Sirma Caraman, Secretar de Stat, MDRAP: "Măsuri strategice în domeniul administrației publice". Prezentare realizată pe 5 iulie 2016, la Forumul Administratiei Publice Locale, organizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP) la Palatul Parlamentului, in perioada 4-5 iulie 2016, http://www.mdrap.ro/forumul-administratiei-publice-2016.

1. Măsuri strategice în domeniul
administrației publice
Forumul Administrației Publice
4-5 iulie 2016
1

2. VIZIUNE

3. Obiectivele generale ale Strategiei pentru Consolidarea
Administrației Publice 2014-2020

4. Documente strategice în domeniul administrației publice
4
 Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020;
 Strategia privind formarea profesională 2016-2020;
 Proiect de act normativ care prevede atât reînființarea
Institutului Național pentru Administrație, cât și alte măsuri
privind formarea profesională în administrația publică;
 Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative
aplicabile cetățenilor;
 Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a
managementului calității în autorități și instituții publice.

5. Probleme structurale privind resursele umane din
administrația publică
• Roluri neclare ale diferitelor categorii de funcții din administrație;
• Lipsa corelării dintre cerințele posturilor și profilele profesionale ale
potențialilor ocupanți;
• Sisteme de recrutare/selecție și promovare rigide, condiționate
preponderent de vechimea în muncă și deținerea de cunoștințe referitoare la
legislație;
• Evaluări profesionale și sistem de management al carierei nerealiste;
• Percepția publică privind lipsa transparenței și gradul de politizare a
administrației;
• Rol necorespunzător al salarizării și formării profesionale în cadrul politicilor
motivaționale;
• Nicio instituție din România nu deține informații cu privire la toți salariații
din sectorul public (1.223.000 angajați).
5

6. 6
Personal care ocupă posturi în instituțiile și autoritățile publice
și funcții politice - 1.223.000 (1.184.000 + 49.000)
165,000
100,000
49,000
354,000
181,000
224,000
150,000
Personal care ocupă funcții publice generale
gestionate de ANFP
Personal care ocupă funcții publice cu statut
special (polițiști, administrația penitenciarelor,
vamă etc)
Persoane care ocupă funcții politice (minștrii,
secretari de stat/subsecretari de stat și asimilați,
parlamentari, aleși locali)
Personal care ocupă posturi din domeniul
învățământului (învățământ preuniversitar -
287.000 și universitar de stat - 67.000)
Personal care ocupă posturi din domeniul
sănătății (unități sanitare finanțate din FNUASS -
61.000 și unități sanitare din rețeaua sanitară a
apl 120.000)
Personal contractual
Date concrete (I)

7. Date concrete (II)
7
Categorii de
funcţii
publice
Ocupate
Ocupate şi
temporar
ocupate (1)
Temporar
vacante (2)
Total
ocupate
(1) + (2)
Vacante
(3)
Total funcţii
(1) + (2) +(3)
Structuri
centrale și
teritoriale
62.201 2.902 65.103 8.800 73.903
Structuri
locale 6.6175 3.222 69.397 20.825 90.222
TOTAL 128.376 6.124 134.500 29.625 164.125
Distribuția funcțiilor publice
pe niveluri administrativ-teritoriale în 2015

8. Date concrete (III)
Structura pe grade profesionale a funcției publice
la sfârșitul anului 2015
8
4,60%
13.75%
20.70%
60.95%
debutant
asistent
principal
superior

9. Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020
- elemente de conținut - (I)
Strategia se înscrie în condiționalitatea ex-ante pentru domeniul
administrație publică și propune o serie de soluții pentru problemele
prezentate anterior:
• clarificarea rolurilor / mandatelor și a atribuțiilor asociate fiecărei categorii
de personal din administraţia publică; delimitarea mai clară a funcţiilor care
implică exercitarea prerogativelor de putere publică şi a posturilor care pot
fi ocupate pe bază de contract de muncă
• redefinirea funcțiilor aferente categoriei înalților funcționari publici:
– Funcţiile de prefect și subprefect îşi schimbă statutul şi devin funcţii de demnitate
publică; ocuparea acestor funcții este condiționată de absolvirea unui curs
specializat;
– Funcţia de inspector guvernamental se desfiinţează, iar inspectorii guvernamentali
sunt trecuţi în corpul de rezervă al funcţionarilor publici;
– Se reînfiinţează funcţia de secretar general al instituţiei prefectului;
– Extinderea categoriei înalților funcționari publici cu alte funcții – ex. conducătorii
agențiilor de implementare de la nivel central; 9

10. Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020
- elemente de conținut - (II)
• sistem electronic naţional de evidenţă a ocupării în administraţia
publică - construit pe o structură unitară, pentru toate posturile din
sectorul public (pe baza evidenței proprii a ANFP și a informațiilor
colectate conform structurii unitare de la alte instituții cu competențe
în reglementarea/gestiunea altor categorii de personal - ex. Ministerul
Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - REVISAL
etc.);
• asigurarea managementului / gestiunii unitare a anumitor categorii de
personal, respectiv funcția publică generală și cea specifică, personal
contractual (nu vor fi incluse în gestiunea directă categorii precum
cadre didactice, cadre medicale, structuri de ordine și siguranță publică
etc.).
10

11. Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020
- elemente de conținut - (III)
• Introducerea în sistemul funcției publice, în etape, în toate procesele
relevante - recrutare, evaluare, promovare, formare - a unor cadre de
competențe / standarde ocupaționale pentru categorii de funcţii şi
domenii strategice;
• Introducerea cadrelor de competențe / standardelor ocupaționale va
permite o recrutare orientată spre validarea deţinerii unor competențe
generale și specifice predefinite, respectiv evaluare şi promovare bazate
pe modalităţile în care competenţele respective au fost efectiv utilizate în
exercitarea funcţiilor;
• Domeniile strategice pentru funcționarea administrației publice în care vor
fi elaborate cu prioritate cadre de competențe sunt politici publice,
elaborarea reglementărilor, managementul resurselor umane, management
finaciar și audit intern, management de proiect, reprezentare instituțională
în cadrul activității de relații internaționale.
11

12. Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020
- elemente de conținut - (IV)
I
12
Competenţe generale
(aplicabile tuturor funcţiilor)
Competenţe specifice
(cu detalierea conţinutului pe familii de funcţii şi nivelul acestora)
 Competenţe lingvistice:
Comunicarea în limba română
Comunicarea în limbi străine
 Gândire logică şi numerică:
Competenţa matematică
Competenţe de bază în ştiinţă
şi tehnologie
 Competenţa digitală
 Abilitatea de a învăţa
 Competenţe sociale şi civice
 Abilitatea de a transforma ideile
în iniţiative
 Capacitatea de exprimare şi
conştientizare a valorilor
culturale
În legătură cu obţinerea de
rezultate
În legătură cu
construirea de
relaţii
În legătură cu dezvoltarea
-Gândire analitică
-Capacitatea de orientare
către rezultate care aduc
valoare adăugată
-Competenţe de redactare a
documentelor administrative
-Gândire flexibilă
-Capacitate de utilizare
eficientă, eficace şi
economicoasă a resurselor
-Abilităţi de coordonare
şi/sau lucru în echipă
-Conformarea la standarde
-Orientarea către
beneficiar
-Abilitatea de a
„comunica pozitiv”
-Capacitatea de
colaborare/ lucru
în parteneriat
-Abilităţi de
negociere
-Abilităţi de
utilizare/
reutilizare eficientă
a informaţiei
-Interes pentru dezvoltarea
proprie şi/sau a celorlalţi
-Viziune de ansamblu
-Capacitate de integrare a
schimbării
-Capacitatea de estimare a
impactului deciziilor

13. Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020
- elemente de conținut - (V)
• Reforma sistemului de recrutare prin creșterea transparenței și
neutralității din punct de vedere politic a acestuia; modificarea probelor
de concurs şi a modalităţilor de testare, astfel încât acestea să fie centrate
pe verificarea competenţelor şi abilităţilor practice;
• Introducerea în sistem pilot, pentru unele funcții din administrația publică
centrală, a unui sistem de recrutare pe bază de concurs național;
• Crearea unor programe pentru recrutarea, formarea, plasarea şi
menținerea în administraţia publică a tinerilor absolvenți, a personalului
specializat, mai ales în domenii cu deficit de personal (e.g. arhitect-şef,
tehnologia informaţiei, secretar al unității administrativ-teritoriale etc.).
13

14. Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020
- elemente de conținut - (VI)
• Revizuirea actualului sistem de evaluare a performanțelor profesionale ale
funcționarilor publici prin: revizuirea indicatorilor (cantitativi şi calitativi) şi
a criteriilor în funcţie de care se realizează evaluarea; introducerea în sistem
pilot a unor metode alternative de evaluare (ex. evaluarea la 360°);
pregătirea evaluatorilor pentru implementarea corespunzătoare a acestui
sistem;
• Reorganizarea sistemului de carieră pe o perioadă mai îndelungată de
timp (pe mai mult de trei grade profesionale), astfel încât să se mențină
nivelul de motivare a funcționarilor publici, corelativ cu revizuirea
sistemului de evaluare a performanţei profesionale şi a sistemului de
salarizare;
• Descentralizarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor/
funcţiilor publice.
14

15. Strategia privind formarea profesională 2016-2020
- definirea problemelor - (I)
• Suprapuneri şi deficienţe în privinţa rolurilor / mandatelor diverselor
instituții cu atribuții în domeniul formării pentru administrația publică;
• Capacitatea insuficientă a direcţiilor de resurse umane de a planifica
formarea profesională;
• Lipsa unui sistem valid de stabilire a priorităților și de monitorizare a
rezultatelor activităţilor de formare;
• Lipsa existenței unui cadru de competenţe standard pentru tot personalul
din administrația publică;
• Lipsa unei școli de formare aplicate pentru administrație care să fie activ
implicată în fundamentarea, definirea și implementarea politicilor de
formare.
15

16. Strategia privind formarea profesională 2016-2020
- definirea problemelor - (II)
• Importanţă scăzută acordată finanţării procesului de formare profesională şi
respectării planurilor anuale instituţionale de formare profesională a funcţionarilor
publici de către instituţiile şi autorităţile publice;
• Analiza nevoilor de formare nu este corelată în totalitate cu planificarea şi
dezvoltarea carierei (nici cu procesul de evaluare a performanţelor profesionale), cu
obiectivele strategice ale instituţiilor şi autorităţilor publice, respectiv cu obiectivele
strategice asumate la nivel naţional;
• Lipsa unor programe de leadership pentru factorii decizionali din administrația
publică și de specializare a acestora în domeniul managementului;
• Lipsa sprijinului pentru activități de cercetare și inovare în administrație;
• Bugetul foarte mic sau inexistent alocat pentru formare;
• Nivelul scăzut al recunoaşterii importanţei procesului de formare profesională şi a
importanţei planificării acesteia.
16

17. Strategia privind formarea profesională 2016-2020
- elemente de conținut -
- Stabilirea unui sistem care să asigure calitatea programelor de formare
pentru administrația publică;
- Coerență în procesul de formare profesională - elaborarea de către
instituțiile publice și centralizarea de către ANFP a planurilor de formare care
răspund nevoilor de formare și identificarea domeniilor strategice de
formare;
- Dezvoltarea de instrumente pentru evaluarea impactului programelor de
formare profesională pentru diferite categorii de funcționari publici și
personal contractual din administrația publică;
- Dezvoltarea şi implementarea de programe de formare profesională destinate
unor grupuri-ţintă pe domenii strategice din administraţia publică;
- Reînființarea Institutului Național de Administrație (INA) - proiectul de
ordonanță a Guvernului, înscris în Legea de abilitare, se află în curs de
definitivare.
17

18. Institutul Național pentru Administrație (I)
Institutul Național pentru Administrație (INA) - instituție publică în
subordinea MDRAP, care preia activitățile în domeniul formării profesionale
în administrația publică de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici
INA va organiza următoarele forme de pregătire profesională:
• programe de formare profesională specializată în administraţia publică,
pentru înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici de conducere, pentru
persoane alese sau numite în funcţii de demnitate publică sau asimilate
acestora, pentru aleşii locali, precum și pentru alte funcţii stabilite prin lege;
• programe de perfecționare în domeniul administrației publice pentru
personalul din administraţia publică;
• programe de master și doctorat în domeniul administrației publice, în
asociere cu instituții de învățământ superior, în condițiile legii;
• seminarii şi conferințe pe teme de interes major pentru administrația publică
centrală şi locală, precum și alte categorii de formare, în condițiile legii.
18

19. Institutul Național pentru Administrație (II)
• pe lângă INA va funcționa un Consiliu ştiinţific format din reprezentanți ai
mediului academic, ai unor ministere, ai structurilor asociative ale
autorităților administrației publice locale, precum și ai organizaţiilor
neguvernamentale și sindicatelor reprezentative pentru administrația
publică;
• în cadrul INA vor funcționa centre teritoriale de formare continuă pentru
administraţia publică, ca unități fără personalitate juridică.
19

20. Planul integrat pentru simplificarea procedurilor
administrative aplicabile cetățenilor (I)
 Scopul elaborării
Administrația publică trebuie să elimine progresiv barierele
administrative inutile (pași/etape/documente în sarcina cetățenilor din
procedurile administrative), atât prin soluții de e-guvernare coerente,
ancorate în cadrul de reglementare național și european, cât și prin
soluții de natură legislativă, procedurală și organizațională.
 Stadiu
Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile
cetățenilor a fost elaborat și aprobat, în data de 16.03.2016, de către
Comitetul Național pentru Coordonarea Implementării Strategiei pentru
Consolidarea Administrației Publice 2014-2020.
20

21. Planul integrat pentru simplificarea procedurilor
administrative aplicabile cetățenilor (II)
Probleme identificate
 Proceduri greoaie și costuri administrative ridicate pentru cetățeni -
fluxuri lungi şi sinuoase ale documentelor, termene lungi de rezolvare
a demersurilor cetățenilor şi multitudine de formulare, în multe situații
redundante;
 Dezvoltarea precară a sistemelor informatice la nivelul autorităților
publice;
 Gradul redus de interconectare a sistemelor informatice acolo unde
ele există;
 Abordarea disparată a demersurilor de simplificare și a inițiativelor e-
guvernare.
21

22. Planul integrat pentru simplificarea procedurilor
administrative aplicabile cetățenilor (III)
Elemente de conținut
Principalele domenii de intervenție avute în vedere în cadrul planului:
 evidența persoanelor și acte de stare civilă;
 bunuri imobile;
 obligații fiscale, nefiscale și alte taxe;
 muncă, protecția copilului și beneficii/prestații sociale;
 inițiative în domeniul educație;
 imigrarea în România.
Planul a fost aprobat de către CNCISCAP în martie 2016, iar implementarea măsurilor din
cadrul acestuia va fi asigurată de către ministerele de linie responsabile.
22

23. Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a
managementului calității 2016-2020 (I)
Probleme ale administrației publice avute în vedere:
- Necesitatea creșterii calității serviciilor publice furnizate
cetățenilor;
- Necesitatea eficientizării proceselor interne ale administrației prin
elaborarea și implementarea de proceduri ale managementului
calității;
- Necesitatea eficientizării modului în care administrația publică
intracționează cu cetățenii și a modului cum aceasta își definește
strategiile și activitățile pornind de la nevoile cetățenilor și de la
gradul de satisfacție al acestora.
23

24. Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a
managementului calității 2016-2020 (II)
 Scopul elaborării
Eficientizarea activităților derulate de instituțiile publice și necesitatea
îndeplinirii cerinței prinvind dezvoltarea unor sisteme de management al
calității în administrația publică, formulată de Comisia Europeană în cadrul
condiționalității ex-ante „Existența unui cadru strategic de politică pentru
consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclusiv reforma
administrației publice”.
24
pla
n
act
do
che
ck
Calitate înseamnă să faci lucrurile bine, când nimeni nu se uită. (Henry Ford)

25. Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a
managementului calității 2016-2020 (III)
 Stadiu
A fost elaborat Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a
managementului calității în autorități și instituții publice 2016-2020 ce
cuprinde principalele măsuri ce vor fi implementate de administrația publică
centrală și locală pentru promovarea și implementarea sustenabilă a
standardelor și instrumentelor managementului calității. Planul de acțiuni a
fost aprobat, în data de 16.03.2016, de către Comitetul Național pentru
Coordonarea Implementării Strategiei pentru Consolidarea Administrației
Publice 2014-2020.
25

26. Planul de acțiuni pentru implementarea etapizată a
managementului calității 2016-2020 (IV)
 Elemente de conținut
- implementarea, în perioada 2016 - 2020, a standardului ISO 9001 și a
CAF (Cadrul comun de autoevaluare a modului de funcționare a
instituțiilor publice - Common Assessment Framework) în instituții
publice de la nivel central și local (la nivelul județelor, municipiilor,
orașelor și comunelor);
- alocarea de personal/înființarea în cadrul autorităților și instituțiilor
publice a unui compartiment pentru asigurarea implementării
managementului calității;
- promovarea și recunoașterea bunelor practici privind calitatea în
administrația publică;
- formarea/instruirea specifică a angajaților pentru implementarea
managementului calității;
- evaluarea impactului utilizării managementului calităţii. 26

27. VĂ MULȚUMIM!
ECHIPA MDRAP
27