Embriogeneză
• Placa neurală: axial, din
ectoderm (epiblast)
• Ziua a 24-a: şanţul neural
• Marginile şanţului neural
fuzionează
 Tub neural
 Creste neurale
• Tubul neural: formează
componentele SNC
• Crestele neurale
 Elementele SNP
 Medulosuprarenala
 Melanocitele
Componente celulare
• Neuronii
 Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervos
 Recepţionează stimuli, stochiază şi procesează informaţia
 Generează şi conduc impulsul nervos
 Transmit impulsul prin sinapse

• Celulele de susţinere (Neuroglia)
 Celule gliale sau nevroglii în SNC
 Celule Schwann şi satelite în SNP şi SNV
 Suport fizic şi izolare electrică pentru neuroni
 Asigură schimburile metabolice
 Nu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul
nervos
Corpul celular al neuronului
(pericarionul)
•
•
•

•
•

Centrul trofic al celulei
Nucleu central, rotund, eucromatic
(“veziculos”), cu nucleol
proeminent
Corpii Nissl: agregate de reticul
endoplasmic rugos
 Se colorează cu reactivi
tiazidici
 Microscopie electronică
Organite nespecifice: complex
Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi,
lizozomi
Citoschelet: neurofilamente şi
neurotubuli
 Neurofilamentele agregă şi
formează neurofibrilele
Ramificaţia dendritică
a neuronului Purkinje
Axonul
• Conduce impulsul la alt neuron sau celulă efectoare
• Fiecare neuron: un singur axon
• Lungimea axonului
 Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)
 Scurt, la interneuroni (Golgi tip II)
• Ramură recurentă lîngă corpul celular
• Con de emergenţă: lipsit de organite
• Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată, generează
potenţial de acţiune
• Segment de conducere: mielinizat
• Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi butoni
terminali
Sistemul de tr anspor t
axonal



Transportul de substanţe prin axon
Direcţie



Anterograd: de la corpul celular la terminaţiunile axonale
Retrograd: de la terminaţiunle axonale la corpul celular (resturi de
organite, mediatori în exces, toxine bacteriene, virusuri)



Viteză









Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradă
Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional

Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente, proteinele
dineina şi kinezina
NEUROGLIA (generalităţi)
• Nu generează potenţial de acţiune şi nu participă la
realizarea sunapsei
• Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA,
acetilcolina)
• De 10 ori mai numeroase decît neuronii
• Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar
nucleii
• Histochimic: impregnări argentice Cajal şi Hortega
• Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă
(GFAP, markerul generic al celulelor gliale)
Astrocitele
•
•
•
•
•
•
•
•

Cele mai mari, prezente în substanţa cenuşie şi albă
Transportă metaboliţi şi cataboliţi
Reglează concentraţia în electroliţi
Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului,
nodurile Ranvier şi sinapsele
Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces
Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între
vasele sanguine şi neuroni: element al barierei
hemato-encefalice
Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe
peretele vascular: dilatată – pedicele
Tipuri: protoplasmatice şi fibroase
Astrocite
Impregnare
Bielschowsky
Oligodendrocitele
• 75% dintre celulele gliale
• Formarea tecilor fibrelor,
sinteză de mielină în SNC
• Celule mici, cu prelungiri
puţine (“butonate”)
• Un oligodendrocit: mielina
pentru mai multe fibre
• Nucleul: situat la distanţă
de axonul pe care îl
mielinizează
Oligodendrocite, impregnare Gomori
EPENDIMOCITELE
• Tapetează ventriculele
creerului, canalul central
al măduvei spinării şi
acoperă plexurile coroide
• Celule epiteliale
diferenţiate secretor
• Microvili la polul apical
• Cuboidale la ventriculi şi
columnare la canal spinal
Microglia
• Cea mai mică celulă dintre glii
• Rare la normal
• Numeroase în leziunile SNC
(traumatisme, infarct cerebral,
tumori, infecţii)
• Aparţine sistemului
mononuclear-macrofagic,
origine în măduva hematogenă
• Citoplasmă: lizozomi,
incluziuni, vezicule
• Tipuri: amoeboidală (în leziuni
cerebrale), ramificată (de
repaus)
Fibră nervoasă amielinică de tip cablu
(schemă şi microscopie electronică)
Fibre nervoase mielinice
Mielina
• Biochimic: lipide 75%, proteine 25%
• Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă
• Formată prin depuneri între suprafeţele interne ale
plasmalemei lemocitului sau oligodendrocitului
• ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice
• Izolant electric biologic
• Permite transmiterea saltatorie a impulsului
• Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea
velocităţii de conducere fără creşterea axonului în
diametru
Microscopie electronică

Dispoziţia concentrică
Dispoziţia concentrică
a lamelelor de mielină
a lamelelor de mielină
în jurul axonului
în jurul axonului
Mielinizarea
• Teaca de mielină: straturi concentrice ale
membranei celulei Schwann
• Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului
• Mielinizarea
Şanţ în citoplasma celulei Schwann
Fuziunea şanţului: mezaxonul intern
Ultimul strat extern de mielină: mezaxon
extern
• Nucleul celulei Schwann
• Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni
incluşi în citoplasma aceleiaşi celule Schwann
Axon

Spaţiu periaxonal
Mezaxon intern
Citoplasma
c. Schwann
Răspunsul neuronilor la
leziune
• Leziunea fibrei nervoase
 Întreruperea transportului axonal
 Sistarea transmiterii impulsului nervos
 Consecinţe asupra corpului neuronal şi
prelungirilor

• Vindecarea
 Formarea de cicatrice
 SNP: celulele Schwann şi ţesutul conjunctiv
 SNC: proliferare glială (limitează regenerarea)
 Cicatrice mică: posibilă apoziţia chirurgicală
Consecinţele leziunii
• Axonul distal de leziune degenerează (fragmentarea
tecii de mielină, endocitată de celule Schwann)
• Degenerarea a 2-3 segmente internodale proximale
(retrograd)
• Corpul celular al neuronului: nucleu excentric,
tumefiere citoplasmatică, cromatoliză
• Cromatoliza: debut după 1-2 zile, maximă la 1-2
săptămîni
• Lezarea unor fragmente mari de axon: degenerarea
neuronului motor, fără propagare la neuronii vecini
• Unitatea motorie se atrofiază
Regenerarea fibrei
nervoase
• După două săptămîni de la leziune:
cromatogeneză
• Reîncepe transportul axonal
• Creşte extremitatea proximală (restantă) a
axonului, cu viteza de 3 mm/zi
• Ghidul: celulele Schwann, care se divid activ
• Axonul nou format este mielinizat
• Interpoziţia de ţesut cicatricial: neurinom de
amputaţie
• Dacă nu se stabileşte contact funcţional:
neuronul degenerează, unitatea motorie devine
atrofică
Receptorii
• Structuri specializate în recepţionarea stimulilor
• Localizare: limita distală a dendritelor neuronilor
senzitivi
• Tipuri
Exteroreceptori: reacţionează la stimuli din
mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili)
Interoreceptori: reacţionează la stimuli din mediul
intern (stare de plenitudine a organelor cavitare)
Proprioreceptori: postura, tonus muscular (fusul
neuromuscular), gradarea mişcărilor
• Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă
• Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner,
Ruffini, Krause
Sinapsa

• Structură specializată în transmiterea impulsului nervos
de la un neuron la altul sau la o celulă efectoare
• Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice,
axoaxonale
• Componente
Presinaptică: buton terminal, vezicule cu
neuromediatori
Fanta sinaptică
Postsinaptică: membrana următorului neuron, cu
receptori pentru neuromediator
• Transmisia sinaptică
• Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma
impulsurilor excitatorii - inhibitorii
Neuromediatori
• SNP: acetilcolina, norepinefrina
• SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina,
serotonina
• Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină
• 60% sinapse ale SNC: neuropeptide
• Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau
reutilizaţi
• Sinaptogeneza
Contact funcţional viabil
Recunoaşterea neuronală
Numărul şi natura sinapselor se modifică toată
viaţa (plasticitate)
Scheme de arcuri reflexe
Nerv periferic
Învelişurile conjunctive ale
nervului periferic

• Endonerv: ţesut conjunctiv subţire de tip
lax, asociat fibrelor nervoase individuale;
precursorii colagenului sunt sintetizaţi în mare
parte de celulele Schwann; slab vascularizat
• Perinerv: înconjoară fascicule nervoase,
ţesut conjunctiv de tip lamelar, celularitate de
tip miofibroblastic; rol de barieră
semipermeabilă
• Epinerv: ţesut conjunctiv dens (cu sau fără
adipocite), înconjură toate fasciculele unui
nerv periferic; conţine vasele sanguine mari ale
nervului
Ganglionii nervoşi senzitivi
• Ataşaţi rădăcinilor dorsale ale
măduvei spinării
• Ataşaţi nervilor cranieni
• Capsulă conjunctivă
• Neuroni unipolari
(pseudounipolari)
• Corpul neuronal: periferic,
înconjurat de celule satelite
• Prelungirile: concentrate axial
• La distanţă de corpul celular:
ramificarea prelungirii (ramură
centrală şi periferică)
• Ramura periferică: rol de
dendrită
• Ramura centrală: rol de axon

CN

F
Celulele satelite

(gliocite ganglionare, celule mantiinice)
• Celule de susţinere de la
nivelul ganglionilor nervoşi
• Similare celulelor Schwann,
dar nu produc mielină
• Dispuse pe un singur strat
(continuu) în jurul neuronilor
unipolari
• Cuboidale sau aplatizate
• Strat discontinuu în jurul
neuronilor multipolari din
ganglionii autonomi
Măduva spinării
• Substanţă albă: periferic
• Substanţă cenuşie: central
(“H”, fluture)
• În centru: canalul central
al măduvei spinării,
tapetat cu celule
ependimare
• Coarne anterioare
(motori), posterioare şi
intermedio-laterale
(interneuroni)
• Neuroni radiculari, interni
şi fasciculari
Cerebelul
• Substanţă albă central,
conţine nucleii cerebeloşi
• Nucleii cerebeloşi primesc
colaterale de la fibrele
aferente şi eferente
• Substanţă cenuşie periferic,
organizată în trei straturi
 Molecular: extern
 Ganglionar:mijlociu, corpul
neuronilor Purkinje
 Granular: intern
Componentele scoarţei cerebelului
• Celule
 Neuroni Purkinje
 Neuroni granulari
 Neuroni Golgi tip II
 Neuroni stelaţi
 Neuroni “în coşuleţ”
 Celule gliale

• Fibre
 Aferente: aduc impulsuri
la scoarţa cerebelului
• Agăţătoare
• Muşchioase

 Eferente: conduc
impulsul nervos care
modulează echilibrul
• Axonii neuronilor
Purkinje
Componentele straturilor cerebelului
• Molecular






Dendritele neuronilor Purkinje
Fibrele aferente agăţătoare
Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari
Prelungirile gliilor Bergmann
Astrocite

• Stratul neuronilor Purkinje
 Corpul neuronilor Purkinje
 Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)

• Granular






Corpul neuronilor granulari
Dendritele neuronilor granulari
Neuroni stelaţi cu axon lung şi cu axon scurt
Fibrele aferente muşchiose
Segmentul iniţial al axonilor neuronilor
Purkinje
Schema
reţelei
neuronale din
cortexul
cerebelar
Emisferele mari ale
creierului
• Substanţă albă situată central
• Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral)
• Componentele cortexului cerebral:
 Corpul celular al marilor neuroni piramidali
 Neuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţi
 Celule gliale şi capilare sanguine
• Organizare arhitecturală
 Laminară: neuroni dispuşi pe şase straturi
 Modulară: coloane verticale de neuroni care aparţin
celor şase straturi
 Creierul uman: 4 milioane de module (elaborarea
unui număr infinit de scheme temporo-spaţiale)
Organizarea laminară
a scoarţei cerebrale
• I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni
Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa
• II – granular extern: neuroni piramidali mici şi
stelaţi
• III – piramidal extern: neuroni piramidali de
dimensiuni mijlocii
• IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de
dimensiuni mici
• V – piramidal intern : marii neuroni motori
piramidali
• VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme
• Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor
1

Straturile scoarţei
cerebrale

2

3
4

1 – molecular
2 – granular extern
3 – piramidal extern
4 – granular intern
5 – piramidal intern
6 - polimorf

5

6

Citoarhitectonica

Mieloarhitectonica
Cortex cerebral

Pia mater

S. molecular
S. granular extern
S. piramidal extern

S. granular intern
S. ganglionar
S.neuronilor polimorfi
Substanţa albă
Neuroni piramidali în scoarţa cerebrală
frontal

Variaţii
anatomice

parietal
Schema
structurii
modulare a
scoarţei
cerebrale
Bariera hematoencefalică
• Celule endoteliale
 Joncţiuni strînse
 Suprapuneri
 Vezicule puţine sau absente

• Membrana bazală a
endoteliului
• Expansiunile dilatate ale
astrocitelor
• Cea mai selectivă barieră a
organismului
• Lipseşte la neurohipofiză,
substanţa neagră şi locus
ceruleus
Nervos (emo 2011)
Nervos (emo 2011)

Nervos (emo 2011)

  • 3.
    Embriogeneză • Placa neurală:axial, din ectoderm (epiblast) • Ziua a 24-a: şanţul neural • Marginile şanţului neural fuzionează  Tub neural  Creste neurale • Tubul neural: formează componentele SNC • Crestele neurale  Elementele SNP  Medulosuprarenala  Melanocitele
  • 4.
    Componente celulare • Neuronii Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervos  Recepţionează stimuli, stochiază şi procesează informaţia  Generează şi conduc impulsul nervos  Transmit impulsul prin sinapse • Celulele de susţinere (Neuroglia)  Celule gliale sau nevroglii în SNC  Celule Schwann şi satelite în SNP şi SNV  Suport fizic şi izolare electrică pentru neuroni  Asigură schimburile metabolice  Nu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul nervos
  • 8.
    Corpul celular alneuronului (pericarionul) • • • • • Centrul trofic al celulei Nucleu central, rotund, eucromatic (“veziculos”), cu nucleol proeminent Corpii Nissl: agregate de reticul endoplasmic rugos  Se colorează cu reactivi tiazidici  Microscopie electronică Organite nespecifice: complex Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi, lizozomi Citoschelet: neurofilamente şi neurotubuli  Neurofilamentele agregă şi formează neurofibrilele
  • 14.
  • 15.
    Axonul • Conduce impulsulla alt neuron sau celulă efectoare • Fiecare neuron: un singur axon • Lungimea axonului  Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)  Scurt, la interneuroni (Golgi tip II) • Ramură recurentă lîngă corpul celular • Con de emergenţă: lipsit de organite • Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată, generează potenţial de acţiune • Segment de conducere: mielinizat • Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi butoni terminali
  • 17.
    Sistemul de transpor t axonal   Transportul de substanţe prin axon Direcţie  Anterograd: de la corpul celular la terminaţiunile axonale Retrograd: de la terminaţiunle axonale la corpul celular (resturi de organite, mediatori în exces, toxine bacteriene, virusuri)  Viteză      Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradă Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente, proteinele dineina şi kinezina
  • 21.
    NEUROGLIA (generalităţi) • Nugenerează potenţial de acţiune şi nu participă la realizarea sunapsei • Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA, acetilcolina) • De 10 ori mai numeroase decît neuronii • Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar nucleii • Histochimic: impregnări argentice Cajal şi Hortega • Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă (GFAP, markerul generic al celulelor gliale)
  • 22.
    Astrocitele • • • • • • • • Cele mai mari,prezente în substanţa cenuşie şi albă Transportă metaboliţi şi cataboliţi Reglează concentraţia în electroliţi Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului, nodurile Ranvier şi sinapsele Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între vasele sanguine şi neuroni: element al barierei hemato-encefalice Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe peretele vascular: dilatată – pedicele Tipuri: protoplasmatice şi fibroase
  • 23.
  • 24.
    Oligodendrocitele • 75% dintrecelulele gliale • Formarea tecilor fibrelor, sinteză de mielină în SNC • Celule mici, cu prelungiri puţine (“butonate”) • Un oligodendrocit: mielina pentru mai multe fibre • Nucleul: situat la distanţă de axonul pe care îl mielinizează Oligodendrocite, impregnare Gomori
  • 25.
    EPENDIMOCITELE • Tapetează ventriculele creerului,canalul central al măduvei spinării şi acoperă plexurile coroide • Celule epiteliale diferenţiate secretor • Microvili la polul apical • Cuboidale la ventriculi şi columnare la canal spinal
  • 26.
    Microglia • Cea maimică celulă dintre glii • Rare la normal • Numeroase în leziunile SNC (traumatisme, infarct cerebral, tumori, infecţii) • Aparţine sistemului mononuclear-macrofagic, origine în măduva hematogenă • Citoplasmă: lizozomi, incluziuni, vezicule • Tipuri: amoeboidală (în leziuni cerebrale), ramificată (de repaus)
  • 28.
    Fibră nervoasă amielinicăde tip cablu (schemă şi microscopie electronică)
  • 29.
  • 31.
    Mielina • Biochimic: lipide75%, proteine 25% • Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă • Formată prin depuneri între suprafeţele interne ale plasmalemei lemocitului sau oligodendrocitului • ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice • Izolant electric biologic • Permite transmiterea saltatorie a impulsului • Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea velocităţii de conducere fără creşterea axonului în diametru
  • 34.
    Microscopie electronică Dispoziţia concentrică Dispoziţiaconcentrică a lamelelor de mielină a lamelelor de mielină în jurul axonului în jurul axonului
  • 35.
    Mielinizarea • Teaca demielină: straturi concentrice ale membranei celulei Schwann • Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului • Mielinizarea Şanţ în citoplasma celulei Schwann Fuziunea şanţului: mezaxonul intern Ultimul strat extern de mielină: mezaxon extern • Nucleul celulei Schwann • Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni incluşi în citoplasma aceleiaşi celule Schwann
  • 36.
  • 38.
    Răspunsul neuronilor la leziune •Leziunea fibrei nervoase  Întreruperea transportului axonal  Sistarea transmiterii impulsului nervos  Consecinţe asupra corpului neuronal şi prelungirilor • Vindecarea  Formarea de cicatrice  SNP: celulele Schwann şi ţesutul conjunctiv  SNC: proliferare glială (limitează regenerarea)  Cicatrice mică: posibilă apoziţia chirurgicală
  • 40.
    Consecinţele leziunii • Axonuldistal de leziune degenerează (fragmentarea tecii de mielină, endocitată de celule Schwann) • Degenerarea a 2-3 segmente internodale proximale (retrograd) • Corpul celular al neuronului: nucleu excentric, tumefiere citoplasmatică, cromatoliză • Cromatoliza: debut după 1-2 zile, maximă la 1-2 săptămîni • Lezarea unor fragmente mari de axon: degenerarea neuronului motor, fără propagare la neuronii vecini • Unitatea motorie se atrofiază
  • 41.
    Regenerarea fibrei nervoase • Dupădouă săptămîni de la leziune: cromatogeneză • Reîncepe transportul axonal • Creşte extremitatea proximală (restantă) a axonului, cu viteza de 3 mm/zi • Ghidul: celulele Schwann, care se divid activ • Axonul nou format este mielinizat • Interpoziţia de ţesut cicatricial: neurinom de amputaţie • Dacă nu se stabileşte contact funcţional: neuronul degenerează, unitatea motorie devine atrofică
  • 42.
    Receptorii • Structuri specializateîn recepţionarea stimulilor • Localizare: limita distală a dendritelor neuronilor senzitivi • Tipuri Exteroreceptori: reacţionează la stimuli din mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili) Interoreceptori: reacţionează la stimuli din mediul intern (stare de plenitudine a organelor cavitare) Proprioreceptori: postura, tonus muscular (fusul neuromuscular), gradarea mişcărilor • Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă • Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner, Ruffini, Krause
  • 48.
    Sinapsa • Structură specializatăîn transmiterea impulsului nervos de la un neuron la altul sau la o celulă efectoare • Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice, axoaxonale • Componente Presinaptică: buton terminal, vezicule cu neuromediatori Fanta sinaptică Postsinaptică: membrana următorului neuron, cu receptori pentru neuromediator • Transmisia sinaptică • Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma impulsurilor excitatorii - inhibitorii
  • 50.
    Neuromediatori • SNP: acetilcolina,norepinefrina • SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina, serotonina • Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină • 60% sinapse ale SNC: neuropeptide • Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau reutilizaţi • Sinaptogeneza Contact funcţional viabil Recunoaşterea neuronală Numărul şi natura sinapselor se modifică toată viaţa (plasticitate)
  • 51.
  • 52.
  • 53.
    Învelişurile conjunctive ale nervuluiperiferic • Endonerv: ţesut conjunctiv subţire de tip lax, asociat fibrelor nervoase individuale; precursorii colagenului sunt sintetizaţi în mare parte de celulele Schwann; slab vascularizat • Perinerv: înconjoară fascicule nervoase, ţesut conjunctiv de tip lamelar, celularitate de tip miofibroblastic; rol de barieră semipermeabilă • Epinerv: ţesut conjunctiv dens (cu sau fără adipocite), înconjură toate fasciculele unui nerv periferic; conţine vasele sanguine mari ale nervului
  • 54.
    Ganglionii nervoşi senzitivi •Ataşaţi rădăcinilor dorsale ale măduvei spinării • Ataşaţi nervilor cranieni • Capsulă conjunctivă • Neuroni unipolari (pseudounipolari) • Corpul neuronal: periferic, înconjurat de celule satelite • Prelungirile: concentrate axial • La distanţă de corpul celular: ramificarea prelungirii (ramură centrală şi periferică) • Ramura periferică: rol de dendrită • Ramura centrală: rol de axon CN F
  • 56.
    Celulele satelite (gliocite ganglionare,celule mantiinice) • Celule de susţinere de la nivelul ganglionilor nervoşi • Similare celulelor Schwann, dar nu produc mielină • Dispuse pe un singur strat (continuu) în jurul neuronilor unipolari • Cuboidale sau aplatizate • Strat discontinuu în jurul neuronilor multipolari din ganglionii autonomi
  • 57.
    Măduva spinării • Substanţăalbă: periferic • Substanţă cenuşie: central (“H”, fluture) • În centru: canalul central al măduvei spinării, tapetat cu celule ependimare • Coarne anterioare (motori), posterioare şi intermedio-laterale (interneuroni) • Neuroni radiculari, interni şi fasciculari
  • 62.
    Cerebelul • Substanţă albăcentral, conţine nucleii cerebeloşi • Nucleii cerebeloşi primesc colaterale de la fibrele aferente şi eferente • Substanţă cenuşie periferic, organizată în trei straturi  Molecular: extern  Ganglionar:mijlociu, corpul neuronilor Purkinje  Granular: intern
  • 64.
    Componentele scoarţei cerebelului •Celule  Neuroni Purkinje  Neuroni granulari  Neuroni Golgi tip II  Neuroni stelaţi  Neuroni “în coşuleţ”  Celule gliale • Fibre  Aferente: aduc impulsuri la scoarţa cerebelului • Agăţătoare • Muşchioase  Eferente: conduc impulsul nervos care modulează echilibrul • Axonii neuronilor Purkinje
  • 65.
    Componentele straturilor cerebelului •Molecular      Dendritele neuronilor Purkinje Fibrele aferente agăţătoare Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari Prelungirile gliilor Bergmann Astrocite • Stratul neuronilor Purkinje  Corpul neuronilor Purkinje  Celule gliale (corpul gliilor Bergmann) • Granular      Corpul neuronilor granulari Dendritele neuronilor granulari Neuroni stelaţi cu axon lung şi cu axon scurt Fibrele aferente muşchiose Segmentul iniţial al axonilor neuronilor Purkinje
  • 66.
  • 67.
    Emisferele mari ale creierului •Substanţă albă situată central • Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral) • Componentele cortexului cerebral:  Corpul celular al marilor neuroni piramidali  Neuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţi  Celule gliale şi capilare sanguine • Organizare arhitecturală  Laminară: neuroni dispuşi pe şase straturi  Modulară: coloane verticale de neuroni care aparţin celor şase straturi  Creierul uman: 4 milioane de module (elaborarea unui număr infinit de scheme temporo-spaţiale)
  • 68.
    Organizarea laminară a scoarţeicerebrale • I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa • II – granular extern: neuroni piramidali mici şi stelaţi • III – piramidal extern: neuroni piramidali de dimensiuni mijlocii • IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de dimensiuni mici • V – piramidal intern : marii neuroni motori piramidali • VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme • Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor
  • 69.
    1 Straturile scoarţei cerebrale 2 3 4 1 –molecular 2 – granular extern 3 – piramidal extern 4 – granular intern 5 – piramidal intern 6 - polimorf 5 6 Citoarhitectonica Mieloarhitectonica
  • 70.
    Cortex cerebral Pia mater S.molecular S. granular extern S. piramidal extern S. granular intern S. ganglionar S.neuronilor polimorfi Substanţa albă
  • 72.
    Neuroni piramidali înscoarţa cerebrală
  • 73.
  • 74.
  • 75.
    Bariera hematoencefalică • Celuleendoteliale  Joncţiuni strînse  Suprapuneri  Vezicule puţine sau absente • Membrana bazală a endoteliului • Expansiunile dilatate ale astrocitelor • Cea mai selectivă barieră a organismului • Lipseşte la neurohipofiză, substanţa neagră şi locus ceruleus