Prezentare la modulul Pediatrie (USMF)

1. Veaceslav Moșin Jr, grupa 1408
Conducător: Dr Gorbunov Galina

2. I. Tegumente
II. Anexe
- glande
- fanere

5. |
Înveliș neîntrerupt care acoperă corpul uman, cu
excepția la nivelul orificiilor (gură, nas, anus), acolo
fiind o semimucoasă, care în interiorul cavității
respective, devine o mucoasă propriu-zisă.

6. |
Dispune de o suprafață receptorie vastă, având
receptori de: durere, tactilitate, presiune,
termicitate, întindere.
Îndeplinește funcții de: organ de simț, termoreglare,
apărare, imunologică, rezervor de celule embrionare.

7. |
Structural, pielea este constituită din 3 straturi:
epiderma, derma și hipoderma (țesutul adipos
subcutanat propriu-zis).

8. |
Epiderma
Strat superficial, epiteliu stratificat și pavimentos,
cornificat. Alcătuit din keratinocite (85%), și celule
dendritice, melanocite, celule Merkel (15%).
Keratinocitele formează bariera contra agenților
patogeni, pierderi de apă. Populația de keratinocite
permanent regenerează.
Celulele dendritice (Langerhans) realizează legătura
dintre prima barieră și Sistemul Imun.

9. |
Epiderma
Melanocitele produc melanină, pigment responsabil
pentru culoarea pielii.
Celulele Merkel sunt receptori care percep senzațiile
vibratorii.

10. |
Epiderma, Keratinocite

11. |
Epiderma, Celule dendritice

12. |
Epiderma, Celula dendritică

13. |
Epiderma, Melanocite

14. |
Epiderma, Melanocite

15. |
Epiderma, Celule Merkel

16. |
Epiderma
Alcătuită din 5 substraturi, de la superficial spre profunzime:
- strat cornos: celule turtite, conțin keratohialină, constituie
prima barieră epidermică
- strat intermediar (lucid): doar la nivelul palmelor și plantelor,
conține eleidină (picături de ulei ce reflectă lumina), constituie
a doua și ultima barieră epidermică
- strat granulos: conține granule de keratohialină, împiedică
pierderea apei
- strat spinos: conține keratinocite, celule Langerhans
- strat bazal: format din celule germinative (keratinoblaști,
melanocite)

17. |
Epiderma, substraturi

18. |
Derma
Strat mijlociu, constituie scheletul nerezistent
conjunctivo-fibros al pielii. Conține terminațiuni
nervoase, vase sanguine și limfatice, glande
sudoripare și sebacee cu foliculul pilosebaceu.

19. |
Derma
Alcătuită din 3 componente:
- celule: fibroblaști, fibrocite, histiocite, mastocite,
limfocite
- fibre de țesut conjunctiv
- substanță fundamentală: acid hialuronic,
glicozaminoglicani, condroitin sulfat.

20. |
Derma
Include 2 straturi:
- papilar (subepidermal): conține papile dermice
(evidente pe degete, palme, plante), care formează
creste papilare (determină amprentele)
- reticular: alcătuit din țesut conjunctiv dens, puține
elemente celulare.

21. |
Derma

22. |
Derma

23. |
Hipoderma (țesut adipos subcutanat)
Strat profund, alcătuit din lipocite, care conțin
trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă, izolator termic.
Este delimitat inferior de fascia superficială a
mușchiului scheletal.

24. |
Hipoderma (țesut adipos subcutanat)

25. |
Hipoderma (țesut adipos subcutanat)

26. |

28. |
Generalități:
• Vascularizare bogată
• Funcțiile de protecție, excretorie, termoreglare slab
dezvoltate
• Funcția de sensibilitate mai pronunțată
• Funcția resorbtivă mai pronunțată (din cauza
vascularizării)
• Suprafața mai uscată (predispoziție către
descuamare)
• Intensitatea respirației foarte dezvoltată
• Număr de receptori echivalenți ca la adulți.

29. |
Epiderm:
• Epiderm fraged și spongios
• Strat cornos subțire și flasc
• Strat granular slab dezvoltat, ceea ce explică
transparența pielii și culoarea roză
• Strat bazal nedezvoltat, fin și poros
• Grosimea variază în dependență de regiune, de la
0,15 până la 0,25 mm (la adulți 0,25-0,36 mm)
• Legătura între epiderm și dermă slab dezvoltată.

30. |
Derma:
• Structură celulară (la adulți fibroasă, tranziția fiind
la 6 ani, datorită dezvoltării fibrelor elastice și
colagen)
• Stratul reticular slab dezvoltat.

31. |
Hipoderma (țesut adipos subcutanat):
• Dezvoltarea începe din a 5-a lună de dezvoltare
intrauterină
• La naștere, este mai pronunțat pe față, membre,
torace și spate
• La nou-născuți și sugari, este prezent țesut adipos
brun (se acumulează intens începând cu a 13-a
săptămână de viață intrauterină)
• La nou-născuți și sugari, este prezent țesut adipos
embrionar (funcție de depozitare și
hematopoietică)

32. |
Hipoderma (țesut adipos subcutanat):
• La sugar, în cavitățile toracică, abdominală, spațiul
retroperitoneal, sunt absente depunerile de țesut
adipos (se dezvoltă la 5-7 ani și pubertate)
• În primul an, crește pe măsura măririi numărului de
celule adipoase
• În primul an, raportul dintre ț.a.s/masa corpului
este mai mare decât la adulți
• Adipocitele sunt mai mici, cu nuclee bine
dezvoltate (pe parcurs adipocitele se măresc, pe
când nuclee se micșorează).

33. |
Colorația pielii:
• La naștere, este specifică paliditatea, înlocuită
ulterior de eritem neonatal fiziologic cu ușoară
nuanță cianotică
• Icterul atinge intensitatea maximă la 2-3 zile de
viață, dispare la a 7-10-a zi de viață
• Icterul la 3-4 săptămâni poate fi la prematuri, însă
dacă copilul s-a născut la termen, atunci este o
manifestare a unei patologii (boală hemolitică,
hipotireodism, sepsis, atrezia căilor biliare etc.).

37. |
Sunt glande de tip exocrin, care își secretă produsul
printr-un canal sau direct la suprafața apicală.

38. |
Deosebim glande:
- sebacee: de tip holocrin, adică întreaga celulă se
dezintegrează cu scopul de a secreta substanțele sale
- sudoripare: de tip apocrin, atunci când o parte din
secreția corpului celulei se pierde în timpul secreției.

39. |
Glandele sebacee:
Se găsesc oriunde sunt foliculi de păr, cu excepția
palmelor și tălpilor. Secretă sebum, cu rol de lubrifiere.
Lipidele glandelor sebacee contribuie la menținerea
funcției de protecție prin proprietăți de pro- sau anti-
inflamator. Cercetările recente sugerează că glanda
participă și la transportarea antioxidanților, lipidelor
antimicrobiene, hidratarea stratului cornos.

40. |
Glanda sebacee

41. |
Glanda sebacee

42. |
Glandele sudoripare:
Produc sudoarea. Sunt de 2 tipuri:
- ecrine: densitate mai mare pe palme, tălpi, axile. Se
deschid prin pori, nu au legătură cu orificiile firelor de
păr. Zilnic secretă 800 ml de sudoare, în mod continuu.
Sudoarea secretată este apoasă, incoloră și fără miros.
Rolul acestei sudori este de a regla temperatura.

43. |
Glandele sudoripare:
- apocrine: se găsesc doar în axile, mameloane, organe
genitale, anus. Sunt mai mari și se deschid prin același
orificiu cu al firului de păr. Secreția este mai redusă,
intermitentă, cu perioade lungi de repaus. Sudoarea
este mai vâscoasă, alb-lăptoasă, cu miros specific.

44. |
Glanda sudoripară, ecrină și apocrină

45. |
Glanda sudoripară, ecrină

46. |
Glanda sudoripară, apocrină

48. |
Glande sebacee:
• Bine dezvoltate la naștere, încep să funcționeze din
a 7-a lună de viață intrauterină
• Morfologic identice cu cele ale adultului
• La naștere, pielea este acoperită de vernix cazeosa,
strat gras de secreții
• Pot să formeze microchisturi în regiunea nasului și
zona apropiată
• La sugari, cu predispoziție alergică, se poate
dezvolta hiperfuncția glandelor la nivelul părții
piloase a capului, cu apariția crustelor de lapte.

49. |
Glande sudoripare:
• Încep să funcționeze din a 8-a săptămână de
dezvoltare intrauterină, inițial sunt pe palme și tălpi
• La naștere, funcționează doar glandele ecrine, și
sunt dezvoltate în regiunea frunții și capului
• Diferențierea definitivă la vârsta de 7 ani
• Numeric identice cu cele ale adultului, însă pe
suprafață mai multe (1000/cm2, la adult 150/cm2)

50. |
Glande sudoripare:
• Pragul sudorației se schimbă pe măsura dezvoltării
copilului, astfel:
- la 2 săptămâni: sudorația se declanșează la 35*C
temperatura aerului
- la 3 luni: la 27-28*C temperatura aerului
• Glandele apocrine încep să funcționeze la vârsta de
8-10 ani

53. |
Organe anexe ale pielii diferențiate la suprafață, cu
funcție de apărare a organismului, prezente sub formă
de unghii și păr.

54. |
Unghiile
Plăci cornoase subțiri, care cresc pe partea de
deasupra a ultimei falange a degetelor de la mâini și
picioare. Sunt formate din proteina cheratină. Au rol
de protecție. Deși nu au inervație, ajută la delicatețea
mișcărilor prin efect de contra-presiune, la perceperea
obiectelor prin efect de contra-forță. Aspectul
unghiilor poate indica prezența patologiilor (afecțiuni
ale sistemului cardiovascular, nervos, carențe de
substanțe nutritive)

55. |
Unghiile

56. |
Unghiile

57. |
Unghiile

58. |
Părul
Totalalitatea firelor subțiri, de origine epidermică și de
natură cornoasă, care cresc pe tegumente. Este format
din cheratină. Firul de păr este alcătuit din 2 porțiuni:
- externă: tulpina, care este vizibilă și liberă
- internă: folicul pilosebaceu, profund în dermă, care
se termină cu bulbul (de unde și se produce creșterea).
Culoarea părului este determinată de eumelanina și
feomelanina (părul închis are mai multă eumelanină,
pe când blond sau roșcat are feomelanina).

59. |
Părul

60. |
Părul

61. |
Părul

63. |
Unghiile:
• Apar în a 5-a săptămână de viață intrauterină
• Reprezintă o epidermă modificată, fără elemente
ale straturilor granular și hialin
• La naștere, ating vârfurile falangelor distale
(criteriu de apreciere a maturității)
• În primele zile după naștere, survine o încetinire
temporară a creșterii unghiilor, condiționând
apariția unei striații transversale fiziologice
• La a 3-a lună de viață, striația atinge vârful falangei
(criteriu pentru aprecierea aproximativă a vârstei)

64. |
Părul:
• Se dezvoltă din a 5-7-a săptămână de viață
intrauterină
• La naștere, lungime și densitate diferită, ulterior
este înlocuit de păr permanent
• În primii 2 ani de viață, creșterea este încetinită
(0,2 mm/zi), ulterior viteza crește (0,3-0,5 mm/zi)

65. |
Părul:
• Grosimea începe să crească de la naștere, astfel:
- nou-născut: 0,06 mm
- primul an de viață: 0,08 mm
- preșcolar: 0,2 mm
- adult: 0,35 mm