Prezentare făcută de viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, la Forumul "Parteneriate pentru dezvoltarea României" - Camera de Comerț și Industrie a României, București, 31 octombrie 2016: http://bit.ly/2eRCt0q.

1. Strategia
de dezvoltare teritorială a României
România competitivă, armonioasă, prosperă
România policentrică 2035
Forumul Parteneriate pentru dezvoltarea României:
Potențialul strategic
al rețelei de parcuri, clădiri și terenuri industriale
București, 31 octombrie, 2016

2. Dezvoltarea teritorială și politicile naționale
Organizarea dezvoltării teritoriale este un act de patriotism, de voință și de
cultură
Documentele de planificare a teritoriului constituie strategia de țară.
Teritoriul este cadrul de desfășurare și monitorizare a aspectelor cruciale ale
dezvoltării naționale:
• Dezvoltarea socială (demografie, aspecte sociale, educația, sănătatea,
asistența socială, comunitățile, administrația publică etc)
• Dezvoltarea economică (resursele de dezvoltare, accesibilitatea fizică, capitalul
uman, structurile de clustere, activitățile economice, rețelele de acces la
informații etc)
• Dezvoltarea teritoriului (rețeaua de localități, rețeaua de infratsructuride
transport, rețeaua de utilități, zone urbane funcționale, dezvoltarea rurală,
cadrul natural, riscurile teritoriale, dezvoltarea regională, zonală,
transfrontalieră, euroregională, în context internațional, zone speciale, zone
periferice, zone montane, zone naturale protejate etc)

3. Planificarea teritorială în sistemul de politici naţionale
1. Planurile de Amenajare a Teritoriului Național: Reţele de transport, Resurse de apă, Zone
protejate, Reţeaua de localităţi, Zone de risc natural, Zone cu resurse turistice, Dezvoltarea
rurală,
2. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României , aprobată de către Guvern în 5 sep 2016,
este un serviciu orizontal pentru toate domeniile de linie; ea indică dimensiunea teritorială
a strategiilor sectoriale.
 SDTR îşi are fundamentele în legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu
completările şi modificările ulterioare;
 SDTR corelează, în profil teritorial, politicile şi programele cu o dimensiune teritorială;
 SDTR pune într-o perspectivă dinamică şi integratoare politicile naţionale furnizând un cadru de
Dezvoltare care să ia în considerare caracteristicile geografice ale teritoriului;
 Programele de investiţii vor ţine cont, în elaborare şi implementare, de prevederile Strategiei de
Dezvoltare teritorială a României.
3. Documentele strategice de planificare a dezvoltării și cooperării teritoriale de scară
supranațională:
Strategia Regiunii Dunării, Convenția Carpatică, Strategia Mări Negre, Inițiativa Adriatica-Baltica-
Marea Neagră, infrastructuri de transport și de energie etc.

4. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
Viziunea SDTR privind teritoriul național:
România în 2035 este o țară cu un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură
condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea
zonei de sud-est a Europei.
Obiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035 stabilite în
cadrul strategiei sunt:
1. Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin
sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband;
2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a serviciilor
publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive;
3. Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării
teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;
4. Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate
teritorială;
5. Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

5. Contextul institutional European de elaborare a SDTR
 Schema de Dezvoltare a spaţiului European (ESDP) pune un accent deosebit
pe dezvoltarea armonioasă a teritoriului European şi susţinerea dezvoltării
policentrice;
 Carta verde privind coeziunea teritorială consideră că principiile coordonării,
concentrării şi conectării ar trebui să fie mult mai prezente în politicile
naţionale de dezvoltare;
 Agenda Teritorială (revizuită) UE 2020 pune un accent pe cooperarea între
teritorii şi pe crearea unei Europe policentrice şi interconectată care să
asigure oportunităţi pentru toţi cetăţenii;
 Derularea programelor de finanțare se raportează și este monitorizată și
evaluată potrivit gradului de raportare la strategia teritorială și impactului
teritorial al proiectelor.

6. Necesitatea funcționării și utilizării SDTR
În prezent, România
• este singura țară din UE care nu are strategia teritorială aprobată, deși Conceptul
Strategic a fost finalizat în anul 2008, iar Strategia a fost finalizată în anul 2014 și a fost
dată în consultare în anul noiembrie 2015;
• a dezinstituționalizat și decredibilizat într-un grad care vulnerabilizează însăși siguranța
dezvoltării, domeniile: urbanism/ planificare strategică urbană,amenajarea teritoriului/
planificare strategică teritorială, de la nivel central, până la nivel local;
• a destructurat și vulnerabilizat conceptul de lucrări publice și instrumentarul de
intervenție publică aferent;
• a fracturat instituțional (la nivel de instituții și acte normative) succesiunea logică:
planificare strategică teritorială, regională, locală și programarea finanțării acestora prin
programe multianuale de buget și investiții și prioritizarea multicriterială a proiectelor;
• a permis degradarea profundă a cunoașterii și asumării actului și acțiunii administrative
privind dezvoltarea, în componentele sale la nivel intern, transfrontalier, transnațional;
• nu are structuri regionale de expertiză în planificarea teritorială etc;
• este țara în care planurile de urbanism și amenajarea teritoriului sunt, în foarte multe
cazuri, din cauza dificultăților aferente traseului sinuos al avizelor, aprobate după
termenul de expirare a valabilității documentațiilor respective

7. Principii care stau la baza SDTR
SDTR este un document puternic ancorat în contextul institutional şi de dezvoltare
European plecând de la premisa că teritoriul naţional este parte a unui sistem integrat şi
functional de teritorii europene. Astfel, următoarele principii stau la baza demersului de
planificare a SDTR:
 Cooperarea – Acest principiu afirmă necesitatea consolidării cooperării între instituţii în
asigurarea unui cadru armonizat de Dezvoltare şi planificare;
 Coordonarea – Acest principiu afirmă necesitatea coordonării demersurilor de
planificare, de la niveluri multiple, în scopul realizării unui cadru armonizat de politici de
Dezvoltare;
 Concentrarea – Acest principiu susţine concentrarea eforturilor instituţionale pe zonele
cu o mare masa economică şi de populaţie în scopul maximizării avantajelor
competitive ale teritoriului naţional;
 Conectarea – Acest principiu afirmă necesitatea conectării tuturor oamenilor la
oportunităţile de Dezvoltare prin consolidarea reţelei policentrice la nivelul teritoriului
naţional.

8. Posibile ținte pentru orizontul 2035
• 0 localități lipsite de infrastructură tehnico-edilitară
• 1 hub portuar de importanță internațională
• Câte 6 poli de excelență rurală în fiecare județ
• 7 spitale regionale
• 8 poli tehnologci dezvoltați (în principalele centre universitare și CDI –
București, Brașov, Cluj, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara)
• 9 parcuri industriale și științifice dezvoltare
• O nouă hidrocentrală pe Dunăre
• 12 centuri ocolitoare pentru orașe reședință de județ
• Platforme intermodale dezvoltate
• 14 stațiuni balneare incluse în rcircuitele turistice internaționale

9. Posibile ținte pentru orizontul 2035
• 15 sisteme urbane create la nivel național
• 16 situri industriale reabilitate
• Centre istorice renovate/ regenerate
• Infratsructură pentru reciclarea deșeurilor dezvoltată
• Rețea de stațiuni/localtăți turistice dezvoltate
• 20 deparcuri naturale incluse în rețeaua turistică internațională
• Constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european
• Bucureşti 2035 – Transformarea Capitalei într-un pol competitiv la nivel
european

10. SDTR şi sistemul teritorial de aşezări
În privinţa reţelei de aşezări, viziunea de dezvoltare a SDTR urmăreşte consolidarea atributului
de policentricitate a teritoriului naţional prin stimularea dezvoltării zonelor urbane funcţionale.

11. SDTR şi sistemul conectiv
În privinţa sistemului conectiv, SDTR urmăreşte echiparea completă a teritoriului cu
infrastructură conectivă care să asigure un schimb rapid şi facil dintre oameni, informaţii şi
mărfuri.

12. SDTR și sistemul teritorial al componentelor naturale
În privinţa sistemului componentelor
naturale, SDTR urmăreşte protejarea
patrimoniului natural, dar şi valorificarea
potenţialului turistic al acestuia.

13. Operaţionalizarea SDTR şi zonarea teritoriului
naţional
În scopul asigurării unui caracter operaţional al documentului strategic,
procesului de planificare a SDTR a urmărit declinarea viziunii de dezvoltare,
obiectivelor şi măsurilor stabilite la nivel naţional în acord cu specificul zonelor
de la nivelul teritoriului naţional. Astfel, SDTR conţine o serie de măsuri
teritoriale dedicate următoarelor categori de zone:
Zone urbane;
Zone rurale;
Zone transfrontaliere;
Zona costieră;
Zone montane;
Zone în declin demografic şi destructurare economică.

14. Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor urbane
Rolurile teritoriale ale zonelor urbane trebuie susţinute prin :
 Creşterea accesibilităţi marilor centre urbane la pieţele internaţionale;
 Consolidarea legăturilor între zonele urbane şi a relaţiei rural-urban;
 Dezvoltarea zonelor urbane funcţionale prin întărirea cooperării şi a
conectivităţii între localităţile din aria de polarizare şi centrele urbane.

15. Perspectiva SDTR asupra dezvoltării zonelor rurale
Zonele rurale, cca 86% din teritoriul României, se confruntă cu provocări grave:
scăderi masive ale populaţiei, risc de sărăcie, lipsa accesului la servicii de calitate,
acoperire modestă cu servicii de utilitate publică.
SDTR urmăreşte creşterea accesibilităţii zonelor rurale la servicii, furnizarea de servicii
de bază de calitate şi consolidarea unei reţele de poli de excelenţă rurală care să
asigure o funcţie de deservire pentru localităţile din proximitate.

16. Perspectiva SDTR asupra zonelor montane
Zonele montane reprezintă cca 30% din teritoriul național; SDTR urmăreşte
asigurarea serviciilor de bază pentru populaţia din localităţile izolate, protejarea şi
valorificarea potenţialului natural şi turistic al zonelor montane.

18. Perspectiva SDTR asupra zonei costiere
În privinţa zonei costiere, SDTR urmăreşte protecţia zonei, dar şi valorificarea potenţialului
acesteia. Una din măsurile importante vizate de SDTR constă în realizarea unui plan spaţial
pentru zona maritimă în scopul asigurării dezvoltării durabile a acestei zone.

19. Perspectiva SDTR asupra zonelor transfrontaliere
Zonele transfrontaliere se
confruntă cu: slaba conectare a
acestora cu teritoriile vecine sau a
localităţilor aflate în zona
transfrontalieră, gradul ridicat de
sărăcie a populaţiei aflată în aceste
zone. SDTR urmărește:
interconectarea oraşelor prin
crearea unui sistem de oraşe
pereche (poli transfrontalieri);
furnizarea de servicii de bază
populaţiei şi creşterea accesibilităţi
acestor zone.

20. Perspectiva SDTR asupra zonelor cu declin demografic
şi destructurare economică
Zonele cu declin demografic şi destructurate economic manifestă o serie de provocări
specifice: oraşe mici cu profil monoindustrial, unele localităţi rurale izolate.
SDTR vizează: creşterea accesibilităţii populaţiei la oportunităţile oferite de zonele cu
potenţial economic, proiecte de reconversie a siturilor industriale abandonate şi
creşterea potenţialului de reutilizare a terenurilor.

21. o perspectivă tridimensională asupra procesului de
implementare a SDTR
Procesul de implementare a SDTR se realizează prin
intermediul a trei dimensiuni principale:
• Dimensiunea normativă şi de reglementare
• Dimensiunea strategică
• Dimensiunea investiţională

22. Procesul de monitorizare a SDTR
Procesul de monitorizare a SDTR conţine trei componente principale:
• Monitorizarea gradului de îndeplinire a măsurilor stabilite la nivelul SDTR;
• Monitorizarea dinamicilor teritoriale;
• Evaluarea impactului teritorial al programului.

23. Indexul de dezvoltare teritorială
Instrument strategic care:
 Măsoară nivelul relativ de
dezvoltare teritorială
 Analizează potențialul de
dezvoltare teritorială și
identifică vulnerabilitățle
de dezvoltare teritorială
 Monitorizează progresul
implementării strategiei

24. Observatorul Teritorial este sistemul informaţional integrat, în sprijinul
elaborării documentelor strategice și a politicilor publice de dezvoltare
sectorială teritorială, care asigură:
• Furnizare de informații (ex: tabele, hărți, grafice) pentru fundamentarea
analizelor, politicilor, documentelor de planificare teritorială și
prioritizarea investițiilor
• Centralizarea și concentrarea informațiilor necesare pentru gestionarea
politicilor de dezvoltare regională și amenajarea teritoriului
• Monitorizarea proiectelor și investițiilor publice la nivel teritorial
• Evaluarea impactului investițiilor asupra dezvoltării
• Creșterea colaborării interinstituționale
MONITORIZARE ȘI TRANSPARENȚĂ

25. 25

26. Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial
• Asigurarea tabloului de bord național complet și a instrumentelor de fundamentare a
deciziilor privind intervențiile în dezvoltare, pentru factorii de decizie la nivel central,
județean, local;
• Asigurarea serviciului orizontal de furnizare de date, prognoze, analize teritoriale
sectoriale și integrate pentru ministerele de resort și alte instituții interesate (ex: Strategia
Națională în domeniul Energiei);
• Asigurarea bazei de date complete și actualizabile pentru factorii tehnici responsabili cu
elaborarea strategiilor, politicilor publice, planurilor, monitorizarea implementării
acestora etc;
• Utilizarea aplicată a prevederilor Directivei INSPIRE;
• Scăderea costurilor elaborării Strategiilor și politicilor publice sectoriale și comprehensive,
a PUG-urilor, PAT-urilor, prin asigurarea datelor, indicatorilor, graficelor, a tendințelor în
toate domeniile solicitate prin lege și potrivit pachetelor de indicatori utilizați în practica
profesională;
• Scăderea timpului de elaborare a etapei de audit teritorial, sectorial etc în cadrul
documentelor strategice și de planificare, la cca 25-30% ;

27. Impactul elaborării SDTR și asigurării Observatorului Teritorial
• Alinierea/ consolidarea documentelor strategice, de politici publice și de planificare;
• Fundamentarea planurilor de amenajare a teritoriului regional , inclusiva strategiilor;
• Abordarea facilă a oricăror proiecte cu dimensiune teritorială (ex: Regenerare în Zona
Văii Jiului, Politica de Sănătate etc);
• Fundamentarea rapidă a proiectelor cu anvergură și/sau cu impact teritorial;
• Furnizarea de rapoarte tehnice privind dinamica și starea teritoriului național, din
perspectivă sectorială și/sau integrată, precum și a unor zone specifice marcate de
probleme și/sau potențialde dezvoltare;
• Monitorizarea dinamicilor teritoriale sectoriale și integrate, în vederea fundamentării
deciziilor privind măsurileîn dezvoltare;
• Monitorizarea și evaluarea impactului implementării strategiilor, politicilor, planurilor
de dezvoltare și a proiectelor finanțate din diverse programe de finanțare;
• Asigurarea informației necesare în evaluarile ex-ante privind monitorizarea/evaluarea
impactului teritorial al implementării programelor operaționale;
• Asigurarea transparenței dezvoltării locale și teritoriale.

28. Pașii următori
1. În vederea implementării strategiei vor fi promovate următoarele acte normative:
• proiect de Hotărâre a Guvernului privind Planul de implementare al Strategiei de
dezvoltare teritorială a României;
• proiect de Lege privind dezvoltarea zonelor metropolitane;
• proiect de Hotărâre a Guvernului privind procedura de evaluare a impactului teritorial al
strategiilor, programelor şi politicilor în profil teritorial elaborate de către autorităţile
administraţiei publice centrale;
• Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor;
2. Privind contribuțiile României la politicile/ instrumentarul de planificare ale Uniunii Europene
• Fundamentarea metodologei, în cadrul Agendei Urbane a Ununii Europene, privind
domeniul prioritar Locuri de muncă și competențe în dezvoltarea economică locală,
pentru care Româna intenționează să preia coordonarea în perioada următoare;
• Creșterea gradului de utilizarea și sofisticare a Observatorului Teritorial, ca aplicație a
Directivei INSPIRE;
• Eficientizarea fundamentării proiectelor cu dimenisune europeană în care este implicată
România: SUERD, strategii transfrontaliere etc

29. Pașii următori
3. Pentru asigurarea capacității instituționale adecvate se vor asigura;
• Configurarea Parteneriatului Național privind implementarea documentațiilor de planificare
a teritoriului
• Structurile de specialiști calificați în planificare integrată (teritorială,socială, economică, de
mediu), la nivelul localităților, județelor, agențiilor de dezvoltare regională, ministerului;
• Programul de dezvoltarea capacității profesionale a echipelor;
• Serviciile de planificare a dezvoltării locale și teritoriale pentru zonele rurale și perferice, la
nivelul consiliilor județene;
• Utilizarea Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a strategiilor, politicilor
publice, planurilor, proiectelor, precum și a deciziilor în dezvoltare;
• Configurarea parteneriatului intesectorial privind procedurile de planificare integrată;
• Asigurarea utilizării Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a planurilor
de dezvoltare de către actorii relevanți;
• Procedurile de avizare eficientă pentru documentele de planificare strategice (strategii,
planuri etc);
• Alinierea metodologiilor de prioritizare a proiectelor strategice.

30. Pașii următori
3. Pentru asigurarea capacității instituționale adecvate se vor asigura;
• Configurarea Parteneriatului Național privind implementarea documentațiilor de planificare
a teritoriului
• Structurile de specialiști calificați în planificare integrată (teritorială,socială, economică, de
mediu), la nivelul localităților, județelor, agențiilor de dezvoltare regională, ministerului;
• Programul de dezvoltarea capacității profesionale a echipelor;
• Serviciile de planificare a dezvoltării locale și teritoriale pentru zonele rurale și perferice, la
nivelul consiliilor județene;
• Utilizarea Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a strategiilor, politicilor
publice, planurilor, proiectelor, precum și a deciziilor în dezvoltare;
• Configurarea parteneriatului intesectorial privind procedurile de planificare integrată;
• Asigurarea utilizării Observatorului Teritorial ca instrument de fundamentare a planurilor
de dezvoltare de către actorii relevanți;
• Procedurile de avizare eficientă pentru documentele de planificare strategice (strategii,
planuri etc);
• Alinierea metodologiilor de prioritizare a proiectelor strategice.

31. Parteneriatul Național privind Dezvoltarea Teritoriului
• Prin Ordinul Ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2816
din 27.10.2016 pentru Constituirea Parteneriatului Național privind
Dezvoltarea Teritoriului;
• Scopul parteneriatului este de a crea cadrul necesar abordării integrate și
intersectoriale a temelor strategice de dezvoltare a teritoriului României de către
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice într-o manieră deschisă
și transparentă bazată pe colaborarea strânsă cu factorii care dețin competențe
și responsabilități în implementarea acestora;
• Parteneriatul se realizează prin participarea autorităților administrației publice
centrale și locale, a structurilor asociative ale sectorului privat, a structurilor
instituționale și asociative ale mediului tehnic, universitar și de cercetare, la
activități și acțiuni comune cu relevanță pentru dezvoltarea teritorial a României,
sub diversele sale aspecte;

32. Parteneriatul Național privind Dezvoltarea Teritoriului
Principalele categorii de instituții relevante pentru implementarea documentelor
privind dezvoltarea teritorială sunt:
1. Administrația publică centrală, reprezentată de: ministerele implicate in
implementarea documentelor privind dezvoltarea teritorială; agenții naționale,
instituții naționale etc.
2. Administrația publică locală, reprezentată de: structurile asociative ale
administrației publice; structuri asociative de cooperare și de dezvoltare
teritorială.
3. Instituțiile și structurile asociative ale mediului tehnic și științifice: academic,
universitar, de cercetare-dezvoltare-inovare și profesional, asociațiile
profesionale din domenii relevante pentru dezvoltarea teritoriului;
4. Mediul de afaceri, reprezentat de: asociațiile patronatelor/firmelor de
construcții, producători, importatori de materiale și echipamente de
construcții, ale IMM-urilor din domeniu, ale clusterelor de activități etc;
organizații naționale care reprezintă mediul de afaceri.

33. Parteneriatul Național privind Dezvoltarea Teritoriului
În sprijinul procesului complex de colaborare, pe tot parcursul aprobării și
implementării documentelor privind dezvoltarea teritorială structurile de cooperare
intersectorialuțională se organizează prin:
1. Cele patru Platforme de cooperare intersectorială ale Parteneriatului național
pentru dezvoltarea teritoriului;
1. Consiliul Tehnic al Parteneriatului național pentru dezvoltarea teritoriului;
1. Grupurile de Lucru configurate pe categorii de obiective strategice ale
dezvoltării teritoriului

34. Vă mulțumesc!
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru
Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice