Documentul definește evaluarea ca un proces complex de colectare și analiză a datelor educaționale pentru a determina eficiența și atingerea obiectivelor educaționale. Se discută despre diferitele tipuri de itemi de evaluare, inclusiv itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi, fiecare având caracteristici și aplicații specifice. Tipurile de itemi includ opțiuni cu alegere duală, alegere multiplă, asociere, răspuns scurt, completare, rezolvarea de probleme și eseuri, fiecare având roluri distincte în evaluarea cunoștințelor elevilor.

1. Definiţiile evaluării în literatura de specialitate:
Evaluarea constituie o activitate de colectare, organizare şi
interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare;
Evaluarea este un proces complex menit să aprecieze valoarea unui
act educaţional sau al unei părţi din aceasta, eficacitatea resurselor umane
şi materiale, a condiţiilor şi operaţiilor folosite în derularea activităţii
educaţionale, prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse în
vederea luării deciziilor adecvate ameliorării activităţii în etapele
următoare (Skinner);
Evaluarea cuprinde o suită de acte prin care educatorul se
informează asupra atingerii obiectivelor şi poate emite o apreciere asupra
activităţii elevului (M. Ionescu);
Evaluarea constituie o ocazie de validare a justeţii secvenţelor
educative, a comportamentelor procesului didactic şi un mijloc de
delimitare, fixare şi intervenţie asupra conţinuturilor şi obiectivelor
educaţionale (C. Cucoş)Ş
Evaluarea înseamnă:
o măsurarea prin procedee specifice, cu ajutorul unor
instrumente de măsură;
o interpretarea şi aprecierea rezultatelor pe baza unor criterii
unitare şi obiective;
o adoptarea deciziei educaţionale.

2. În demersul de proiectare a oricărei probe de evaluare, etapa imediat
următoare o constituie scrierea efectivă a itemilor, principalele
componente ale instrumentului de evaluare. Itemul este definit ca fiind o
întrebare ce este formulată într-un anumit format încât să fie primit un
răspuns aşteptat.
Criteriile de clasificare a itemilor pot fi multiple, clasificările ce
derivă din aplicarea acestor criterii fiind şi ele numeroase.
Itemii obiectivi – solicită din partea elevului evaluat selectarea
răspunsului corect sau a celui mai bun răspuns, dintr-o serie de variante ;
-sunt utilizaţi preponderent pentru evaluarea
nivelurilor inferioare ale domeniului cognitiv, dar nu numai;
-pot fi cuprinşi în testele de progres şcolar, în
special în cele standardizate;
-au obiectivitate ridicată în măsurarea(evaluarea)
rezultatelor învăţării ;
-nu necesită scheme de notare detaliate, punctajul se
acordă în funcţie de marcarea răspunsului corect ;
-se pot aplica în cadrul tuturor disciplinelor şcolare.
La rândul lor itemii obiectivi cuprind următoarele tipuri de itemi:

3.  cu alegere duală – oferă elevilor posibilitatea să aleagă răspunsul corect
din două alternative (adevărat-fals, da-nu, corect-incorect) ;
-acest tip de itemi poate testa:
-însuşirea unor cunoştinţe (elevii vor putea
identifica dacă o definiţie, o regulă sunt formate corect);
-capacitatea de a utiliza o definiţie, o regulă, pentru
a-şi exprima opinia asupra unor clasificări după criteriile învăţate;
-puterea de discriminare a elevilor în aprecierea
unor fapte, judecăţi.
 cu alegere multiplă – aceşti itemi solicită elevului evaluat alegerea
răspunsului corect sau a celui mai bun răspuns dintr-un număr de
variante construite deja. Sunt construiţi dintr-o premisă(stimulul pentru
obţinerea răspunsului) şi un număr de variante, răspunsuri posibile,
dintre care unul corect, iar restul numiţi distractori.
-elevul trebuie să aleagă singurul răspuns corect
sau cea mai bună alternativă( în acest caz alegerea răspunsului se face pe
baza unor procese mentale complexe şi a unor discriminări atente) ;
-se folosesc pentru măsurarea rezultatelor
învăţării care presupune înţelegerea, aplicarea sau interceptarea datelor
factuale ;
-măsoară rezultatele învăţării atât la nivelul
memorării cunoştinţelor, cât şi la nivelul comprehensiv şi aplicativ al
învăţării.
 de tip pereche(de asociere) – solicită elevilor stabilirea unor
corespondenţe între informaţiile distribuite pe două coloane.

4. Informaţiile din prima coloană se numesc premise, iar cele din coloana
a doua, răspunsuri ;
-se folosesc mai ales pentru testarea unor
informaţii factuale, urmărind dezvoltarea puterii de asociere în gândirea
elevilor ;
-se pot asocia : oameni- realizări ; date –
evenimente ; termeni- definiţii ; reguli- exemple ; plante – animale-clasificări
; calcule matematice-rezultate ;
Itemii semiobiectivi – elevul este pus în situaţia de a-şi construi
singur răspunsul.
-permit identificarea şi natura-tipul greşelilor
elevilor în scop diagnostic ;
-testează o gamă largă de capacităţi
intelectuale, cu un nivel de dificultate şi de complexitate variabil.
Clasificarea itemilor semiobiectivi:
 cu răspuns scurt – cer elevilor să formuleze răspunsul dub forma
unei propoziţii, fraze, cuvânt, număr, simbol;
-este formulat sub forma unei întrbări directe.
 de completare – solicită drept răspuns unul sau două cuvinte, care să
se încadreze în contextul –suport dorit ;
-sunt formulaţi sub forma unor afirmaţii
incomplete.
 întrebările structurate – sunt formaţi din mai multe sub-întrebări de
tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu legate între ele printr-un
element comun ;

5. -sub-întrebările umplu golul dintre tehnicile de
evaluare cu răspuns liber (deschis) şi cele cu răspuns limitat (închis)
impuse de itemii de tip obiectiv ;
-pot viza toate categoriile taxonomice, pornind
de la simpla reproducere (definiţii, enumerări) până la aplicarea
cunoştinţelor, analiză, sinteză şi formularea de ipoteze, judecăţi de
valoare.
Itemii subiectivi( care solicită un răspuns deschis) – aceşti itemi
solicită subiectului evaluat un răspuns care este foarte puţin orientat
în elaborarea sa prin structura sarcinii. Astfel, cel evaluat decide
singur care vor fi elementele ce vor fi incluse în răspunsul său.
Tipuri de itemi subiectivi:
 rezolvarea de probleme – sau mai exact rezolvarea unor situaţii
problemă; cel evaluat este confruntat cu o situaţie nefamiliară iar
soluţia nu va fi un rapidă.
-necesită o etapizare în rezolvarea acestor
exemple( identificarea problemei, analiza şi selectarea datelor concludente,
formularea unor ipoteze ce vor fi evaluate, şi eventual validate,
identificarea metodei de rezolvare, crearea unor modele, propunerea unor
soluţii, evaluarea soluţiei obţinute, formularea concluziei);
-solicită creativitatea, gândirea divergentă, imaginaţia,
capacitatea de a genera sau reformula o problemă;
 eseul – subiectul evaluat este solicitat să producă un răspuns
liber, conform cerinţelor şi criteriilor formulate ;
-permit evaluarea globală a unei sarcini de lucru din
perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat eficient , valid şi fidel

6. cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi (compuneri,
demonstraţii, descrieri etc.).
Eseul structurat – este un item în care răspunsul aşteptat este orientat
prin cerinţele formulate, libertatea de organizare a răspunsului nefiind
totală.
Eseul liber – această categorie răspunde unor obiective ce vizează
originalitate, creativitatea, scrierea imaginativă.

7. Itemii obiectivi
 Itemii cu alegere duală - elevul este solicitat să selecteze un răspuns
corect din două răspunsuri posibile oferite;
Modele de itemi cu alegere duală :
· Subliniază cuvântul scris corect :
Alecsandri Alexandri
· Încercuieşte varianta corectă :
Maria (va ; v-a) pleca mâine în excursie.
· Încercuieşte A(adevărat) sau F(fals) :
42 + 12 =55 A F

8.  Itemii cu alegere multiplă – aceşti itemi solicită elevului evaluat
alegerea răspunsului corect sau a celui mai bun răspuns dintr-un număr
de variante construite deja. Sunt construiţi dintr-o premisă (stimulul
pentru obţinerea răspunsului) şi un număr de variante, răspunsuri
posibile, dintre care unul corect, iar restul numiţi distractori.
Modele de itemi cu alegere multiplă :
Încercuieşte unul din cele 5 variante de răspuns :
· Capra din povestea lui Creangă avea :
a)5iezi b) 3 iezi c) 7 iezi d) 1 ied e)2 iezi
· Numărul cel mai mare din şirul : 12, 34, 21, 8, 10 este :
a) 21 b)12 c)8 d)10 e)34
· România se află aşezată în Europa în partea de :
a) sud b)sud-vest c)est d)sud-est e) vest

9.  Itemii de tip pereche(de asociere) – sunt formaţi din două liste şi
instrucţiuni care precizează modul în care se va realiza asocierea
elementelor acestora şi modul de înregistrare.
Modele de itemi de tip pereche :
· Uneşte fiecare operaţie cu răspunsul corect :
10+15= 10
2+ 8= 12
9+ 3= 25
· Alege, prin săgeţi, cuvântul care lipseşte din fiecare
enunţ:
Copiii fac ................ prin zăpadă. (liniştit)
Vântul s-a mai ...................... (mătănii)
· Trasează săgeţi între subiecte şi predicatele potrivite :
Vântul toarce
Pisica bate
Copiii râd

10.  Itemii cu răspuns scurt – solicită elaborarea unui răspuns limitat ca
spaţiu, formă şi conţinut; este necesară demonstrarea abilităţii de a
elabora şi structura cel mai potrivit şi scurt răspuns.
Modele de itemi cu răspuns scurt :
· Răspunde cu DA sau NU :
Fluviul Dunărea se varsă în Marea Neagră ?
“Crăiasa Zăpezii” este scrisă de Fraţii Grimm?
Vlad Ţepeş a fost domnul Ţării Româneşti ?
· Răspunde printr-un singur cuvânt :
Cum se numeşte rezultatul scăderii ?
Cine a scris “Crăiasa Zăpezii”?
Care este capitala ţării noastre ?
· Răspunde cu adevărat sau fals :
Scăzătorul este cel mai mare număr al scăderii !
Mihai Eminescu a scris « Somnoroase păsărele » !
100 este dublul numărului 50 !

11.  Itemii de completare – solicită persoanei evaluate producerea unui
răspuns care să completeze o afirmaţie incompletă sau un enunţ
lacunar şi să-i confere valoare de adevăr.
Modele de itemi de completare :
· Scrie în paranteză cuvântul potrivit, astfel ca enunţul să
fie adevărat :
Lizuca şi Patrocle au străbătut ( ...............)minunată.
Tara noastră este străbătută de lanţul munţilor
(...............).
Plantele au (.................) bine înfiptă în pământ.
· Completează cu ortograma sau cuvântul potrivit, astfel ca
enunţul să fie scris corect :
(.............) Marcel a adus un brad mare.
Doamna (............) spus că mâine vom da test.
Peste tot s-a aşternut o pătură de (...........).

12.  rezolvarea de probleme – sau mai exact rezolvarea unor situaţii
problemă; cel evaluat este confruntat cu o situaţie nefamiliară iar
soluţia nu va fi un rapidă. Necesită o etapizare în rezolvarea acestor
exemple( identificarea problemei, analiza şi selectarea datelor
concludente, formularea unor ipoteze ce vor fi evaluate, şi eventual
validate, identificarea metodei de rezolvare, crearea unor modele,
propunerea unor soluţii, evaluarea soluţiei obţinute, formularea
concluziei).
Modele:
· Imaginaţi-vă un alt sfârşit al poveştii “Fetiţa cu
chibriturile” de Hans Christian Andersen.
· Ce ai răspunde dacă ai fi în locul fulgului de nea ?
· Dacă mama ţi-a dat 35 de lei şi tu mai aveai 14, câţi
lei ai acum ?

13.  eseul – subiectul evaluat este solicitat să producă un răspuns liber,
conform cerinţelor şi criteriilor formulate.
Model de eseu liber:
· „Ce voi fi eu?”
· „Ţara mea peste 100 de ani”
· „O copilărie veşnică”