le face, ajuta instanta de judecata sa aplice o sanctiune adecvata cu fapta comisa.5. Ce este o Echipa de Interventie in Justitia Juvenila ?Este o echipa multidisciplinara formata din specialisti( psihologi, pedagogi, juristi, medici), carecontribuie la prevenirea deviantei/delincventei juvenile.6. Daca am asistat la savarsirea unei infractiuni , fara sa particip sau fara sa intervin, suntsi eu vinovat?Da, daca nu sesizezi ulterior autoritatile judiciare despre comiterea acelei infractiuni.7. Care dintre comportamentele noastre de liceeni pot fi considerate infractiuni?Iata doar cateva exemple: furtul ( chiar al unui stilou), falsificarea ( chiar a unei adeverintemedicale), comercializarea sau consumul de droguri, insulta, calomnia, insusirea bunului gasit.Concluzie! “ Gandeste de mai multe ori inainte de a actiona!” “Paza buna trece primejdia rea!” “A preveni este mai simplu decat a trata!” “Apa trece, pietrele raman!” “Ai grija ce faci, timpul nu mai poate fi dat inapoi!” “Odata e odata-n viata!” MINTE, MORALĂ ŞI SENTIMENT Prof. Irina Bîrjoveanu Grup Şcolar Transporturi Auto Călăraşi În ochii elevului, dascălul reprezintă, la nivel absolut, prototipul şi chiar arhetipul unuiadin cei mai bine integraţi indivizi în societate: este deja învăţat, este indispensabil grupului, 39
  40. 40. cunoaşte modul de devenire al tânărului într-un individ cu drepturi şi obligaţii în societatea încare trăieşte. Astfel, întotdeauna a fost simţită o formă de idolatrizare a profesorului de către elev(un punct de plecare chiar şi pentru o multitudine de conflicte între cele două părţi, de multe oriînsă chiar constructive). De aici, imensa influenţă şi capacitate de a forma elevul. Există trei direcţii principale care ar trebui să fie urmate în relaţia dascăl – elev: o direcţiea minţii, una a moralei şi o direcţie a afectului, a sentimentului. Prima este cea mai uşor de abordat, cea în care mulţi profesori rămân captivi într-o rutinăconfortabilă pentru ei înşişi, de multe ori fără rezultat, insă, pentru elevi. Chiar dacă la ore ar fiprezenţi doar elevii ideali – nonviolenţi,curioşi, sclipitori în inteligenţă, dispuşi să acumuleze,intelectul acestora are nevoie în permanenţă de stimulare, de a i se oferi informaţia într-unambalaj suficient de atractiv, fără a fi deformat conţinutul. Dascălul trebuie să utilizeze metodeleadecvate de predare aidoma unui cotidian de informaţii care nu judecă, nu emite opinii, ciexpune realitatea clară şi precisă. Îi transmite elevului mesaje în care este promovată toleranţafaţă de cei din jur şi faţă de el însuşi. Pe această bază, elevul „se poate juca” sub îndrumareaprofesorului pentru a inova, a imagina, a interpreta, a empatiza, a folosi ceea ce a învăţat. Astfel, profesorului devine (şi fără să dorească acest lucru) cel care oferă indicii înprivinţa binelui, dreptăţii, frumosului (sau a antonimelor acestora, evident) etc. Alături de mediulfamilial, dascălul trebuie să fie acel călăuzitor printre experienţele nonviolente ale elevului caresă-i ofere un model de comportament, de atitudine, de trăire. Sistemul de învăţământ actual esteorientat către specializarea de tipul „omul potrivit, la locul potrivit”. Chiar dacă tânărul câştigădezvoltarea aptitudinilor, poate pierde descoperirea unui potenţial alternativ. Din acest punct devedere, învăţământul ar putea fi îmbunătăţit de metode, tehnici, programe dezvoltate în spiritulacelei vechi „maieutici” socratice – arta de a-l pune pe interlocutor în situaţia de a descoperisingur adevărul, de a-şi descoperi complexitate proprie în multe orientări latente. În felul acesta,s-ar evita poate derapajele unor educaţii obtuze superspecializate (de pildă, specialistul IT cuaptitudini sociale sau artistice absente ori literatul care nu ştie să schimbe un bec). Esenţial pentru direcţia pedagogică a formării unui sistem de valori morale a elevului oreprezintă coerenţa mediului acestuia de dezvoltare. Ideal ar fi ca între mediul familial şi şcoalăsă existe cît mai puţine contradicţii în expunerea şi raportarea la valori morale. În acest punct responsabilitatea dascălului este deosebit de importantă ţinând cont căfamilia nu deţine ştiinţa pedagogică a mediului şcolar sau posedă o variantă proprie, derivată din 40
  41. 41. mentalul colectiv al unei societăţi (spre exemplu, în cea românească – bătaie e ruptă din rai sauprea multă carte prosteşte – în sensul neadaptării la realităţile şi activităţile imediate, domesticevalabil mai ales pentru mediul rural). Cea de a treia direcţie pedagogică o constituie, în opinia mea, gestionareacomportamentală afectivă a elevului. O bună parte din perioada învăţării în sistemul şcolar se desfăşoară pe perioadaadolescenţei. Aceasta este perioada când, dincolo de informaţii şi cunoştinţe, de reguli şi morală,explodează emoţiile, impresiile din experienţe, convingerile şi credinţele. Profesorul este cel care ar trebui să facă legătura între formarea comportamentală afectivăa elevului cu formarea minţii, a intelectului în contextul moralităţi societăţii în care trăieşte. Înmulte cazuri, afectul are o puternică influenţă în capacitatea şi disponibilitatea celui care învaţăîn a aprofunda, a abandona sau neglija acumularea de cunoştinţe. Modul cum îşi va gestionacomportamentul dominat de sentimente (unele noi, netrăite etc) este influenţat în mare măsură şide către profesor. Spre exemplu, sentimentele de ruşine sau umilinţă pe care le poate provoca unprofesor, poate conduce, în viitor, la o stimă de sine scăzută a elevului, la rezultate şcolare slabesau la dizolvarea spiritului civic al acestuia. Dimpotrivă, bucuria unui concurs câştigat de elevsub îndrumarea dascălului va putea avea ca efect alimentarea interesului către o discliplină şivalorizarea benefică a actului învăţării. Mintea, morala şi sentimentul pot deveni motoarele formării unui individ nonviolent,„crescut” de profesor de la un stadiu de elev neiniţiat, necunoscător al limitelor societăţii,dezorientat în faţa multitudinilor de lucruri care i se cer, până la stadiul egal profesorului –învăţat, cu rol şi responsabilităţi, sarcini. COPILĂRIA ŞI ARTA, O ALTERNATIVĂ LA VIOLENTĂ... GÂNDURI DESPRE BRÂNCUŞI... Prof. Cristina Goanţă „Arta – poate cea mai desăvârşită a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii. Căci Omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta în sculpturile mele.” Constantin Brâncuşi 41
  42. 42. Fiecare loc are o poveste a sa, care se scrie o dată cu trecerea anilor. În cazul oraşului Tg-Jiu povestea locului se confundă uneori cu povestea unui om. Când spui Tg-Jiu, gândul îţi zboarăinevitabil la numele lui Constantin Brâncuşi. Pentru o lume întreagă, el este cel mai maresculptor al secolului XX, figura centrală în mişcarea artistică modernă şi un pionier alabstractizării, fiind considerat părintele sculpturii moderne. Pentru oamenii simpli, din oraş,sculptorul este cel care le-a dăruit ansamblul monumental de care, obişnuiţi de prea multă vremecu el , uneori abia îşi mai amintesc. Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta Sărutuluisau Coloana Infinitului au devenit pentru aceşti oameni locuri comune, a căror magie nu-i maiatrage şi a căror poveste nu-i mai interesează. Rareori întâlneşti pe cineva dornic să vorbeascădespre aceste opere. Şi totuşi... fiecare dintre ele spune povestea noastră. Câţi dintre noi nu s-au dus la prima întâlnire sub Poarta Sărutului, cu gândul şi speranţa că sărutul de sub Poartă leva schimba destinul? Câţi nu s-au cununat religios la Biserica Sf. Apostoli şi nu s-au plimbatapoi pe Calea Eroilor pentru a îndeplini un ritual străvechi? De câte ori nu ne-am lăudat cu elecând prieteni din alte colţuri ale ţării sau ale lumii ne-au vizitat? Şi, de câte ori nu am trecut pelângă Coloană având sentimentul că ar trebui să ne închinăm ca în faţa unei biserici? Pentru noi,operele lui Brâncuşi nu sunt minuni ale sculpturii, nu sunt opere de artă, ci au devenit o parte afiinţei noastre. Le-am luat martore la povestea vieţii noastre şi, de aceea, uităm să le apreciemvaloarea asemenea criticilor de artă. Sculptorul însuşi a conceput operele ca pe o poveste, nu cape un ansamblu decorativ. Citim, în acest sens, într-un ghid vechi al oraşului Tg-Jiu: „Dupăcum se arată într-un document oficial premergător realizării acestor opere (1937-38), ... proiectulîn întregime ar consta dintr-o alee care, plecând de la digul Jiului – care este locul de evocare aactelor de vitejie gorjenească -, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea îngrădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale,ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei întruchipată printr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţanoastră...” Aşadar, totul se desfăşoară pe un ax perpendicular pe Jiu, Calea Eroilor trecând prininima oraşului. Povestea există şi acest ansamblu o spune prin operele sale care indică odevenire, „care începe cu un sfat tăcut, sfârşind, după o ctitorie, cu o masă fără de sfat, şi săpovestim. E ca şi cum, pe Jiu în jos, venind din patria mumă a Transilvaniei, au coborât niştenăieri, sau poate nişte ciobănaşi cu turmele. S-au oprit în locul ce li s-a părut potrivit, au popositpe mal şi au ţinut sfat în jurul mesei aceleia a dacilor, pe care îi purtau în sânge. Poate că sfatul 42
  43. 43. lor era cu adevărat unul al tăcerii: o simplă privire în ochi, de oameni hotărâţi – şi ei au pornit înjos, sprijiniţi pe Jiu, să-şi facă ctitoria. În pragul ei au înălţat o poartă, pe sub care au trecut,înfrăţiţi; s-au îmbrăţişat pentru o ultimă oară, apoi s-au risipit în cuprinsul unde aveau să-şi înalţectitoria. În mijlocul ei au zidit biserica, în care nu numai să se închine, ci şi – ca în miezul viu alobştei lor – să-şi cunune feciorii, să boteze pruncii şi să îngroape pe cei săvârşiţi; căci aveau să-şilărgească şi să-şi întărească aşezarea, să dea lupte pentru apărarea ei, să biruie sau, când soarta leera vitregă, să supravieţuiască încă. Apoi, când anii, faptele şi jertfele s-au adunat în urma lor, auridicat în marginea aşezării lor o coloană, care să fie deopotrivă una a recunoştinţei fără sfârşit,cât şi una a năzuinţelor lor fără sfârşit, ca o a doua lege pe care şi-ar prescrie-o lor, sau poatealtora, la capătul lucrurilor. Un crâmpei de istorie se scrisese: o nouă masă dacică, mai mică, fărăscaune, ca o masă a umbrelor de astă dată, venea să încheie, cu tăcerea ei, povestea.(...) Ai puteaspune că, fără s-o ştie, Brâncuşi a dat legenda tuturor întemeierilor româneşti.”1 Sculptorulrespectă, chiar şi fără să fi intenţionat asta, structura unei legende: geneza, exodul, ctitoria,evocarea, încheierea. Ritualul de construcţie repetă actul primordial al construcţiei cosmogonice.Tot ceea ce este întemeiat se află în centrul lumii, pentru că şi Creaţia însăşi s-a efectuat pornindde la un centru. În centrul lumii pe care a creat-o, artistul, un alt demiurg, aşează Coloana. Eaeste un axis mundi, loc de întâlnire între cer şi Pământ. Drumul până la ea este un drum sprecentru, „un rit de trecere dinspre profan spre sacru; de la efemer şi iluzoriu la realitate şieternitate; din moarte în viaţă; de la om spre divinitate. Accesul la Centru echivalează cu oconsacrare, cu o iniţiere; unei existenţe, ieri profane şi iluzorii, îi succede acum o nouă existenţă,reală, durabilă, eficace.”2 Datorită lui Brâncuşi oraşul nostru este unul sacru, un axis mundi,lumea noastră a fost întemeiată pe baza sacrificiului şi operei sale. Astfel, ultima, şi cea maimare parte (ca întindere) din opera sa, Brâncuşi ne-a dãruit-o: ansamblul de la Târgu-Jiu. Acestaa fost creat în memoria eroilor care au cãzut în rãzboiul pentru unitatea nationalã. E simboluldãruirii, al înãltãrii, al biruinţei prin moarte. Aceastã dorintã a lui, acest gest arată ataşamentul,dragostea faţă neamul sãu. Locuitorii îşi amintesc operele aşa cum erau înainte derenovarea din ultimii ani. Ansamblul era format din cinci elemente: Masa Tăcerii, PoartaSărutului, Biserica Sf. Apostoli, Coloana Infinitului şi Masa Ultimă, fără scaune. Între timp,ultima masă, situată dincolo de Coloană a dispărut, luând cu ea o parte din poveste. Şi parcul dela Coloană s-a schimbat, însă copiii de odinioară îşi amintesc şi astăzi jocurile în care Coloana1 Constantin Noica, în Cuvânt împreună despre rostirea românească, Ed. Humanitas, Buc., 1996, p. 822 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 1999, p. 24 43

×