SlideShare a Scribd company logo
1 of 14
Analizatorul cutanat
 1.Rol
 2.Segmentul periferic
 3.Segmentul de conducere
 4.Segmentul central
 5.Functiile pielii
 6.Principale tipuri de analizatori cutanati
 7.Tipuri de receptori
 8.Structura pielii
 9.Structura firului de par
 10.Bibliografie
Cuprins
 Analizatorul cutanat are rol in integrarea
organismului in mediu si in apararea
activa, prin reactiile adaptative generate
pe baza excitatiilor prelucrate de SNC si
transformate in senzatii tactile, termice si
dureroase.
1.Rol
 - este reprezentat de receptorii tactili, termici si durerosi
situati in piele.
 — Epidermul este un tesut epitelial pluristratificat
cheratinizat. In stratul bazal se afla melanocite, care
secreta melanina, cu rol fotoprotector.
 — Dermul este un tesut conjunctiv dens. La contactul cu
membrana bazala prezinta papile dermice. Stratul
profund este cel mai rezistent datorita fibrelor de
colagen, reticulina si elastice prezente aici.
 — Hipodermul este un tesut conjunctiv lax, cu grupuri
de adipocite. Depoziteaza trigliceride, rezerva de
grasime subcutanata a organismului.
2.Segmentul periferic
 Caile aferente au fost
descrise la functia de
conducere a maduvei si
la nervii cranieni
 In cazul fasciculelor
spinobulbare, axonilor
deutoneuronilor din
bulb li se alatura
si fibrele senzitive ale
trigemenului .
3.Segmentul de conducere
 4.Segmentul
central
Este localizat in girusul
postcentral din lobul
parietal (ariile
somestezice). Proiectiile
tactila, termica si dureroasa
dintr-o anumita regiune a
corpului se amesteca in
aceeasi zona a scoartei de
pe emisfera opusa.
 Pe baza informatiilor din mediul extern, se
creeaza senzatii care permit recunoasterea
dimensiunilor, formei, greutatii si consistentei
unui corp, a vibratiilor, a diferentelor de
temperatura si a unor agenti nocivi. Pe aceasta
baza se pot elabora comenzi adecvate, care au
ca rezultat reactia de adaptare a organismului.
Analizatorul cutanat, impreuna cu analizatorul
kinestezic, asigura determinarea pozitiei si
deplasarii unor segmente corporale in raport cu
altele.
 Sensibilitatea tactila fina, epicritica sau de atingere, este
determinata de excitanti care produc deformari usoare ale
tegumentului. Sensibilitate tactila mai
pronuntata prezinta zonele paroase, pulpa degetelor si buzele.
 Sensibilitatea tactila presionala este determinata de
apasare, iar receptorii specifici sunt situati in profunzimea
tegumentului.
 Doua sau mai multe excitatii tactile aplicate simultan sunt
receptionate numai daca distanta dintre punctele excitate este
suficient de mare. Fenomenul poarta numele de discriminare
tactila.
 Sensibilitatea termica este neuniforma pe suprafata
tegumentului. Receptorii pentru rece sunt mai numerosi decat
cei pentru cald. Intensitatea senzatiei depinde de marimea
suprafetei excitate si de diferenta de temperatura dintre
tegument si excitant.
5.Functiile pielii
 Sensibilitatea dureroasa, determinata de excitanti care produc
leziuni celulare, se manifesta mai intens la nivelul degetelor,
buzelor si varfului limbii. La durerea tegumentara se manifesta
o mare capacitate de discriminare, deoarece aceeasi zona a
pielii poate fi inervata de mai multi neuroni. Durerea viscerala
poate fi determinata si de distensia unui organ. Algoreceptorii
sunt mai rari in viscere, motiv pentru care durerea viscerala nu
se poate localiza precis.
 Datorita conducerii pe aceleasi cai medulare a sensibilitatilor
dureroase somatice si viscerale, durerea somatica este insotita
de reactii vegetative (accelerare a ritmului cardiac, secretie
sudorala), iar durerea viscerala este insotita de reflexe somatice
(contractia musculaturii abdominale).
6.Principale tipuri de receptori cutanati
7.Tipuri de receptori
9.Structura firului de par
 www.wikipedia.ro
 www.romedic.ro
 www.googleimagini.ro
10.Bibliografie

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Glandele endocrine
Glandele endocrineGlandele endocrine
Glandele endocrine
 
Boli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la omBoli ale sistemlui circulator la om
Boli ale sistemlui circulator la om
 
Organele de simt
Organele de simt Organele de simt
Organele de simt
 
Rolul plantelor in natura
Rolul plantelor in naturaRolul plantelor in natura
Rolul plantelor in natura
 
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 Studiu de caz 5 - criticismul junimist Studiu de caz 5 - criticismul junimist
Studiu de caz 5 - criticismul junimist
 
Ppt fructul
Ppt fructulPpt fructul
Ppt fructul
 
Power point poluare.
Power point poluare.Power point poluare.
Power point poluare.
 
Ecosistemul unei paduri de foioase
Ecosistemul unei paduri de foioaseEcosistemul unei paduri de foioase
Ecosistemul unei paduri de foioase
 
Angiosperme
AngiospermeAngiosperme
Angiosperme
 
Tipuri de climate
Tipuri de climateTipuri de climate
Tipuri de climate
 
Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .Analizatorul olfactiv .
Analizatorul olfactiv .
 
Respiratia la plante
Respiratia la planteRespiratia la plante
Respiratia la plante
 
Circuitulmaterieiinecosistem
CircuitulmaterieiinecosistemCircuitulmaterieiinecosistem
Circuitulmaterieiinecosistem
 
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPointSistemul muscular -Prezentare PowerPoint
Sistemul muscular -Prezentare PowerPoint
 
Reproducerea la-plante
Reproducerea la-planteReproducerea la-plante
Reproducerea la-plante
 
Factorii geoecologici
Factorii geoecologiciFactorii geoecologici
Factorii geoecologici
 
Clasa 7
Clasa 7Clasa 7
Clasa 7
 
1. sistemul locomotor.pptx
1. sistemul locomotor.pptx1. sistemul locomotor.pptx
1. sistemul locomotor.pptx
 
Parameciul
ParameciulParameciul
Parameciul
 
Ochiul
OchiulOchiul
Ochiul
 

More from simonacadare

Ambreiajul mecanic
Ambreiajul mecanicAmbreiajul mecanic
Ambreiajul mecanicsimonacadare
 
Boala oaselor de sticla
Boala oaselor de sticlaBoala oaselor de sticla
Boala oaselor de sticlasimonacadare
 
Rmn + doppler proiect
Rmn + doppler proiectRmn + doppler proiect
Rmn + doppler proiectsimonacadare
 
Sindromul klinefelter
Sindromul klinefelterSindromul klinefelter
Sindromul klinefeltersimonacadare
 
Cum ne acceleram metabolismul proiect
Cum ne acceleram metabolismul proiectCum ne acceleram metabolismul proiect
Cum ne acceleram metabolismul proiectsimonacadare
 

More from simonacadare (8)

Ambreiajul mecanic
Ambreiajul mecanicAmbreiajul mecanic
Ambreiajul mecanic
 
Boala oaselor de sticla
Boala oaselor de sticlaBoala oaselor de sticla
Boala oaselor de sticla
 
Sindromul patau
Sindromul patauSindromul patau
Sindromul patau
 
Sindromul edwards
Sindromul edwardsSindromul edwards
Sindromul edwards
 
Sindromul down
Sindromul downSindromul down
Sindromul down
 
Rmn + doppler proiect
Rmn + doppler proiectRmn + doppler proiect
Rmn + doppler proiect
 
Sindromul klinefelter
Sindromul klinefelterSindromul klinefelter
Sindromul klinefelter
 
Cum ne acceleram metabolismul proiect
Cum ne acceleram metabolismul proiectCum ne acceleram metabolismul proiect
Cum ne acceleram metabolismul proiect
 

Analizatorul cutanat

  • 2.  1.Rol  2.Segmentul periferic  3.Segmentul de conducere  4.Segmentul central  5.Functiile pielii  6.Principale tipuri de analizatori cutanati  7.Tipuri de receptori  8.Structura pielii  9.Structura firului de par  10.Bibliografie Cuprins
  • 3.  Analizatorul cutanat are rol in integrarea organismului in mediu si in apararea activa, prin reactiile adaptative generate pe baza excitatiilor prelucrate de SNC si transformate in senzatii tactile, termice si dureroase. 1.Rol
  • 4.  - este reprezentat de receptorii tactili, termici si durerosi situati in piele.  — Epidermul este un tesut epitelial pluristratificat cheratinizat. In stratul bazal se afla melanocite, care secreta melanina, cu rol fotoprotector.  — Dermul este un tesut conjunctiv dens. La contactul cu membrana bazala prezinta papile dermice. Stratul profund este cel mai rezistent datorita fibrelor de colagen, reticulina si elastice prezente aici.  — Hipodermul este un tesut conjunctiv lax, cu grupuri de adipocite. Depoziteaza trigliceride, rezerva de grasime subcutanata a organismului. 2.Segmentul periferic
  • 5.
  • 6.  Caile aferente au fost descrise la functia de conducere a maduvei si la nervii cranieni  In cazul fasciculelor spinobulbare, axonilor deutoneuronilor din bulb li se alatura si fibrele senzitive ale trigemenului . 3.Segmentul de conducere
  • 7.  4.Segmentul central Este localizat in girusul postcentral din lobul parietal (ariile somestezice). Proiectiile tactila, termica si dureroasa dintr-o anumita regiune a corpului se amesteca in aceeasi zona a scoartei de pe emisfera opusa.
  • 8.  Pe baza informatiilor din mediul extern, se creeaza senzatii care permit recunoasterea dimensiunilor, formei, greutatii si consistentei unui corp, a vibratiilor, a diferentelor de temperatura si a unor agenti nocivi. Pe aceasta baza se pot elabora comenzi adecvate, care au ca rezultat reactia de adaptare a organismului. Analizatorul cutanat, impreuna cu analizatorul kinestezic, asigura determinarea pozitiei si deplasarii unor segmente corporale in raport cu altele.
  • 9.  Sensibilitatea tactila fina, epicritica sau de atingere, este determinata de excitanti care produc deformari usoare ale tegumentului. Sensibilitate tactila mai pronuntata prezinta zonele paroase, pulpa degetelor si buzele.  Sensibilitatea tactila presionala este determinata de apasare, iar receptorii specifici sunt situati in profunzimea tegumentului.  Doua sau mai multe excitatii tactile aplicate simultan sunt receptionate numai daca distanta dintre punctele excitate este suficient de mare. Fenomenul poarta numele de discriminare tactila.  Sensibilitatea termica este neuniforma pe suprafata tegumentului. Receptorii pentru rece sunt mai numerosi decat cei pentru cald. Intensitatea senzatiei depinde de marimea suprafetei excitate si de diferenta de temperatura dintre tegument si excitant. 5.Functiile pielii
  • 10.  Sensibilitatea dureroasa, determinata de excitanti care produc leziuni celulare, se manifesta mai intens la nivelul degetelor, buzelor si varfului limbii. La durerea tegumentara se manifesta o mare capacitate de discriminare, deoarece aceeasi zona a pielii poate fi inervata de mai multi neuroni. Durerea viscerala poate fi determinata si de distensia unui organ. Algoreceptorii sunt mai rari in viscere, motiv pentru care durerea viscerala nu se poate localiza precis.  Datorita conducerii pe aceleasi cai medulare a sensibilitatilor dureroase somatice si viscerale, durerea somatica este insotita de reactii vegetative (accelerare a ritmului cardiac, secretie sudorala), iar durerea viscerala este insotita de reflexe somatice (contractia musculaturii abdominale).
  • 11. 6.Principale tipuri de receptori cutanati
  • 14.  www.wikipedia.ro  www.romedic.ro  www.googleimagini.ro 10.Bibliografie