Geografie

1. PROGRAMA ŞCOLARA DE CDŞ ORGANIZATĂ MODULAR
GEOGRAFIA ORIZONTULUI LOCAL - JUDEŢUL BRĂILA
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Geografie
Nivel de şcolaritate: clasa a XI-a
Partea I IDENTITATEA DISCIPLINEI DE STUDIU
1.PROGRAMA ŞCOLARĂ CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE
Programa şcolară de geografie şi implicit programa de CDŞ sunt documente curriculare
reglatoare care conţin, într-o organizare coerentă, oferta educaţională a disciplinei în concordanţă
cu statutul pe care acesta îl are în planul-cadru de învăţământ (nivelul de învăţământ gimnazial,
aria curriculară Om şi societate, caracterul obligatoriu). În concordanţă cu prevederile Legii
educaţiei naţionale, este oportună flexibilizarea curriculumului şi personalizarea învăţării,
creşterea autonomiei cadrelor didactice, elaborarea unui nou sistem de evaluare educaţională,
dezvoltarea resurselor de învăţare la nivel naţional local şi etc.
Principalele documente de politică educaţională ale UE, precum şi documente şi studii ale
unor organizaţii internaţionale UNESCO, OECD etc. cu un puternic impact asupra evoluţiei
învăţământului contemporan sunt încorporate şi valorificate în textura Cadrului de Referinţă şi se
regăsesc în analizele şi recomandările formulate: Recomandarea Comisiei Europene privind
competenţele cheie (2006), Cadru European al Calificărilor EQF, Education for all, Raportul
Delors (2000), Definition and Selection of Competencies: Theoretical and Conceptual
Foundations (2002) Cadru de Referinţă European pentru Limbile Străine, New skills for new
jobs, Improving Competences for the 21st Century: An Agenda for European Cooperation on
Schools (2010).
Programa şcolară reprezintă un document operaţional al curriculumului, care propune
anumită formalizare a acestuia. Ea poate fi privită sub mai multe ipostaze:
 document de politică educaţională care exprimă un mod de a concretiza finalităţile
sistemului de învăţământ, prin elementele sale componente: competenţe, conţinuturi,
valori, atitudini;

2.  text tehnic prin care o disciplină şcolară prezintă oferta sa educaţională pentru un parcurs
şcolar determinat, înfăţişând tipuri de cunoaştere şi moduri de organizare ale acestora:
subiecte, teme şi probleme rezultate din utilizarea unor criterii de selecţie diverse;
 document de organizare a activităţii didactice curente: programa cuprinde elementele
unui traseu educaţional dezirabil şi potenţial accesibil tuturor elevilor. Structura sa internă
este în măsură să susţină profesorul în gestionarea activităţii didactice pe parcursul unui
an şcolar, pornind de la alocarea resurselor (timp, mijloace, moduri de organizare), la
coordonarea grupului de elevi şi evaluarea acestora.
Programa şcolară fundamentează activitatea profesorilor de geografie, facilitează
identificarea şi abordarea temelor de interes pluri -, inter - şi transdisciplinar şi reglementează,
totodată, demersurile de proiectare a resurselor pentru procesul de predare-învăţare - evaluare.
Actuala programă şcolară are ca ţinte majore adaptarea competenţelor generice la specificul
disciplinei, valorizarea abordărilor integrate în demersul educaţional şi promovarea educaţiei
pentru dezvoltare durabilă.
Competenţele generale urmărite de sistemul de învăţământ, în perspectiva educaţiei pe tot
parcursul vieţii sunt:
1. Utilizarea de modalităţi de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin
o limbă străină, într-o varietate de situaţii
2. Utilizarea conceptelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a
instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare,
extraşcolare şi profesionale
3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele
6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator
7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră
Competenţele ariei curriculare Om şi societate sunt:
- Utilizarea eficientă şi corectă a limbajelor (coduri, convenţii etc.) aparţinând domeniilor de
studiu.

3. - Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire
critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe.
- Aplicarea de principii, metode, modele în contexte legate de viaţa cotidiană şi profesională,
pentru a explora şi explica procese naturale şi sociale.
- Raportarea, pe baza unui sistem propriu de valori, la procese specifice lumii contemporane,
relevante din perspectivă istorică, pentru prezent şi pentru viitor.
- Folosirea responsabilă a noilor tehnologii comunicaţionale şi informaţionale în contexte
formale şi nonformale.
- Utilizarea achiziţiilor dobândite în rezolvarea unor situaţii problemă, în analizarea
posibilităţilor personale de dezvoltare, precum şi în vederea ameliorării propriei activităţi.
- Cooperarea cu ceilalţi, în calitate de cetăţeni activi, în rezolvarea unor probleme teoretice şi
practice, prin asumarea critică a rolurilor care decurg din apartenenţa la diferite grupuri.
2.STATUTUL ACADEMIC ŞI DIDACTIC AL DISCIPLINEI DE STUDIU
Geografia, ca disciplină fundamentală de studiu, cu rol şi loc incontestabile în formarea şi
dezvoltarea personalităţii elevilor, prin dimensiunea ei reflexivă este responsabilă pentru
demersurile de interpretare a lumii înconjurătoare, de identificare şi de asumare a valorilor, iar
prin dimensiunea sa acţională, oferă posibilitatea de realizare a unor demersuri variate de
identificare de soluţii şi rezolvare de probleme.
Geografia Judetului Brăila abordează atât problematica specifică diviziunilor „clasice”
(geografie fizică şi geografie umană), cât şi problematica rezultată din interacţiunea acestor
diviziuni sau din interacţiunea geografiei cu alte ştiinţe, într-un sistem cu un accentuat caracter
integrat. Contribuţia specifică a geografiei atât la progresul ştiinţific cât şi la cel al cunoaşterii s-a
realizat şi se realizează, într-un mod sesizabil şi semnificativ prin următoarele domenii:
 construirea unui referenţial obiectiv (format din sistemul cartografic, planeta ca întreg,
geosfere, continente, regiuni, ţări, sisteme de aşezări, spaţiu, teritoriu etc.), la care pot fi
raportate elemente concrete, fenomene şi procese, sisteme şi structuri din alte domenii ale
cunoaşterii şi ştiinţei, sisteme şi structuri din diferite domenii practice;
 identificarea şi explicarea unor constatări (şi adevăruri), rezultante ale interacţiunii
dintre componentele mediului terestru natural (elemente, sisteme, procese şi fenomene)
şi cele ale societăţii omeneşti precum şi ale interacţiunii globale om–natură;

4.  investigarea într-o formă specifică, adaptată continuu la niveluri diferite de înţelegere, a
geosferelor;
 identificarea de soluţii optime şi rezolvarea unor probleme punctuale rezultate din
practica umană.
Structura actuală a geografiei ca disciplină semnificativă în învăţământul preuniversitar
influenţează sensibil educaţia permanentă a elevilor, printr-o serie de elemente care îşi au originea
în tradiţia disciplinei şcolare (decupaje clasice, prezenţa unor domenii consacrate, poziţia
geografiei ţării, resursele de timp etc.). În acest sens, geografia şcolară are în ţara noastră o
tradiţie consolidată, cu multiple elemente care promovează dimensiunea identitară a patriei, a
poporului, a regiunilor şi a comunităţilor umane conlocuitoare în contextul tentaţiei preluării unor
idei preluate din dinamica actuală a mondializării.
Reperele teoretice ale Geografiei Judetului Brăila ca ştiinţă şi ca domeniu al realităţii,
orientează coerent proiectarea actualului curriculum. Pornind de la potenţialul de valorificare a
specificului ei ştiinţific, geografia trebuie considerată o ştiinţă atât a naturii, cât şi a societăţii, al
cărei obiect principal de studiu este interacţiunea dintre om şi mediul său de viaţă. Sistemul
metodologic propriu de investigare a realităţii (în special metoda cartografică), precum şi
posibilitatea de ancorare a demersului explicativ în actualitate, în realitatea lumii contemporane,
determină reconstruirea programei şcolare din perspectiva satisfacerii nevoilor de dezvoltare ale
elevilor.
PARTEA A II-A. ORGANIZAREA MODULARĂ A CDŞ
GEOGRAFIA JUDEŢULUI BRAILA
4.SISTEMUL MODULELOR
Organizarea modulară a programei şcolare ia în considerare două documente de referinţă:
Legea educaţiei naţionale, potrivit căreia „Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a
selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi
atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de muncă sau de
învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi
eficienţă” şi modelul „European Reference Framework on Key Competences”, în care o
competenţă este definită prin trei tipuri de achiziţii: cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Relaţiile
dintre aceste achiziţii sunt solidare. Competenţele se justifică prin asamblarea celor trei
componente. Atitudinile nu sunt formate independent sau abstract, ci au un conţinut concret,

5. specific tipului de competenţă. Atitudinea este un element cheie, care orientează, motivează şi
potenţează performanţa.
Organizarea curriculumului pe module are în vedere realizarea unui bloc curricular relativ
autonom, care poate fi studiat independent în cadrul disciplinei. Structura modulară a programei
şcolare permite centrarea formării pe competenţe predefinite, asigură o mai bună organizare şi
conducere a învăţării, include toate componentele structurale şi funcţionale ale curriculumului,
identifică reuşitele sau dificultăţile de învăţare ale elevilor în raport cu fiecare modul. Parcurgerea
modulelor se poate realiza în ritmuri diferite, în funcţie de particularităţile clasei şi vizează:
 definirea unui set de competenţe generale şi specifice valid, competenţe pe care elevii le
pot dobândi prin abilităţi, cunoştinţe şi atitudini formate, precum şi prin metodologia
didactică folosită care vizează şi accentuarea dimensiunii aplicative a cunoaşterii
 construirea unui demers educaţional pornind de la nevoile de dezvoltare ale elevului;
utilizarea unor cunoştinţe şi activităţi de învăţare cât mai variate pentru dezvoltarea
întregului potenţial de care dispune fiecare elev etc.
 abordarea interdisciplinară a conceptelor şi a fenomenelor, în vederea oferirii unei
perspective obiective asupra realităţii
 creşterea gradului de relevanţă a conţinuturilor geografiei pentru formarea elevilor şi a
nivelului de aplicabilitate a acestora în viaţa cotidiană
 intensificarea demersurilor de dezvoltare a achiziţiilor dobândite şi de exersare a lor în
contexte nonformale.
Conţinuturile nominalizate în cazul descrierii unei competenţe specifice vizată de un
anumit modul sunt considerate cunoştinţe cheie pentru formarea şi demonstrarea abilităţilor
definite. De aceea, cunoştinţele pot fi selecţionate şi menţionate în descrierea unei competenţe
numai după precizarea abilităţilor, adică numai în relaţie cu tipurile de abilităţi stabilite ca
relevante pentru respectiva competenţă specifică vizată de un anumit modul curricular.
Cunoştinţele nu pot fi neglijate: ele asigură baza teoretică a competenţei, variate tipuri de
cunoştinţe (declarative, procesuale, strategice, metacognitive) conducând la diferite tipuri de
abilităţi.
Prin abordarea modulară se are în vedere şi evaluarea raportată la standarde de
performanţă. Astfel, fiecare competenţă este însoţită de standardele de performanţă (care exprimă
nivelul minim sau maxim al performanţei pe care o face posibilă competenţa evaluată). Pe

6. parcursul formării competenţelor, se recomandă administrarea probelor de cunoştinţe şi de
probare a abilităţilor; integritatea şi nivelul competenţei urmează a se dovedi prin probe de
evaluare sumativă, în contexte specifice, termenul de situaţie/context fiind esenţial pentru
definirea şi probarea unei competenţe.
5.MODULE SPECIFICE
 MODULUL INIŢIAL:Ţinutul natal/orizontul local
A. Competenţe specifice vizate:
C1.1. Identificarea termenilor geografici din orizontul local în texte diferite
C2.1. Utilizarea modalităţilor elementare de orientare pe teren/hartă
C5.1. Explicarea importanţei mediului geografic din orizontul pentru om şi
societate
Competenţe
specifice
Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
C1.1 . Utilizarea
adecvată a
termenilor geografici
în texte diferite
 distinge, în texte diferite,
termeni geografici de
bază
Importanţa
cercetării
orizontului local
brăilean
- dezvoltarea
interesului pentru
comunicare,
lectură şi
informare
C 2.1. Utilizarea
modalităţilor
elementare de
orientare pe
teren/hartă
 orientarea pe teren/hartă
cu ajutorul punctelor
cardinale i a altorș
elemente reper
 cite te semneleș
conven ionale, pe unț
suport cartografic
 prezintă semnifica iaț
semnelor conven ionaleț
cu ajutorul reprezentărilor
cartografice
 orientarea pe teren/hartă
cu ajutorul punctelor
cardinale i a altorș
elemente reper
Repere geografice
brăilene pe hăr iț
geografice i înș
fotografii.
- dorin a deț
judecată iș
ra ionament peț
modelele
cartografice de
reprezentare a
realită iiț
C 5.1 Evaluarea
importanţei mediului
geografic din
continentele
extraeuropene pentru
om şi societate
 recunoa te elemente aleș
mediului geografic ce
influen ează societateaț
umană
 identifică particularită ileț
mediului geografic
 argumentează
semnifica ia mediuluiț
Importanţa
cunoaşterii
realităţii
înconjurătoare
- în elegerea iț ș
aprecierea
diferen ierilorț
între sistemele de
valori, respect
pentru valorile
celuilalt

7. geografic pentru om şi
societate
 examinează critic puncte
de vedere
diferite/controverse
privind importan aț
mediului geografic
B. Sugestii metodologice. Activităţi de învăţare:
- sublinierea/încercuirea unor termeni geografici precizaţi, în texte din
noi( ex. mass-media locală);
- citirea semnelor conven ionale reprezentate pe un suportț
grafic/cartografic;
- orientarea pe harta judeţului sau pe teren cu ajutorul elementelor
reper;
- stabilirea pozi iei geografice a elementelor reprezentate prin semneț
convenţionale;
- recunoa terea elementelor mediului geografic local ce influen eazăș ț
societatea umană;
- argumentarea semnifica iei mediului geografic pentru om i societateț ș
pe baza informa iilor primite din diferite surse.ț
Metode: conversaţia euristica, problematizarea, desenul geografic,
interpretarea suporturilor grafice si cartografice, metode de dezvoltare a gândirii critice
(Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat etc.), discuţia dirijată etc.
Mijloace de învăţământ: atlasul geografic, diferite suporturi cartografice,
planşe, imagini,ziare locale, fişe de lucru, calculatorul, videoproiectorul.
C. Aspecte evaluative
Competenţe specifice Indicatori de performanţă
Bazal Superior
C1.1. Identificarea termenilor
geografici în texte diferite
Identificarea, în texte diferite, a
termenilor geografici de bază
Utilizarea termenilor
geografici de bază într-un text
tematic coerent (oral sau
scris) pornind de la
observarea realităţii sau de la
imagini ale acestora
C2.1. Utilizarea modalităţilor
de orientare pe teren/hartă
Identificarea metodelor şi a
mijloacelor de orientare pe
hartă
Utilizarea corectă a
metodelor şi a mijloacelor de
orientare pe hartă
C5.1. Explicarea importanţei
mediului geografic din
continentele extraeuropene
pentru om şi societate
Recunoa terea importan eiș ț
mediului geografic din ţinutul
natal pentru om şi societate
Explicarea importanţei
mediului geografic pentru om
şi societate, pornind de la
rela iile ce se stabilesc întreț
elementele mediului din
ţinutul natal

8.  MODULUL DISCIPLINAR 1.Judeţul Brăila- Elemente fizico-geografice si
economice
A. Competenţe specifice vizate de modul
Competenţe
specifice
Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
C 2.4. .Utilizarea
semnelor
convenţionale i aș
reprezentărilor
grafice iș
cartografice pentru
ilustrarea elementelor
de geografie
regională
- folosirea tehnicilor de
lucru pentru integrarea
reprezentărilor cartografice
în via a cotidianăț
- descrie elemente
geografice pe baza
interpretării suporturilor
cartografice
- compară elemente
geografice reprezentate pe
suporturi cartografice
Jud. Brăila: a ezareș
geografică i aspecteș
fizico – geografice
(relief, clima,
hidrografie, faună,
vegeta ie)ț
- angajarea în
cercetarea
realită iiț
reprezentate pe
suporturi grafice/
cartografice
- manifestarea
sentimentului
identită iiț
(apartenen a laț
localitatea natală,
ară, continent iț ș
lumea
contemporană)
împreună cu
respectul pentru
diversitate
- demonstrarea
ini iativei i aț ș
abilită ilorț
antreprenoriale
- adoptarea unei
conduite de
automotivare iș
încredere în sine
C 5.2. Explicarea
diversităţii naturale,
umane şi culturale a
Jud. Brăila realizând
corelaţii cu
informaţiile
dobândite la alte
discipline şcolare
- prezintă date referitoare la
diversitatea naturală şi
umană, utilizând informaţii
însu ite la biologie, istorie,ș
religie şi cultură civică;
- corelează caracteristicile
geografice ale diversită iiț
naturale, umane i culturaleș
cu informaţiile dobândite la
alte discipline şcolare;
- apreciază critic diversitatea
naturală, umană i culturalăș
utilizând informa ii însu iteț ș
la diferite discipline colare.ș
Populaţia şi aşezările
umane.
Fizionomia oraşelor şi
tipuri de sate.
Harta administrativă a
Jud. Brăila
C 7.1 Identificarea
soluţiilor de protecţie
a mediului geografic
din Jud.Brăila
- identifică probleme ale
mediului geografic
- stabile te solu ii deș ț
protec ie a mediuluiț
geografic
- alege o solu ie optimă deț
protecţie a mediului
geografic
Resursele naturale şi
activităţile economice.
Resursele energetice.
Culturi agricole
tradiţionale din zona
transfrontalieră

9. C 6.2 Caracterizarea
elementelor,
fenomenelor şi
proceselor după un
algoritm dat
identificarea
particularită ilorț
elementelor, fenomenelor şi
proceselor
Jud. Brăila –
diferenţieri naturale si
socio-economice:
Valea Dunării
Campia Brăilei
B. Sugestii metodologice. Exemple de activităţi de învăţare:
- citirea semnelor conven ionale prin raportarea la aspectul real al fenomenelor iț ș
proceselor;
- descrierea unei realită i geografice după o reprezentare cartografică;ț
- definirea termenilor de bază (scris sau oral) în cuvinte proprii;
- compararea unui text scris cu o reprezentare/informa ie cartografică;ț
- descrierea unor elemente, procese i fenomene în texte literare, geografice sau în surseș
mass-media;
- explicarea simplă, empirică, a elementelor, proceselor i fenomenelor;ș
- compararea elementelor i fenomenelor percepute direct sau indirect;ș
- construirea unui text nou pe baza unor elemente ofertate (termeni, date, denumiri);
- prezentarea unor solu ii de protec ie a mediuluiț ț
Metode: problematizarea, conversaţia euristica,studiul de caz, desenul geografic, învăţarea
prin colaborare, interpretarea suporturilor grafice si cartografice, metode de dezvoltare a
gândirii critice (Diagrama Venn, Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat etc.), discuţia dirijată etc.
Mijloace de învăţământ: Harta fizico - administrativă a Jud. Brăila, hărţile oraşelor Brăila,
Făurei, Ianca, Insurătei, climograme, date statistice (tabele, diagrame, grafice) imagini,
colecţii de fotografii şi materiale turistice, filme cu conţinut geografic, instrumente TIC,
reviste cu conţinut geografic destinate elevilor,CD cu muzica din tradiţională din zonă,fise
de lucru etc.
C. Aspecte evaluative
Competenţe specifice Indicatori de performanţă
Bazal Superior
C 2.4. Utilizarea semnelor
convenţionale i aș
reprezentărilor grafice iș
cartografice pentru ilustrarea
elementelor de geografie a
Jud. Brăila
Localizarea pe hărţi a
elementelor geografice de
baza ale Jud. Brăila
Utilizarea elementelor
geografice reprezentate pe
hărţi, grafice şi transformarea
informaţiei oferite de un
material grafic şi cartografic
într-un text coerent
C 5.2. Explicarea diversităţii
naturale, umane şi culturale a
Jud. Brăila realizând corelaţii
cu informaţiile dobândite la
alte discipline şcolare
Identificarea principalelor
elemente geografice
naturale,umane si culturale ale
Jud. Brăila ca un sistem
ordonat si ierarhizat
Analiza principalelor elemente
geografice naturale,umane si
culturale ca un sistem ordonat
si ierarhizat,precum si a
corelaţiilor ce se stabilesc intre
ele
C 6.2 Caracterizarea
elementelor, fenomenelor şi
Enunţarea caracteristicilor
geografice principale ale unor
Elaborarea unui text corect si
coerent după un algoritm dat

10. proceselor după un algoritm
dat
elemente,procese si fenomene utilizând elemente, fenomene şi
proceselor geografice specifice
regiunii studiate
C 7.1 Identificarea soluţiilor
de protecţie a mediului
geografic din continentele
extraeuropene.
cu ajutorul TIC/GIS
Recunoaşterea unor probleme
de mediu existente în orizontul
local
Înţelegerea problemelor de
mediu existente în orizontul
local şi identificarea unor
soluţii de protecţie
MODULUL INTEGRAT: Jud. Braila - probleme actuale şi de perspectivă
A. Competenţe specifice vizate de modul
Competenţe
specifice
Abilităţi Cunoştinţe Atitudini
C 5.1. Explicarea
importanţei mediului
geografic din Jud.
Brăila pentru om şi
societate
- recunoa te elemente aleș
mediului geografic ce
influen ează societateaț
umană;
- identifică particularită ileț
mediului geografic;
- argumentează semnifica iaț
mediului geografic pentru om
şi societate;
- examinează critic puncte de
vedere diferite/controverse
privind importan a mediuluiț
geografic;
Schimbările
climatice şi resursele
de hrană
- în elegerea iț ș
aprecierea
diferen ierilorț
între sistemele de
valori, respect
pentru valorile
celuilalt;
- angajarea în
demonstrarea
argumentată a
unui punct de
vedere
- interes pentru
reprezentarea
cartografică a
realită iiț
geografice;
- adoptarea unei
conduite de
automotivare iș
încredere în sine;
- demonstrarea
ini iativei i aț ș
C 6.3. Compararea
elementelor,
fenomenelor şi
proceselor după
caracteristicile
geografice
- identifică particularită ileț
mediului geografic;
- descrie elementele,
fenomenele i proceseleș
geografice prin cuvinte
proprii;
- deduce rela ii, inter-rela iiț ț
între elementele, fenomenele
şi procesele geografice;
- realizează compara ii întreț
elementele geografice
specifice zoneleor
transfrontaliere.
Locurile de muncă
şi dezvoltarea
economică a
localităţilor brăilene

11. abilită ilorț
antreprenoriale
C 2.6. Realizarea
reprezentărilor
grafice simple, pe
baza unor date
ofertate pentru
ilustrarea
elementelor de
geografie a
continentelor
extraeuropene
- stabile te tipul deș
reprezentare grafic
- divizează corect elementele
reprezentării grafice
- înscrie informaţia ofertată pe
reprezentarea grafică
- construie te reprezentăriș
grafice simple, operând cu
modele matematice
Alternativele
energetice - prezent
şi viitor
C 6.2 Caracterizarea
elementelor,
fenomenelor şi
proceselor după un
algoritm dat
- recunoa te elemente,ș
fenomene i procese aleș
mediului geografic
- identifică particularită ileț
elementelor, fenomenelor şi
proceselor
- caracterizează elementele,
fenomenele i procesele dupăș
un algoritm dat
Minorităţile
naţionale şi păstrarea
identităţii
culturale
7.1 Identificarea
soluţiilor de
protecţie a mediului
geografic din
continentele
extraeuropene.
- identifică probleme ale
mediului geografic
- stabile te solu ii deș ț
protec ie a mediului geograficț
- alege o solu ie optimă deț
protecţie a mediului geografic
Protecţia mediului în
condiţiile dezvoltării
durabile
B. Aspecte metodologice. Activităţi de învăţare:
- reprezentarea cartografică/grafică a realită ii geografice pe baza unor date ofertate;ț
- descrierea unor elemente, procese i fenomene în texte literare, geografice sau în surseș
mass-media;
- explicarea simplă, empirică, a elementelor, proceselor i fenomenelor;ș
- descrierea unor elemente, procese i fenomene în texte literare, geografice sau în surseș
mass-media;
- construirea unui text nou pe baza unor elemente ofertate (termeni, date, denumiri) sau
pe baza unui algoritm învă at;ț
- compararea elementelor i fenomenelor percepute direct sau indirect.ș
Metode:studiul de caz, desenul geografic, învăţarea prin colaborare, interpretarea
suporturilor grafice şi cartografice, metode de dezvoltare a gândirii critice (Diagrma Venn,
Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat etc.), discuţia dirijată etc.
Mijloace de învăţământ – diferite hărţi, date statistice (tabele, diagrame, grafice), colecţii
de fotografii,surse INTERNET, instrumente TIC,mass media locală etc.
C. Aspecte evaluative

12. Competenţe specifice Indicatori de performanţă
Bazal Superior
C 2.6. Realizarea
reprezentărilor grafice simple,
pe baza unor date ofertate
pentru ilustrarea elementelor
de geografie locală
Însuşirea tehnicilor de
realizare a reprezentărilor
grafice simple, pe baza unor
date ofertate pentru ilustrarea
elementelor de geografie
locală
Realizarea reprezentărilor
grafice simple, pe baza unor
date ofertate pentru ilustrarea
elementelor de geografie a
continentelor extraeuropene
C 5.1. Explicarea importanţei
mediului geografic din Jud.
Brăila pentru om şi societate
Recunoaşterea importantei
mediului geografic din Jud.
Brăila pentru om şi societate
Explicarea importanţei
mediului geografic pentru om
şi societate,pornind de la
relaţiile ce se stabilesc intre
elementele mediului din Jud.
Brăila
C 6.2 Caracterizarea
elementelor, fenomenelor şi
proceselor după un algoritm dat
Enunţarea caracteristicilor
geografice principale ale unor
elemente, procese şi fenomene
Elaborarea unui text corect si
coerent după un algoritm dat
utilizând elemente, fenomene şi
proceselor geografice specifice
spaţiului studiat
C 6.3. Compararea
elementelor, fenomenelor şi
proceselor după
caracteristicile geografice
Enunţarea caracteristicilor de
baza ale elementelor,
fenomenelor şi proceselor
după caracteristicile
geografice
Compararea elementelor,
fenomenelor şi proceselor după
caracteristicile geografice intr-
un text coerent
C 7.1 Identificarea soluţiilor
de protecţie a mediului
geografic din Jud. Brăila
Recunoaşterea unor probleme
de mediu existente în
jud. Brăila
Înţelegerea problemelor de
mediu existente în jud.Brăila şi
identificarea unor soluţii de
protecţie
 MODULUL DESCHIS
Propunem:
- activităţi de remediere pentru elevii cu un parcurs şcolar lent;
- activităţi de stimulare şi pregătire pentru performanţă;
- activităţi de sinteză pentru elaborarea de pliante, albume de fotografii;
- aplicaţii practice: croazieră pe Dunăre, tur de judeţ.
6. STANDARDUL CURRICULAR DE EVALUARE AL CDŞ-ului
Competenţe generale Competenţe specifice Indicatori de
performanţă de nivel
bazal
Indicatori de
performanţă de nivel
superior

13. 1. Prezentarea
realităţii geografice
utilizând limbajul
specific
1.1. Identificarea
termenilor geografici
în texte diferite
Identificarea, într-un
text la prima vedere, a
termenilor geografici
studiaţi
Utilizarea termenilor
geografici studiaţi în
texte tematice coerente
(oral sau scris) pornind
de la observarea
realităţii/de la imagini
ale acesteia.
1.2. Precizarea, în
cuvinte proprii, a
sensului termenilor
geografici în contexte
diferite
1.3. Elaborarea unui
text coerent utilizând
termeni geografice
1.4. Explicarea unor
fenomene şi procese
geografice utilizând
limbajul specific
2. Raportarea
realităţii geografice
spaţiale şi temporale
la suporturi
cartografice şi grafice
2.1. Utilizarea
modalităţilor
elementare de
orientare pe
teren/hartă
Identificarea
metodelor şi a
mijloacelor de
orientare pe hartă
Utilizarea corectă a
metodelor şi a
mijloacelor de
orientare pe hartă
2.2. Identificarea
elementelor
geografice pe
reprezentări
cartografice
2.3. Identificarea
elementelor
geografice
pe un suport
cartografic
2.4. Utilizarea
semnelor
convenţionale i aș
reprezentărilor grafice
i cartograficeș
Localizarea pe hărţi a
elementelor
geografice de baza ale
jud. Brăila, utilizând
semne conven ionaleț
Utilizarea elementelor
geografice
reprezentate pe hărţi,
grafice şi
transformarea
informaţiei oferite de
un material grafic si
cartografic într-un
text coerent

14. 2.5 Ordonarea
cronologică a
proceselor şi a
fenomenelor
geografice
2.6. . Realizarea
reprezentărilor grafice
simple, pe baza unor
date ofertate pentru
ilustrarea elementelor
de geografie a
spaţiului geografic
studiat
Însuşirea tehnicilor
de realizare a
reprezentărilor
grafice simple, pe
baza unor date
ofertate pentru
ilustrarea elementelor
de geografie a
spaţiului studiat
Realizarea
reprezentărilor grafice
simple, pe baza unor
date ofertate pentru
ilustrarea elementelor
de geografie a
spaţiului geografic
studiat
3. Aplicarea unor
elemente din
matematică, ştiinţe şi
tehnologii în
studierea realităţii
geografice
3.1. Utilizarea
elementelor din
matematică tiin e iș ț ș
tehnologii pentru
înţelegerea şi
descrierea
caracteristicilor
planetei ca întreg
3.2. Explicarea
legăturilor dintre
realitatea observată şi
fenomenele din
domeniul ştiinţe şi
tehnologii
3.3. Utilizarea
operaţiilor matematice
la nivel elementar
4. Utilizarea
elementelor de bază
ale TIC sau GIS în
cunoaşterea realităţii
4.1. Identificarea
informaţiilor cu
caracter geografic cu
ajutorul TIC/GIS
Însuşirea algoritmului
de utilizarea TIC/GIS
pentru informaţiile cu
caracter geografic
Identificarea
informaţiilor cu
caracter geografic cu
ajutorul TIC/GIS pe o
tema ofertată

15. obiective
înconjurătoare
4.2. Utilizarea
TIC/GIS pentru
înţelegerea
fenomenelor şi a
proceselor geografice
Accesarea
informaţiilor cu
caracter geografic cu
ajutorul TIC/GIS
Precizarea
caracteristicile
elementelor
geografice
identificate, pe baza
imaginilor
prezentate cu
ajutorul tehnicilor
TIC (animaţii, hărţi
satelitare etc.)
4.3. Utilizarea
mijloacelor
informatice TIC/GIS
pentru orientarea pe
teren
– –
5. Explicarea unor
aspecte sociale,
culturale şi civice ale
realităţii geografice
5.1 Explicarea
importantei mediului
geografic din jud.
Brăila pentru om si
societate
Recunoa tereaș
importan eiț mediului
geografic din jud.
Brăila pentru om şi
societate
Explicarea importanţei
mediului geografic
pentru om şi societate,
pornind de la rela iileț
ce se stabilesc între
elementele mediului
din jud. Brăila
5.2. Explicarea
diversităţii naturale şi
umane a lumii
realizând corelaţii cu
informaţiile dobândite
la alte discipline
şcolare
Distingerea
elementelor
geografice naturale,
umane i culturale deș
bază/sintetice ale jud.
Brăila
Stabilirea corela iilorț
dintre elementele
geografice naturale,
umane i culturale caș
un sistem ordonat iș
ierarhizat
5.3. Conştientizarea
importanţei
patrimoniului local,
naţional, european şi
mondial
6. Exersarea unor
abilită i şi tehnici deț
lucru pentru învăţare
continuă
6.1. Utilizarea
metodelor simple de
investigare (observare,
analiză, interpretare)
6.2. Caracterizarea
elementelor,
fenomenelor şi
proceselor după un
algoritm dat
Enun areaț
caracteristicilor
geografice principale
ale unor elemente,
procese i fenomeneș
Elaborarea unui text
corect i coerent dupăș
un algoritm dat
utilizând elemente,
fenomene şi proceselor
geografice specifice

16. spaţiului geografic
studiat
6.3. Compararea
elementelor,
fenomenelor şi
proceselor după
caracteristicile
geografice
Enunţarea
caracteristicilor de
baza ale elementelor,
fenomenelor şi
proceselor după
caracteristicile
geografice
Realizarea de
compara ii întreț
elementele,
fenomenele şi
procesele geografice
6.4. Reprezentarea
prin desen schematic a
elementelor şi a
fenomenelor învăţate
6.5. Explicarea
relaţiilor între grupuri
de elemente,
fenomene şi procese
ale mediului geografic
din spaţiul analizat
Identificarea relaţiilor
dintre elementele,
fenomenele şi
procesele de baza ale
mediului geografic din
spaţiul analizat
Argumentarea
rela iilor dintreț
grupuri de elemente,
fenomene şi procese
ale mediului geografic
din spaţiul analizat
7. Aplicarea, în viaţa
cotidiană, a
cunoştinţelor
geografice însuşite
7.1. Identificarea
soluţiilor de protecţie
a mediului geografic
din jud. Brăila
Recunoa terea unorș
probleme de mediu
existente în spaţiul
studiat
Propunerea unor
solu ii pentruț
problemelor de mediu
existente în spaţiul
studiat
7.2. Aplicarea
cunoştinţelor şi a
deprinderilor învăţate
în contexte noi
Exprimarea prin
cuvinte proprii a
cuno tin elor iș ț ș
utilizarea
deprinderilor însu iteș
în via a cotidianăț
Valorificarea
cuno tin elor i aș ț ș
deprinderilor învă ateț
la Geografie pentru
via a cotidianăț