Documentul detaliază procesele de embriogeneză și dezvoltarea sistemului nervos, incluzând formarea tubului neural și a crestelor neurale, precum și rolul neuronilor și celulelor gliale. Acesta explică structura neuronilor, axonilor, sinapselor și mecanismele de regenerare a nervilor după leziuni. De asemenea, se discută despre tipurile de receptori, sinapse și organizația cortexului cerebral.

3. Embriogeneză
• Placa neurală: axial, din
ectoderm (epiblast)
• Ziua a 24-a: şanţul neural
• Marginile şanţului neural
fuzionează
 Tub neural
 Creste neurale
• Tubul neural: formează
componentele SNC
• Crestele neurale
 Elementele SNP
 Medulosuprarenala
 Melanocitele

4. Componente celulare
• Neuronii
 Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervos
 Recepţionează stimuli, stochiază şi procesează informaţia
 Generează şi conduc impulsul nervos
 Transmit impulsul prin sinapse
• Celulele de susţinere (Neuroglia)
 Celule gliale sau nevroglii în SNC
 Celule Schwann şi satelite în SNP şi SNV
 Suport fizic şi izolare electrică pentru neuroni
 Asigură schimburile metabolice
 Nu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul
nervos

8. Corpul celular al neuronului
(pericarionul)
•
•
•
•
•
Centrul trofic al celulei
Nucleu central, rotund, eucromatic
(“veziculos”), cu nucleol
proeminent
Corpii Nissl: agregate de reticul
endoplasmic rugos
 Se colorează cu reactivi
tiazidici
 Microscopie electronică
Organite nespecifice: complex
Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi,
lizozomi
Citoschelet: neurofilamente şi
neurotubuli
 Neurofilamentele agregă şi
formează neurofibrilele

14. Ramificaţia dendritică
a neuronului Purkinje

15. Axonul
• Conduce impulsul la alt neuron sau celulă efectoare
• Fiecare neuron: un singur axon
• Lungimea axonului
 Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)
 Scurt, la interneuroni (Golgi tip II)
• Ramură recurentă lîngă corpul celular
• Con de emergenţă: lipsit de organite
• Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată, generează
potenţial de acţiune
• Segment de conducere: mielinizat
• Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi butoni
terminali

17. Sistemul de tr anspor t
axonal


Transportul de substanţe prin axon
Direcţie

Anterograd: de la corpul celular la terminaţiunile axonale
Retrograd: de la terminaţiunle axonale la corpul celular (resturi de
organite, mediatori în exces, toxine bacteriene, virusuri)

Viteză





Lent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradă
Rapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional
Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente, proteinele
dineina şi kinezina

21. NEUROGLIA (generalităţi)
• Nu generează potenţial de acţiune şi nu participă la
realizarea sunapsei
• Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA,
acetilcolina)
• De 10 ori mai numeroase decît neuronii
• Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar
nucleii
• Histochimic: impregnări argentice Cajal şi Hortega
• Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă
(GFAP, markerul generic al celulelor gliale)

22. Astrocitele
•
•
•
•
•
•
•
•
Cele mai mari, prezente în substanţa cenuşie şi albă
Transportă metaboliţi şi cataboliţi
Reglează concentraţia în electroliţi
Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului,
nodurile Ranvier şi sinapsele
Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces
Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între
vasele sanguine şi neuroni: element al barierei
hemato-encefalice
Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe
peretele vascular: dilatată – pedicele
Tipuri: protoplasmatice şi fibroase

23. Astrocite
Impregnare
Bielschowsky

24. Oligodendrocitele
• 75% dintre celulele gliale
• Formarea tecilor fibrelor,
sinteză de mielină în SNC
• Celule mici, cu prelungiri
puţine (“butonate”)
• Un oligodendrocit: mielina
pentru mai multe fibre
• Nucleul: situat la distanţă
de axonul pe care îl
mielinizează
Oligodendrocite, impregnare Gomori

25. EPENDIMOCITELE
• Tapetează ventriculele
creerului, canalul central
al măduvei spinării şi
acoperă plexurile coroide
• Celule epiteliale
diferenţiate secretor
• Microvili la polul apical
• Cuboidale la ventriculi şi
columnare la canal spinal

26. Microglia
• Cea mai mică celulă dintre glii
• Rare la normal
• Numeroase în leziunile SNC
(traumatisme, infarct cerebral,
tumori, infecţii)
• Aparţine sistemului
mononuclear-macrofagic,
origine în măduva hematogenă
• Citoplasmă: lizozomi,
incluziuni, vezicule
• Tipuri: amoeboidală (în leziuni
cerebrale), ramificată (de
repaus)

28. Fibră nervoasă amielinică de tip cablu
(schemă şi microscopie electronică)

29. Fibre nervoase mielinice

31. Mielina
• Biochimic: lipide 75%, proteine 25%
• Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă
• Formată prin depuneri între suprafeţele interne ale
plasmalemei lemocitului sau oligodendrocitului
• ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice
• Izolant electric biologic
• Permite transmiterea saltatorie a impulsului
• Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea
velocităţii de conducere fără creşterea axonului în
diametru

34. Microscopie electronică
Dispoziţia concentrică
Dispoziţia concentrică
a lamelelor de mielină
a lamelelor de mielină
în jurul axonului
în jurul axonului

35. Mielinizarea
• Teaca de mielină: straturi concentrice ale
membranei celulei Schwann
• Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului
• Mielinizarea
Şanţ în citoplasma celulei Schwann
Fuziunea şanţului: mezaxonul intern
Ultimul strat extern de mielină: mezaxon
extern
• Nucleul celulei Schwann
• Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni
incluşi în citoplasma aceleiaşi celule Schwann

36. Axon
Spaţiu periaxonal
Mezaxon intern
Citoplasma
c. Schwann

38. Răspunsul neuronilor la
leziune
• Leziunea fibrei nervoase
 Întreruperea transportului axonal
 Sistarea transmiterii impulsului nervos
 Consecinţe asupra corpului neuronal şi
prelungirilor
• Vindecarea
 Formarea de cicatrice
 SNP: celulele Schwann şi ţesutul conjunctiv
 SNC: proliferare glială (limitează regenerarea)
 Cicatrice mică: posibilă apoziţia chirurgicală

40. Consecinţele leziunii
• Axonul distal de leziune degenerează (fragmentarea
tecii de mielină, endocitată de celule Schwann)
• Degenerarea a 2-3 segmente internodale proximale
(retrograd)
• Corpul celular al neuronului: nucleu excentric,
tumefiere citoplasmatică, cromatoliză
• Cromatoliza: debut după 1-2 zile, maximă la 1-2
săptămîni
• Lezarea unor fragmente mari de axon: degenerarea
neuronului motor, fără propagare la neuronii vecini
• Unitatea motorie se atrofiază

41. Regenerarea fibrei
nervoase
• După două săptămîni de la leziune:
cromatogeneză
• Reîncepe transportul axonal
• Creşte extremitatea proximală (restantă) a
axonului, cu viteza de 3 mm/zi
• Ghidul: celulele Schwann, care se divid activ
• Axonul nou format este mielinizat
• Interpoziţia de ţesut cicatricial: neurinom de
amputaţie
• Dacă nu se stabileşte contact funcţional:
neuronul degenerează, unitatea motorie devine
atrofică

42. Receptorii
• Structuri specializate în recepţionarea stimulilor
• Localizare: limita distală a dendritelor neuronilor
senzitivi
• Tipuri
Exteroreceptori: reacţionează la stimuli din
mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili)
Interoreceptori: reacţionează la stimuli din mediul
intern (stare de plenitudine a organelor cavitare)
Proprioreceptori: postura, tonus muscular (fusul
neuromuscular), gradarea mişcărilor
• Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă
• Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner,
Ruffini, Krause

48. Sinapsa
• Structură specializată în transmiterea impulsului nervos
de la un neuron la altul sau la o celulă efectoare
• Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice,
axoaxonale
• Componente
Presinaptică: buton terminal, vezicule cu
neuromediatori
Fanta sinaptică
Postsinaptică: membrana următorului neuron, cu
receptori pentru neuromediator
• Transmisia sinaptică
• Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma
impulsurilor excitatorii - inhibitorii

50. Neuromediatori
• SNP: acetilcolina, norepinefrina
• SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina,
serotonina
• Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină
• 60% sinapse ale SNC: neuropeptide
• Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau
reutilizaţi
• Sinaptogeneza
Contact funcţional viabil
Recunoaşterea neuronală
Numărul şi natura sinapselor se modifică toată
viaţa (plasticitate)

51. Scheme de arcuri reflexe

52. Nerv periferic

53. Învelişurile conjunctive ale
nervului periferic
• Endonerv: ţesut conjunctiv subţire de tip
lax, asociat fibrelor nervoase individuale;
precursorii colagenului sunt sintetizaţi în mare
parte de celulele Schwann; slab vascularizat
• Perinerv: înconjoară fascicule nervoase,
ţesut conjunctiv de tip lamelar, celularitate de
tip miofibroblastic; rol de barieră
semipermeabilă
• Epinerv: ţesut conjunctiv dens (cu sau fără
adipocite), înconjură toate fasciculele unui
nerv periferic; conţine vasele sanguine mari ale
nervului

54. Ganglionii nervoşi senzitivi
• Ataşaţi rădăcinilor dorsale ale
măduvei spinării
• Ataşaţi nervilor cranieni
• Capsulă conjunctivă
• Neuroni unipolari
(pseudounipolari)
• Corpul neuronal: periferic,
înconjurat de celule satelite
• Prelungirile: concentrate axial
• La distanţă de corpul celular:
ramificarea prelungirii (ramură
centrală şi periferică)
• Ramura periferică: rol de
dendrită
• Ramura centrală: rol de axon
CN
F

56. Celulele satelite
(gliocite ganglionare, celule mantiinice)
• Celule de susţinere de la
nivelul ganglionilor nervoşi
• Similare celulelor Schwann,
dar nu produc mielină
• Dispuse pe un singur strat
(continuu) în jurul neuronilor
unipolari
• Cuboidale sau aplatizate
• Strat discontinuu în jurul
neuronilor multipolari din
ganglionii autonomi

57. Măduva spinării
• Substanţă albă: periferic
• Substanţă cenuşie: central
(“H”, fluture)
• În centru: canalul central
al măduvei spinării,
tapetat cu celule
ependimare
• Coarne anterioare
(motori), posterioare şi
intermedio-laterale
(interneuroni)
• Neuroni radiculari, interni
şi fasciculari

62. Cerebelul
• Substanţă albă central,
conţine nucleii cerebeloşi
• Nucleii cerebeloşi primesc
colaterale de la fibrele
aferente şi eferente
• Substanţă cenuşie periferic,
organizată în trei straturi
 Molecular: extern
 Ganglionar:mijlociu, corpul
neuronilor Purkinje
 Granular: intern

64. Componentele scoarţei cerebelului
• Celule
 Neuroni Purkinje
 Neuroni granulari
 Neuroni Golgi tip II
 Neuroni stelaţi
 Neuroni “în coşuleţ”
 Celule gliale
• Fibre
 Aferente: aduc impulsuri
la scoarţa cerebelului
• Agăţătoare
• Muşchioase
 Eferente: conduc
impulsul nervos care
modulează echilibrul
• Axonii neuronilor
Purkinje

65. Componentele straturilor cerebelului
• Molecular





Dendritele neuronilor Purkinje
Fibrele aferente agăţătoare
Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari
Prelungirile gliilor Bergmann
Astrocite
• Stratul neuronilor Purkinje
 Corpul neuronilor Purkinje
 Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)
• Granular





Corpul neuronilor granulari
Dendritele neuronilor granulari
Neuroni stelaţi cu axon lung şi cu axon scurt
Fibrele aferente muşchiose
Segmentul iniţial al axonilor neuronilor
Purkinje

66. Schema
reţelei
neuronale din
cortexul
cerebelar

67. Emisferele mari ale
creierului
• Substanţă albă situată central
• Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral)
• Componentele cortexului cerebral:
 Corpul celular al marilor neuroni piramidali
 Neuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţi
 Celule gliale şi capilare sanguine
• Organizare arhitecturală
 Laminară: neuroni dispuşi pe şase straturi
 Modulară: coloane verticale de neuroni care aparţin
celor şase straturi
 Creierul uman: 4 milioane de module (elaborarea
unui număr infinit de scheme temporo-spaţiale)

68. Organizarea laminară
a scoarţei cerebrale
• I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni
Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa
• II – granular extern: neuroni piramidali mici şi
stelaţi
• III – piramidal extern: neuroni piramidali de
dimensiuni mijlocii
• IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de
dimensiuni mici
• V – piramidal intern : marii neuroni motori
piramidali
• VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme
• Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor

69. 1
Straturile scoarţei
cerebrale
2
3
4
1 – molecular
2 – granular extern
3 – piramidal extern
4 – granular intern
5 – piramidal intern
6 - polimorf
5
6
Citoarhitectonica
Mieloarhitectonica

70. Cortex cerebral
Pia mater
S. molecular
S. granular extern
S. piramidal extern
S. granular intern
S. ganglionar
S.neuronilor polimorfi
Substanţa albă

72. Neuroni piramidali în scoarţa cerebrală

73. frontal
Variaţii
anatomice
parietal

74. Schema
structurii
modulare a
scoarţei
cerebrale

75. Bariera hematoencefalică
• Celule endoteliale
 Joncţiuni strînse
 Suprapuneri
 Vezicule puţine sau absente
• Membrana bazală a
endoteliului
• Expansiunile dilatate ale
astrocitelor
• Cea mai selectivă barieră a
organismului
• Lipseşte la neurohipofiză,
substanţa neagră şi locus
ceruleus