SlideShare a Scribd company logo
1 of 31
Fibroblastul
• Cea mai frecventă
• În toate ţesuturile conjunctive
• Origine: celule mezenchimale şi
fibroblaste preexistente
• Activă sintetic
• Formă: alungită sau stelată
• Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli
• Citoplasmă: slab bazofilă cu multe
organite, precursori ai colagenului
• Prelungiri: groase, puţin ramificate
• Receptori membranari: insulină,
factori de creştere, lipoproteine
Fibrocitul
•
•
•
•

Mai mic decît fibroblastul
Alungit, fuziform
Nucleu heterocromatic
Citoplasmă acidofilă cu
puţine organite
• Prelungiri rare şi scurte
• Mai puţin sau deloc activ în
sinteză
• Poate redeveni fibroblast
Macrofagul
• Celulă cu funcţie fagocitară
• Origine: monocite sanguine,
circulă 60-72 ore în sînge, trec
în ţesutul conjunctiv şi se
diferenţiază în macrofage
• Durată de viaţă: căteva luni
• Autoreplicare locală
• Localizare: stroma organelor
parenchimatoase
• Pot forma celule gigante
multinucleate (20-100 nuclei)
Sistemul mononuclear-macrofagic
Totalitatea celulelor cu funcţie fagocitară din
organism, care derivă din monocitele
circulante
•
•
•
•
•
•
•

Monocit sanguin
Monocit tisular
Macrofagul conjunctiv
Macrofagul pulmonar (“celula prăfoasă”)
Celula Kupffer (ficat)
Microglia (sistemul nervos central)
Osteoclastul (ţesutul osos)
Funcţiile macrofagului
• Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor
străine
• Opsonizare la nivel tisular şi receptori la nivel celular
• Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3
• Realizarea răspunsului imun: sinteza de monokine, interferon,
lizozim, fracţiuni ale complementului
• Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil
Koch)
• Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment
melanic, hemosiderinic şi lipide
• Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv
• Degenerare locală, depozitare în spaţiile “inerte” sau
eliminate
Mastocitul
• Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele
musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul
nervos
• Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al
tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul urogenital, piele
• Populaţie celulară heterogenă funcţional
• Origine dublă: mezenchimală şi medulară
 Mezenchimale – interleukin 3 independente
(mastocite asociate mucoaselor)
 Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite
asociate ţesutului conjunctiv)
Morfologie

• dimensiuni: 5 - 25μ
• formă: rotundă sau ovalară
• nucleu: central, heterocromatic
• citoplasma: numeroase granulaţii
specifice, rotunde, egale, cu
dublă membrană
• membrana: prelungiri scurte,
groase şi neramificate, conţine
receptori pentru IgE
Plasmocitul
• Origine: din limfocit B
• Formă: ovalară
• Nucleu: excentric,
hipercrom, fără nucleol
• Citoplasmă: bazofilă,
excepţie zona
paranucleară (Golgi)
• ME: Rer
• Funcţie: sinteza de
anticorpi
Adipocitul
• Celulă care stochează
lipide
• Localizare
 Ţesutul adipos
 Ţesut conjunctiv lax
 Membrane seroase

• Tipuri de adipocite
 Alb-galben sau unilocular
 Brun sau multilocular
Masson

Caractere morfologice
• rotund, oval sau poliedic
• 50-150μ diametru
• o singură globulă lipidică
• ocupă cea mai mare parte
a citoplasmei
• nucleu aplatizat, situat
periferic, hipercrom
• citoplasmă subţire, S100
pozitivă
S100
MB
Componente organice
• Glicozaminoglicani
– Acid hialuronic
– Heparină şi heparan sulfat
– Condroitin-sulfaţi
– Dermatan sulfat şi keratan
sulfat
• Glicoproteine structurale
– Fibronectine şi
condronectine
– Laminina
– Glicoproteina 115

Funcţii
• Suport mecanic pentru
celule şi fibre
• Nutritiv
• Difuzia metaboliţilor şi
cataboliţilor
• Apărare: difuzia anticorpilor
şi deplasarea celulelor mobile
• Funcţie plastică: se
adaptează la modificările
vasculare şi epiteliale
Fibrele de colagen
•
•
•
•

Cele mai numeroase
Groase, lungi, sinuoase
Polifibrilare
Neramificate,
neanastomozate
• Formează fascicule
• Durată de viaţă
dependentă de tipul
ţesutului (5 şi 300 de zile)
• Degradate de colagenază

Unităţi morfofuncţionale
Procolagen
Tropocolagen
Microfibrile
Fibrile (periodicitate 64 nm)
Fibre polifibrilare
Fibrele de reticulină
• Identificate cu tipul III de colagen
• Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula
Schwann, celula musculară netedă
• Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează
reţele de susţinere; nu formează fascicule
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei
• Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive
• Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe
limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina
propria a mucoaselor, rinichi
• Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
Fibrele elastice
• Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă
• Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea homeostaziei
• Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai
puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul)
• Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele
• Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră
la alta
• Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei
vertebrale, derm
• Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede
• Precursor intracelular: tropoelastina
Conjunctiv
Conjunctiv
Conjunctiv
Conjunctiv
Conjunctiv

More Related Content

What's hot

analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularsimonacadare
 
Fiziologia cordului
Fiziologia corduluiFiziologia cordului
Fiziologia corduluiElena Sabina
 
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALElena Negotei
 
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avcGabriela Teodorescu
 
Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.Eugen Tabac
 
Fiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respiratorFiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respiratoreusebiu87
 
Fundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogieiFundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogieiGalaczi Monika
 
Aparatul respirator. Plămânii
Aparatul respirator. PlămâniiAparatul respirator. Plămânii
Aparatul respirator. PlămâniiBiancag1993
 
Cortex atlas de neuroanatomie
Cortex   atlas de neuroanatomieCortex   atlas de neuroanatomie
Cortex atlas de neuroanatomieCorina Chirila
 
31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebel31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebelzozo001
 
Curs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timus
Curs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timusCurs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timus
Curs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timusCristina Draghita
 
103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctive103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctiveCorneliu Vlas
 
Modele de harti conceptuale
Modele de harti conceptualeModele de harti conceptuale
Modele de harti conceptualeangelica an
 
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.Corinaurcanu1
 
embriologie-si-genetica
embriologie-si-geneticaembriologie-si-genetica
embriologie-si-geneticasinguratec
 
Realismul
RealismulRealismul
RealismulLunaXx
 

What's hot (20)

analizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibularanalizator acustico-vestibular
analizator acustico-vestibular
 
Fiziologia cordului
Fiziologia corduluiFiziologia cordului
Fiziologia cordului
 
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENALROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ȊN ȊNGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRO -DUODENAL
 
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
126156749 plan-de-ingrijire-a-pacientului-cu-avc
 
Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.Muşchii toracelui.diafragmul.
Muşchii toracelui.diafragmul.
 
Manual psihologie clasa a x a
Manual psihologie clasa a x aManual psihologie clasa a x a
Manual psihologie clasa a x a
 
Flambaj
FlambajFlambaj
Flambaj
 
Fiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respiratorFiziologia sistemului respirator
Fiziologia sistemului respirator
 
Fundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogieiFundamentele pedagogiei
Fundamentele pedagogiei
 
Aparatul respirator. Plămânii
Aparatul respirator. PlămâniiAparatul respirator. Plămânii
Aparatul respirator. Plămânii
 
Cortex atlas de neuroanatomie
Cortex   atlas de neuroanatomieCortex   atlas de neuroanatomie
Cortex atlas de neuroanatomie
 
31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebel31723738 curs-3-cerebel
31723738 curs-3-cerebel
 
Curs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timus
Curs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timusCurs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timus
Curs 11-histo-limfopoieza-ly-sist-ly-timus
 
103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctive103917150 tesuturile-conjunctive
103917150 tesuturile-conjunctive
 
Modele de harti conceptuale
Modele de harti conceptualeModele de harti conceptuale
Modele de harti conceptuale
 
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
” Moartea căprioarei” de N.Labiș. Lecție de totalizare.
 
embriologie-si-genetica
embriologie-si-geneticaembriologie-si-genetica
embriologie-si-genetica
 
Caietul dirigintelui
Caietul diriginteluiCaietul dirigintelui
Caietul dirigintelui
 
Realismul
RealismulRealismul
Realismul
 
Circulatia sangelui
Circulatia sangelui  Circulatia sangelui
Circulatia sangelui
 

Similar to Conjunctiv

Similar to Conjunctiv (8)

Conjunctiv2
Conjunctiv2Conjunctiv2
Conjunctiv2
 
Curs.6.r02006
Curs.6.r02006Curs.6.r02006
Curs.6.r02006
 
05 fise sinteza biologie vegetala si animala 2012
05 fise sinteza biologie vegetala si animala 201205 fise sinteza biologie vegetala si animala 2012
05 fise sinteza biologie vegetala si animala 2012
 
3_celula.pptx
3_celula.pptx3_celula.pptx
3_celula.pptx
 
Celula eucariota
Celula eucariotaCelula eucariota
Celula eucariota
 
Epiteliie rom
Epiteliie romEpiteliie rom
Epiteliie rom
 
Epiteliie rom
Epiteliie romEpiteliie rom
Epiteliie rom
 
01 structura cel bacteriene (1)
01 structura cel bacteriene (1)01 structura cel bacteriene (1)
01 structura cel bacteriene (1)
 

More from Corneliu Vlas

More from Corneliu Vlas (6)

Tesuturi musculare
Tesuturi musculareTesuturi musculare
Tesuturi musculare
 
Singe practic
Singe practicSinge practic
Singe practic
 
Scheletalpractic
ScheletalpracticScheletalpractic
Scheletalpractic
 
Nervos
NervosNervos
Nervos
 
Nervos (emo 2011)
Nervos (emo 2011)Nervos (emo 2011)
Nervos (emo 2011)
 
Conjunctiv2
Conjunctiv2Conjunctiv2
Conjunctiv2
 

Conjunctiv

  • 1.
  • 2.
  • 3.
  • 4.
  • 5. Fibroblastul • Cea mai frecventă • În toate ţesuturile conjunctive • Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste preexistente • Activă sintetic • Formă: alungită sau stelată • Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli • Citoplasmă: slab bazofilă cu multe organite, precursori ai colagenului • Prelungiri: groase, puţin ramificate • Receptori membranari: insulină, factori de creştere, lipoproteine
  • 6.
  • 7. Fibrocitul • • • • Mai mic decît fibroblastul Alungit, fuziform Nucleu heterocromatic Citoplasmă acidofilă cu puţine organite • Prelungiri rare şi scurte • Mai puţin sau deloc activ în sinteză • Poate redeveni fibroblast
  • 8.
  • 9. Macrofagul • Celulă cu funcţie fagocitară • Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage • Durată de viaţă: căteva luni • Autoreplicare locală • Localizare: stroma organelor parenchimatoase • Pot forma celule gigante multinucleate (20-100 nuclei)
  • 10.
  • 11. Sistemul mononuclear-macrofagic Totalitatea celulelor cu funcţie fagocitară din organism, care derivă din monocitele circulante • • • • • • • Monocit sanguin Monocit tisular Macrofagul conjunctiv Macrofagul pulmonar (“celula prăfoasă”) Celula Kupffer (ficat) Microglia (sistemul nervos central) Osteoclastul (ţesutul osos)
  • 12. Funcţiile macrofagului • Apărare: fagocitarea specifică sau nespecifică a particulelor străine • Opsonizare la nivel tisular şi receptori la nivel celular • Fagocitoza specifică: mediată de IgG, IgM şi C3 • Realizarea răspunsului imun: sinteza de monokine, interferon, lizozim, fracţiuni ale complementului • Păstrează antigeni în citoplasmă perioade îndelungate (bacil Koch) • Degradarea pigmenţilor biliari, acumulare de pigment melanic, hemosiderinic şi lipide • Mobilitate limitată la ţesutul conjunctiv • Degenerare locală, depozitare în spaţiile “inerte” sau eliminate
  • 13. Mastocitul • Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul nervos • Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul urogenital, piele • Populaţie celulară heterogenă funcţional • Origine dublă: mezenchimală şi medulară  Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate mucoaselor)  Medulare – interleukin 3 dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
  • 14.
  • 15. Morfologie • dimensiuni: 5 - 25μ • formă: rotundă sau ovalară • nucleu: central, heterocromatic • citoplasma: numeroase granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană • membrana: prelungiri scurte, groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE
  • 16. Plasmocitul • Origine: din limfocit B • Formă: ovalară • Nucleu: excentric, hipercrom, fără nucleol • Citoplasmă: bazofilă, excepţie zona paranucleară (Golgi) • ME: Rer • Funcţie: sinteza de anticorpi
  • 17.
  • 18. Adipocitul • Celulă care stochează lipide • Localizare  Ţesutul adipos  Ţesut conjunctiv lax  Membrane seroase • Tipuri de adipocite  Alb-galben sau unilocular  Brun sau multilocular
  • 19. Masson Caractere morfologice • rotund, oval sau poliedic • 50-150μ diametru • o singură globulă lipidică • ocupă cea mai mare parte a citoplasmei • nucleu aplatizat, situat periferic, hipercrom • citoplasmă subţire, S100 pozitivă S100
  • 20.
  • 21. MB
  • 22. Componente organice • Glicozaminoglicani – Acid hialuronic – Heparină şi heparan sulfat – Condroitin-sulfaţi – Dermatan sulfat şi keratan sulfat • Glicoproteine structurale – Fibronectine şi condronectine – Laminina – Glicoproteina 115 Funcţii • Suport mecanic pentru celule şi fibre • Nutritiv • Difuzia metaboliţilor şi cataboliţilor • Apărare: difuzia anticorpilor şi deplasarea celulelor mobile • Funcţie plastică: se adaptează la modificările vasculare şi epiteliale
  • 23.
  • 24. Fibrele de colagen • • • • Cele mai numeroase Groase, lungi, sinuoase Polifibrilare Neramificate, neanastomozate • Formează fascicule • Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile) • Degradate de colagenază Unităţi morfofuncţionale Procolagen Tropocolagen Microfibrile Fibrile (periodicitate 64 nm) Fibre polifibrilare
  • 25. Fibrele de reticulină • Identificate cu tipul III de colagen • Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară netedă • Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere; nu formează fascicule • Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei • Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive • Localizare: stroma glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi • Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe
  • 26. Fibrele elastice • Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă • Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea homeostaziei • Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul) • Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele • Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta • Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale, derm • Celule care secretă elastină: fibroblaste, musculare netede • Precursor intracelular: tropoelastina